CAPITOLUL 4-APA 2009 PRAHOVA

Capitolul 4.
APA
4.1.Introducere
Întreg subbazinul hidrografic Prahova - Teleajen are o suprafaţă de 3738 km 2,

este cuprins între localităţile Predeal şi Adâncata şi face parte din bazinul Ialomiţa.
Respectiva suprafaţă acoperă 79% din suprafaţa administrativă a judeţului Prahova.
Principalele râuri care constituie subbazinul Prahovei sunt Prahova şi afluenţii

principali ai acestuia – Azuga, Doftana, Teleajen, Cricovul Sărat.
Judeţul Prahova are 104 de localităţi (2 municipii, 12 oraşe şi 90 de comune).
Alături de reţeaua de râuri, o serie de lacuri completează imaginea hidrografică a

judeţului Prahova. Satisfacerea necesarului de apă pentru alimentarea cu apă potabilă şi
pentru activitatea industrială şi agricolă se realizează şi cu aportul lacurilor de acumulare
Paltinu şi la Măneciu.
Folosinţele consumatoare de apă din subbazinul Prahova preiau apa din surse de
suprafaţă şi din subteran, apa fiind folosită pentru alimentarea cu apă potabilă, alimentarea
cu apă industrială, zootehnie, irigaţii, piscicultură, agrement
Prezentarea sistemului de monitoring integrat al apei
Având în vedere îndeplinirea obligaţiilor în domeniul apei care revin României ca stat
membru al Uniunii Europeane, precum şi celor care decurg din convenţiile internationale la
care aceasta este parte, modernizarea si dezvoltarea Sistemului National de Monitoring
Integrat al Apelor până la sfârşitul anului 2006, a reprezentat o etapa importanta în
realizarea Planului de Management al Bazinului Hidrografic. Planul de Management
al Bazniului Hidrografic este principalul instrument de implementare a Directivei Cadru
2000/60/EC, obiectivele sale fiind atingerea „starii bune” a apelor până în anul 2015,
protecţia uniformă a apelor de la izvor la vărsare, asigurarea unor condiţii de viaţă egale
pentru toţi cetăţenii Europei din punct de vedere al apelor.
Monitorizarea calităţii apelor reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători

standardizate şi continue pe termen lung pentru cunoaşterea şi evaluarea parametrilor
caracteristici ai apei în vederea gospodăririi apelor şi a definirii stării şi tendinţei de evoluţie
a acesteia. Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii resurselor de apă
rezidă din faptul că acesta pune în evidenţă permanent starea resurselor de apă.
Monitoringul integrat se bazează pe percepţia apei ca pe o resursă naturală, parte

integrantă a ecosistemelor şi, deasemeni, un bun cu valoare economică şi socială.
1
Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform
cerinţelor prevăzute în Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare care
a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi celelalte Directive
UE.
Acest monitoring integrat furnizează date atât cantitative cât şi calitative ale apei,
fiind caracterizat prin interdependenţa dintre aspectele fizice, chimice, biologice cât şi
bacteriologice.
În funcţie de natura şi tipul resursei, sistemul Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor

din Romania (SMIAR) este reprezentat de 7 sub-sisteme:
 râuri;
 lacuri naturale şi de acumulare;
 ape tranzitorii;
 ape costiere;
 ape subterane;
 zone protejate;
 ape uzate.
La nivelul subbazinului Prahova, având în vedere specificul resurselor de apă, sistemul de
monitoring include următoarele sub-sisteme: râuri, lacuri de acumulare, ape subterane şi
ape uzate.
In anul 2009 la nivel de subbazin hidrografic Prahova au fost monitorizate :
 26 de cursuri de apă în 41 secţiuni :

 2 lacuri artificiale (Paltinu şi Măneciu);
 la sub-sistemul ape subterane:
 35 foraje din care 11 foraje pentru potabilizare
 1 izvor
 98 de surse de poluare
Elaborarea sintezei calitatii apelor se bazeaza pe prelucrarea unui volum mare de
informatii - date analitice primare, obtinute în activitatea de cunoaştere a calităţii apelor
desfăşurate, în raport cu specificul fiecarui subsistem. Lucrarea anuală de sinteza cuprinde,
în primul rând, o caracterizare a caliăţii apelor, care se efectuează în funcţie de specificul
fiecărei formaţii hidrologice.
4.2. Resursele de apă
4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Resursele de apă ale judeţului Prahova reprezinta totalitatea apelor de suprafaţă (râuri,
lacuri, etc) şi apele subterane din acest teritoriu.
2
Resursa de apă de suprafaţă se calculează pe baza debitului mediu multianual
alături de debitele ce pot fi asigurate prin lacuri de acumulare sau alte lucrări de amenajare.
Resursa naturală subterană este debitul care caracterizează curgerea apei prin strat,
în condiţii naturale, la un moment dat.
Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Judeţ Resursa de suprafaţă (mii m3) Resursa din subteran (mii m3)
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
PRAHOVA 456.000 226.000 208.000 151.000
Resurse teoretice Resurse utilizabile
TOTAL 664 mil. mc 377 mil. mc
Alimentările cu apă pentru activităţile economice şi pentru populaţie sunt asigurate

din surse de suprafaţă sau subterane, în funcţie de condiţiile locale, de potenţialul zonei.
Cantităţile de apă prelevate în anul 2009 comparativ cu 2007 şi 2008 au fost :

Destinaţia 2007 2008 2009
sursă sursă sursă sursă sursă sursă
suprafaţă subterană suprafaţă subterană suprafaţă subterană
(mii mc) (mii mc) (mii mc) (mii mc) (mii mc) (mii mc)
populaţie 19472 24860 31497,74 25889,59 17386,898 23274,318
industrie 26214 19797 29475,7 18796,3 41813,712 14916,39
zootehnie - 663 - 132 - 212,176
irigaţii 2580 13 451,53 13,45 384,411 11,5
piscicultură 7125 10362,67 - 2140,29 -
Total 55391 45333 71787,64 44831,34 61725,31 38414,384
În anul 2009 nivelurile piezometrice au înregistrat o uşoară oşcilare, cu o scădere la

început de an şi spre sfârşitul verii şi cu o creştere în lunile martie-aprilie şi august.
3
Informaţiile existente se referă în general la zona de sud-est a judeţului, acolo unde
se află cantonată resursa subterană si majoritatea forajelor de observaţie şi cercetare
hidrogeologică din Reţeaua Naţională aflate în atenţia S.G.A. Prahova.
Rezultatele acestora sunt prezentate mai jos :
Zona Nivel piezometric Amplitudine

[cm] maximă
zona Ploieşti CET Târgşorul Vechi
-terasa înaltă 920-890 30
-terasa intermediară 420-390 30
-terase joase 500-450 50
zona Ploieşti Tătărani Teleajen

-terasa înaltă (Lukoil-Corlăteşti) 1310-1250 60
-terasa intermediară (Ghighiu ) 450-420 30
-terasa joasă (Tătărani, Brazi) 380-350 30
zona Tinosu (spre Prahova)
zona Tinosu (spre Ialomiţa)
zona Balta Doamnei 820-780 40
zona Mizil Fântânele
-terasa joasă 370-320 50
Una din principalele atribuţii ale S.G.A. Prahova constă în conservarea, restaurarea
şi protecţia resursei de apă din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Aceasta se face în
cadrul activităţii curente; în acest scop este constituit Fondul Apelor, ca mijloc financiar.
Acesta se alimenteza din taxe şi tarife pentru serviciile de reglementare şi din penalităţile
aplicate pentru depăşirea cantităţilor de poluanţi admise la evacuare. Din acest fond, se
4
susţin financiar sistemul naţional de urmărire cantitativă şi calitativă a resurselor de apă,
lucrările de punere în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice, realizarea de studii pentru
cunoaşterea evoluţiei şi gestiunii resursei de apă etc.
4.2.2. Prelevări de apă
Situaţia prelevărilor de apă pentru anul 2009
Judeţ Suprafaţă (mii m3) Subteran (mii Total (mii m3)

m3)
PRAHOVA 61.725,31 38.414,384 100.139, 694
4.2.3. Mecanismul economic în domeniul apelor
Preţurile aplicate pentru apa brută

Sursa Destinaţia Preţul 2009 [RON/1000 mc]
1-25.06.2010/26.06-31.12.2010
subteran operatori economici 52,36/56,36
industriali
operatori gospodării 52,36/56,36
comunale, scop potabil
operatori agrozootehnici 52,36/56,36
agricultură +zootehnie 52,36/56,36
suprafaţă pentru irigaţii 3,49/3,76
agenţi economici 40,73/43,84
operatori gospodării 40,73/43,84
comunale
acvacultura 2,79/3
MHC 0,23/0,25
operatori economici 40,73/43,84
agrozootehnici
5
Pentru captare, tratare, distribuţie, transport apă, tarifele diferă de la un consumator
la altul, astfel preţurile medii în 2009, pe surse, sunt cele redate mai jos :
Preţul 2009
[RON/1000 mc]
Paltinu 607,58
Văleni 669,35
Tinosu 1373,61
Măneciu 957,21
4.3. Ape de suprafaţă
4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor

interioare. Stadiul calităţii globale a apelor curgătoare de suprafaţă din
subbazinul Prahova
Reţeaua de monitorizare pentru subsistemul râuri este astfel structurată încât să

ofere o privire de ansamblu coerentă şi completă asupra stării ecologice şi chimice a
tronsonului de bazin hidrografic de pe raza de competenţă, permiţând clasificarea maselor
de apă în cinci clase de calitate, conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi
apelor nr.161/2006 pentru apobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de
suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.
Acest lucru a implicat realizarea următoarelor programe de monitorizare:
 S – supraveghere;
 O – operaţional;
 I – investigare;
 R – referinţă;
 P – potabilizare;
 IC – intercalibrare;
 ZV - zone vulnerabile;
 HS - habitate şi speci;
 CAPM-cunoaşterea impactului alterărilor hidromorfologice asupra apelor.
6
In cazul în care o secţiune de monitoring este supusă mai multor tipuri de programe
(exemplu – secţiunea Nedelea: S,O ,IC, IH,ZV), monitorizarea se realizează pentru toţi
parametrii ceruţi de fiecare program, alegând frecvenţa cea mai ridicată.
Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea stării

globale a apelor din cadrul fiecărui bazin sau sub-bazin hidrografic, furnizând informaţii
pentru validarea procedurii de evaluare a tendinţei de variaţie pe termen lung a stării de
calitate a resurselor de apă.
Programul de monitoring operaţional (O) - s-a realizat numai pentru acele corpuri
de apă care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere,
sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu.
Programul de secţiuni de referinţă (R) - acest tip de monitoring s-a stabilit pentru
acele secţiuni fără impact antropic sau cu impact antropic mai mic de 10 % faţă de condiţiile
naturale, care au ca scop stabilirea condiţiilor de referinţă. Acest tip de monitoring în
subbazinul hidrografic Prahova s-a instituit la nivelul secţiunii – Proviţa - amonte Adunaţi.
Programul de potabilizare (P) –se referă la secţiunile de captare apă de suprafaţă

destinată potabilizării, unde s-au monitorizat elementele de calitate conform H.G. 100/2002
cu modificările şi completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de calitate pe care
trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru consum uman. In cadrul
acestui program, la nivelul subbazinului hidrografic Prahova, s-au monitorizat 18 prize de
apă de suprafaţă.
Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) - se referă la zonele salmonicole

şi ciprinicole identificate, iar elementele de calitate monitorizate s-au încadrat în obiectivele
de calitate prevăzute în H.G. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea
apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole.
Programul de monitorizare în zonele vulnerabile (ZV) - s-a aplicat secţiunilor

pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitraţi, în conformitate
cu prevederile H.G. 964/2000 cu modificările şi completările ulterioare, privind apobarea
Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi.
Programul de cunoaştere a alterărilor presiunilor morfologice (CAMP) – are ca

scop cunoaşterea impactului alterărilor hidromorfologice asupra apelor.
Programul de intercalibrare pentru starea ecologică (IC) - se referă la secţiunile

care participă la exerciţiul european de intercalibrare, al cărui scop este definirea claselor
stării ecologice în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1996 cu modificările şi
completările ulterioare. Acesta s-a aplicat numai în secţiunea Nedelea de pe cursul râului
Prahova.
La nivelul anului 2009, evoluţia calităţii apelor curgătoare a fost urmărită şi înregistrată la
nivelul a 26 cursuri de apă în 41 secţiuni amplasate pe cursurile principale de râuri cât şi
7
izvoare, secţiuni incluse în Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor în România,
după cum urmează.
Km
Lungimea Tip program
Secţiunea secţiune
râului de
Nr.crt. Râul de control (fată de
(km) monitorizare
vărsare)
1. Proviţa 48 Adunati 44 S,R,IH
2. Azuga 23 Amonte 10 IH,CAMP

captare
Predeal
3. Captare 9.5 P,IH,CAMP

Predeal
4. Captare 5 S,P,IH
Azuga
5. Valea 5 Valea 2 S,IH,HS

Urlătoarei Urlătoarei
6. Peleş 6 Peleş 3 S,IH,HS
7. Căşăria 4 Caşăria 2 S,IH,HS
8. Valea Cerbului 7 Gura Diham 3 P,IH
9. Valea Clăbucet 3 Clăbucet 1 P,IH
10. Valea Babei 3 Valea Babei 1 P,IH
11. Valea Arsă 4 Piatra Arsă 2 P,IH
12. Zamora 7 Zamora 3 P,IH
13. Valea Coştilei 4 Valea Coştilei 2 P,IH
14. Valea Jepilor 3 Deneş 2 P,IH
15. Valea 3 Caraiman 2 P,IH

Spumoasă
16. Izvorul Dorului 16 Sinaia 4 P,IH
17. Valea lui Conci 8 Valea lui 4 P,IH

Conci
18. Valea Beliei 15 Valea Beliei 6 P,IH
19. Prislop 15 Prislop 4 S

8
20. Negraş 11 Negraş 8 S
21. Secăria 8 Am. Secăria 4 CAMP,IH
22. Aval Secăria 3.5 CAMP, IH
23. Doftana 51 Trăisteni 41 S,IH
24. Voila 29 P,IH
25. Aval Câmpina 1 S,O,IH,ZV
26. Teleajen 122 Valea Berii 118 S,IH,HS
27. Cheia 113 S,IH
28. Văleni 72 S,O,P, IH
29. Moara 16 S,O,IH,ZV

Domnească
30. Crasna 22 Schiuleşti 18 S,P,IH
31. Vărbilău 37 Ştafeşti 25 S,P,IH
32. Prahova 193 Predeal 191 S,IH
33. Aval Sinaia 167 S,O,IH
34. Nistoreşti 152 P,IH,
35. Aval Breaza 147 S,O,IH
36. Floreşti 126 S,O,IH,ZV
37. Nedelea 119 S,O,IC,IH,ZV
38. Tinosu 86 S,O,IH,ZV
39. Adâncata 18 S,O,IH,ZV
40. Dâmbu 39 Goga 2 S,ZV,O,IH
41. Cricovul Sărat 94 Ciorani 6 S,O,IH,ZV
Calitatea apelor conform programului de supraveghere
9
Atât rezultatele analizelor fizico-chimice, biologice, cât şi cele microbiologice pentru
probele de apă din cele 41 secţiuni sunt stocate în baza de date a program QUAL varianta
2008 şi centralizate la nivel naţional.
Pentru evaluarea calităţii globale a apei, în fiecare secţiune de supraveghere, au

fost calculate pentru fiecare indicator în parte valorile medii, iar acestea au fost
comparate cu valorile limită ale claselor de calitate prevăzute de normativul cu cinci
clase de calitate, rezultând astfel încadrarea într-una din cele cinci clase de calitate.
Pe baza acestor date s-au încadrat tronsoanele de râu în clase de calitate în raport
cu calitatea înregistrată din punct de vedere :
 biologic pentru grupele : plancton, alge bentonice şi macrozoobentos

 fizico-chimic la cele două grupe de indicatori: generali şi substanţe
prioritare.
La grupa indicatori generali s-au investigat elemente din subgrupele: regim de
oxigen (RO), nutrienţi (NUT), salinitate (SAL), poluanţi toxici specifici de origine naturală
(PTSON) şi alţi indicatori chimici relevanţi (AICR).
Elementele de calitate monitorizate la grupa substanţe prioritare au fost cele din

subgrupele: metale şi compuşi (fracţie dizolvată), solvenţi organici cloruraţi, hidrocarburi
aromatice polinucleare, hidrocarburi clorurate, bifenili policloruraţi, pesticide
(organoclorurate, triazinice şi alte pesticide) şi alte substanţe periculoase.
 microbiologic la următorii indicatori: coliformi totali, coliformi fecali şi

streptococi fecali. Aceşti indicatori s-au monitorizat numai în secţiunile din
cadrul programului de potabilizare.
Clasa generală din punct de vedere chimic, respectiv biologic a calităţii apei la
nivel de secţiune este echivalentă cu rezultatul evaluării din cadrul grupei cu situaţia cea
mai defavorabilă, pe fiecare tip de elemente.
Limitele tronsoanelor de calitate însă sunt relative: stabilirea unui punct anume unde
se presupune că se produc modificări importante ale calităţii apei şi trecerea de la o clasă
de calitate la alta este dificilă, mai ales unde acestea se produc între secţiuni de control
situate la zeci de km depărtare. În cele mai multe cazuri, aceste fenomene de impurificare,
dar mai ales îmbunătăţirile calităţii, nu se produc punctual, ci de-a lungul multor km de râu.
Prin urmare, cu excepţia cazurilor unde punctul de modificare este evident (confluenţa cu
un afluent important, o evacuare cu încărcare poluantă considerabilă), s-au considerat
puncte probabile, cu un grad de incertitudine, doar pentru a putea împărţi lungimea unui
curs de apă în tronsoane caracteristice.
Încadrarea secţiunilor de control în clase de calitate se realizează conform

Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii
apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. În cadrul
acestei clasificări a calităţii apei, obiectivele de referinţă corespund valorilor clasei a II-a de
10
calitate, clasă ce reprezintă nivelurile ce urmează să fie atinse pe plan naţional şi regional
într-o strategie pe termen lung.
Evaluarea stării ecologice de calitate a râurilor din subbazinul Prahova la nivelul

anului 2009 s-a realizat în baza rezultatelor obţinute din cadrul monitoringului elementelor
fizicochimice, biologice şi hidromorfologice, caracteristice fiecărui program de monitoring şi
este prezentată în tabelul urmator:
11
CLASE / CATEGORII DE CALITATE ( CONF. ORD. 161 /
2006 )
TIP DE MONITORING: S, O, R, IH, HS, CAPM,

ZV, CI
ELEMEN POTABIL
TE IZARE
ELEMENTE FIZICO-
BIOLOGI
CHIMICE DE
STARE CHIMICĂ PRIORITARE/ PRIORIT.PERIC.

