N II

.2 7, A
r
ăN
t ic
a
m
Te
a i
aţ
ic
bl
Pu

PIAŢA PRODUSELOR
AGROALIMENTARE

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
 CUPRINS
ABREVIERI.................................................................................................................................................................2

PREZENTARE................................................................................................................................................................3

INTRODUCERE..............................................................................................................................................................5

ANALIZĂ COMPARATIVĂ 2007-2013 VERSUS 2014-2020 PRIVIND PIAȚA PRODUSELOR AGROALIMENTARE...6

DE VORBĂ CU SPECIALIŞTII................................................................................................................................9

ȘTEFAN PĂDURE, PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI PENTRU PROMOVAREA ALIMENTULUI ROMÂNESC ȘI

DIRECTOR EXECUTIV AL ASOCIAȚIEI ROMÂNE A CĂRNII..............................................................................10
RĂZVAN RUSU – DULCEAȚA LUI RĂZVAN..........................................................................................................13

SCHEME DE CALITATE NAŢIONALE ŞI EUROPENE..................................................................................15

SCHEME DE CERTIFICARE A EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE, PENTRU PRODUSE AGRICOLE ȘI ALIMENTARE

SAU PENTRU BUMBAC, RECUNOSCUTE DE STATELE MEMBRE........................................................................16
SCHEMELE DE CALITATE INSTITUITE ÎN CADRUL REGULAMENTELOR ȘI DISPOZIȚIILOR EUROPENE ȘI
NAȚIONALE...............................................................................................................................................................20

PROGRAMELE DE PROMOVARE ÎN CADRUL PIEȚEI DE PRODUSE AGROALIMENTARE...............23

... LA NIVEL NAȚIONAL ȘI COMUNITAR, PE PIAȚA INTERNĂ............................................................................24

... LA NIVEL INTERNAȚIONAL, PE PIEȚE TERȚE....................................................................................................27
CUM ESTE ABORDAT SUBIECTUL DE CĂTRE GRUPURILE DE ACȚIUNE LOCALĂ.........................................29
CUM A CONTRIBUIT RNDR, PRIN ACTIVITĂȚILE SALE, LA ÎMBUNĂTĂȚIREA DOMENIULUI
AGROALIMENTAR......................................................................................................................................................31

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ........................................................................................................................33

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro
USR: Departamentul Publicaţii, 2015
Copyright fotografii: © CE, MADR, RNDR, Dulceața lu’ Răzvan, shutterstock.com, makeminemilk.co.uk, dysfunction-group.com/dto,
tastesofeurope.eu, bananeguadeloupemartinique.com, mastersoflinen.com
EUROPA DE PESTE MĂRI: GUSTUL BUN AL REGIUNILOR NOASTRE..............................................................34
CONFEDERAȚIA EUROPEANĂ A INULUI ȘI CÂNEPII.........................................................................................36
THE ART OF DAR, ARTA DULCELUI AUTENTIC..................................................................................................38
GLOSAR....................................................................................................................................................................39

Fotografie copertă: © shutterstock.com

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................................................40

© RNDR, 2015

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

 ABREVIERI

ANPC Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului

CE Comisia Europeană
CELC Confederația Europeană a Inului și Cânepii (The European Confederation of Linen
and Hemp)
DAJ Direcție Agricolă Judeţeană
DG AGRI Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
DI Domeniu de Intervenţie
DOOR Database of Origin and Registration (bază de date pentru produsele agricole și
alimentare înregistrate ca DOP, IGP sau STG)
DOP Denumire de origine protejată
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEGA Fondul European de Garantare Agricolă
GAL Grup de Acţiune Locală
GLT Grup de Lucru Tematic
IGP Indicație geografică protejată
LEADER Liaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale (legături între
acțiuni de dezvoltare economică rurală)
MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
ONG Organizaţie non-guvernamentală
PAC Politica Agricolă Comună
PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
RNDR Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală
RUP Regiuni Ultra Periferice
STG Specialități tradiționale garantate
TFUE Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
UE Uniunea Europeană
UGPBAN Uniunea Grupurilor de Producători de Banane de Guadelupa şi Martinica (Union

PREZENTARE
des Groupements de Producteurs de Bananes de Guadeloupe et Martinique)
UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (United Nations
Educational, Scientific and Cultural Organization)
USR Unitatea de Sprijin a Reţelei