CE DE
CALITATE
INDICATORI CE DETERMINĂ ÎNCADRAREA

CALITAT
TIP
E
PRO
CUR SEC GRA
INDICATORI CE DETERMINĂ ÎNCADRAREA

NR.
S ŢIU M
ÎNCADRARE FINALĂ
CRT APĂ NE MONI
TORI
ZOOBENTOS MAC RO
NG
ALGE BENTONICE
CLASA GENERALĂ
CLASA GENERALĂ
INCADRARE
PLANCTON
PTSON
AICR
RTA
RO
N
S
1 S,R,I Ne
Provi Adu H I I cor
II I I I II - II II II esp
ţa naţi I I
2 Amo IH,CA Ne
nte MP cor
capt esp
I I I I I I - I I I I
are
Pre
deal
3 Azug Cap P,IH, Ne A

a tare CAM cor 1
Pre P esp
deal
4 Cap S,P,I Ne A
tare H cor 1
Azu esp
ga
5 Vale IH,HS Ne 12
Repartiţia lungimii cursurilor de apă din întreg sub-bazinul Prahova pe tronsoane
caracteristice în anul 2009 este următoarea: 37 % (280 km) - râu de clasa I-a de calitate,
16 %(123 km) -râu de clasa a II-a de calitate, 29% (216 km) de clasa a III-a, 4% (29 km) de
clasa a IV-a şi 14% (103 km) clasa a V-a.
Analizând datele obţinute conform Odinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor

nr. 161/2006 se observă că din totalul lungimilor de râuri monitorizate, un procent de 52 %
se încadrează în limitele corespunzătoare clasei a II-a de calitate considerată obiectiv de
referinţă. Incadrarea generală în clasele de calitate a III-a, a IV-a şi respectiv a V-a
corespunde unui procent de 47% din totalul lungimilor de râuri monitorizate. Indicatorii care
au determinat încadrarea în clase inferioare de calitate au fost cei din grupele:
« salinitate », « nutrienţi » şi « regim de oxigen» (Anexele 1).
13
Numărul de km monitorizaţi în anul 2009 a fost de 751 km, la fel ca în anii 2007 şi 2008,
însă mult mai mare faţă de anii precedenţi si din analiza comparativă a tronsoanelor de
râuri pe clase de calitate în anul 2009 fata de 2008 se constată ca nu s-au produs
modificări semnificative, în sensul îmbunătăţirii sau înrăutăţirii calităţi apei conform
graficului de mai jos.
Studiind încadrarea pe clase de calitate pentru anul 2009, la nivelul grupelor de

indicatori, se pot concluziona următoarele:
• RO – regimul oxigenului ( Anexa 1.1)

Analizând datele obţinute, se observă că din punct de vedere al RO, din totalul
lungimilor de râuri monitorizate un procent de 22% se încadrează sub limitele
corespunzătoare clasei a II-a de calitate considerată obiectiv de referinţă.
14
• Nutrienţi ( Anexa 1.2)
Din punct de vedere al nutrienţilor conform datelor cuprinse în anexa 1.2 din
lungimea totală a râurilor monitorizate un procent de 22% se încadrează sub limitele
corespunzatoare clasei a II-a de calitate considerata obiectiv de referinţă.
• Salinitate ( Anexa 1.3)

Analizând datele obţinute, se observă că din punct de vedere al salinităţii, din totalul
lungimilor de râuri monitorizate un procent de 47% se încadrează sub limitele
corespunzatoare clasei a II-a de calitate considerata obiectiv de referinţă.
15
• PTSON - Poluanţi toxici specifici de origine natural ( Anexa 1.4)
Analizând datele obţinute, se observă că din punct de vedere al PTSON, toate râurile
monitorizate se încadrează în limitele corespunzătoare claselor I-a şi a II-a de calitate.
16
• AICR - alţi indicatori chimici relevanţi (Anexa 1.5)
In ceea ce priveşte calitatea apelor râurilor din sub-bazinul Prahova, urmărind

grupele regim de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici de origine naturală şi alţi
indicatori chimici relevanţi comparativ cu anii 2007-2008, în anul 2009 se constată că:
- indicatorii din grupa « regimului de oxigen » s-au modificat foarte puţin faţă de anul
2008: a scăzut uşor numărul de km din clasa I-a şi a crescut cel din clasa a II-a de
calitate, iar cel din clasele a III-a, a IV-a şi a V- a rămas acelaş.
- la grupa «nutrienţi», calitatea apelor de suprafaţă nu s-a modificat în perioada 2007-
2009.
- pentru indicatorii din grupa «salinitate», numărul de km din clasa a I-a a crescut foarte
puţin în timp ce tronsoanele de râu care s-au încadrat în clasele de calitate a II-a şi a III-a
au scăzut uşor, iar numărul de km din clasa a V-a a ramas constant.
- la indicatorii din grupa «PTSON» (poluanţi toxici specifici de origine naturală) se
constată o îmbunatăţire faţă de anii trecuţi şi anume în anul 2009 toate cursurile de apă s-
au încadrat în clasa a I-a si a II-a de calitate.
- pentru grupa «AICR» (alţi indicatori chimici relevanţi) se observă o uşoară
imbunătăţire a calităţii apelor comparativ cu perioda anterioară, s-a marit numărul de km
din clasa I-a iar cel din clasa a III-a a scăzut.
Pentru toate aceste grupe, numărul de km de clasa a V-a sunt în inferioritate netă faţă de
celelalte clase şi au o anumită constanţă de la un an la altul.
17
18
19
Evaluarea stării chimice a râurilor s-a făcut pe baza rezultatelor analizelor la
elementele şi standardele de calitate pentru stabilirea stării chimice a apelor de suprafaţă
conform Ordinului nr. 161/2006.
Pentru majoritatea secţiunile analizate s-a stabilit stare chimică
necorespunzătoare, încadrarea s-a facut după indicatorii grupei „substanţe periculoase
relevante” şi „prioritar/prioritar periculoase”, rezultand o situaţie mai bună faţă de anii trecuţi
când nici o secţiune nu a fost corespunzătoare.
Analizând datele obţinute, numai 5 secţiuni au atins starea chimică bună, restul au
fost necorespunzătoare pentru că s-au înregistrat depăşiri în 36 de secţiuni la fracţia
dizolvată de la metale grele (Cu, Ni şi Pb) şi în 5 secţiuni la PAH (hidrocarburi aromatice
polinucleare) situate in aval pe raurile: Doftana- aval Campina, Prahova la Tinosu,
Teleajen la Moara Domneasca, Cricovul Sarat- aval Ciorani si Dambu la Goga.
Este important de precizat faptul că, la nivelul anului 2009 limitele de
detecţie/cuantificare la o serie de indicatori, conform metodelor de lucru pentru dotările
existente din laborator, sunt mai mari decât limitele prevăzute în Ordinul 161/2006, dar
acestea sunt mai mici decât prevederile Directivei 2008/105/CE a Parlamentului European
şi a Consiliului din 16/12/2008. In perioada următoare evaluarea stării chimice se va face
în conformitate cu prevederile directivei europene.
Global, coroborând toate aceste grupe de indicatori, în următoarele grafice sunt
evidenţiate variaţiile claselor de calitate în anul 2009 comparativ cu anii 2007 şi 2008, din
sub-bazinul hidrografic Prahova pentru principalele cursuri de apă: Prahova şi Teleajen.
20
Calitatea apelor curgătoare de suprafaţă se încadrează în limitele concentraţiilor
maxime admisibile ale claselor de calitate, conform Normativului privind clasificarea calităţii
apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă nr.161/2006 ce
a stat la baza variantei din 2008 a programului Qual 2006, astfel:
Râul PRAHOVA
21
Se încadrează în clasa a II-a de calitate de la izvoare până în zona de confluenţă cu
râul Doftana, zonă în care ajunge la clasa a III-a de calitate şi rămâne în această încadrare
până la vărsare. Pe tronsonul Predeal-zona de confluenţă cu râul Doftana clasa de calitate
a II-a este data de grupa nutrientilor până la Sinaia şi de regimului oxigenului aval de
Sinaia, ca urmare impactul negativ asupra calităţii râului produs de aportul de ape uzate
neepurate evacuate direct sau indirect în emisar de la localitătile fără staţii de epurare şi de
ape uzate epurate insuficient de la staţiile de epurare orăşeneşti.
Aval de confluenţa cu Doftana, clasa de calitate a III-a este data de salinitate până la
vărsare posibil şi ca urmare a extragerilor de agregate minerale din albia raului, iar după
confluenţa cu râul Teleajen şi regimul de oxigen şi nutrienţii se schimbă în clasa a III-a de
calitate datorită aportului mare de poluanţi adus de acesta.
Din analiza datelor obţinute se constată că din toată lungimea râului Prahova doar 30 % se
încadrează în limitele corespunzătoare clasei a II-a de calitate respectiv unei stării
ecologice bune.
Starea chimică este necorespunzătoare pentru toată lungimea râului.
Râul TELEAJEN
Calitatea râului Teleajen se încadrează în clasa I-a de calitate pe tronsonul izvoare

- amonte Drajna, după care se modifică la clasa a III-a, în mod natural datorită izvoarelor
sărate din zonă, încadrare determinată de valorile înregistrate la grupa de indicatori
«salinitate». Trecerea în clasa a IV-a este localizată la confluenţa cu pârâul Dâmbu, aval
22
de municipiul Ploieşti. Deteriorarea calităţii râului Teleajen în partea din aval este cauzată
de pârâul Dâmbu, care la vărsare se încadrează în clasa a V-a de calitate la grupele de
indicatori regim de oxigen si nutrienti.
Din analiza datelor obţinute se constată că din toată lungimea râului un procent de 35 % se
încadrează în limitele corespunzătoare clasei a II-a de calitate respectiv unei stării
ecologice bune.
Starea chimică este necorespunzătoare pentru tot cursul râului.
Râul AZUGA corespunde clasei I-a de calitate pe toată lungimea cursului de apă,
la toate grupele de indicatori monitorizaţi.
Calitatea râului DOFTANA se încadrează în clasa I-a pe tronsonul din amonte de oraşul
Câmpina, situaţia se schimbă în aval, ajungând în limitele clasei a II-a de calitate, încadrare
este dată de indicatorii din grupele regim de oxigen şi salinitate. Starea ecologică este
foarte bună amonte de oraşul Câmpina şi bună aval de acesta şi până la vărsare.
Râul CRICOVUL SĂRAT se încadrează în clasa de calitate a V-a pe toată

lungimea, datorită salinitătii ridicate din fondul natural existent. La grupele «regim oxigen»
şi «nutrienţi» s-a încadrat în clasa a III-a de calitate, «PTSON» în clasa I-a, iar «AICR» în
clasa a II-a. Deoarece exista o singura sectiune monitorizata de-a lungul raului, s-a
23
împărţit cursul de apă în două tronsoane (izvoare- aval Urlaţi şi aval Urlaţi-vărsare) pentru
mai multă corectitudine a clasificării si o încadrare mai aproape de realitate.
Starea ecologică este proastă iar starea chimica necorespunzătoare pe toata lungimea
râului.
Pârâul DÂMBU. Pe tronsonul izvoare - amonte Ploieşti, clasa de calitate este a III-a,
apoi pe teritoriul oraşului se degradează uşor, ajungând în limitele clasei a IV-a, după care
tronsonul aval Ploieşti – vărsare se încadrează în clasa de calitate a V-a. Nefiind prevăzute
secţiuni de control pe aceste tronsoane, ca şi în anii trecuţi, calitatea s-a stabilit în urma
analizelor ocazionale şi a cunoaşterii situaţiei din teren.
Starea ecologică este proastă aval Ploieşti iar starea chimica necorespunzătoare pe
toata lungimea râului.
Această încadrare se datorează în cea mai mare măsură faptului că staţia de epurare a
municipiului Ploieşti este mult depăşită atât sub aspectul capacităţii, cât şi al tehnologiei
de epurare, având doar treapta mecanică, dar si evacuările de la staţiile de epurare a
localităţlor Băicoi şi Păuleşti.
La această situaţie se adaugă şi impactul celorlalte evacuări de ape uzate menajere şi
industriale în pârâul Dâmbu, ape cu conţinut variat de poluanţi, în funcţie de profilul unităţii
care evacuează şi de existenţa unei epurări. Cele mai importante evacuări de ape uzate pe
teritioriul municipiului provin de la Rafinăria Vega, S.C. Romfarmachim, S.C. Saint Gobain
Isover, S.C. 24 Ianuarie, Rafinăria Astra Română S.A., S.C. Ubemar, etc. Pe de altă parte,
prin traversarea oraşului, pârâul Dâmbu se impurifică datorită poluării difuze, antrenării
poluanţilor de către precipitaţii şi depozitării gunoaielor pe malurile acestuia.
Principalii indicatori de calitate responsabili de deteriorarea calităţii apei râurilor din

amonte spre aval sunt cei din grupa salinitate, CBO 5 şi nutrienţi, pentru râurile Prahova şi
Teleajen.
Celelalte cursuri de apă monitorizate, situate cu precădere în zona montană

(Valea Urlătoarei, Peleş, Valea Cerbului, Valea Clăbucet, Valea Babei, Valea Arsă,
Zamora, Valea Coştilei, Valea Jepilor, Valea Spumoasă, Izvorul Dorului, Valea lui Conci,
Valea Beliei, Prislop, Negraş, Crasna şi Vărbilău) s-au încadrat în clasa I-a de calitate la
toate sub-grupele de indicatori. Singurele încadrate în clasa a II-a de calitate au fost
pâraiele Secăria, respectiv Căşăria.
24
Analizând datele obţinute, raportat la starea ecologică a râurilor monitorizate, se observă
că, din totalul lungimilor de râuri monitorizate, un procent de 52 % au atins obiectivul–ţintă,
fiind încadrate în stare foarte bună şi bună.
Din punct de vedere biologic, la nivelul anului 2009, încadrarea apelor curgătoare
din sub-bazinul Prahova în clase de calitate s-a stabilit pe baza indicelui saprobic
caracteristic zonei macrozoobentos (calculat cu metoda Pantle-Buck) în baza datelor din
programul Qual 2006 conform Ordinului nr.161/2006 privind stabilirea stării ecologice a
apelor de suprafaţă pentru fiecare secţiune în parte.
S-au prelevat probe biologice, concomitent cu cele fizico – chimice în 28 sectiuni de control
de pe următoarele cursuri de apă: Azuga, Valea Urlătoarei, Peleş, Căşăria, Doftana,
Secăria, Dâmbu, Cricovul Sărat, Negraş, Prislop, Proviţa, Crasna, Vărbilău, Teleajen şi
Prahova.
S-au efectuat:
• 3 campanii sezoniere de prelevare în secţiunile de pe râuri: Prahova (Sinaia, Breaza,

Floresti, Nedelea, Tinosu şi Adâncata), Teleajen (Văleni, Moara Domnească),
Doftana (Av. Campina), Cricovul Sărat - av. Ciorani), Dâmbu-Goga şi s-au analizat
indicatorii fitoplancton, microfitobentos, macrozoobentos şi clorofila “a”.
• 2 campanii de prelevare în secţiunile de pe râuri: Prahova la
Predeal, Teleajen (Cheia, Valea Berii), Valea Urlătoarei, Peleş, Căşăria, Negraş, Prislop,
Secăria ( amonte şi aval com. Secăria), Azuga (amonte. capt. şi captare Predeal, cap.
Azuga), Doftana (Trăisteni), Proviţa (am. Adunaţi), Crasna (Schiuleşti), Vărbilău (Stefeşti)
iar indicatorii analizaţi au fost cei din grupele microfitobentos, macrozoobentos şi la
nutrienţi clorofila “a” ;
Conform clasei generale rezultate în urma evaluării din punct de vedere

biologic din totalul de 28 secţiuni monitorizate, 12 s-au încadrat în clasa I-a de calitate, 9
în clasa a II-a de calitate, iar restul secţiunilor au depăşit limitele corespunzatoare clasei a
II-a de calitate considerată valoare-tinta (obiectiv de referinţă). Acestea reprezintă un
procent de 25 %.
În ceea ce priveşte evoluţia calităţii apei râurilor, din punct de vedere

saprobiologic, în anul 2009 s-a constatat prezenţa unei varietăţi mari de specii fito- şi zoo-
planctonice, reprezentate printr-un număr de indivizi mai mare sau mai mic, în funcţie de
condiţiile de mediu existente la data prelevării.
Indicatorul fitoplancton a fost analizat în secţiunile de şes, iar indicatorul
microfitobentos în secţiunile de munte predominand organisme din clasa Bacillariophyta
(Caloneis amphisbaena, Nitzschia palea, Rhoicosphaenia curvata, Gomphonema
constrictum, Cyclotella compta, Navicula Cryptocephala, Diatoma vulgare, Nitzschia
acicularis, Navicula viridula), Euglenophyta (Euglena variabilis, Euglena viridis).
25
Indicatorul macrozoobentos a fost analizat în zonele de munte unde există o
diversitate mare de organisme caracteristice următoarelor grupe: Plecoptera (Dinocras
cephalotes, Pela marginata, Chloroperla tripunctata, Isoperla rivulorum, Leuctra major,
Perlodes microcephala, Leuctra fusca), Ephemeroptera (Baetis rhodani, Baetis carpatica,
Baetis alpinus, Baetis melanonyx, Epeorus sylvicola, Rhitogena semicolorata), Trichoptera
(Sericostoma personatum, Hydropsyche instabilis, Potamophylax cingulatus, Rhyacophila
obliterata), Diptera ( Liponeura cinerascens, Eukiefferiella gracei, Simulium
columbaschense, Micropsectra praecox), Crustaceea (Gammarus balcanicus), dar şi în
zonele de şes, indicatorul macrozoobentos fiind reprezentat de organisme din grupele
Gastopoda (Physa acuta), Diptera (Chironomus plumosus, Brillia modesta, Polypedilium
nubeculosum), Oligochata (Limnodrilus sp., Nais communis, Limnodrilus claperedeanus),
Trichoptera (Hydropsyche modesta), Ephemeroptera ( Baetis vernus, Caenis horaria).
Starea apelor din zonele vulnerabile la nutrienţi
Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienţi (ZV) s-a aplicat în acele zone unde
a existat suspiciunea vulnerabilităţii corpurilor de apă sau că acestea sunt cu risc de a fi
poluate cu nitraţi din surse agricole.
In anul 2009, la nivelul subbazinului hidrografic Prahova, acest tip de monitoring s-a
efectuat în 8 secţiuni. Evaluarea calităţii zonelor vulnerabile la nitraţi pentru aceste secţiuni
de pe râuri s-a realizat conform prevederilor Ordinului nr.161/2006 - Normativului privind
clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de
apă şi au rezultat următoarele încadrări:
 o secţiune clasa a I-a de calitate:

- Doftana –aval Câmpina
 6 secţiuni de clasa a II-a de calitate:

- Prahova la Floreşti, Nedelea şi Tinosu
- Teleajen-Moara Domnească
- Dâmbu la Goga
- Prahova la Adâncata
 o secţiune clasa a IV-a de calitate:

- Cricovul Sărat - Ciorani
Starea apelor în secţiunile de referinţă
26
Acest tip de monitoring în subbazinul hidrografic Prahova s-a instituit la nivelul secţiunii
Proviţa - amonte Adunaţi.
Aceasta s-a încadrarat în clasa a II-a de calitate, atât din punct de vedere fizico-
chimic cât şi biologic, evidenţiind astfel o influenţă antropică minimă.
Starea calităţii apelor în secţiunile cu presiuni morfologice
Monitoringul pentru corpuri de apă puternic modificate (CAPM) s-a aplicat în scopul
cunoaşterii impactului alterărilor hidromorfologice generate de întreruperea conectivităţii
longitudinale a râului prin realizarea de praguri în urmatoarele secţiuni:
 Azuga – amonte captare Azuga

 Azuga – captare Azuga
 Secăria – amonte Secăria
 Secăria – aval Secăria
În aceaste secţiuni au fost monitorizate elemente biologice cât şi fizico-chimice stabilindu-
se astfel clasa generală de calitate a II-a pentru cele două secţiuni de pe Secăria şi clasa I-
a la secţiunile de pe râul Azuga - amonte captare Predeal şi captare Predeal.
Cal. Cal. Cal. Cal. Cal. Observaţii

Bazin Total (indicatori
Judeţul hidrografi I II III IV V care conduc
c km la încadrare
km km km km km nefavorabilă)
Ialomita-
PRAHOVA 751 280 113 226 29 103
Buzau
APM Prahova monitorizeaza semestrial calitatea apelor de suprafata, din punct

de vedere al impactului agentilor economici si al colectivitatilor umane, pe cele doua
principale cursuri de rau, astfel : 6 puncte de monitorizare pe râul Prahova ( aval Azuga,
27
aval Busteni, aval Sinaia, aval Comarnic, aval Campina, Tinosu) şi 5 puncte de
monitorizare pe râul Teleajen (Cheia, Maneciu, Gura Vitioarei, Pod Blejoi si Moara
Domneasca ).
Se determina proprietatile organoleptice: miros, aspect, culoare si din punct de

vedere fizic si fizico –chimic:
- Regimul termic si de acidifiere - temperatura, pH;

- Regimul de oxigen – oxigenul dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5;
- Nutrienti - azot amoniacal, azotiti, azotati, fosfati;
- Salinitate – conductivitate, reziduu fix, cloruri, sulfati, duritate totala, calciu,
magneziu;
- Poluanti toxici specifici de origine naturala - zinc, cadmiu, fier, crom;
- Indicatori chimici relevanti - detergenti, fenoli;
- Substante periculoase relevante si prioritare/prioritare periculoase – pesticide
organo clorurate, substante extractibile.
Râul Prahova
În anul 2009, valorile medii măsurate in punctele de monitorizare : aval Azuga şi
aval Buşteni pentru indicatorii din grupele : regimul de oxigen , nutrienti , salinitate si
poluanti toxici specifici de origine naturala se incadreaza in clasa I-a şi a II-a de
calitate, conform Ordin MMGA 161/2006 – privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă.
In punctele de monitorizare : aval Sinaia, aval Comarnic şi aval Campina , valorile

medii anuale masurate pentru indicatorii din grupele : regimul de oxigen , nutrienti ,
salinitate si poluanti toxici specifici de origine naturala se incadreaza in clasa a II-a si
a III-a de calitate.
In punctul de monitorizare Tinosu, valorile medii anuale masurate pentru indicatorii

din grupele : regimul de oxigen , nutrienti , salinitate si poluanti toxici specifici de
origine naturala se incadreaza in clasa a III-a si a IV-a de calitate.
28
Variatia indicatorului CCO-Mn pe Valea Prahovei
60
Concentratia [mgO2/l]
50
40
30
20
10
0
av. Azuga av. Busteni av. Sinaia av. av Campina Tinosu
Comarnic
Valoare medie anuala Clasa I ClasaII Clasa III ClasaIV
Variatia indicatorului NH4(+) pe Valea Prahovei

3.5
Concentratia [mgN/l]
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
av. A zuga av. Busteni av. Sinaia av. av. Campina Tinosu
Comarnic
Variatia indicatorului PO4(-3) pe Valea Prahovei

1
Concentratia [mgP/l]
0.8
0.6
0.4
0.2
0
av. A zuga av. Busteni av. Sinaia av. av. Campina Tinosu
Comarnic
29
Variatia indicatorului SO4(-2) pe Valea Prahovei
350
300
Concentratia [mg/l] 250
200
150
100
50
0
av. Azuga av. Busteni av. Sinaia av. av. Campina Tinosu
Comarnic
Variatia indicatorului Fier pe Valea Prahovei

2.5
Concentratia [mg/l]
1.5
1
0.5
0
av. A zuga av. Busteni av. Sinaia av. av Campina Tinosu
Comarnic
Variatia indicatorului Zinc pe Valea Prahovei

1.2
Concentratia [mg/l]
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
av. Azuga av. Busteni av. Sinaia av. av Campina Tinosu
Comarnic
Râul Teleajen
În anul 2009, valorile medii măsurate in punctele de monitorizare : Cheia şi pod
Maneciu, pentru indicatorii din grupele : regimul de oxigen , nutrienti , salinitate si poluanti
30
toxici specifici de origine naturala, se incadreaza in clasa I-a de calitate, conform Ordin
MMGA 161/2006 – privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă.
In punctele de monitorizare : Gura Vitioarei şi pod Blejoi , valorile medii anuale

masurate pentru indicatorii din grupele : regimul de oxigen , nutrienti , salinitate si poluanti
toxici specifici de origine naturala se incadreaza in clasa a II-a si a III-a de calitate.
In punctul de monitorizare Moara Domneasca, valorile medii anuale masurate pentru

indicatorii din grupele : regimul de oxigen , nutrienti , salinitate si poluanti toxici specifici
de origine naturala se incadreaza in clasa a III-a si a IV-a de calitate.
Variatia indicatorului CBO5 pe Valea Teleajenului

25
20
15
10
0
Cheia pod Maneciu Gura Vitioarei P od Blejoi Moara Domneasca
Variatia indicatorului CCO-Mn pe Valea Teleajenului

60
50
40
30
20
10
0
Cheia pod M aneciu Gura Vitioarei Pod Blejoi M oara
Domneasca
31
Variatia indicatorului NH4(+) pe Valea Teleajenului
3.5
Concentratia [mgN/l]
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
Cheia pod M aneciu Gura Vitioarei Pod Blejoi M oara
Domneasca
Variatia indicatorului PO4(3-) pe Valea Teleajenului

1
Concentratia [mgP/l]
0.8
0.6
0.4
0.2
0
Cheia pod M aneciu Gura P od Blejoi M oara
Vitioarei Domneasca
Variatia indicatorului SO4(2-) pe Valea Teleajenului

350
300
Concentratia [mg/l]
250
200
150
100
50
0
Cheia pod Maneciu Gura Vitioarei P od Blejoi Moara
Domneasca
Valoare medie anuala Clasa I ClasaII Clasa III Clasa IV
32
Variatia indicatorului Fier pe Valea Teleajenului
2.5
Concentratia [mg/l]
2
1.5
0.5
0
Variatia indicatorului Zinc pe Valea Teleajenului

1.2
Concentratia [mg/l]
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
4.3.2. Starea ecologică a lacurilor

4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu
gradul de troficitate
În cursul anului 2009 au fost analizate, din punct de vedere fizico - chimic şi biologic,
lacurile de acumulare Paltinu şi Măneciu.
Lacul Baia Miresei-Slănic nu s-a monitorizat la indicatorii de calitate solicitaţi datorită

salinităţii ridicate a apei.
Lacul Paltinu este situat pe cursul râului Doftana, are o suprafaţă de 275 ha şi un volum la
NNR este 56 mil.mc, iar lacul Măneciu este situat pe râul Teleajen, are o suprafaţă de 192
ha şi un volum de apa la NNR de 50 mil.mc.
33
Cele două lacuri de acumulare sunt folosite ca amenajări complexe: alimentare cu
apă potabilă, atenuarea viiturilor, producere de energie, etc.
Evoluţia apei lacurilor s-a urmărit în timp (4 campanii), în două secţiuni: mijloc lac-
zonă fotică şi baraj lac-zonă fotică.
Prelucrarea datelor s-a realizat conform Indrumarului metodologic pentru

supravegherea evoluţiei trofice a lacurilor de acumulare şi lacurilor naturale ICIM 1995, iar
rezultatele s-au exprimat prin densitatea organismelor (nr.ex./l), biomasa (mg/l), şi grad de
trofie (pentru probele biologice); Standardul Roman SR ISO 10260/1996 (pentru clorofila
“a” – rezultatele s-au exprimat în μg/l).
Încadrarea lacurilor în clase de calitate s-a făcut în baza datelor stocate în

programul Qual 2008 şi în conformitate cu Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea
Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării
ecologice a corpurilor de apă.
Din punct de vedere fizico-chimic, clasa de calitate este a I-a, pentru cele două
lacuri. Pentru aprecierea stadiului trofic al lacurilor s-au analizat valorile indicatorilor
specifici procesului de eutrofizare: azotul mineral total, fosforul total, clorofila ’’a’’, biomasa
fitoplanctonică, alături de organismele indicatoare fito planctonice.
În ceea ce priveşte lacul Paltinu, studiind variaţia indicatorilor pentru aprecierea
ritmului de eutrofizare, observăm că valorile găsite atât la azotul mineral total, cât şi la
fosforul total sunt caracteristice stadiului mezotrof.
Biomasa fitoplanctonică a înregistrat o valare maximă de 4,31 mg/l în luna iunie -secţiunea
baraj lac - zonă fotică şi una minimă 0,63 mg/l în luna octombrie secţiunea baraj lac- zonă
fotică. In functie de valoarea medie a biomasei 2,39 mg/l, lacul s-a încadrat în stadiul trofic
oligotrof. Clorofila “a” a încadrat acumularea din punct de vedere trofic în categoria lacurilor
ultraoligotrof, având o medie anuală de 0,55 µ g/l.
Din punct de vedere al gradului de eutrofizare, clasa de calitate globală a lacului
Paltinu este mezotrof.
La lacul Măneciu, azotul total înregistrează pe parcursul recoltărilor valori
caracteristice stadiului eutrof, iar în ceea ce priveşte fosforul total, valoarea se încadrează
în stadiul mezotrof.
Biomasa fitoplanctonica a înregistrat o valoare maxima de 4,78 mg/l în luna august,
secţiunea baraj lac-zona fotică şi una minimă 0,88 mg/l în luna aprilie secţiunea baraj lac-
zonă fotică. In functie de valoarea medie a biomasei 2,73 mg/l, lacul s-a încadrat in stadiul
trofic oligotrof. Clorofila “a” a încadrat acumularea din punct de vedere trofic în categoria
lacurilor mezotrofe, având o medie anuală de 1,11 µ g/l.
Clasa de calitate globală a lacului Măneciu este mezotrof din punct de vedere al
gradului de eutrofizare.
34
Judeţul Încadrarea din punct de vedere biologic
PRAHOVA Lacul Paltinu-mezotrof
Lacum Maneciu-mezotrof
4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu chimismul

apei
Încadrarea pe clase de calitate din punct de vedere fizico-chimic a lacurilor în

anul 2009
Judeţul Clasa de calitate din punct de vedere fizico-chimic

PRAHOVA Lacul Paltinu- clasa I
Lacul Maneciu- clasa I
4.4. Ape subterane
Sistemul de alimentare cu apă a municipiului Ploieşti, aflat în exploatarea Apa Nova

Ploieşti (ANP) este mixt utilizând atât apa subterană: trei fronturi de captare: Crângul lui
Bot, Ploieşti Nord-Vest şi Ploieşti Nord-Est cât şi apă din surse de suprafaţă: acumularea
Movila-Vulpii ca parte integrantă a sistemului hidroenergetic Prahova-Teleajen, dupa cum
urmează:
Alimentarea cu apă subterana din cele trei fronturi de captare:

- Frontul de captare Crângul lui Bot amplasat în pădurea cu acelaşi nume, la
circa 9 km de oraşul Ploieşti, pe drumul naţional DN 70 Ploieşti – Târgovişte. Frontul
de captare este format din 9 foraje, fiecare cu adâncimi cuprinse între 55 – 100 m din
care forajul FCB 8 este transformat în foraj de monitorizare;
35
- Frontul de captare Ploieşti Nord - Vest amplasat în zona staţiei de pompare 23
August, pe aliniamentul staţiei Podul Înalt, intersecţia drumului DN 1 cu drumul spre
Nedelea. Frontul este format din 12 puţuri, fiecare cu adâncimi cuprinse între 59 –
70 m, din care FNV 4 este transformat în foraj de monitorizare;
- Frontul de captare Ploieşti Nord - Est amplasat în zona staţiei de pompare
Nord – Găgeni, la circa 2000 m nord de Staţia 23 August, între DN 1 şi calea ferată
Ploieşti Slănic. Frontul de captare este format din 20 puţuri, fiecare cu adâncimi
cuprinse între 73 – 250 m, din care 17 foraje funcţionale, forajele FNE 14 şi FNE 33
sunt transformate în foraje de monitorizare.
Fiecare puţ are deasupra o cabină din beton în care sunt montate instalaţiile hidraulice
şi tablourile electrice pentru alimentarea cu energie a pompei submersibile cu care este
echipat. Pe conducta de refulare a fiecărei pompe este prevăzut un debitmetru
electromagnetic pentru măsurarea debitului, un manometru pentru măsurarea presiunii,
o clapetă de reţinere şi o vană pentru reglarea debitelor. Permanent se monitorizează
funcţionarea forajelor (echipamente, debite, nivel hidrostatic, nivel hidrodinamic etc.)
Situaţia prelevărilor de apă pentru anul 2009

Judeţ Suprafaţă (mii m3) Subteran (mii m3) Total (mii
m3)
20
Prahova 3.637 16.694 .332
Apa Nova Ploieşti: Sursa de suprafaţă Fronturile de captare:
prelevări pentru din nodul hidrotehnic Crângul lui Bot 4 483
alimentarea cu apă Movila Vulpii, furnizor mii mc
potabilă a municipiului : ESZ Prahova Ploieşti Nord-Vest 2 149
Ploieşti mii mc Ploieşti-Nord-Est
10 061 mii mc
Monitorizarea sub-sistemului “ape subterane” se efectuează în cadrul

reţelei naţionale de foraje hidrogeologice a SGA Prahova, realizându-se atât monitoringul
cantitativ cât şi calitativ, în scopul cunoaşterii şi controlului stării cantitative şi chimice a
corpurilor de apă. Frecvenţa de monitorizare şi elementele de calitate au fost stabilite
funcţie de tipul de program de monitoring la care este supus corpul de apă din care face
parte forajul/izvorul respectiv.
Forajele reţelei hidrologice sunt amplasate majoritar în zona subcolinară şi de
câmpie a judeţului, preponderent în partea de sud-est. În anul 2009, S.G.A. Prahova a
monitorizat 35 de foraje şi un izvor (Neagra) ce fac parte integrantă din reţeaua de
monitoring a apelor subterane la nivel naţional. Din forajele monitorizate 11 fac parte din
reţeaua de potabilizare iar 4 din aceste foraje sunt administrate de operatorii de apă S.C.
Apa Nova S.R.L. şi S.C. Hidro Prahova S.A.
36
Compoziţia apelor subterane, aferentă forajelor studiate, cu amplasamentul
acviferului sub 50 m, este mult influenţată de compoziţia solurilor, regimul hidrografic, relief,
condiţii meteorologice şi de activităţile umane (industrie, agricultură, activităţi turistice,
lucrări de infrastructură).
Dintre forajele studiate, unele prezintă valori medii anuale ce depăşesc limitele
admise prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată cu
Legea 311/2004, aşa cum reise din ANEXA 2
Cele mai seminificative depăşiri s-au înregistrat indicatorii: amoniu cloruri, fier şi
mangan. Concentratiile ridicate de fier şi mangan pot proveni din dizolvarea rocilor bogate
în sărurile acestor metale şi, în absenţa pompărilor periodice, din contactul prelungit cu
tubulatura metalică a forajului.
Conţinutul ridicat de substanţe la indicatorii cloruri, amoniu, azotaţi şi substanţe

organice este rezultatul descompunerilor organice din sol, spălării terenurilor agricole
(fertilizate cu îngrăşăminte chimice în perioadele anterioare) de către apele meteorice şi
temperaturilor ridicate dar şi a lipsei zonei de protecţie în jurul forajelor.
Din totalul de 36 de foraje monitorizate se pot aprecia orientativ posibilităţile de

utilizare a apelor subterane din zonele unde sunt amplasate forajele de observaţie, astfel:
aproximativ 21 (60%) din foraje sunt potenţial potabile, şi 15 (40%) nepotabil ce pot fi
folosite în scop industrial.
37
Forajele care prezintă depăşiri ale limitelor admise prin Legea 458/2002 privind
calitatea apei potabile, modificată şi completată cu Legea 311/2004, sunt amplasate în
zona industrială Tătărani-Teleajen, Adâncata-Fierbinţi, Dârvari, Sălciile, Râfov, Habud,
Crivina, Drăgăneşti-Cornurile, Adâncata, şi Ploieşti NE.
La reţeaua de foraje destinate consumului potabil, administrată de S.C. Apa Nova