2 3
 În ultimii ani, pentru alinierea la tendințele actuale
ale pieței, agricultura europeană a pus accentul pe
calitate și specializare. Pentru evidențierea valorii
adăugate a acestui sector, asigurarea competitivității
la nivel global, creșterea economică și crearea de
locuri de muncă, piața agroalimentară este sprijinită
printr-o serie de sisteme de calitate și certificare a
produselor și prin mecanisme de promovare bine
definite și reglementate la nivel comunitar și național.
În acest context, pentru realizarea unor produse
de înaltă calitate, fermierii și producătorii europeni
acordă o atenție sporită materiei prime utilizate
și originii acesteia, își îmbunătățesc tehnicile de
producție și prelucrare și au în vedere respectarea
standardelor de bunăstare a animalelor, de mediu
și de muncă. Pe de altă parte, consumatorii și
comercianții se bazează tot mai mult pe logo-urile
și sistemele de certificare existente la nivel național,
deoarece acestea furnizează informații de încredere
cu privire la atributele produsului și ale procesului de
fabricație.
Pentru a-i informa pe toți cei interesați cu privire
la mecanismele disponibile pentru accesarea
schemelor de calitate instituite la nivel național și
european și la măsurile de promovare susținute de
Uniunea Europeană pentru marketingul produselor
agroalimentare europene, în cadrul acestui număr
al revistei tematice vom face o scurtă prezentare
a acestor mecanisme și a legislației aplicabile în
domeniu.
Revista este structurată în trei părți: scheme de
certificare și de calitate reglementate la nivel național
și comunitar, programe de promovare desfășurate
pe piața comunitară și în țările terțe și exemple de
succes privind acțiuni de promovare desfășurate de
organizații românești și europene.
4 5
Publicația de față vine să susțină și să promoveze
informațiile furnizate în cadrul Grupului de Lucru
Tematic (GLT) 4 - „Piața produselor agroalimentare,
calitate, promovare, marketing și comunicare”,
organizat de Unitatea de Sprijin a Rețelei. GLT
4 a inclus discuții privind piața produselor
agroalimentare și schemele de calitate europene
conform Regulamentului (CE) nr. 1151/2012,
promovarea, marketingul și comunicarea în
domeniul produselor agroalimentare, identificarea
nevoii producătorilor de a implementa acțiuni privind
marketingul (promovare/comunicare) produselor
agroalimentare de calitate și descoperirea cauzelor
care au contribuit la disfuncționalitatea măsurilor
legate de piață în perioada de programare 2007-2013.
În urma discuțiilor, principalele concluzii au fost:
• nevoia reală a producătorilor pentru acțiuni
privind marketingul produselor agroalimentare
de calitate;
• propunerea înlocuirii punctajului suplimentar
acordat pentru realizarea de produse atestate
tradițional, prevăzut în Ghidul Solicitantului, cu
punctaj suplimentar acordat pentru produsele
atestate pe schemele de calitate europene,
conform Regulamentului (CE) nr. 1151/2012;
• necesitățile desprinse din analiza perioadei de
programare 2007-2013 pentru a îmbunătăți noul
program 2014-2020:
• branding și consultanță axate pe desfacerea
produselor finite, cercetare și dezvoltare;
• acordarea de punctaj suplimentar
pentru folosirea rapoartelor făcute de
firme specializate în audit tehnic pentru
argumentația investiției;
INTRODUCERE
• orientarea măsurilor de finanțare a utilajelor
spre acelea care asigură producția de
bunuri (ambalare specială, condiționări
speciale ale produselor) cu potențial înalt de
comercializare internă și mai ales externă.
 Analiză comparativă 2007-2013 versus 2014-2020
privind piața produselor agroalimentare
Până în prezent, sectorul agroalimentar
românesc a fost caracterizat de o integrare scăzută
a participanților pe filierele agroalimentare, în
special pentru produse cum ar fi laptele, legumele
și fructele. Lipsa informațiilor despre piața
agroalimentară, atractivitatea redusă a asocierii
pentru producătorii agricoli, eficacitatea scăzută
a contractelor dintre operatorii economici, lipsa
instalațiilor de ambalare și etichetare și inexistența
burselor agricole funcționale sunt principalele
cauze care au determinat gradul redus de integrare
pe piață a produselor agricole românești.
În lipsa informațiilor de piață, fermierii, în
special operatorii medii și mici, acționează în
necunoștință de cauză când iau decizii, consecința
fiind pierderi la toate nivelurile și diminuarea
substanțială a competitivității. În orice țară cu
economie de piață există informații minimale
corecte și transparente, accesibile tuturor
producătorilor de pe piață. În perioada de
programare 2007-2013, singurul tip de cooperare
care a fost sprijinit în mod explicit în cadrul
politicii de dezvoltare rurală a fost în vederea
dezvoltării de noi produse, procedee și tehnologii
în sectoarele agroalimentar și forestier.
Piața agroalimentară românească este
încă departe de performanțele din celelalte
state membre, ceea ce face ca decalajele de
productivitate să devină și mai accentuate. Cu
toate acestea, locul ocupat de țara noastră la
multe dintre produsele de origine animală și
6 7
pe stimularea asocierii, în timp ce pentru marii să se reflecte în viabilitatea acestora din punct
„actori” se va insista în direcția investițiilor în de vedere economic, în pofida dimensiunilor lor
modernizare, în conformitate cu cerințele Uniunii reduse.
Europene, cu accent pe sectoarele care au cea mai
mare valoare adăugată și cel mai mare potențial Totodată, transferul de cunoștințe și acțiunile
vegetală întărește concluzia existenței unui pentru export. de informare vor fi adaptate la nevoile actorilor-
potențial de producție semnificativ al sectorului țintă, ale fermierilor și ale celor care activează
agroalimentar românesc. PNDR 2014-2020 vine cu soluții pentru micii în sectorul agroalimentar. Prin urmare, se
operatori, susținându-i în scopul organizării intenționează sprijinirea în egală măsură,
Dacă ne referim la standardele de siguranță de procese de lucru comune și al partajării îndrumarea profesională și dezvoltarea de
alimentară, conform situației monitorizate a facilităților și resurselor. Acest lucru ar trebui activități demonstrative și acțiuni de informare.
Programului Național de Dezvoltare Rurală
(PNDR) 2007-2013, la sfârșitul anului 2013, din
totalul celor 531 de unități de procesare (pentru
carne roșie, carne de pasăre, lapte, produse
lactate și ouă) supuse perioadei de tranziție
pentru îndeplinirea standardelor de siguranță
alimentară, doar 12,2% au încheiat contracte de
finanțare în această direcție.
Sunt însă și vești bune. Conform Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România a reușit
în 2013, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, să
înregistreze un excedent de peste 300 de milioane
de euro în comerțul cu produse agroalimentare,
față de un deficit de aproape 800 de milioane de
euro în anul 2012.
Sectorul agroalimentar românesc se confruntă
în continuare cu provocări legate de conformarea
la standardele europene de siguranță și calitate a
alimentelor pe întreg lanțul agroalimentar. Acest
fapt a avut un impact deosebit în industria cărnii
și a laptelui, unde standardele au fost cele mai
severe. În același timp, este nevoie de o mai bună
integrare a producătorilor agroalimentari pe piață
și la nivelul lanțurilor scurte de aprovizionare.
Pentru producătorii mai mici, accentul va fi pus
 Competitivitatea producătorilor primari va
fi îmbunătățită printr-o mai bună integrare
a acestora în cadrul lanțului agroalimentar
prin intermediul schemelor de calitate, prin
creșterea valorii adăugate a produselor agricole,
promovarea pe piețele locale și circuite scurte de
aprovizionare.

Ca urmare a cooperării dintre micii fermieri,

vor fi posibile acțiuni inovatoare care nu pot fi
realizate în afara unei forme asociative. Astfel,
vor putea fi dezvoltate noi moduri de păstrare
a producției agroalimentare (pentru creșterea
siguranței alimentare), produse adaptate mai
bine cerințelor pieței și metode de utilizare a
deșeurilor și de epurare a apei, pentru protejarea
mediului. Sprijinirea cooperării „actorilor” din
sectorul agroalimentar în scopul comercializării
produselor în cadrul lanțurilor scurte va facilita
utilizarea modalităților inovatoare în domeniu și
atragerea unor noi categorii de consumatori.

Posibilitatea comercializării produselor

alimentare obținute la nivel local prin lanțuri
scurte și prin piețe locale va deveni o componentă
importantă a sectorului agroalimentar din
România. Astfel, vânzarea directă a produselor
proaspete va reprezenta o sursă importantă de
venit pentru o mare parte dintre micii fermieri.

În concluzie, noua programare oferă premisele

unei dezvoltări durabile a pieței produselor
agroalimentare românești, competitivă la nivel
european și în conformitate cu standardele DE VORBĂ CU
SPECIALIŞTII
de calitate. Prin dezvoltarea de proiecte-pilot,
produse, noi practici și tehnologii, va crește
valoarea adăugată a produselor agroalimentare și
forestiere și se va consolida rolul fermierilor și al
silvicultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare.