S.R.L., calitatea apei subterane monitorizată în anul 2009 a înregistrat mici depăşiri la
indicatorul azotaţi, pentru forajele care fac parte din fronturile de captare Crângul lui Bot şi
Ploieşti NE.
38
4.5. Starea apei brute destinate potabilizării
Apa captată din subteran de APA NOVA PLPOESTI (ANP) este potabilă şi nu are nevoie sa fie tratată ; rezultatele
analizelor pentru probele de apa captată din puturi în anul 2009 sunt urmatoarele:
2009 CALITATEA APEI CAPTATE DIN FORAJELE ANP
Condu
Data Turb. pH NH3 NO2 NO3 CCO Durit. Cloruri
ct.
Punct prelevare max
max max max max max 5 min max max
5 6,5- 0,5 0,5 50 mg/l 5oger 2500 250
Limite NTU 9,5 mg/l mg/l mg/l O2 m μS/cm mg/l
7-ian.-
Foraj Crag 01 08 0,38 7,26 0 0 21,2 0,71 32,3 1461 204,7
1-apr.-
Foraj Crag 01 09 0,67 7,33 0,009 0,008 13 0,48 26,9 1392 138,2
6-mar.- <0.00
Foraj Crag 02 09 0,826 7,3 0,005 7 15,9 0,7 26,9 1379 156
17-iun.- <0,00 <0,00
Foraj Crag 02 09 0,35 7,16 1 7 21,8 0,7 21,9 1365 166,6
6-mar.- <0.00
Foraj Crag 03 09 0,162 7,29 1 0,008 15,5 0,57 21,3 1112 92,1
17-iun.- <0,00 <0,00
Foraj Crag 03 09 0,76 7,22 1 7 26,5 0,38 17 1008 96,4
6-mar.- <0.00 <0.00
Foraj Crag 04 09 0,208 7,25 1 7 14,1 0,41 19,7 1074 82,2
17-iun.- <0,00 <0,00
Foraj Crag 04 09 0,30 7,17 1 7 26,3 0,48 16,8 1028 85,1
18- <0.00
Foraj Crag 05 mar.-09 0,264 7,33 0,016 7 19,3 0,41 25,1 1145 113,4
17-iun.- <0,00 <0,00
Foraj Crag 05 09 0,50 7,23 1 7 16,8 0,44 17 1043 120,5
39
10-feb.-
Foraj Crag 06 09 0,486 7,34 <0.01 0,173 26,4 0,25 20,2 894 75,1
6-mar.- <0.00 <0.00
Foraj Crag 06 09 0,142 7,27 1 7 22,7 0,48 17,5 1003 66
17-iun.- <0,00 <0,00
Foraj Crag 06 09 0,18 7,24 1 7 21,1 0,41 14,8 987 70,9
7-ian.-
Foraj Crag 07 08 0,22 7,24 0 0 18,9 0,79 32,5 1546 237,2
1-apr.-
Foraj Crag 07 09 0,28 7,17 0,008 0,01 18,8 0,64 32,5 1524 199,9
7-ian.-
Foraj Crag 09 08 0,36 7,25 0 0 18,3 0,55 27,1 1216 129,7
1-apr.- <0.00
Foraj Crag 09 09 0,15 7,24 0,002 7 20,4 0,64 25,3 1215 148,9
Foraj Nord-Est 4-feb.-
15 09 0,955 7,48 <0.01 0,001 14,5 0,48 21,1 813 63,8
Foraj Nord-Est 20-mai.- <0.00
15 09 0,16 7,34 1 0,058 14,5 1,12 20,8 784 56,7
16 09 0,259 7,25 <0.01 0,061 16,1 0,64 17,9 758 65,2
16 09 0,92 7,44 1 0,01 15,3 0,48 14,6 747 46
Foraj Nord-Est 23-ian.-
17 09 0,56 7,51 0 0 18,1 0,47 11,2 735 65,2
Foraj Nord-Est 18-
17 mar.-09 21,7
Foraj Nord-Est 2-apr.- <0.00
17 09 0,675 7,49 0,003 7 13,7 0,64 28 751 58,8
18 09 0,74 7,47 0 0 16,1 0,63 11,6 741 60
Foraj Nord-Est 18-
18 mar.-09 27,9
18 09 0,671 7,47 0,009 7 18,3 0,96 25,1 762 55,3
40
19 09 0,99 7,54 0 0 16,8 0,47 16,8 763 74,4
Foraj Nord-Est 18-
19 mar.-09 15,5
19 09 0,379 7,5 0,006 7 11,4 0,64 23,7 764 67,4
20 09 0,798 7,32 0,069 0,022 18,8 0,8 22,4 792 92,1
20 09 0,19 7,47 1 0,007 16,9 1,02 14,8 871 75,8
22 09 1,21 7,54 0 0 18,8 0,47 11,6 865 97,8
Foraj Nord-Est 18-
22 mar.-09 12,4
Foraj Nord-Est 2-apr.-
22 09 0,218 7,52 0,006 0,009 10,5 0,64 25,5 841 86,5
24 09 0,18 7,49 0,005 0,008 19,7 0,28 19 749 92
Foraj Nord-Est 6-mai.- <0.00 <0.00
24 09 0,541 7,48 1 7 10,3 0,32 19,7 897 78
25 09 0,669 7,61 0,01 0,001 8,5 0,25 19 838 99,2
Foraj Nord-Est 18-
25 mar.-09 12,4
Foraj Nord-Est 15-mai.- <0,00
25 09 0,128 7,46 1 0,007 9,7 0,25 17,9 843 81,5
Foraj Nord-Est 18- <0.00
26 mar.-09 0,398 7,48 0,022 7 11,5 0,28 19,3 878 82,9
26 09 0,676 7,48 1 0,008 10,7 0,25 17 855 72,3
27 09 0,932 7,55 0,006 0,008 9,3 0,16 19 978 120
27 09 0,115 7,46 1 0,014 9,2 0,22 17,9 964 102,8
41
28 09 0,553 7,49 1 0,018 8,1 0,32 18,4 746 70,9
29 09 0,291 7,51 0,013 0,006 16,9 0,35 20,2 751 95,7
Foraj Nord-Est 6-mai.- <0.00 <0.00
29 09 0,638 7,49 1 7 8,7 0,29 15,7 870 70,9
30 09 0,307 7,64 <0,01 0,04 8,7 0,38 20,8 751 63,8
30 09 0,783 7,5 1 0,01 8,3 0,32 18,6 697 51
31 09 0,303 7,72 0,001 0,017 7,2 0,16 20,2 672 65,2
31 09 0,134 7,47 1 0,015 8 0,64 17,9 648 42,5
32 09 0,645 7,58 0,007 0,018 8,6 0,28 20,2 697 70,9
32 09 0,113 7,49 1 0,013 7,8 0,22 19 661 46
Foraj Nord-Vest 18-feb.- <0.00
01 09 0,661 7,44 0,034 7 15,1 0,38 19,7 772 56,7
Foraj Nord-Vest 21-ian.-
02 09 0,53 7,44 0 0 18,7 0,47 22,4 764 53,9
Foraj Nord-Vest 15-apr.- <0,00
02 09 0,796 7,33 0,003 7 14,3 0,38 20,2 766 60,3
Foraj Nord-Vest 20-feb.- <0.00
05 09 0,676 7,5 0,007 7 17 0,22 22,4 759 49,6
Foraj Nord-Vest 3-iun.- <0,00
05 09 0,807 7,39 1 0,009 29,1 0,35 17,7 770 25,5
Foraj Nord-Vest 6-mar.-
06 09 0,417 7,46 0,003 0,03 10,2 0,54 15,5 784 51
Foraj Nord-Vest 3-iun.- <0,00 <0,00
06 09 1,156 7,37 1 7 19,2 0,41 17,9 764 30,5
Foraj Nord-Vest 6-mar.- <0.00
07 09 0,133 7,45 0,001 7 16,3 0,41 16,6 768 54,6
42
Foraj Nord-Vest 3-iun.- <0,00 <0,00
07 09 0,662 7,41 1 7 17,1 0,16 17,9 760 31,2
08 09 0,69 7,47 0 0 23,6 0,47 22,6 754 56,7
08 09 0,551 7,38 0,002 7 14,6 0,54 19,3 750 61,7
Foraj Nord-Vest 6-mar.- <0.00
09 09 0,148 7,45 0,004 7 17,1 0,44 17,9 757 53,2
Foraj Nord-Vest 3-iun.- <0,00
09 09 0,751 7,38 1 0,007 15,8 0,28 19 747 29,8
10 09 0,26 7,51 0 0 22,8 0,47 13,7 737 64,5
Foraj Nord-Vest 2-apr.-
10 09 0,371 7,47 0,004 0,008 21 0,32 20,2 774 67,3
Foraj Nord-Vest 3-iun.-
10 09 25,6
11 09 0,91 7,5 0 0 18,8 0,47 12,3 729 67,4
Foraj Nord-Vest 2-apr.-
11 09 0,878 7,49 0,003 0,012 8,1 0,96 23,3 747 62,4
11 09 22,28
12 09 0,32 7,5 0 0 12,2 0,55 15 736 67,4
Foraj Nord-Vest 2-apr.- <0.00
12 09 0,498 7,52 0,001 7 10,6 0,96 24,4 743 62,4
12 09 11,8
13 09 0,96 7,53 0 0 8,9 0,47 22,4 724 57,4
13 09 2,178 7,43 0,002 7 12,8 0,7 20,2 728 65,2
Media anuala: Foraj Crag 0,37 7, 0,0 0, 19, 0,53 23,2 23,2 128
Media anuala: Foraj 0,5 3 7, 10,0 0 0, 813, 0,47 18,9 18,9 73
43
Media anuala: Foraj 0,6 7, 0,0 0, 16, 0,47 19,1 19,1 54
4.6. Apa potabilă

Apa extrasă din subteran de Apa Nova Ploiesti este înmagazinată în rezervoarele aferente fronturilor de captare unde se
dezinfectează cu clor gazos. Calitatea apei la ieşirea din uzinele de producţie (UP) : UP Crang, UP 23 August, UP Nord-Gageni ,
respectiv calitatea apei furnizate în cele 4 zone de distributie (ZD) ale municipiului Ploieşti: ZD Crang, ZD 23 August, ZD Nord-
Gageni, ZD Movila Vulpii sunt prezentate în tabelele urmatoare:
2009 CALITATEA APEI LA IEŞIREA DIN UZINELE DE PRODUCŢIE ANP (VALORI MEDII)
E Ente
T p N NO CL2 CCO- DTO Cond
UP Cloruri CT coli roco
urb. H H3 2 NO3 liber Mn T uct.
ci
Limite <5 6,5- <0, <0,5 < 50 <0.5 <5 > 5o < <250 0/ 0/ 0/
NT 9,5 5 mg/l mg/l mg/l mg / l germ. 2500 mg/l 100 100 100
U mg/l O2 μS/c ml ml ml
m
UP
0,00
CRAN 0,31 7,2 0,018 23,2 0,49 0,47 24,9 1188 137,1 0 0 0
3
G
UP 23
0,00
AUGU 0,37 7,4 0,011 17,1 0,5 0,35 19,6 754 62,8 0 0 0
5
ST
UP
NORD 0,00
0,38 7,5 0,019 12,1 0,5 0,43 18,7 828 87,4 0 0 0
GAGE 3
NI
44
2009 CALITATEA APEI ÎN ZONELE DE DISTRIBUŢIE ALE MUNICIPIULUI PLOIEŞTI (VALORI
MEDII)
CL2 CC E Enter
T p NH Cond Alu
UP NO2 libe O- CT coli ococi
urb. H 3 NO3 DTOT uct. m.
r Mn
Limite <5 6,5- <0,5 <0,5 < 50 <0.5 < > 5o < < 0/ 0/ 0/
ZD NT 9,5 mg/l mg/l mg/l
22 mg/l 5mg0,4 ger
23 2500 200 100 100 100
0,29 1162 0 0 0
CRANG 0,49 7 0,007 0,014 ,3 1 ,9
ZD 23 15 0,4 18
0,39 731 0 0 0
AUGUST 0,38 7 0,006 0,016 ,1 0 ,8
ZD NORD 11 0,4 18
0,36 825 0 0 0
GAGENI 0,36 7 0,004 0,006 ,5 1 ,3
ZD
0,7 14
MOVILA 5 0,36 460 0,07 0 0 0
3 ,1
VULPII 0,83 8 0,006 0,01 ,9
Reţele de alimentare cu apă

Judeţ Reţele apă potabila Reţele apă menajera
Lungi Volum Număr Populaţi Lungim Volum Număr Populaţ
me distribuit localităţ e e (km) distribui localităţ ie
(km) i racordat t i racorda
(mii mc)
ă tă
(mii mc)
1 232.457 Nu este cazul (reţeaua de distribuţie a

apei potabile este unitară)
Prahova 418,7 20 244,9 (Ploieşti) locuitori
Nr. de locuitori deserviti de retele de apa in Ploiesti este de 232.457, structura acestora fiind: Asociatii 1 598; Particulari 18
621;
Agenti economici 83; I.M.M. 1 319; Bugetari 106. Totalul clientilor facturati a fost de 21 727.
45
Programul de potabilizare (P) pentru anul 2009 a inclus monitorizarea apei din 18
secţiuni de pe cursuri de apă, iar categoriile de apă s-au stabilit prin compararea directă a
valorilor medii realizate din programul Qual 2006 cu limitele indicatorilor respectivi
conform H.G.100/2002 pentru apele de suprafaţă destinate potabilizării, modificată şi
completată cu H.G. 662/2005 apele de suprafaţă sunt clasificate, în funcţie de valorile
limită, în trei categorii: A1, A2 şi A3. In funcţie de caracteristicile fizice, chimice şi
microbiologice, fiecărei categorii de apă, îi corespunde o tehnologie standard adecvată de
tratare.
Calitatea apelor destinate potabilizării precum şi corespondenţa între calitatea apei

de suprafaţă la sursă şi tehnologia standard pe care trebuie s-o aibă staţiile de tratare a
apei este prezentată în tabelul următor:
46
Secţiunea Categorie apă cf. HG Categoria funcţie de
Nr. Râul 100/2002 tehnologia de tratare
de control existentă
crt. cu modificările şi
completările ulterioare a apei brute conf. cu
HG 100/2002
pentru secţiunile
monitorizate
1 Azuga Captare Predeal A1 A2

.
2 Azuga Captare Azuga A1 A2

.
3 Valea Gura Diham A1 A1

. Cerbului
4 Valea Clăbucet A1 A1
. Clăbucet
5 Valea Babei Valea Babei A1 A1

.
6 Valea Arsă Piatra Arsă A1 A1

.
7 Zamora Zamora A1 A1
.
8 Valea Coştilei Valea Coştilei A1 A1

.
9 Valea Jepilor Deneş A1 A1

.
1 Valea Caraiman A1 A1
0 Spumoas
. ă
1 Izvorul Sinaia A1 A2
1 Dorului
.
47
1 Valea lui Captare A1 A2
2 Conci Comarnic
.
1 Valea Beliei Captare A1 A2

3 Comarnic
.
1 Doftana Voila A2 ( suspensii, CBO5, A3

4 amoniu,coliformi totali,
. coliformi fecali,
streptococi fecali )
1 Teleajen Valenii de A2 (suspensii, amoniu, A3

5 Munte conductivitate, cloruri,
. fier, coliformi totali,
coliformi fecali,
streptococi fecali )
1 Crasna Schiuleşti A2(suspenii) A2

6
.
1 Vărbilău Ştefeşti A2 (suspensii,amoniu) A2

7
.
1 Prahova Nistoreşti A2 (suspensii, amoniu) A2

8
.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici şi microbiologici secţiunile s- au

încadrat astfel:
• 13 prize de categoria A1 (72%);
• 5 prize de categoria A2 (28%);
• 0 prize de categoria A3 ( 0 %)
48
Incadrarea apelor de suprafata destinate
potabilizarii conform HG 100/2002
Categoria A2 Categoria A3
28 % 0%
Categoria A1
72 %
Prizele de categoria A2 şi indicatorii care au determinat încadrarea :
• Doftana–Voila: suspensii, CBO5, amoniu, coliformi totali, coliformi fecali, streptococi

fecali
• Teleajen–Valeni: suspensii, amoniu, conductivitate, cloruri, coliformi totali, coliformi
fecali, streptococi
• Crasna– Schiuleşti : suspensii
• Vărbilău – Ştefesti: suspensii, amoniu
• Prahova – Nistoreşti : suspensii, amoniu
Conform H.G.100/2002 modificată şi completată cu H.G. 662/2005, fiecărei categorii de
apă îi corespunde o tehnologie standard adecvată de tratare a apei de suprafaţă în
vederea potabilizării. În toate secţiunile de prelevare, calitatea apei brute îndeplineşte
condiţiile necesare pentru potabilizare.
4.6. Apa potabilă
EVIDENTA SISTEMELOR DE APROVIZIONARE CU APA POTABILA DIN JUDETULUI

PRAHOVA
Numar total localitati jud. Prahova: 104 (14 urbane, 90 rurale);
49
Nr. localitati cu sisteme centralizate(SC) de apa :72
( Albesti Paleologu,Alunis,Apostolache,Aricestii Rahtivani,Azuga,Baba Ana, Baicoi,Banesti,
Baltesti, Barcanesti, Berceni, Blejoi, Boldesti Gradiste, Boldesti Scaieni, Brazi, Breaza,
Brebu, Bucov, Busteni, Ceptura, Cerasu, Chiojdeanca, Campina, Cocorastii Colt,
Cocorastii Mislii, Comarnic, Cornu, Cosminele,Draganesti, Drajna, Dumbrava,
Dumbravesti, Filipestii de Padure, Filipestii de Tirg, Fintinele, Floresti, Fulga, Gornet Cuib,
Gornet Cricov,Gura Vadului, Gura Vitioarei, Iordacheanu, Izvoarele , Lipanesti, Magurele,
Magureni, Maneciu, Mizil, Paulesti, Ploiesti, Plopeni, Podenii Noi, Poiana Campina,
Poienarii Burchii, Puchenii Mari,Salciile, Scorteni, Secaria, Sinaia, Sirna, Slanic, Stefesti,
Talea, Teisani, Telega, Tirgsorul Vechi, Urlati, Vadu Sapat, Valea Calugareasca, Valea
Doftanei, Valenii de Munte, Vilcanesti) din care :
14 cu sursa mixta de apa( S +P);
(Baicoi, Banesti, Blejoi,Brazi, Breaza, Comarnic, Drajna, Izvoarele, Maneciu, Ploiesti,

Poiana Campina,Sinaia, Telega, Valea Doftanei)
42 cu sursa de profunzime; (P)
(Albesti Paleologu, Apostolache, Aricestii Rahtivani, Baba Ana ,Baltesti, Barcanesti,