8 9
 Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru
Promovarea Alimentului Românesc și director
executiv al Asociației Române a Cărnii
Piața produselor agroalimentare poate fi văzută
ca o matrice, pe coordonatele căreia avem pe de o
parte schemele de calitate naționale și europene,
iar de cealaltă parte promovarea națională și
internațională. Între acestea se află producătorii
și produsele.
Sprijinul financiar acordat pentru dezvoltarea
pe orizontală și pe verticală a „actorilor” din
lanțul de aprovizionare catalizează dezvoltarea
rațională a mediului agroalimentar european.
Schemele de calitate reprezintă o dezvoltare
pe orizontală și sunt instituite pe două niveluri
geografice (naționale și europene), fiind
împărțite în scheme de certificare (inclusiv
pentru exploatațiile agricole, produse agricole
și alimentare sau pentru bumbac, recunoscute
de statele membre) și scheme de calitate
reglementate prin regulamente europene.
Ideea introducerii unor sisteme de calitate și de
promovare a produselor europene a venit dintr-o
necesitate clară: producătorii mici și fermierii de
la nivel european și național nu au posibilitatea
financiară să își creeze programe proprii de
marketing și astfel, prin lipsa promovării acestora
pe piață, devin victimele propriilor produse de
calitate.
Deși cele mai multe dintre statele membre
au alocat fonduri pentru a sprijini producătorii
să ajungă pe piață și să își certifice terenurile,
10
agroalimentar prin intermediul schemelor de acestea reprezentând elemente distincte și la
calitate. În plus, se evidențiază și creșterea valorii
adăugate a produselor agricole și promovarea
nivel european. Pentru a exemplifica, trebuie
reținut că Magiunul de Topoloveni nu este
pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte interesant pentru piața din Topoloveni. El
de aprovizionare. În elaborarea programelor trebuie promovat acolo unde consumatorul este
produsele agricole, vinurile etc., producătorii naționale nu ar trebui să se facă legătura dispus să plătească pentru calitățile certificate
români nu au primit un astfel de sprijin. între lanțul scurt de distribuție și piața locală, ale acestuia, adică în centrele urbane.
În această direcție, la nivel național există:
• schema privind produsele tradiționale,
care conține și componenta de control,
după modificarea Ordinului nr.
724/1.082/360/2013 privind atestarea
produselor tradiționale, și este definită
prin diversitate și produse locale, fiind
corespondentul produselor IGP (indicație
geografică protejată) și DOP (denumire de
origine protejată) de la nivel european;
• schema privind rețetele consacrate (cu peste
30 de ani de tradiție), corespondentul național
al STG (specialități tradiționale garantate),
fiind definită prin uniformizarea produsului
fabricat după un standard (rețetă).
Prin sprijinul nerambursabil acordat, FEADR
nu a pus accentul pe investiții în infrastructură,
ci pe produs. În acest context, în vederea
îmbunătățirii calității producției și a produselor
europene, prin Regulamentul (UE) nr.
1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare
rurală acordat din FEADR se are în vedere
promovarea organizării lanțului alimentar,
inclusiv în ceea ce privește procesarea și
comercializarea produselor agricole, bunăstarea
animalelor și gestionarea riscurilor în
agricultură. Această prioritate pune accentul pe
îmbunătățirea competitivității producătorilor
primari printr-o mai bună integrare în lanțul
11
 În acest context, prin art. 16 din acest
regulament s-a instituit o măsură destinată
schemelor de calitate pentru produse agricole
și alimentare. Aceasta contribuie la creșterea
competitivității tuturor tipurilor de agricultură
și a viabilității exploatațiilor, oferindu-le
fermierilor posibilitatea să certifice și să mențină
o schemă de certificare prin finanțare europeană,
în limita a 3 000 de euro/entitate/an. În lipsa
măsurii din programele naționale, este greu
de crezut că fermierii vor putea să treacă de la
vânzarea de materii prime la produse cu valoare
adăugată, certificate conform regulamentelor
europene (IGP, STG, DOP, ecologic, IG, DOC,
GAP etc.).
Promovarea ulterioară este unul dintre
elementele care îi asigură producătorului
premisele unei valorificări cât mai bune a
produsului, în condițiile în care consumatorul
este bine informat cu privire la calitatea
și caracteristicile acestuia. Programele de
promovare sunt dezvoltate vertical, pe două
paliere: pe piața internă (la nivel național
și comunitar) și pe piețele terțe (la nivel
internațional). Implementarea acestora se
face prin diverse regulamente și legi naționale.
Uniunea Europeană alocă importante fonduri
pentru promovarea produselor certificate pe
diversele scheme de calitate, dar România nu
poate atrage acești bani, deoarece nu are produse
eligibile.
Promovarea produselor agricole pe piața
internă și în țările terțe se face în prezent prin
aplicarea prevederilor Regulamentului (CE)
nr. 501/2008 al Comisiei și a Regulamentului
(CE) nr. 3/2008 al Consiliului. Acestea sunt
12
active până în 1 decembrie 2015, când va intra Răzvan Rusu – Dulceața lui Răzvan
în vigoare Regulamentul (UE) nr. 1144/2014.
Noul regulament este mult mai cuprinzător,
permițând accesul mai multor tipuri de produse.
Cu toate acestea, vor fi punctate suplimentar
schemele de calitate. Avantajele aduse de acesta Eu sunt Răzvan, de la „Dulceața lu’ Răzvan”. posibili parteneri și mai ales cu posibili clienți,
este că toate proiectele depuse se bucură de Oamenii din Idicel-Pădure îmi spun „băiatul cu dar până la urmă toate s-au legat și am reușit ca
condiții de egalitate, existând un singur apel dulceața”, asta după ce am fost „studentul”. În în 25 august 2013 să deschid larg porțile curții
anual cu depunere centralizată, la o nouă agenție următoarele rânduri o să încerc să fac o sinteză și să primesc oameni care pot vedea cum se face
europeană, care va avea sediul la Strasbourg. a evenimentelor din viața mea, din momentul dulceață la Idicel-Pădure.
în care a început aventura de la Idicel-Pădure,
Având în vedere că în România există un județul Mureș. De atunci, am avut ocazia să particip la diferite
singur produs certificat IGP (Magiunul de târguri și expoziții din Europa, printre care SIAL
Topoloveni) până în prezent, noi nu am putut Am început să fac dulceață pentru că era o Paris și IFE Londra, unde am încercat să povestesc
accesa schemele de promovare puse la dispoziție oportunitate care mi s-a părut simplă. Poate mi- cât mai multe despre fructele mele și istorioara
la nivel european. Pe de altă parte, în cazul aș fi dorit să fac iaurt, dar investițiile erau mult care a făcut dulceața cunoscută. O poveste simplă,
programelor de promovare la nivel național se mai mari. Când am pus primul ceaun la doamna în care factorul determinant a fost dorința de a
aplică legislația privind achizițiile publice, deși Veronica în curte, nu știam exact ce dulceață face ceva și mai ales de a face acel ceva cât mai
este vorba despre o achiziție privată din fonduri o să iasă, dar a ieșit una foarte bună, chiar dacă bine. Așa am reușit să înțeleg ce înseamnă comerț
publice. nu din prima „șarjă”. Așa mi-a venit ideea de modern, ce se întâmplă pe piețele internaționale și
crea ceva și de a construi. A fost destul de lung și care ne este locul pe aceste piețe. Mi-am dat seama
În noua programare nu au fost prevăzute anevoios drumul până am ajuns să pun temelia că singura soluție pentru ca produsele noastre să
bugete pentru promovare, iar lipsa promovării, propriei fabrici (practic, o casă țărănească și un aibă valoare și să conteze pentru consumatorul
ca element de marketing, poate duce la moartea flux tehnologic atestat). Am dus multă muncă de străin este să fie eco, așa cum le-a lăsat Dumnezeu
produsului și a investițiilor în active fizice, convingere atât cu lume neinteresată, cât și cu sau cum le cultivăm noi din moși-strămoși.
făcând ca schemele de calitate europene și
naționale să nu prezinte atractivitate. În acest
context, la nivel național se impune identificarea
unor instrumente specifice destinate promovării
produselor certificate.
Activitatea de promovare trebuie prevăzută
încă de la dezvoltarea planului de afaceri, fiind
un element de bază pentru o activitate de succes.
În plus, trebuie încurajată asocierea, deoarece
aceasta este fundamentul dezvoltării durabile
pentru valorificarea unui teren, a unui produs
sau a unei idei.
13
 Idicel-Pădure, doamna Veronica și oamenii
care mi-au venit în ajutor au făcut ca unui produs
să i se acorde o atenție deosebită și multă grijă.
La noi, dulceața se face pe foc de lemne, în ceaun
sau vase speciale, totul trece prin mâinile noastre,
iar asta ne place: faptul că putem să facem un
produs simplu, așa cum se pregătește de o viață în
gospodărie. Pentru mine a fost o experiență unică
să pot face lucrurile să meargă și mă conformez
tuturor regulilor. Am o viziune mai simplă asupra
lor, ca a oamenilor de acolo. Practic, ei mă inspiră
și mă liniștesc atunci când apar probleme.
Am 25 de ani și îmi văd următoarea perioadă
din viață la Idicel, încercând să creez produse cu
impact pe piață. Ceea ce s-a înfăptuit în acel loc
sălbatic nu trebuie să se piardă și doresc, pe cât
posibil, să mă descurc doar cu resursele din zonă
și să mă folosesc de fiecare oportunitate pe care
natura ne-o oferă.
Cea mai importantă realizare a mea este că am
creat un produs cu o poveste autentică, pornit
de la un vis și un stil de viață. Despre profit încă
nu putem vorbi, dar viața de om liber și hotărât
să facă multe este importantă. Poate sunt copil
pentru că văd așa lucrurile. Au fost și momente
dificile, provocate de lipsa experienței, dar toată
viața avem de învățat și abia aștept să țin piept
provocărilor!

SCHEME DE CALITATE
NAȚIONALE ȘI EUROPENE
Calitatea și diversitatea producției agricole, piscicole
și de acvacultură din UE reprezintă unul dintre
punctele forte ale acesteia, constituind un avantaj
concurențial pentru producători și contribuind în mod
semnificativ la patrimoniul cultural și gastronomic
european. Acest fapt se datorează competențelor și
determinării agricultorilor și producătorilor care au
păstrat vii tradițiile și, în același timp, au ținut seama
de metodele și materialele de producție noi.
Schemele de certificare a exploatațiilor agricole
și pentru produse agricole și alimentare din UE au
în vedere respectarea standardelor obligatorii de
producție și cerințele suplimentare referitoare la
protecția mediului, bunăstarea animalelor, calitățile
organoleptice etc. și se adresează unei palete largi
de factori interesați, de la fermieri și producători,
la ONG, comercianți cu amănuntul și autorități
publice.