Berceni, , Boldesti Gradiste, Boldesti Scaieni, Bucov, Busteni, Ceptura,
Cerasu,Chiojdeanca,Cocorastii Colti, Cocorastii Mislii, Draganesti, Dumdrava, Filipestii de
Padure, Filipestii de Tirg, Fintinele, Fulga, Gornet Cuib, Gura Vadului,Gornet Cricov
Iordacheanu,Lipanesti, Magureni, Mizil, Podenii Noi, Poienarii Burchi, Puchenii Mari,
Salciile, Scorteni, Secaria, Sirna, Talea, Teisani, Tirgsorul Vechi, Urlati, Vadu Sapat, Valea
Calugareasca)
16 cu sursa de suprafata; (S)
(Alunis, Azuga, Brebu, Campina, Cornu, Cosminele, Dumbravesti, Floresti, Gura Vitioarei,
Magurele, Paulesti, Plopeni, Slanic, Stefesti, Valenii de Munte, Vilcanesti);
Nr. localitati ce au SC si FP(fintini publice) :48
(Albesti Paleologu, Alunis, Apostolache, Aricestii Rahtivani, Baba Ana, Baltesti, Banesti,
Barcanesti, Boldesti Gradiste, Breaza, Brebu, Bucov, Ceptura, Cerasu, Chiojdeanca,
Campina, Cocorastii Colti, Cocorastii Mislii, Cornu, Cosminele, Draganesti, Drajna,
Dumbrava, Dumbravesti, Filipestii de Padure, Filipestii de Tirg, Fintinele, Floresti, Gornet
CricovFulga, Gornet Cuib, Gura Vadului, Gura Vitioarei, Iordacheanu, Izvoarele, Magurele,
Magureni, Maneciu, Pacureti, Podenii Noi, Sirna, Slanic, Stefesti, Teisani, Telega, Vadu
Sapat, Valea Calugareasca, Valenii de Munte, Vilcanesti) din care :
6 cu sursa mixta de apa (S+P):
50
(Banesti, Breaza, Drajna, Izvoarele, Maneciu, Telega)
29 cu sursa de profunzime:
(Albesti Paleologu, Apostolache,Aricestii Rahtivani, Baba Ana , Baltesti, Barcanesti,

Boldesti Gradiste, Bucov,Ceptura, Cerasu, Chiojdeanca, Cocorastii Colti, Cocorastii Mislii,
Draganesti, Dumdrava, Filipestii de Padure, Filipestii de Tirg, Fintinele, Fulga, Gornet Cuib,
Gura Vadului, Iordacheanu, Magureni, Podenii Noi, Sirna, Teisani, Vadu Sapat, Valea
Calugareasca), Gornet Cricov.
13 cu sursa de suprafata:
(Alunis, Brebu, Campina, Cornu, Cosminele, Dumbravesti, Floresti, Gura Vitioarei,

Magurele, Slanic, Stefesti, Valenii de Munte, Valcanesti)
Nr. localitati exclusiv cu sisteme centralizate(SC) de apa : 24
( Azuga, Baicoi, Berceni, Blejoi, Boldesti-Scaieni, Brazi, Busteni, Comarnic, Lipanesti, Mizil,
Paulesti, Ploiesti, Plopeni, Poiana Campina, Poienarii Burchii, Puchenii Mari, Salciile,
Scorteni, Secaria, Sinaia, Talea, Targsorul Vechi, Urlati, Valea Doftanei) din care 7 cu
sursa mixta ( Baicoi, Brazi, Comarnic, Ploiesti, Poiana Campina, Sinaia, Valea Doftanei) ,
14 cu sursa de profunzime ( Berceni, Blejoi, Boldesti-Scaieni, Busteni, Lipanesti, Mizil,
Poienarii Burchii, Puchenii Mari, Salciile, Scorteni, Secaria, Talea, Targsorul Vechi, Urlati),
3 cu sursa de suprafata ( Azuga, Paulesti, Plopeni);
Nr. localitati care au fantani publice : 80
(Adunati, Albesti Paleologu, Alunis, Apostolache, Aricestii Rahtivani, Aricestii Zeletin, Baba
Ana, Balta Doamnei, Baltesti, Banesti, Barcanesti, Batrini, Bertea, Boldesti Gradiste,
Breaza, Brebu, Bucov, Calugareni, Carbunesti, Ceptura, Cerasu, Chiojdeanca, Campina,
Ciorani, Cocorastii Colti, Cocorastii Mislii, Colceag, Cornu, Cosminele, Draganesti, Drajna,
Dumbrava, Dumbravesti, Filipestii de Padure, Filipestii de Tirg, Fintinele, Floresti, Fulga ,
Gherghita, Gorgota, Gornet Cuib, Gornet Cricov, Gura Vadului, Gura Vitioarei,
Iordacheanu, Izvoarele, Jugureni, Lapos, Magurele, Magureni, Maneciu, Manesti, Olari,
Pacureti, Plopu, Podenii Noi, Posesti, Predeal Sarari, Provita de Jos,Provita de Sus, Rafov,
Salcia, Singeru, Sirna,Slanic, Soimari, Sotriile, Starchiojd, Stefesti, Surani, Tataru, Teisani,
Telega, Tinosu, Tomsani, Vadu Sapat, Valea Calugareasca, Valenii de Munte, Varbilau,
Vilcanesti);
Nr. localitati exclusiv cu fantani publice : 32
51
(Adunati, Aricestii Zeletin, Balta Doamnei, Batrani, Bertea, Calugareni, Carbunesti, Ciorani,
Colceag, Gherghita, Gorgota,, Jugureni, Lapos, Manesti, Olari,Pacureti, Plopu, Posesti,
Predeal Sarari, Provita de Jos, Provita de Sus, Rafov, Salcia, Sangeru, Soimari, Sotrile,
Starchiojd, Surani, Tataru, Tinosu, Tomsani si Varbilau);
Tabel cu localitatile urbane si nominalizarea surselor de apa potabila pentru fiecare

din acestea.
LOCALITATEA TIP SURSE

SURSA( profunzime/supraf
ata/mixta)
Ploiesti Mixta Profunzime:Front captare Crangul lui

Bot, Front captare Nord-Vest si Nord-
Est
suprafata: Statia de apa Voila- rau

Doftana
Campina Suprafata - Rau Doftana
Baicoi Mixta Profunzime: Front captare Silistea,

foraje Tufeni;
suprafata: Statia Voila( Rau

Doftana),Statia Valeni ( Rau Teleajen)
Breaza Mixta Profunzime: izvoare captate

(Sunatoarea);
suprafata: Rau Prahova
Busteni Profunzime Profunzime: drenuri si izvoare captate

(Gura Diham,Denes –Caraiman, M.I.-
Cantacuzino, Valea Babei 1 si 2, Piatra
Arsa, )
Boldesti-Scaieni Profunzime Profunzime: Front puturi Lipanesti
Comarnic Mixta Profunzime: izvoare captate( Secaria,

Poiana Colti, Galgoaiele, Podul Lung,
Podul lui Neag)
52
de suprafata: ( Valea lui Conci,
Mierlele, Runcu, Valea Beliei)
Plopeni Suprafata suprafata: Statie Valeni- Rau Teleajen
Valenii de Munte Suprafata suprafata: Statiile Maneciu si Valeni

( Lac acumulare Maneciu, Rau
Teleajen)
Slanic Suprafata suprafata: Statie Crasna-Schiulesti

( Parau Crasna) ,Statie Stefesti ( Parau
Varbilau)
Sinaia Mixta profunzime: izvor captat- Vanturis,

Valea Babei 1 si Pescariei
suprafata: Parau Valea Rea, Parau

Valea Dorului, Valea Babei 2
Azuga Mixta profunzime: captare Valea Grecului
suprafata: Parau Azuga;
Mizil Profunzime profunzime: Front captare Baltesti
Urlati Profunzime profunzime:Front captare Baltesti
Reţele de alimentare cu apǎ
Judeţ Reţele apǎ potabilǎ Reţele apǎ menajerǎ
Prahova
Lungi Volum Numǎr Populaţie Lungime Volum Numǎr Popul

me localitǎţi distribuit aţie
distribuit racordatǎ [km] localitǎţi racord
[km] [mii mc] atǎ
[mii mc]
SC Hidro 885 9948 32 176606 - - - -

Prahova
SA
53
Retele de alimentare cu apa potabila
Judet Lungime Volum Numar localitati Populatia

racordata
(km) distribuit
(mii mc)
Prahova 2548,37 106,947 72 595.796
Tabele centralizatoare cu evidenta calitatii apei potabile in judetul Prahova pentru anul
2009 (monitorizarea de audit si de control efectuate de catre DSP Prahova si operatorii
sistemelor de aprovizionare cu apa potabila)
54
1.Calitatea apei distribuite in sistemele centralizate(SC) de aprovizionare cu apa
fiz.- total
Zona de bact.n fiz.- chim.n total probe
localitate SC aprovizionare(ZAA) operator bact. c p%nc chim. c p%nc probe nc p%nc
Albesti-
Paleologu Albesti-Paleologu Hidro Ph 26 0 0 16 1 6.2 42 1 2.3
Alunis Alunis Hidro Ph 8 0 0 9 0 0 17 0 0
Apostolache Apostolache Hidro Ph 23 1 4.3 21 0 0 44 1 2.2
Aricestii SPAA
Rahtivani Nedelea Nord Aricesti 5 0 0 5 0 0 10 0 0
Aricestii SPAA
Rahtivani Nedelea Camin Aricesti 4 0 0 4 0 0 8 0 0
Aricestii SPAA
Rahtivani Nedelea Moara Aricesti 4 1 25 3 0 0 7 1 14.2
Aricestii SPAA
Rahtivani Aricesti Gradinita Aricesti 9 0 0 8 0 0 17 0 0
Aricestii SPAA
Rahtivani Aricesti Primarie Aricesti 7 1 14.2 6 0 0 13 1 7.6
Aricestii SPAA
Rahtivani Stoienesti Scoala Aricesti 14 2 14.2 12 0 0 26 2 7.6
55
Aricestii SPAA
Rahtivani Targsorul Nou Aricesti 6 1 16.6 4 0 0 10 1 10
Aricestii SPAA
Rahtivani Buda Aricesti 4 1 25 3 0 0 7 1 14.2
Azuga Azuga Hidro Ph 198 1 0.5 61 0 0 259 1 0.3
Baba Ana Baba Ana Hidro Ph 20 3 15 15 0 0 35 3 8.5
Baba Ana Conduratu Hidro Ph 12 1 8.3 5 0 0 17 1 5.8
Baba Ana Ciresanu Hidro Ph 14 1 7.1 7 0 0 21 1 4.7
Baicoi Baicoi Paltinu Hidro Ph 109 2 1.8 62 0 0 171 2 1.1
Baicoi Baicoi Valeni Hidro Ph 52 0 0 22 0 0 74 0 0
Baicoi Tufeni Hidro Ph 45 0 0 19 0 0 64 0 0
Baltesti Baltesti Hidro Ph 44 0 0 44 0 0 88 0 0
Banesti Banesti Hidro Ph 14 0 0 8 0 0 22 0 0
Barcanesti Barcanesti Capoles 24 0 0 8 0 0 32 0 0
Berceni Berceni Jovila 23 0 0 15 5 33.3 38 5 13.1
Berceni Dambu Jovila 27 3 11.1 14 0 0 41 3 7.3
Berceni Moara Noua Jovila 9 0 0 4 0 0 13 0 0
Blejoi Blejoi Jovila 27 0 0 16 0 0 43 0 0
Blejoi Ploiestiori-Tantareni Jovila 21 2 9.5 3 0 0 24 2 8.3
Boldesti-
Gradiste Boldesti Hidro Ph 19 2 10.5 19 6 31.5 38 8 21
56
Boldesti-
Gradiste Gradiste Hidro Ph 20 0 0 19 6 31.5 39 6 15.3
Boldesti-
Scaieni Boldesti-Scaieni Jovila 70 0 0 45 0 0 115 0 0
Boldesti-
Scaieni Seciu Jovila 17 0 0 6 0 0 23 0 0
SPACS
Brazi Brazi Brazi 25 1 4 9 0 0 34 1 2.9
SPACS
Brazi Stejaru Brazi 10 3 30 5 0 0 15 3 20
Breaza Breaza Nistoresti Hidro Ph 61 19 31.1 65 23 35.3 126 42 33.3
Breaza Breaza Sunatoarea Hidro Ph 29 0 0 14 0 0 43 0 0
Brebu Brebu Hidro Ph 9 0 0 7 0 0 16 0 0
Bucov Bucov Jovila 14 0 0 6 0 0 20 0 0
Bucov Pleasa Sat Jovila 25 0 0 11 0 0 36 0 0
Bucov Pleasa Colonie Jovila 5 0 0 2 0 0 7 0 0
Busteni Denes Caraiman Hidro Ph 151 5 3.3 24 0 0 175 5 2.8
Busteni Valjan Hidro Ph 53 2 3.7 7 0 0 60 2 3.3
Busteni Valea Zamorei Hidro Ph 18 0 0 10 0 0 28 0 0
Busteni Valea Babei 1 Hidro Ph 17 0 0 12 0 0 29 0 0
Busteni Piatra Arsa Hidro Ph 10 0 0 6 0 0 16 0 0
Busteni Gura Diham Hidro Ph 14 0 0 10 0 0 24 0 0
57
Campina Muscel Voila Hidro Ph 271 0 0 86 0 0 357 0 0
Campina Doftana Paltinu Hidro Ph 420 0 0 394 0 0 814 0 0
Campina Mixta Voila-Paltinu Hidro Ph 72 0 0 48 0 0 120 0 0
SPGC
Ceptura Ceptura de Sus Ceptura 8 0 0 8 0 0 16 0 0
SPGC
Ceptura Ceptura de Jos Ceptura 10 0 0 10 5 20 5
Primaria
Cerasu Cerasu Cerasu 5 2 40 5 1 20 10 3 30
Primaria
Cerasu Valea Lespezii Cerasu 5 1 20 5 0 0 10 1 10
Primaria
Cerasu Slon Cerasu 5 2 40 5 1 20 10 3 30
Chiojdeanca Chiojdeanca Jovila 20 5 25 14 0 0 34 5 14.7
Primaria
Cocorastii Cocorastii
Colti Cocorastii Colti Colti 10 2 20 2 0 0 12 2 16.6
Primaria
Cocorastii Cocorastii
Mislii Cocorastii Mislii Mislii 24 0 0 10 0 0 34 0 0
Comarnic Valea lui Conci Hidro Ph 125 1 0.8 21 0 0 146 1 0.6
Comarnic Comarnic-Secaria Hidro Ph 107 3 2.8 25 2 8 132 5 3.7
58
Comarnic Poiana Colti Hidro Ph 98 6 6.1 24 1 4.1 122 7 5.7
Comarnic Ghiosesti Hidro Ph 108 6 5.5 24 3 12.5 132 9 6.8
SPGC
Cornu Cornu Cornu 15 0 0 6 0 0 21 0 0
SPAACS
Cosminele Cosminele Valcanesti 6 0 0 3 0 0 9 0 0
Draganesti Draganesti Hidro Ph 21 0 0 13 0 0 34 0 0
Draganesti Baraitaru Hidro Ph 21 0 0 14 0 0 35 0 0
Drajna Drajna de Sus APACONS 10 0 0 10 0 0 20 0 0
Drajna Drajna de Jos APACONS 14 0 0 14 0 0 28 0 0
Drajna Spital TBC Spital TBC 14 0 0 14 4 28.5 28 4 14.2
Primarie
Dumbrava Dumbrava Dumbrava 14 2 14.2 12 2 16.6 26 4 15.3
Primarie
Dumbrava Zanoaga Dumbrava 6 1 16.6 6 0 0 12 1 8.3
Primarie
Dumbrava Ciupelnita Dumbrava 13 2 15.3 10 2 20 23 4 17.3
Dumbravesti Dumbravesti Hidro Ph 8 0 0 10 0 0 18 0 0
Fantanele Fantanele Hidro Ph 77 0 0 33 0 0 107 0 0
SPGC
Filipestii de Filipestii de
Padure Filipestii de Padure Padure 19 1 5.2 17 0 0 36 1 2.7
59
Primarie
Targ Filipestii de Targ Targ 29 1 3.4 13 0 0 42 1 2.3
Primarie
Targ Bratasanca Targ 10 0 0 6 0 0 16 0 0
SPGC
Floresti Floresti-Cap Rosu Floresti 24 0 0 13 0 0 37 0 0
SPGC
Floresti Calinesti-Novacesti Floresti 19 0 0 11 0 0 30 0 0
Fulga Fulga Hidro Ph 25 2 8 23 3 13 48 5 10.4
Gornet Cuib Gornet Cuib Hidro Ph 21 1 4.7 21 0 0 42 1 2.3
Primaria
Gornet
Gornet Cricov Gornet Cricov Cricov 4 0 0 4 0 0 8 0 0
Gura Vitioarei Gura Vitioarei Jovila 21 0 0 19 0 0 40 0 0
Gura Vitioarei Faget-Fundeni Jovila 38 0 0 32 0 0 70 0 0
Gura Vitioarei Poiana Copaceni Jovila 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Primarie
Gura
Gura Vadului Tohani Vadului 14 3 21.4 9 0 0 23 3 13
Primarie
Gura
Gura Vadului Persunari Vadului 7 0 0 5 0 0 12 0 0
60
Primaria
Iordacheanu Valea Cucului Iordacheanu 4 0 0 4 0 0 8 0 0
Primaria
Iordacheanu Iordacheanu Iordacheanu 6 0 0 6 1 16.6 12 1 8.3
Primaria
Iordacheanu Plavia Iordacheanu 1 0 0 1 0 0 2 0 0
Izvoarele Izvoarele-Schiulesti Hidro Ph 30 0 0 33 1 3 63 1 1.5
Asociatia
Apa
Potabila
Izvoarele Malu Vanat Homoraciu 12 0 0 12 0 0 24 0 0
Asociatia
Apa
Potabila
Izvoarele Homoraciu Homoraciu 14 0 0 14 0 0 28 0 0
Lipanesti Lipanesti Jovila 30 0 0 15 0 0 45 0 0
CGA
Magurele Magurele-Coada Malului Magurele 15 0 0 15 0 0 30 0 0
CGA
Magurele Magurele-Iazu Magurele 4 0 0 4 0 0 8 0 0
Magureni Magureni Jovila 16 0 0 11 0 0 27 0 0
SPGC
Maneciu Maneciu Maneciu 217 0 0 123 0 0 340 0 0
Maneciu Cheia SPGC 12 0 0 12 0 0 24 0 0
61
Maneciu
Mizil Mizil Hidro Ph 111 0 0 60 1 1.6 171 1 0.5
Paulesti Paulesti Pama 15 0 0 7 0 0 22 0 0
Ploiesti 23-Aug Apa Nova 442 1 0.2 156 0 0 598 1 0.1
Ploiesti Crangul lui Bot Apa Nova 360 2 0.5 132 0 0 491 2 0.4
Ploiesti Nord Gageni Apa Nova 449 2 0.4 133 0 0 582 2 0.3
Ploiesti Movila Vulpii Apa Nova 273 0 0 253 0 0 526 0 0
Plopeni Plopeni Hidro Ph 83 3 3.6 44 0 0 127 3 2.3
Podenii Noi Podenii Noi Hidro Ph 21 0 0 22 0 0 43 0 0
Poiana
Campina Ragman-Voila Jovila 16 0 0 13 0 0 29 0 0
Poiana
Campina Moara de Barita Jovila 6 0 0 2 0 0 8 0 0
Poiana
Campina Bobolia Jovila 14 0 0 7 0 0 21 0 0
Poienarii
Burchi Poienarii Burchi Hidro Ph 18 0 0 13 0 0 31 0 0
Poienarii
Burchi Poienarii Rali Hidro Ph 18 0 0 13 0 0 31 0 0
Poienarii
Burchi Ologeni Hidro Ph 18 0 0 13 1 7.6 31 1 3.2
Puchenii Mari Puchenii Mari Primaria 14 0 0 7 0 0 21 0 0
62
Puchenii
Mari
Salciile Salciile Hidro Ph 17 0 0 14 0 0 31 0 0
SCUP
Scorteni Scorteni Scorteni 3 0 0 2 2 100 5 2 40
SCUP
Scorteni Bordenii Mari Scorteni 5 0 0 6 4 66.6 11 4 36.3
SCUP
Scorteni Bordenii Mici Scorteni 8 0 0 5 0 0 13 0 0
SCUP
Scorteni Mislea Scorteni 4 0 0 1 0 0 5 0 0
Primaria
Secaria Secaria Secaria 3 2 66.6 2 0 0 5 2 40
Sinaia Oppler Hidro Ph 118 0 0 40 0 0 158 0 0
Sinaia Valea Dorului Hidro Ph 137 1 0.7 57 0 0 194 1 0.5
Sinaia Cravata Rosie Hidro Ph 106 2 1.8 26 0 0 132 2 1.5
Sinaia Calea Codrului Hidro Ph 108 0 0 28 0 0 136 0 0
Sinaia Cumpatu Hidro Ph 10 1 10 8 0 0 18 1 5.5
Sinaia Manastirii Hidro Ph 11 0 0 8 0 0 19 0 0
Sinaia Furnica Hidro Ph 18 0 0 12 0 0 30 0 0
Sirna Sirna Hidro Ph 34 3 8.8 19 0 0 53 3 5.6
Slanic Slanic Nord Grosani Hidro Ph 7 0 0 6 0 0 13 0 0
63
Slanic Slanic Sud Prajani Hidro Ph 5 0 0 5 0 0 10 0 0
Slanic Slanic Centru Mixt Hidro Ph 21 1 4.7 9 0 0 30 1 3.3
Stefesti Stefesti Hidro Ph 26 3 11.5 30 3 10 56 6 10.7
Targsorul SPA
Vechi Strejnic Strejnic 35 4 11.4 16 0 0 51 4 7.8
Teisani Teisani Hidro Ph 11 1 9 11 0 0 22 1 4.5
SPDA
Telega Telega-Doftana(s. Paltinu) Telega 20 0 0 8 0 0 28 0 0
SPDA
Telega Bustenari(s. GPS) Telega 4 0 0 4 0 0 8 0 0
Primaria
Talea Talea Talea 4 0 0 2 0 0 6 0 0
Urlati Urlati Hidro Ph 61 0 0 46 0 0 107 0 0
Valea
Calugareasc
a Valea Calugareasca Jovila 60 3 5 27 0 0 87 3 3.4
Valea
Calugareasc
a Pantazi Jovila 10 0 0 4 0 0 14 0 0
Vadu Sapat Vadu Sapat Hidro Ph 16 0 0 11 0 0 27 0 0
SPAACS
Valcanesti Valcanesti Valcanesti 18 0 0 7 0 0 25 0 0
Valea Trestieni(s.Miercani- SPACS 4 1 25 3 0 0 7 1 14.2
64
Valea
Doftanei V.Ursilor) Doftanei
SPACS
Valea Trestieni(s.Negrasu- Valea
Doftanei Mogosoaia1) Doftanei 4 1 25 3 0 0 7 1 14.2
SPACS
Valea Valea
Doftanei Tesila(s.Florei-Vornicu) Doftanei 5 2 40 4 0 0 9 2 22.2
SPACS
Valea Valea
Doftanei Cioparceni(s.Mogosoaia2) Doftanei 4 1 25 3 0 0 7 1 14.2
SPACS
Valea Ghimpoasa(s.Mogosoaia2 Valea
Doftanei -r.Podul lui Dragan) Doftanei 3 0 0 2 0 0 5 0 0
Valenii de Valeni Nord (La Festa)

Munte (s.Maneciu) Hidro Ph 17 0 0 17 0 0 34 0 0
Valenii de
Munte Valeni Centru(Mixta) Hidro Ph 401 0 0 223 0 0 624 0 0
Valenii de Valeni Traistari-Cismari(s.

Munte Valeni) Hidro Ph 3 0 0 3 0 0 6 0 0
TOTAL SC 31
72 147 ZAA operatori 6594 127 1.9 3467 78 2.2 10057 205 2
65
Legenda:
-bact.=numar probe bactreiologice
-bact.nc.= numar probe bacteriologice necorespunzatoare
-fiz.-chim=numar probe fizico-chimice
-fiz-chim.nc= numar probe fizico-chimice necorespunzatoare
-C22,C37=numar de colonii care se dezvolta la 22,respectiv 37 de grade Celsius
-CT=coliformi totali
-CF=coliformi fecali
-SF=streptococi fecali
-T=turbiditate
-NH4=amoniu
-NO2=nitriti
-NO3=nitrati
-Fe=fier
-CCO=oxidabilitate
-SC=sistem centralizat
-FP=fantani publice
66
2.Calitatea apei distribuite in sistemele locale (fantani publice)(FP) de aprovizionare cu apa
total
probe bact.n fiz.- fiz.- total probe
localitate FP bact. c chim. chim.nc probe nc p%nc parametri nc.
Adunati 3 3 3 2 6 5 83.3 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,NO3
Alunis 17 13 17 1 34 14 41.1 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,
Aricestii
Zeletin 3 3 3 3 6 6 100 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,NO3,NH4
Baba-Ana 0 0 4 4 4 4 100 NO2,NO3
Balta Doamnei 7 7 7 5 14 12 85.7 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,
Baltesti 13 10 13 4 26 14 53.8 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,NO3,NH4,cloruri
Batrani 3 0 3 0 6 0 0
Bertea 10 6 10 4 20 10 50 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,NH4,cloruri,CCO
Boldesti-
Gradiste 3 3 3 3 6 6 100 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,
Breaza 10 8 10 2 20 10 50 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,CCO,T
Carbunesti 13 9 13 8 26 17 65.3 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,CCO,T
Ceptura 4 3 4 1 8 4 50 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,
Cerasu 5 5 5 1 10 4 40 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,
67
Ciorani 12 12 12 10 24 22 91.6 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,
Cocorastii Colt 3 2 3 1 6 3 50 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,
Colceag 7 7 7 2 14 9 64.2 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,NO3,cloruri,conductiv
Cornu 5 5 5 0 10 5 50 C22,C37,CT,CF,SF,
Cosminele 10 9 10 1 20 10 50 C22,C37,CT,CF,SF,T,
Draganesti 1 1 1 1 2 2 100 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,
Drajna 2 1 2 1 4 2 50 C22,C37,CT,NO3,
Dumbravesti 6 5 6 5 12 10 83.3 C22,C37,CT,CF,SF,T,NO3
Filipestii de
Targ 4 4 4 0 8 4 50 C22,C37,CT,CF,SF,
Filipestii de
Padure 1 1 1 0 2 1 50 C37,CT
Floresti 4 4 4 2 8 6 75 C22,C37,NO2,NH4
Gherghita 6 6 6 6 12 12 100 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,NO3,
Gorgota 18 15 18 8 36 23 63.8 C22,C37,CT,CF,SF,NO2,NO3,T
Gura Vitioarei 5 2 5 4 10 6 60 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,
Izvoarele 8 3 8 0 16 3 18.7 C22,C37,CT,CF,SF,
Jugureni 6 6 6 1 12 7 58.3 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,
Lapos 2 0 2 0 4 0 0
Magurele 7 4 7 3 14 7 50 C22,C37,CT,SF,NO2,NO3,
Maneciu 16 10 16 8 32 18 56.3 C22,C37,CT,SF,NO2,NO3,CCO,cloruri
68
Manesti 9 9 9 0 18 9 100 C22,C37,CT,CF,SF,
Mizil 3 2 3 0 6 2 33.3 C22,C37,CT,CF,SF,
Olari 12 12 12 12 24 24 100 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,
Plopu 13 12 13 4 26 16 61.5 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,
Podenii Noi 12 11 12 4 24 15 62.5 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,CCO,T,
Poiana
Campina 10 9 10 3 20 12 60 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO3,CCO,T,
Predeal Sarari 8 8 8 2 16 10 62.5 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,CCO,
Provita de Jos 4 2 4 0 8 2 25 C22,C37,CT,CF,SF,
Provita de Sus 4 2 4 0 8 2 25 C22,C37,CT,CF,SF,
Rafov 18 7 18 0 36 17 47.2 C22,C37,CT,CF,SF,
Slanic 14 12 14 1 28 13 46.4 C22,C37,CT,CF,SF,cloruri
Soimari 8 6 8 5 16 13 81.2 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,NO3,
Starchiojd 4 2 4 1 8 3 37.5 C22,C37,CT,NO3,
Stefesti 6 3 6 4 12 7 58.3 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,
Surani 7 6 7 2 14 8 57.1 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,cloruri,
Tataru 3 0 3 0 6 0 0
Teisani 2 2 2 0 4 2 50 C22,C37,CT,CF,SF,
Telega 2 2 3 2 5 4 80 C22,C37,CT,CF,SF,Ph,conductivitate
69
Tinosu 9 5 9 2 18 7 38.8 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,T,
Tomsani 6 4 6 3 12 7 58.3 C22,C37,CT,CF,SF,NO3,
Valenii de
Munte 18 8 18 7 36 15 41.6 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,NO3,CCO,
Varbilau 16 10 16 2 32 12 37.5 C22,C37,CT,CF,SF,NH4,NO2,CCO,cloruri,
TOTAL FP 402 301 407 145 809 456 56.3
TOTAL SC +
FP 6996 428 3874 223 10866 661
70
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
Grafic comparativsisteme fantani
intre numarul total publice
de probe analizate in anul 2009 in sistemele
centralizatecu apa si sistemele locale(fantani publice,etc.) si numarul de
centralizate de aprovizionare
probe necorespunzatoare inregistrate
71
4.7. Apa de îmbăiere
(cf.HGR 459/2002)
Reprezentantii DSP Prahova nu au identificat la nivelul judetului Prahova zone

naturale de imbaiere amenajate sau neamenajate ,asa cum sint ele definite conform HGR
459/2002 si HGR 546/2008 (cel putin 150 de persoane/zi in sezonul de imbaiere) .
Pe toate tronsoanele de riu monitorizate in anii trecuti (riurileTeleajen si Prahova)

apa este necorespunzatoare fie din punct de vedere bacteriologic sau chimic, fie
bacteriologic si chimic pentru folosire in scop de imbaiere.
Datorita incarcarii bacteriologice,parazitologice si virale enteropatogene,se impune

interzicerea imbaierii in apele acestor riuri datorita riscului de aparitie a bolilor asociate cu
activitatea de imbaiere(leptospiroza,brucelloza,BDA,dizenterie bacteriana,febra tifoida si
paratifoida,gastroenterite,kerato-conjunctivite si meningoencefalite virale, etc).
In evidenta DSPJ Prahova exista 14 stranduri,bazine de inot si piscine.
In cursul anului 2009 au fost efectuate 72 de controale in aceste

obiective,prelevandu-se 93 de probe, din care 8 au fost necorespunzatoare d.p.d.v.
bacteriologic (cf.STAS 12585/87).
72
4.8. Apele uzate
S.G.A. Prahova are în evidenţă 477 de folosinţe de apă în bazinul hidrografic
Prahova din care: 455 alimentări / evacuări de apă, 16 amenajări piscicole şi 6 sisteme de
irigaţii. Din acestea, majoritatea (gospodării orăşeneşti, agenţi industriali din diferite sfere
de activitate şi alte activităţi) evacuează ape uzate care ajung direct sau indirect în cursurile
de apă astfel : 96 de unităţi evacuează apele uzate în râuri, altele deversează în sisteme
de canalizare orăşenească sau ale altor unităţi industriale ori în bazine vidanjabile.
Unele unităţi economice deversează debite importante de ape uzate, altele debite
nesemnificative, prin una sau mai multe guri de evacuare. Unele nu mai funcţionează din
diverse motive legate de situaţia lor financiară sau schimbarea proprietarului, iar cea mai
mare parte nu mai funcţionează la parametrii iniţiali. O parte dintre acestea nu pun
probleme cu privire la calitatea apelor uzate evacuate, dar sunt în atenţia noastră datorită
pericolului potenţial de poluare accidentală pe care îl au.
Majoritatea unităţilor dispun de staţii de epurare, mai mult sau mai puţin eficiente în
înlăturarea substanţelor nocive din apa uzată. Evacuarea apelor uzate în sistemele de
canalizare se face de obicei după o preepurare locală, de cele mai multe ori insuficientă
faţă de capacitatea de epurare a staţiilor finale.
O mare parte dintre staţiile de epurare sunt construite cu mulţi ani în urmă şi,
datorită lipsei posibilităţilor financiare şi a exploatării intensive şi îndelungate, au devenit
necorespunzătoare cerinţelor actuale. Aceasta se întâmplă mai ales în cazul staţiilor de
epurare orăşeneşti, unde mare parte dintre acestea sunt construite în anii ’70 şi se
confruntă acum cu deteriorări masive, cu lipsa pieselor de schimb pentru echipamente şi,
mai ales, cu modificarea condiţiilor cantitative şi calitative de funcţionare. Actualii
administratori / proprietari nu reuşesc să exploateze aceste staţii de epurare în condiţii de
eficienţă satisfăcătoare, nu dispun de fondurile necesare retehnologizării / modernizării /
extinderii acestora. In general se acordă mai multă atenţie alimentării cu apă a localităţii
decât evacuării apelor uzate.
Separat de automonitoringul unităţilor, reprezentanţii S.G.A. Prahova recoltează şi

analizează în mod curent probe de apă uzată evacuată în cursurile de apă, cu o frecvenţă
stabilită în directă legătură cu impactul asupra receptorului.
Toate aceste unităţi funcţionează în baza unui act de reglementare din punct de
vedere al gospodăririi apelor. In ultimul interval de timp, s-au emis autorizaţii cu condiţia
îndeplinirii măsurilor stabilite prin programe de etapizare a lucrărilor necesare pentru
conformarea cu cerinţele legale.
Toate acestea au făcut ca încadrarea unei unităţi în limitele legale impuse să fie
făcută în funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte.
73
Surse majore de poluare in Municipiul Ploiesti
Volum
Grad
Surse de Domeniu ape uzate Poluanţi
Emisar de epurare
poluare de activitate evacuate specifici
-%-
( mil. mc )
Canalizarea apelor Dambu CBO5, CCO-
canalizar
uzate din municipiul (dupa Cr, suspensii,
eApa
Ploieşti (evacuate în preepurarea 18,3 substanţe
Nova
Statia de epurare apelor in extractibile cu
Ploieşti
Ploieşti)* STEP)* solvenţi etc.
Necesit Se epureaza
Volum a
Poluanti ape epurare Suficient Insuficient
depasiti uzate
conform (mil.mc) (mil.mc) (mil.mc)
evacuate
Domeniu limitelor (mil.mc)
Nr.crt.
Sursa de apa de autorizat

uzata activitate e
alimentare
1 SC Apevita SA
. si evacuare - 0,644 - 0,644 -
Predeal
apa
2 S.C. Bere industrie

. - 0,125 - 0,125 -
Azuga S.A. alimentara
S.C. Hidro alimentare

3
. Prahova si evacuare - 0,237 0,237 - -
Suc.Azuga apa
S.C. Hidro alimentare

4
. Prahova Suc. si evacuare 0,572 0,572 - -
Buşteni apa
Suspens
S.C. Hidro alimentare ii,
5
. Prahova si evacuare 1,267 - - 1,267
amoniu.
Suc.Sinaia apa
CBO5
74
SC Hidro
alimentare
6 Prahova
. si evacuare - 0,310 - 0,310
Sucursala
apa
Breaza
S.C. Petroutilaj
7 constructii
. Poiana - 0,111 - 0,111 -
masini
Campina
CBO5,
fosfor
alimentare total,
8
. SGCL Cornu si evacuare 0,053 0,053
zotiti,
apa
azotati
amoniu
9
. Spital Voila sanatate - 0,066 0,066 -
SC Hidro
1 alimentare
Prahova
0 si evacuare - 2,578 - 2,578 -
. Sucursala
apa
Campina
1 industrie
SC Steaua
1 petrochimi - 0,060 0,060 -
. Romana
ca
1 alimentare
2 SPGL Floresti si evacuare 0,204 - 0,204 -
. apa
1 SC Ploieti
Parc azotati,
3 Industrial 0,066 - - 0,066
. industrial amoniu
ParcSA
S
Suspens
1 SC
Constructii ii, CBO5,
4 Electromecani 0,064 - - 0,064
. masini CCOCr,
ca SA
amoniu
1 S.C. PETROM industrie suspensi 6,520 - - 6,520