14 15
 Scheme de certificare a exploatațiilor agricole, membre ca aplicând orientările UE privind cele inițiative care funcționează în diferite stadii ale
pentru produse agricole și alimentare sau pentru mai bune practici pentru sistemele de certificare lanțului de aprovizionare cu produse alimentare
voluntară a produselor agricole și alimentare. (înainte sau după părăsirea exploatației,
bumbac, recunoscute de statele membre acoperind întreg lanțul de aprovizionare cu
În ceea ce privește schemele de calitate, inclusiv produse alimentare sau doar o parte a acestuia,
În UE sau la nivel național, sistemele de calitate costurile și obligațiile impuse fermierilor nu schemele de certificare a exploatațiilor agricole, referitoare la toate sectoarele sau doar la un
(inclusiv schemele de certificare a exploatațiilor sunt remunerate integral de către piață, în pentru produse agricole și alimentare sau pentru segment de piață etc.). Pot funcționa la nivel
agricole și cele pentru produsele agricole și înțelesul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al bumbac, recunoscute de statele membre, acestea de întreprinderi (business-to-business – B2B),
alimentare) oferă consumatorilor asigurări cu Parlamentului European și al Consiliului privind trebuie să îndeplinească următoarele criterii: caz în care supermarketul sau întreprinderea de
privire la calitatea și la caracteristicile produselor sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din i. specificitatea produsului final din prelucrare este destinatarul informației finale,
sau ale procesului de producție utilizat ca urmare Fondul European Agricol pentru Dezvoltare cadrul acestor scheme derivă din obligații sau la nivel de întreprinderi și consumatori
a participării fermierilor la aceste scheme, Rurală (FEADR), sprijinul financiar este acordat clare privind garantarea: (business-to-consumer – B2C).
conferă valoare adăugată produselor în cauză și noilor participanți și acoperă o perioadă de • caracteristicilor specifice ale produselor,
sporesc oportunitățile lor de piață. Prin urmare, maximum cinci ani, fără să depășească 3 000 de • metodelor specifice de cultivare sau de Sprijinul financiar prevăzut în art. 16 din
fermierii și grupurile de fermieri sunt încurajați euro/exploatație/an. producție sau Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 se acordă
să participe la aceste scheme. Pe de altă parte, • unei calități a produsului final care depășește sub forma unui stimulent financiar anual.
pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor Prin art. 16 din Regulamentul (UE) nr. semnificativ standardele comerciale aplicabile Valoarea acestuia nu poate depăși 3 000
Fondului European Agricol pentru Dezvoltare 1305/2013 se acordă sprijin fermierilor și produselor de larg consum în ceea ce privește de euro/an/exploatație și se stabilește în
Rurală (FEADR), conform legislației specifice, grupurilor de fermieri care participă sănătatea publică, sănătatea animalelor funcție de nivelul costurilor fixe rezultate din
sprijinul este limitat la fermierii activi*, așa pentru prima dată la: sau a plantelor, bunăstarea animalelor sau participarea la schemele pentru care se acordă
cum sunt definiți în art. 9 din Regulamentul a) schemele de calitate instituite în cadrul protecția mediului; sprijin, în decursul unei perioade de maximum
(UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European anumitor regulamente și dispoziții europene**; ii. schema este deschisă tuturor cinci ani. Termenul „costuri fixe” se referă la
și al Consiliului de stabilire a unor norme privind b) schemele de calitate, inclusiv schemele producătorilor; costurile aferente aderării la o schemă
plățile directe acordate fermierilor prin scheme de certificare a exploatațiilor agricole, pentru iii. schema implică respectarea unor de calitate care beneficiază de sprijin și
de sprijin în cadrul Politicii Agricole Comune. produse agricole și alimentare sau pentru specificații obligatorii ale produsului, la cotizația anuală de participare la
bumbac, recunoscute de statele membre; acest lucru fiind verificat de autoritățile schema respectivă, inclusiv, dacă este
Pornind de la ideea că în momentul aderării c) schemele voluntare de certificare a publice sau de un organism independent cazul, cheltuielile aferente controalelor
la aceste scheme și în primii ani de participare, produselor agricole, recunoscute de statele de inspecție; necesare pentru verificarea respectării
* Fermierii activi sunt persoanele fizice/juridice/grupuri de persoane fizice sau juridice care pot dovedi dreptul legal de a utiliza iv. schema este transparentă și asigură specificațiilor schemei.
exploatația sau desfășoară în cadrul exploatației lor o activitate agricolă (cultivă terenul și cresc animale, mențin prin tehnologii trasabilitatea completă a produselor.
uzuale suprafața agricolă în condiții adecvate pentru pășunat sau cultivare sau efectuează activități minime pe suprafețele agricole În plus, acest sprijin poate acoperi și costurile
adecvate în mod natural pentru pășunat sau cultivare.
Sistemele de certificare voluntară a generate de informare și activități de promovare
** Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din
domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului produselor agricole și alimentare asigură (prin puse în aplicare de către grupuri de producători
din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) intermediul unui mecanism de certificare) că pe piața internă a produselor care fac obiectul
nr. 2092/1991 (JO L 189, 20.07.2007, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 s-au respectat anumite caracteristici sau atribute unui sistem de calitate care beneficiază de sprijin
ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și ale produsului sau ale metodei sau sistemului în conformitate cu art. 16, și anume sistemele de
de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/1989 al Consiliului (JO L 39, 13.02.2008, p. 16), Regulamentul (CEE) nr. 1601/1991
al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a
de producție, după cum se prevede în caietul calitate ale UE și cele naționale, inclusiv sistemele
băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole (JO L 149, 14.06.1991, p. 1). de sarcini. Acestea acoperă o paletă largă de de certificare a exploatațiilor agricole, cu condiția

16 17
 ca acestea să îndeplinească criteriile prevăzute la prevăzute la art. 31 din Regulamentul (UE) sistemele de certificare a exploatațiilor agricole
litera (b) din art. 16 din Regulamentul (UE) nr. nr. 1151/2012 (inclusiv documentele care îl pentru produsele agricole, bumbac sau produse
1305/2013. Sistemele de certificare voluntare completează); alimentare, recunoscute de statele membre pe
sunt excluse de la activitățile de informare și • schemele naționale eligibile vor fi sprijinite baza criteriilor stabilite la art. 16 (b) (i) (ii) (iii)
promovare. numai dacă se conformează criteriilor și (iv). În acest caz, participarea pentru prima
prevăzute în art. 16 (1) (b), context în care dată a cel puțin un fermier în cadrul sistemelor
Potrivit fișei „Scheme de calitate pentru descrierea schemelor se va face în programele de calitate protejate este absolut necesară.
produse agricole și alimentare”, elaborată de de dezvoltare rurală; Aceste activități trebuie să atragă atenția asupra
Grupul de experți pentru dezvoltare rurală • schemele de certificare voluntară a unor caracteristici sau avantaje specifice ale
(E02732), format din administrațiile naționale produselor agricole sunt eligibile pentru produselor respective (cu precădere calitatea),
și condus de DG AGRI, în cadrul acestei măsuri sprijin numai dacă îndeplinesc prevederile a caracteristicilor privind metodele de producție
sunt eligibile următoarele forme de sprijin: specificate în Comunicarea Comisiei - agricolă în UE (în special autenticitatea acestora),
Orientările UE privind cele mai bune practici a standardelor ridicate privind bunăstarea
I. În ceea ce privește eligibilitatea pentru sistemele de certificare voluntară animalelor sau a grijii acordate mediului
fermierilor și grupurilor de fermieri a produselor agricole și alimentare și sunt înconjurător în legătură cu sistemul de calitate în
pentru participarea pentru prima dată la enumerate în programele de dezvoltare cauză. De asemenea, aceste activități pot include
schemele de calitate: rurală; difuzarea cunoștințelor științifice și tehnice
• pentru produsele recunoscute ca IGP • pentru produsele organice, sprijinul poate despre aceste produse.
(indicație geografică protejată), DOP fi acordat numai dacă acestea respectă
(denumire de origine protejată) și STG prevederile Regulamentului (CE) nr. Acțiunile de informare și promovare pot
(specialități tradiționale garantate), sprijinul 834/2007; include organizarea de târguri și expoziții și/sau
poate fi acordat numai în cazul produselor • pentru băuturile spirtoase care au indicație participarea la acestea, activități de promovare
înregistrate în baza de date DOOR*; geografică protejată conform Regulamentului similare acestora și activități de informare și
• pentru produsele înregistrate în temeiul (CE) nr. 110/2008, sprijinul poate fi acordat promovare prin diverse canale de comunicare
legislației UE privind denumirile de numai dacă produsele sunt înregistrate și se etc.
origine și indicațiile geografice din sectorul regăsesc în registrele UE*;
vitivinicol, sprijinul poate fi acordat numai • pentru vinurile aromatizate IGP, sprijinul se Rata de finanțare pentru activitățile de
pentru produsele înregistrate în baza de date acordă numai produselor enumerate în Anexa informare și publicitate este de 70% din
„E-Bacchus”**; II la Regulamentului (CEE) nr. 1601/1991. cheltuielile eligibile.
• pentru produsele etichetate drept „produs
de munte”, sprijinul poate fi acordat numai II. În ceea ce privește eligibilitatea Deși nu există modificări semnificative cu
pentru produsele care îndeplinesc condițiile activităților de informare și publicitate, privire la implementarea acestei măsuri în
* DOOR (Database of Origin and Registration) – bază de date pentru produsele agricole și alimentare înregistrate ca DOP, IGP sau sunt considerate eligibile acțiunile realizate pe programele anterioare de dezvoltare rurală,
STG. Această bază de date poate fi consultată aici: http://ec.europa.eu/agriculture/quality/door/list.html piețele interne, destinate să atragă, printre altele, contrar perioadei 2007-2013, lista de scheme de
** E-Bacchus – registrul denumirilor de origine şi al indicaţiilor geografice protejate în UE în conformitate cu Regulamentul Consiliului consumatorii să cumpere produsele agricole calitate eligibile și sprijinite în această perioadă
(CE) nr. 1234/2007. Acesta cuprinde lista indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine din state terţe protejate în UE în baza sau alimentare reglementate la nivelul UE prin de programare se referă în mod explicit la art. 16
acordurilor bilaterale încheiate între UE şi ţările respective în domeniul comerţului cu vin și lista termenilor tradiţionali protejaţi
în UE în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1234/2007. Acest registru poate fi consultat aici: http://ec.europa.eu/ sistemele de calitate implementate, inclusiv din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.
agriculture/markets/wine/e-bacchus/index.cfm * Lista produselor spirtoase poate fi consultată aici: http://ec.europa.eu/agriculture/spirits/