5 PETROBRAZI petrochimi i, CBO5,
.
75
SA ca CCOCr,
S.P.G.C.
1 alimentare
6 Maneciu sector si evacuare CBO5 0,077 - - 0,077
. Maneciu
apa
Ungureni
SC Hidro Suspens
1 Prahova alimentare ii,CBO5,
7 Sucursala si evacuare CCOCr, 0,695 - - 0,695
. Valenii de apa fosfor,
Munte amoniu
suspensi
S.C. Hidro i, CBO5,
1 alimentare
Prahova
8 si evacuare CCOCr, 0,555 - - 0,555
. Sucursala
apa fosfor
Plopeni
amoniu
S.C. Hidro
1 Prahova alimentare
9 Sucursala si evacuare - 0,084 - 0,084 -
. apa
Slanic
2 SC AGRISOL
0 INT RO abator - 0,339 - 0,339 -
. Boldesti pasari
S.C. Jovila alimentare

2 si evacuare amoniu,
Construct
1 apa fosfor 0,657 - - 0,657
. sector Boldesti
total
Scaieni
2 unitate
2 U.M. Bucov - 0,053 - 0,053 -
. militară
S.C.
2 industrie suspensi
PETROTEL
3 petrochimi i, 3,280 - - 3,280
. LUKOIL
ca amoniu
Ploiesti
76
2 materiale
4 SC Matizol SA hidroizolat 0,070 0,070 -
. oare
CBO5,
2 alimentare zotiţi,
SPGC Valea
5 si evacuare 0,103 - - 0,103
. Vălugărească azotaţi
apa
amoniu,
fosfor
Suspens
ii ,
CBO5,
2 S.C. Hidro alimentare CCOCr,
6 Prahova Suc. si evacuare 0,312 - - 0,312
. Baicoi apa fosfor
total,
amoniu
Suspens
ii ,
2 S.C. Jovila alimentare CBO5,

7 Construct si evacuare CCOCr, 0,128 - - 0,128
. sector Paulesti apa fosfor
total
2 S.C. Rafinaria industrie

8 Astra Romana petrochimi 1,013 - 1,013 -
. Ploiesti ca -
CBO5,
2 alimentare CCOCr,
9 RASP Ploieşti si evacuare 18,343 - - 18,343
. Amoniu
apa
77
suspensi
i,CBO5,
3 S.C. Hidro alimentare CCOCr,
0 Prahova si evacuare 0,212 - - 0,212
. Suc.Urlati apa amoniu
CBO5,C
3 S.C.Hidro alimentare COCr,
1 Prahova Suc. si evacuare
. Mizil apa amoniu,
fosfor
CBO5,
3 alimentare CCOCr,
SPGC Filipestii
2 si evacuare 0,156 - - 0,156
. de Pădure Amoniu
apa
SC
Recunostinta
3
Prod Com- Industria
3 - 0,141 - 0,141 -
. Impex alimentara
Filipestii de
Padure
78
4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2009
In lucrarea se sinteză la nivelul anului 2009 s-au luat în considerare şi au fost
întocmite fişele anexate pentru un număr de 61 guri de evacuare de la 60 de unităţi din
cele 96 cu evacuare directă în cursurile de apă. Celelalte unităţi au o importanţă redusă
(impact neglijabil asupra cursului de apă) sau n-au funcţionat.
Incărcările apei uzate evacuate cu poluanţi cât şi depăşirile acestora faţă de limitele
reglementate au fost stabilite pe baza datelor stocate de programul Qual 2006 –
subsistemul Ape uzate.
Incărcarea reglementată este calculată de către programul Qual pe baza volumelor
de apă realizate şi limitelelor admise ale concentraţiilor.
Trebuie precizat că o comparare directă între rezultatele unor astfel de sinteze cu
privire la calitatea apelor uzate trebuie făcută ţinând cont de faptul că, de-a lungul timpului
au fost luate în calcul tot mai multe unităţi economice pe măsură ce s-au pus în funcţiune,
s-au cules mai multe informaţii (s-a făcut reglementarea şi s-a analizat apa uzată
evacuată).
In unele cazuri au fost aplicate valori limită admise mai mari decât limitele NTPA 001
pentru unităţile ce au Programe de etapizare a lucrărilor de construcţie / extindere /
modernizare a staţiilor de epurare, făcând astfel ca acestea să se încadreze în categoria
celor suficient epurate potrivit posibilităţilor tehnice actuale, dar nu epurate conform
prevederilor legislative.
O altă problemă este faptul că, acolo unde valorile analizelor de laborator s-au situat
sub limita de detecţie a metodei de analiză, s-a luat în calcul jumătate din limita de detecţie.
Astfel, apar în calcule valori introduse artificial, posibil în neconcordanţă cu concentraţia
reală a poluantului respectiv în apă.
De semnalat este şi situaţia în care programul Qual folosit pentru încadrarea calităţii
apelor uzate evacuate în categorii (ape suficient / insuficient epurate) consideră o apă
evacuată de un agent economic ca fiind insuficient epurată doar pentru o depăşire minoră
a unui indicator oarecare, ceea ce este de multe ori în neconcordanţă cu situaţia de
ansamblu. Astfel, multe unităţi apar în categoria celor ale căror ape evacuate sunt
« insuficient epurate », deşi situaţia lor este mult mai bună decât a altora din aceeaşi
categorie.
Unele din unităţile aflate în această situaţie au volume evacuate mari, făcând astfel
ca procentul de volume insuficient epurate să fie foarte mare. Prin urmare, din cele 61 de
evacuări de ape uzate în cursurile de apă, 3 nu necesită epurare, 2 sunt evacuări fără
epurare deşi acesta ar fi necesară (cazul localităţilor Azuga şi Busteni), iar din cele 56 de
evacuari din staţii de epurare - 29 sunt epurate suficient şi 27 sunt epurate insuficient.
Se depăşesc frecvent indicatorii suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor şi amoniu şi, mai
rar, azotiţi, azotaţi, cloruri.
Un alt factor care influenţează calculele este gradul de incertitudine al măsurătorilor
de volume evacuate, unele fiind estimate mai mult sau mai puţin corect.
După o creştere continuă a volumelor de apă evacuată în ultimii ani (45.8 mil
mc/2004, 50.9 mil mc/2005, 55 mil. mc/ 2006), acum se constată o scădere de la 49.38 mil
mc în 2007, la 44.27 în 2008 şi la 41.05 mil. mc în 2009
79
Evolutia volumelor de apa evacuata 2003-2009
70,00
60,00
50,00
40,00
anul
30,00
20,00
10,00
0,00
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009,00
mil. mc
Se constată scăderi ale volumelor anuale pentru toate activităţile economice : pentru
gospodăriile orăşeneşti de la 29.1 la 27.7 mil. mc/an, pentru industria petrochimică de la
12.8 la 11.4 mil. mc/an, pentru industria alimentară de la 0.95 mil. mc/an la 0.73 mil. mc/an.
Evoluţia volumelor de ape uzate evacuate în cursurile de apă,
comparativ anii 2002-2009
50,00
45,00
40,00
35,00
mil. mc/an
30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
ind. energiei termice altele gospodarii comunale petrochimie
80
In cazul industriei petrochimice, unităţile din domeniu arată scăderi ale volumelor de
apă evacuată. Rafinăria Steaua Română şi-a oprit activitatea productivă la începutul anului
2009, evacuând 0.06 mil. mc / an faţă de 0.425 mil. mc evacuaţi în 2008 când a funcţionat,
Petrotel Lukoil a evacuat cantităti din ce în ce mai mici de apă (5.5 în 2007, 4.48 mil. mc în
2008, faţă de si 3.28 in 2009). Rafinăria Astra Română rămâne închisă, dar preia spre a fi
epurate ape uzate de la Rafinăria Vega, şi acestea în uşoară scădere cantitativă (de la
1.11 în 2008, la 1.0 mil mc în 2009). Doar Petrom Petrobrazi arată o uşoară creştere a
volumelor de apă evacuate, în jur de 6 mil. mc/an.(6.1 mil mc în 2008 şi 6.5 mil.mc în
2009).
In ceea ce priveşte gospodăriile orăşeneşti, majoritatea volumelor evacuate au
scăzut uşor (Ploieşti de la 20.29 la 18.34 mii mc/an; Breaza de la 0.378 la 0.31 mii mc/an;
Vălenii de Munte de la 0.71 la 0.69 mii mc/an; Plopeni de la 0.688 la 0.553 mii mc/an; Urlaţi
0.216 la 0.212 mii mc/an; Baicoi de la 0.324 la 0.312 mii mc/an, unele au crescut uşor :
Boldeşti Scăeni de la 0.433 la 0.65 mii mc/an ; Mizil de al 0.42 la 0.45 mii mc/an ; Campina
are volum constant la 2.57 mil. mc
Aşa cum se vede şi din grafic, cea mai mare pondere în volumul de apă evacuat în
cursurile de apă o au gospodăriile comunale, urmate de industria petrochimică, iar celelalte
activităţi economice reprezintă un procent nesemnificativ.
Prin urmare, din calcule (cu gradul de incertitudine aratat mai sus) rezultă că modul
de funcţionare al instalaţiilor de epurare se poate reprezenta astfel: 14 % din totalul
volumului evacuat reiese ca fiind suficient epurat (se încadrează în limitele de calitate
autorizate), faţă de 17% în anul anterior, rămânând totuşi ca marea parte a volumului de
apă să fie încă insuficient epurat 82% (faţa de 80% în 2008), la care se mai adaugă un
volum de 2% neepurat.
Gradul de epurare al volumelor de apă uzată

evacuată în 2009
neepurate
2% nu necesita
epurare
suficient epurate
2%
14%
insuficient
epurate
82%
81
In graficul de mai jos sunt prezentaţi doar indicatorii de calitate cei mai frecvent verificaţi şi
care dau şi o măsură a gradului de încărcare a apelor evacuate.
Evoluţia cantităţilor de poluanţi evacuate în cursurile de apă,

comparaţie 2005-2009
15000
14000
13000
12000
11000
10000
9000
tone/an
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
CBO5 suspensii cco-cr amoniu
2005 2006 2007 2008 2009
Cea mai mare parte a volumelor de apă uzată evacuată provine de la gospodăriile
orăşeneşti (27.7 mil. mc/an – 67 %), urmată de industria prelucrări chimice (11.4 mil. mc/an
– 28%), industria energiei termice (0.418 mil. mc/an – 1%) şi industria alimentară (0.74 mil.
mc/an – 2%), toate celelalte însumând 2%.
82
Aportul diferitelor activităţi la totalul volumelor de apă
uzată evacuată în anul 2009
ind. energiei
termice
ind.alimentara 1% altele
2% 2%
petrochimie
28%
gospodarii
comunale
67%
Cele mai frecvente depăşiri ale limitelor admise sunt la indicatorii CBO5, amoniu,
suspensii, fosfor total, CCO-Cr.
Urmărind concomitent şi aportul diferitelor activităţi la încărcarea apelor uzate

evacuate şi, implicit, la poluarea cursurilor de apă, se constată ponderea covârşitoare a
gospodăriilor comunale (84% din totalul cantităţii de suspensii evacuate, 93 % pentru
CBO5, 90 % la CCO-Cr, etc.), urmate de industria petrochimică (13.7% din totalul
cantităţii de suspensii evacuate, 6% pentru CBO5, 9.3% la CCO-Cr, etc.), iar toate
celelalte ramuri industriale împart celelalte câteva procente rămase. Pe fondul scăderii
volumelor de apă uzată evacuată şi a îmbunătăţirii calităţii apelor uzate evacuate de
activităţile industriale, a crescut ponderea apelor uzate orăşeneşti în poluarea cursurilor
de apă.
83
Evolutia volumelor evacuate de unitati cu diferite profiluri de
activitate
50,00
45,00
40,00
35,00
30,00 ind. energiei termic e
mil. mc
25,00 altele
20,00 gospodarii comunale
15,00 petrochimie
10,00 ind. alimentara
5,00
0,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
an ul
Aceste grafice evidentiază contribuţia importantă a gospodăriilor comunale la

poluarea râurilor din judeţ. Unele dintre localităţi au întocmit Programe de etapizare a
lucrărilor de construcţie/extindere/modernizare sisteme de canalizare şi staţii de epurare,
urmând să le execute. In localitatea Boldeşti au fost încheiate lucrări de extindere şi
reabilitare canalizări, urmând lucrările la sistemul de epurare. La staţia de epurare Ploieşti
s-a executat aproximativ 50% din investiţia prevăzută pentru noua staţie de epurare.
Pentru comuna Bucov a fost construită o staţie de epurare care se află în curs de amorsare
a proceselor de epurare. Multe dintre oraşe, în general cele a căror gospodărie de apă este
administrată de S.C. Hidro Prahova, au amânat stabilirea concretă a lucrărilor necesare
pentru conformarea cu legislaţia până la definitivarea Master – planului judeţului, urmând
prioritizarea lucrărilor şi executarea lor. Master planul judeţului Prahova este în curs de
definitivare şi aprobare. O cauza importantă a caracterului poluator al acestor unităţi de
gospodărie comunală este faptul că nu au treaptă terţiară (sisteme de eliminare a azotului
şi fosforului). De asemeni, se urmăreşte ca toate localităţile rurale să-şi dezvolte sisteme
de epurare în paralel cu cele de alimentare cu apă, dar termenele pentru aceste lucrări
sunt îndepărtate, iar posibilităţile financiare reduse.
84
O problemă deosebit de importantă datorită ponderii în poluarea judeţului este staţia
de epurare a oraşului Ploieşti. Aceasta este deosebit de veche si cu mari probleme în
exploatare, dar noua staţie de epurare se află în curs de execuţie, având termenul de
punere în funcţiune în 2011. După cum se vede şi în graficul de mai jos, este evidentă
influenţa majoră a oraşului, care are cel mai mare debit evacuat, dar şi cel mai puţin epurat,
dată fiind dotarea staţiei de epurare doar cu treaptă mecanică. Chiar dacă din punct de
vedere al indicatorului « suspensii » este posibil ca staţia de epurare a oraşului Ploieşti să
aibă o oarecare eficienţă, din punct de vedere al reducerii concentraţiei de substanţe
organice, aceasta este complet ineficientă. Prin urmare, oraşul Ploieşti este responsabil de
92.4% din încărcarea cu CBO5 a evacuărilor orăşeneşti în cursurile de apă. De asemeni,
evacuează 85.9 % din totalul încărcării cu CBO5. evacuate în cursurile de apă din judeţ.
Contributia diferitelor localitati din judetul Prahova la

incarcarea cu CBO5 a cursurilor de apa in 2009
Urlati
Campina
0,3%
0,9% Baicoi
0,4% Boldesti
0,6%
Mizil Valeni
Sinaia 0,8% 1,2%
0,7% altele
1,3%
Plopeni
1,2%
Filipesti
0,2%
Ploiesti
92,4%
Următorul poluator important – industria petrochimică, cunoaşte o dezvoltare a

sistemelor de epurare, ca urmare a lucrărilor de retehnologizare şi modernizare realizate,
dar, având în vedere specificul producţiei, rămâne o sursă potenţială de poluare ce nu
poate fi trecută cu vederea. Dintre unităţile reprezentative ale categoriei :
- S.C. Petrotel – Lukoil se încadrează în general în concentraţiile limită, cu excepţia
indicatorului amoniu
- Petrom S.A. Petrobrazi investeşte continuu în modernizarea sistemului de
evacuare, dar continuă să aibă uşoare depăşiri are limitelor indicatorilor de calitate.
Rămâne riscul impurificării receptorului prin infiltraţiile din subteranul infestat, mai ales
în zona canalului de evacuare la râul Prahova.
85
- Rafinăria Astra Română Ploieşti nu a funcţionat nici în cursul anului 2009, activând
doar cu staţia de epurare care primeşte apele uzate de la Rafinăria VEGA şi de la
alte terţe unităti minore de pe raza municipiului Ploieşti. Rezultatele analizelor de
laborator pentru apele uzate evacuate se încadrează în limitele autorizate.
- Rafinăria Steaua Română Câmpina a funcţionat la capacitate din ce în ce mai
mică, ajungând ca, în ianuarie 2009 să-si oprească activitatea de producţie, din
motive financiare. Situaţia a continuat până la sfârşitul anului, prelungindu-se şi în
2010. Staţia nouă de epurare a fost finalizată, dar nu a fost pusă în funcţiune datorită
debitului de apă evacuată mic şi lipsit de poluanţi pe periada nefuncţionării instalaţiilor.
Anterior fiind principala unitate responsabilă de încărcările cu poluanţi de la industria
alimentară, S.C. BERE AZUGA a funcţionat doar jumatate din anul 2009, apoi a fost
preluată de S.C. PERLA COVASNEI S.A. care a schimbat profilul de activitate, urmând să
îmbutelieze apă de izvor. Alte unităţi, S.C. AGRISOL Boldeşti Scăeni, S.C. DIAVIST
Filipeştii de Pădure, S.C. RECUNOSTINTA Filipeştii de Padure, S.C. MOTEL SHOP
Potigrafu, S.C. ROWA DANY Buşteni, S.C. ROMAQUA Buşteni evacuează ape uzate ce
respectă limitele admise prin actele de reglementare. S.C. DOMENIILE VITICOLE
TOHANI, care are depăşiri ale limitelor adimise la substanţele consumatoare de oxigen,
are program de etapizare a lucrărilor pentru construirea unei staţii de epurare.
Revenind la problema colectării şi epurării apelor uzate, este de subliniat situaţia unor
aglomerări umane – oraşe şi comune – importante care nu dispun de sisteme centralizate
de canalizare şi, prin urmare, nici de staţie de epurare a apelor uzate.
Acestea contribuie la poluarea cursurilor de apă, mai ales a afluenţilor cursurilor

principale, ducând, alături de poluarea agricolă (scurgerea de pe terenurile tratate cu
îngrăşăminte a unor ape impurificate) şi de depozitarea necontrolată a deşeurilor pe maluri,
la poluarea difuză a râurilor. Acest tip de poluare, cauzată atât de scurgerile din
gospodăriile individuale şi din anexele de creştere a animalelor cât şi de activităţile
agricole, se manifestă cu intensitate la apariţia precipitaţiilor şi a dezgheţului şi totdeauna
este greu de cuantificat şi stopat. Această problemă apare, la fel de pregnant şi periculos şi
acolo unde localităţile dispun de reţea de canalizare doar pentru o parte din populaţie.
Gospodăriile nedeservite de canalizarea oraşului evacuează ape uzate în aceleaşi condiţii
ca şi cele aflate în mediul rural.
Ca şi în anii anteriori, în industrie se constată, în funcţie de caz, câteva situaţii

importante :
86
- îmbunătăţirea epurării apelor în unele cazuri datorită conştientizării importanţei acestui
domeniu în raport cu cel productiv, unitatea având uneori posibilităţi financiare mai bune ca
în trecut. Există situaţii când o exploatare defectuoasă a instalaţiilor de epurare sau
incapacitatea tehnică a acestora s-au datorat necunoaşterii şi lipsei de pregătire
profesională a personalului desemnat, şi au fost imediat remediate în dorinţa de a îndeplini
condiţiile de autorizare din punct de vedere al gospodăririi apelor. Schimbarea
proprietarului a condus în multe cazuri şi la schimbarea opticii cu privire la acest domeniu
şi, pe lângă îndeplinirea condiţiilor impuse la privatizare, şi la acordarea importanţei
cuvenite.
- închiderea operaţională a unor fabrici, ceea ce a condus la încetarea evacuării de ape

uzate, dar şi la neglijarea staţiilor de epurare.
- imposibilitatea operării eficiente a staţiilor de epurare şi mai ales a retehnologizării
acestora datorită lipsei mijloacelor financiare.
- Unele unităţi şi-au încetat activitatea, dar găzduiesc mai multe unităti mici, în spaţii
închiriate - surse de poluare greu de cuantificat şi controlat şi a căror apă evacuată este
dificil de epurat de vechea staţie de epurare a respectivei platforme industriale
- Tendinţa de modificare a calităţii apei la intrarea în staţiile de epurare industriale
(datorită schimbării tehnologiilor), aceasta având alte caracteristici decât cele prevăzute
la construirea fabricilor cu mulţi ani în urmă, duce la imposibilitatea staţiilor de a epura
apele la calitatea impusă de normative.
- unităţile economice nou construite, prin contrast, deşi puţine, nu pun probleme de acest
gen, ele fiind dotate cu staţii de epurare care folosesc tehnologii şi echipamente
moderne, fiabile şi eficiente pentru încărcările reale ale apelor uzate rezultate din
procesul tehnologic.
Structura apelor uzate evacuate în 2009

Volume de apa evacuata Apa uzata Apa meteo Total
facturate (mii mc, fara stornari)
149, 6.073,
Asociatii (mii mc) 5.923,9
9 8
442, 1.406,
Particulari (mii mc) 964,4
0 3
1.146, 4.768,
Agenti economici (mii mc) 3.622,0
5 6
644, 1.442,
I.M.M. (mii mc) 797,7
9 6
929, 2.292,
Bugetari (mii mc) 1.363,5
2 7
Total (mii mc) 12.671,5 3.312, 15.984,
87
5 0
4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate
Media anuală a indicatorilor de urmărire a calităţii apelor uzate preluate de ANP în

canalizarea municipală şi deversate în Staţia de epurare a fost:
Amoniu Reziduu Substanţe ext. Detergen

CCO Cr Suspensii CBO5
pH (NH+4) fix cu eter de petrol t
mg/l totale mg/l mg/l
mg/l mg/l mg/l mg/l
6,5-8,5 30 500 350 30 25 300
7,5 25,4 847,8 380,4 963,1 22,3 2,5 441,0
# limitele admisibile apar pe fond gri:
La ieşirea din Staţia de epurare, media anuală a indicatorilor de urmărire a calităţii apelor
uzate preluate în canalizarea municipală a fost:
Substanţe
Amoniu Reziduu Detergen
CCO Cr Suspensii ext. cu eter CBO5
pH (NH+4) fix t
mg/l totale mg/l de petrol mg/l
mg/l mg/l mg/l
mg/l
6,5-8,5 30 700 350 1500 30 10 350
7,4 23,5 680,2 271,5 918,0 24,3 2,2 369,4
# limitele admisibile apar pe fond gri, conform autorizaţiei de gospodărire a apelor a STEP
RASP Ploieşti
Situaţia depăşirilor indicatorilor în anul 2009

Judeţul Indicatorii depăşiţi
PRAHOVA În 2009 s-au semnalat diferite depăşiri ale apelor
evacuate în STEP la indicatorii amoniu, CBO5, CCO-
Cr, suspensii, substanţe extractibile cu solvenţi
4.8.3. Reţele de canalizare
Reţelele de canalizare ale apelor menajere pentru anul 2009, prin HIDRO PRAHOVA
Judeţ Prahova Lungime Volum distribuit Populaţie racordatǎ
88
( km ) ( mii mc ) ( mii locuitori )
SC Hidro Prahova 310,3 6745 83,113
SA
Reţele de canalizare ale apelor menajere din judeţul Prahova
Localitatea Lungimea Volum apă uzată Populaţia

canalizare evacuat în emisar prin racordată/existentă(**)
retele de canalizare
Km(*)
2009
( mii m3 )
Ploieşti 251.8 18343 171530 / 229285
Câmpina 83 2578 23878 / 37354
Vălenii de Munte 18.8 695 6672 / 13420
Măneciu 13.1 120 2178 / 10988
Păuleşti 8.5 128 - / 5335
Bucov 8.4 0 - / 10826
Boldeşti 20.57 657 3900 / 11304
Băicoi 12 312 3932 / 19660
Breaza 12.2 310 3501 / 17542
Mizil 30.1 451 8770 / 16112
Comarnic 0.2 6 178 / 13056
Sinaia 65 1267 10489 / 11775
Urlaţi 10.8 212 4726 / 11421
Filipeştii de Pădure 11.8 156 4415 / 10343
Valea 9.6 103 1080 / 10553

Călugărească
Plopeni 16.8 555 9407 / 9407
Buşteni 45.13 572 6030 / 10077
89
Puchenii Mari 0.8 21 386 / 8826
Slănic 7.5 84 1670 / 6637
Floreşti 7.9 204 2475 / 7824
Azuga 9.73 237 4422 / 4978
Cornu 4.2 53 600 / 4456
Poiana Câmpina 0.65 22 500 / 5332
* lungimile reţelelor de canalizare sunt confirmate de operatori
** populatia de la Oficiul Judeţean de Statistică, la 1 ianuarie 2009
4.9. Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane
Propunem urmatorul tabel :
Situaţia zonelor critice la nivelul regiunii Sud Muntenia în anul 2009
Judeţul Denumire zonă critică Cauza
4.10. Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi supraexploatării
HIDRO PRAHOVA si-a propus urmatoarele obiective si masuri:
1. Limitarea supraexploatǎrii surselor de apǎ potabilǎ prin eliminarea pierderilor de
90
apǎ şi echilibrarea sistemului de alimentare cu apǎ.
2. Îmbunǎtǎţirea calitǎţii resurselor de apǎ de suprafaţǎ şi subterane prin construirea

de staţii de epurare noi (inclusiv treaptǎ terţiarǎ) la Sinaia, Breaza, Câmpina,
Plopeni, Vǎleni de Munte, Urlaţi, Mizil şi prin extinderea reţelelor de canalizare din
Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului, Sinaia, Breaza, Câmpina, Bǎicoi, Plopeni, Vǎleni de
Munte, Urlaţi, Mizil - conform Planului de Investiţii Prioritare pentru realizarea
prevederilor POS Mediu Axa Prioritarǎ I în jud. Prahova.
APA NOVA PLOIESTI, în conformitate cu propriul Program de management integrat

Calitate-Securitate-Mediu aprobat în 2009 şi-a propus mai multe obiective şi măsuri
pentru protecţia apelor împotriva poluării şi a supraexploatării, dupa cum urmează:
Protejarea apelor subterane în zona fronturilor de captare:

• protejarea fronturilor de captare împotriva poluărilor (inclusiv accidentale) prin instituirea
zonelor de protecţie sanitară aferente celor 3 fronturi de captrare: Crîngul lui Bot,
Ploieşti Nord-Est şi Ploieşti Nord-Vest
− s-au instalat panouri avertizoare şi s-au bornat zonele de restricţie (Front NE: 41
de panouri instalate, Front NV: 50 de panouri instalate, Front Crangul lui Bot: 40
de panouri instalate);
− s-a finalizat în 2009 lucrarea de împrejmuire a ZPS aferent frontului Crangul lui
Bot;
− avand în vedere prezenta proprietatilor private în zona frontului de captare NE,
imprejmuirea ZPS cu restrictie severa este dificil de realizat dar toate forajele
frontului NE sunt protejate printr-un careu din plasa de sarma cu latura de cca.
15-20 ml şi nu s-au semnalat probleme legate de poluarea acviferului;
• prin implementarea sistemului de telegestiune pentru toate fronturile de captare, s-a
asigurat protecţia perimetrelor impotriva intruziunilor; suplimentar, paza fronturile de
captare este asigurata de o firma autorizată;
• limitarea poluarii potentiale datorate riveranilor prin urmarirea modului în care sunt
intretinute culturile agricole (neutilizarea pesticidelor şi ingrasamintelor în ZPS);
Protejarea apelor subterane împotriva supraexploatării:

• ANP exploateaze fronturile de captare subterane la debitele autorizate;
−debitele şi volumele de apa captate din subteran sunt urmarite permanent cu ajutorul
debitmetrelor electromagnetice instalate la fiecare foraj, prin monitorizarea
permenenta cu ajutorul sistemului de telegestiune implementat;
91
−puturile sunt echipate cu capacitati de captare comparabile debitelor posibil a fi
prelevate din sursa subterana; pompele submersibile sunt alese în functie de
capacitatea forajului respectiv iar în cazul unor debite prea mari, pana la inlocuirea
acestora cu alte pompe adecvate se regleaza vana forajelor pana la obtinerea
debitului optim, conform studiului hidrogeologic privind determinarea debitelor
optime de exploatare pentru fronturile de captare;
• Diminuarea pierderilor din reţeaua de distributie a apei potabile, ameliorand constant
randamentul cu 3% pe an prin:
−achizitionarea de echipamente performante pentru depistarea pierderilor (aquafon,
logeri);
−reabilitarea retelei de alimentare cu apa, conform planurilor anuale de investiţii.
Protejarea apelor freatice împotriva poluării:

• întreţinerea şi reparatia sistemului public de canalizare prin curaţare preventiva şi
verificari video, luand măsurile necesare pentru a reduce infiltraţiile şi exfiltraţiileîn
canalizare;
• realizarea lucrărilor de rebilitare a reţelelor de canalizare prevazute în planurile anuale
de investiţii, pentru a reduce exfiltraţiile în panza freatica.
Protejarea apelor de suprafata împotriva poluării:

•ANP a continuat sa incheie conventii de deversare cu agentii economici care deverseaza
ape uzate în colectorul public, în scopul reglementarii acestor deversari; în cursul
anului 2009 au fost în derulare un numar de 133 conventii de deversare incheiate cu
agentii economici care evacueaza apele uzate în reţeaua municipala de canalizare .
•ANP a continuat monitorizarea calitatii apei uzate evacuate de agentii economici,
constatand 55 cazuri de depasiri ale limitelor admise la indicatorii de calitate, şi a
urmarit monitorizarile proprii realizate de agentii economici; aceste depasiri sunt
structurate astfel:
−marea majoritate sunt depasiri accidentale, valorile inregistrate nefiind mult superioare
limitelor admisibile; pentru acest tip de depasiri ANP a atentionat agentii economici
în cauza;
−exista şi agenti economici (ex. INBEV) pentru care depasirile au fost sistematice şi
semnificative, dar care în cursul anului 2009 s-au rezolvat prin punerea în functiune
a propriei statii de epurare a apelor evacuate;
−au fost şi depasiri sistematice şi mult peste valorile legale admise (ex. la CCO-Cr în
luna februarie un agent economic a depasit de peste 60 de ori limita maxim
admisibila); acesti mari poluatori sunt monitorizati în mod special, ANP incercand
prin toate parghiile disponibile sa impuna respectarea cerintelor NTPA 002/2000;
−nu trebuie neglijat impactul pe care apele uzate provenite de la consumatorii casnici
(asociatii de proprietari, persoane fizice) il au asupra colectorului public, prin
depasirea limitelor admise ale indicatorilor de calitate.
92
•Intretinerea şi reparatia sistemului public de canalizare; ANP desfăsoară programe de
întreţinere / de rebilitare a reţelelor de canalizare prin curaţare preventiva sau inlocuirea
acesteia, luand măsurile necesare pentru a reduce infiltraţiile şi exfiltraţiile în canalizare.
În afară de cele descrise mai sus, împotriva poluării APA NOVA Ploieşti a instituit
urmatoarele măsuri cu caracter general:
•Procedura privind intervenţii în situatii de urgenţă: Având în vedere specificul activitaţii
ANP, pentru prevenirea şi combaterea efectelor poluărilor accidentale (contaminare
acvifer, deversări de ape uzate neconforme în reţeaua de canalizare etc.) exista o
procedură în care sunt descrise etapele care trebuie urmate pentru gestionarea acestor
situaţii de urgenţă.
•Asigurarea unui sistem de permanenta (24h/24h): ANP are instituit un program de
permanenţă pentru intervenţii imediate în perioadele uzual nelucrătoare cat şi în cazul
situaţiilor de urgenta; echipa de permenentă cuprinde personal aferent serviciului
producţie, sectoarelor care exploatează reţeaua de apă-canal, laborator, cat şi agenţi-
relatii cu clienţii din partea Centrului de Apel. În cazul unei situaţii de urgenţă personalul
de permanenţă urmează etapele descrise în procedura pentru gestionarea acestor
situaţii şi anuntă celula de criza astfel constituită.
Cu privire la monitorizarea cursurilor de apă de suprafaţă, numărul de km

monitorizaţi în anul 2009 a fost de 751 km, la fel ca în 2007 şi 2008 şi din analiza
comparativă a tronsoanelor de râuri pe clase de calitate se constată ca nu s-au produs
modificări semnificative, în sensul îmbunătăţirii sau înrăutăţirii calităţi apei.
Analizând datele obţinute, raportat la starea ecologică a râurilor monitorizate, se

observă că, din totalul lungimilor de râuri monitorizate, un procent de 52 % au atins
obiectivul–ţintă, fiind încadrate în stare foarte bună şi bună.
Calitatea ambelor lacuri de acumulare se încadrează în clasa a I-a de calitate din

punct de vedere fizico-chimic, iar din punct de vedere al gradului de eutrofizare atât Paltinu
cât şi Măneciu au înregistrat caracteristice specifice stadiului mezotrof.
Cu privire la volumele de apă uzată evacuată, continuă tendinţa de scădere din

ultimii 2-3 ani.
Calitatea apelor uzate evacuate rămâne majoritar nesatisfăcătoare, un procent

foarte mare reieşind insuficient epurate (82% din totalul de 41.05 mil. mc în 2009), conform
clasificării făcute de programul Qual 2006, pe baza analizelor de laborator. Totuşi, mai
multe staţii de epurare sunt considerate ca fiind corespunzătoare (apele evacuate se
încadrează în calitatea impusă prin autorizaţie) : 51% faţă de 39% în 2008 şi 22% în 2007.
93
Ponderea covârşitoare în apele uzate o deţin apele uzate rezultate de la
gospodăriile orăşeneşti, atât din punct de vedere al volumelor evacuate, cât şi a încărcării
cu poluanţi. Ramura economică aflată pe locul secund în această ierarhie este industria
petrochimică, bine reprezentată în judeţul Prahova.
94

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

CAPITOLUL 4-APA 2009 PRAHOVA

Încărcat de

Informații document

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 4-APA 2009 PRAHOVA

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

Capitolul 4.

Întreg subbazinul hidrografic Prahova - Teleajen are o suprafaţă de 3738 km 2,

Principalele râuri care constituie subbazinul Prahovei sunt Prahova şi afluenţii

Judeţul Prahova are 104 de localităţi (2 municipii, 12 oraşe şi 90 de comune).

Alături de reţeaua de râuri, o serie de lacuri completează imaginea hidrografică a

Prezentarea sistemului de monitoring integrat al apei

Monitorizarea calităţii apelor reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători

Monitoringul integrat se bazează pe percepţia apei ca pe o resursă naturală, parte

În funcţie de natura şi tipul resursei, sistemul Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor

In anul 2009 la nivel de subbazin hidrografic Prahova au fost monitorizate :

 26 de cursuri de apă în 41 secţiuni :

4.2. Resursele de apă

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resurse teoretice Resurse utilizabile

TOTAL 664 mil. mc 377 mil. mc

Alimentările cu apă pentru activităţile economice şi pentru populaţie sunt asigurate

Cantităţile de apă prelevate în anul 2009 comparativ cu 2007 şi 2008 au fost :

sursă sursă sursă sursă sursă sursă

suprafaţă subterană suprafaţă subterană suprafaţă subterană

populaţie 19472 24860 31497,74 25889,59 17386,898 23274,318

industrie 26214 19797 29475,7 18796,3 41813,712 14916,39

zootehnie - 663 - 132 - 212,176

irigaţii 2580 13 451,53 13,45 384,411 11,5

piscicultură 7125 10362,67 - 2140,29 -

Total 55391 45333 71787,64 44831,34 61725,31 38414,384

În anul 2009 nivelurile piezometrice au înregistrat o uşoară oşcilare, cu o scădere la

Rezultatele acestora sunt prezentate mai jos :

Zona Nivel piezometric Amplitudine

zona Ploieşti Tătărani Teleajen

4.2.2. Prelevări de apă

Situaţia prelevărilor de apă pentru anul 2009

Judeţ Suprafaţă (mii m3) Subteran (mii Total (mii m3)

4.2.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Preţurile aplicate pentru apa brută

4.3. Ape de suprafaţă

4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor

Reţeaua de monitorizare pentru subsistemul râuri este astfel structurată încât să

Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea stării

Programul de potabilizare (P) –se referă la secţiunile de captare apă de suprafaţă

Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) - se referă la zonele salmonicole

Programul de monitorizare în zonele vulnerabile (ZV) - s-a aplicat secţiunilor

Programul de cunoaştere a alterărilor presiunilor morfologice (CAMP) – are ca

Programul de intercalibrare pentru starea ecologică (IC) - se referă la secţiunile

1. Proviţa 48 Adunati 44 S,R,IH

2. Azuga 23 Amonte 10 IH,CAMP

3. Captare 9.5 P,IH,CAMP

5. Valea 5 Valea 2 S,IH,HS

6. Peleş 6 Peleş 3 S,IH,HS

7. Căşăria 4 Caşăria 2 S,IH,HS

8. Valea Cerbului 7 Gura Diham 3 P,IH

9. Valea Clăbucet 3 Clăbucet 1 P,IH

10. Valea Babei 3 Valea Babei 1 P,IH

11. Valea Arsă 4 Piatra Arsă 2 P,IH

12. Zamora 7 Zamora 3 P,IH

13. Valea Coştilei 4 Valea Coştilei 2 P,IH

14. Valea Jepilor 3 Deneş 2 P,IH

15. Valea 3 Caraiman 2 P,IH