18 19
 Schemele de calitate instituite în cadrul
regulamentelor și dispozițiilor europene și
naționale
Calitatea este importantă pentru fiecare fermier
și pentru fiecare cumpărător, fie că este vorba de
mărfuri și produse la standarde de bază sau de
produse de calitate superioară, domeniu în care
Europa excelează. Pentru a susține competitivitatea
și profitabilitatea, fermierii europeni trebuie să-și
mențină reputația privind calitatea produselor.
Noua Politică Agricolă Comună (PAC) le permite
agricultorilor europeni să răspundă nevoilor a
peste 500 de milioane de cetățeni. Ea are drept
obiective principale să asigure condiții decente de
trai agricultorilor și să garanteze o aprovizionare
cu produse alimentare stabilă, sigură și la prețuri
accesibile consumatorilor.
De la începuturile ei, în 1962, PAC a evoluat în
mod considerabil și continuă să fie în evoluție.
Reforma din iunie 2013 vizează trei priorități:
• asigurarea unei producții alimentare viabile;
• asigurarea gestionării durabile a resurselor
naturale;
• favorizarea unei dezvoltări echilibrate a tuturor
teritoriilor rurale din UE.
Astfel, prin al doilea pilon PAC sunt puse la
dispoziție fonduri pentru sprijinirea participării
agricultorilor la sisteme de calitate cum ar fi
acelea privind DOP, IGP și STG, precum și la
sistemele pentru etichetarea ecologică, inclusiv
cele de certificare a fermelor recunoscute de statele
membre. Suma corespunzătoare sprijinului este
limitată la 3 000 de euro/exploatație/an.
20
Sistemele comunitare operează pe piață alături
de un număr tot mai mare de sisteme de certificare
voluntară. Un inventar elaborat în 2010 a contorizat
că la nivelul Uniunii Europene (UE) există 441 de
scheme de calitate de produse agricole și alimentare
comercializate. După ce a evaluat situația cu
atenție, Comisia a elaborat orientări care arată cele
mai bune practici pentru funcționarea unor astfel
de sisteme.
Legislația europeană stabilește cerințele
stricte care să garanteze standardele pentru toate
produsele europene. În plus, sistemele de calitate
ale UE indică cerințe clare pentru identificarea
produselor agroalimentare conform exigențelor
specificate în caietul de sarcini.
Politica europeană privind calitatea acoperă,
printre alte reglementări, și produsele certificate
ecologic (sau agricultura organică), băuturile
aromatizate, precum și vinurile și băuturile
spirtoase. În plus, din ianuarie 2013, UE a venit în
întâmpinarea producătorilor și a consumatorilor
cu reguli îmbunătățite, prin care unui produs
agroalimentar îi pot fi recunoscute atributele STG,
IGP sau DOP, cărora li s-a adăugat unul nou:
„Produs montan”.
STG, IGP și DOP pot fi doar produse alimentare
de calitate care au parcurs un proces de verificare
și inspecție. Un produs poate primi atributul STG
dacă are un caracter tradițional prin compoziție
sau metode de producție, în acest caz trebuind să
fie dovedită o vechime a producției de peste 30 de
ani. Pentru a primi atributul IGP este necesar ca
produsul agroalimentar să fie strâns legat de o zonă
geografică, astfel încât una dintre etapele realizării
lui (producție, procesare sau preparare) să fi avut
loc în acea zonă. Pentru ca produsul agroalimentar
să primească atributul DOP, este necesar ca toate
etapele de producție să fi fost realizate în aceeași
zonă geografică.
România are o singură certificare IGP, pentru
Magiun de prune Topoloveni, și mai are în
procedura de avizare trei produse: unul pentru
certificare DOP (Telemea de Ibănești) și două
pentru certificare IGP (Novac afumat din Țara
Bârsei și Salam de Sibiu). Până în prezent nu există
vreun produs românesc propus pentru avizare ca
STG.
La nivel național se implementează Ordinul
nr. 690/2004 pentru aprobarea „Normei privind
condițiile și criteriile pentru atestarea produselor
tradiționale”, o politică publică de susținere a
produselor cu atestat tradițional. Prin Hotărârea
Guvernului nr. 828/2007 se stabilește autoritatea
responsabilă cu verificarea documentației
pentru dobândirea protecției unei denumiri
(IGP sau DOP), care este Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale (MADR), și autoritatea
responsabilă cu verificarea pe piață a etichetării
și utilizării logo-ului, respectiv Autoritatea
Națională pentru Protecția Consumatorului.
Potrivit aceleiași hotărâri, controlul și inspecția
documentației pentru dobândirea protecției
unei denumiri (IGP sau DOP) sunt realizate de
organisme private de inspecție și certificare,
acreditate conform standardului european EN
45011.
Atestarea produselor ca fiind tradiționale
se face conform Ordinului nr. 1393/2014,
emis de MADR, pentru modificarea Ordinului
ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, al
ministrului Sănătății și al președintelui Autorității
Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr.
724/1.082/360/2013 privind atestarea produselor
tradiționale. Astfel, pentru cei care doresc să
înregistreze un produs în Registrul Național al
Produselor Tradiționale, reprezentanții direcțiilor
agricole județene oferă informații cu privire la
modul de aplicare, analizează cererea și caietul de
sarcini și verifică la fața locului realitatea datelor
înscrise în caietul de sarcini. Ulterior, MADR
reanalizează cererea și caietul de sarcini, înscrie
produsul în Registrul Național al Produselor
Tradiționale și emite documentul denumit „Atestat
produs tradițional”.
În conformitate cu datele publicate de
MADR, în perioada 2005-2013, în Registrul
de Atestare a Produselor Tradiționale au fost
înregistrate 4 402 produse. Din totalul de produse
tradiționale atestate și înregistrate la nivel național,
cele mai multe sunt din carne (1 541), urmate
îndeaproape de cele din lapte (1 535) și de cele de
panificație și patiserie (750). Mai reținem 285 de
21
 produse înregistrate la categoria băuturi, 193 în
categoria legume-fructe (dulcețuri, gemuri) și 11
produse tradiționale în categoria pește.
Potențialul pieței de produse alimentare de
origine geografică este imens la nivelul UE. Valoarea
vânzărilor de astfel de produse a crescut cu 12,5% în
perioada 2005-2010, de la 48 de miliarde de euro la
peste 54 de miliarde de euro. Din volumul total, 29%
a revenit produselor agroalimentare, acesta fiind
completat de vinuri (56%), băuturi spirtoase (14,9%)
și vinuri aromatizate (0,1%). Vânzările s-au făcut
în general (60%) în țările în care au fost realizate
produsele, apoi la nivel intracomunitar (20%) și
extracomunitar (20%). Ponderea acestor produse
în totalul vânzărilor de produse agroalimentare din
România este de numai 2,5%, comparativ cu media
UE-27, de aproximativ 6%.
În acest context, pentru creșterea competitivității
tuturor tipurilor de agricultură și a viabilității
exploatațiilor, noua PAC acordă sprijin
fermierilor și grupurilor de fermieri care
participă pentru prima dată la schemele de
calitate prevăzute în art. 16 din Regulamentul (UE)
nr. 1305/2013. Conform acestor scheme, pentru
perioada 2014-2020 au fost introduse elemente
noi, care privesc beneficiarii, produsele și schemele
eligibile în cadrul acestei măsuri:
• „grupuri de fermieri”, ca beneficiari pentru a
participa pentru prima dată la aceste scheme,
și grupuri de producători, pentru activități
de informare și promovare sprijinite prin art.
16, alin. (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr.
1305/2013;
• scheme de certificare a exploatațiilor agricole,
pentru produse agricole și alimentare sau pentru
bumbac, recunoscute de statele membre;
22
• schemele de calitate pentru alte scopuri decât
consum uman și/sau noi produse care nu se
regăsesc în anexă:
• bumbac, menționat în mod explicit în art.
16;
• anumite produse agricole organice;
• anumite produse enumerate în Anexa I la
Regulamentul (UE) nr. 1151/2012;
• băuturile spirtoase cu indicație geografică
protejată;
• denumirile de origine protejată și indicație
geografică protejată pentru vinurile aromatizate;
PROGRAMELE DE PROMOVARE
• scheme noi cu mențiunea „calitate facultativă”
(de exemplu, „produs montan”) prevăzute
de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 privind
ÎN CADRUL PIEȚEI DE
sistemele din domeniul calității produselor
agricole și alimentare, cu modificările și
PRODUSE AGROALIMENTARE
completările ulterioare;
• scheme voluntare de certificare a produselor
agricole recunoscute de statele membre ca „Unele dintre punctele forte ale Uniunii Europene interne și în țările terțe este într-un proces de evoluție
aplicând orientările UE privind cele mai bune constau în calitatea și diversitatea produselor continuă încă din anii 1980. Principalul obiectiv
practici pentru sistemele de certificare voluntară agroalimentare. În ultima perioadă s-a observat o al politicii CE este să îmbunătățească imaginea
a produselor agricole și alimentare; creștere a exportului la 110 miliarde de euro și sunt produselor și să conștientizeze consumatorii cu privire
• activități de informare și promovare, urmate de optimist că sectorul agroalimentar poate fi un motor la calitatea produselor și a metodelor de producție,
sprijin din partea statelor membre pentru intrări important pentru crearea de locuri de muncă și astfel încât să crească cererea pe piața internă și să
noi în sistemele de calitate protejate eligibile. creșterea economică a Uniunii Europene. În mediul se încurajeze deschiderea de noi piețe în țări terțe. În
actual concurențial, sunt convins că noua politică acest sens, Uniunea Europeană (UE), statele membre
În concluzie, sistemele de calitate le de promovare și bugetul dedicat implementării ale acesteia și organizațiile profesionale cofinanțează
oferă fermierilor și producătorilor oportunități acesteia, de până la 200 de milioane de euro/an, și organizează împreună acțiuni de promovare,
pentru a accesa piețele globale și instrumente vor duce la creșterea capacității de identificare de campanii de informare, târguri și expoziții.
corespunzătoare de identificare, dar și posibilitatea noi piețe, diversificarea celor existente și informarea
promovării acelor produse ale căror caracteristici consumatorilor cu privire la standardele aplicate În funcție de eligibilitatea acțiunilor și a produselor
specifice sunt protejate la nivel național și european. pentru produsele agricole și alimentare europene”, promovate, această politică europeană se diferențiază
În această din urmă direcție, se impune asocierea a declarat Phil Hogan, Comisarul European pentru în două categorii:
fermierilor și a producătorilor în organizații care să Agricultură și Dezvoltare Rurală. • la nivel național și comunitar, promovarea pe
valorifice în comun zestrea locală și/sau națională și piața internă;
să asigure creșterea valorii produselor respective pe Strategia economică a Comisiei Europene (CE) • la nivel internațional, promovarea pe piețele
piață. privind acțiunile de promovare și informare pe piețele terțe.
23
 ... la nivel național și comunitar,
pe piața internă
Formele de promovare și acțiunile de
informare pe piața internă fac referire atât la
produsele agricole și, implicit, la metodele lor
de producție, cât și la cele alimentare pe bază de
produse agricole.
Activitățile de acest tip nu pun accentul pe
anumite mărci sau pe stimularea consumului
unui anumit produs datorită originii lui
distincte.
În prezent, acțiunile de informare și
promovare de la nivel european se realizează
în baza Regulamentului (CE) nr. 3/2008 și a
normelor de aplicare ale acestuia, specificate
în Regulamentul (CE) nr. 501/2008, și sprijină
implementarea unor programe desfășurate pe o
perioadă de cel puțin un an și de cel mult trei
ani.
Produsele eligibile pentru promovare pe piața
internă sunt fructele și legumele proaspete sau
procesate, inul textil, plantele vii și produsele
de horticultură ornamentală, uleiul de măsline
și măslinele de consum, uleiurile din semințe,
laptele și produsele lactate, carnea proaspătă,
refrigerată sau congelată (produsă conform
standardelor de calitate comunitare sau
naționale), mierea și produsele apicole, vinurile
cu denumire de origine protejată sau indicație
geografică protejată, produsele cu denumire de
origine protejată (DOP), indicație geografică
protejată (IGP) sau specialitate tradițională
24
garantată (SGT), precum și acelea din agricultura
ecologică și din carne de oaie.
Conform regulamentelor menționate,
programele pot primi finanțare pentru activități
care privesc relațiile cu publicul și campanii
de promovare sau de publicitate, în special
dintre cele destinate să evidențieze avantajele
și caracteristicile intrinseci ale produselor
comunitare, îndeosebi în ceea ce privește
calitatea, securitatea alimentelor, metodele
specifice de producție, valoarea nutritivă,
aspectele sanitare, etichetarea, bunăstarea
animalelor și protecția mediului.
De asemenea, acestea pot acoperi campanii
de informare cu privire la sistemele de calitate
instituite la nivel european (de exemplu, DOP,
IGP, STG), informații privind sistemele de
etichetare ale UE, agricultura ecologică, precum
și campanii de informare privind sistemul
european al vinurilor de calitate produse în
regiuni determinate și studii de evaluare a
rezultatelor acestor acțiuni.
Acțiunile de promovare pe piața internă pot
include și activități care privesc modele de
comportament responsabil în ceea ce privește
consumul de băuturi alcoolice și afecțiunile
legate de excesul în consumarea acestora.
Totodată, pot lua forma participării la
evenimente, târguri și expoziții de importanță
națională sau europeană, în special prin Un exemplu de succes privind promovarea pe
intermediul standurilor destinate valorificării piața internă a fost campania „Make my milk”,
imaginii produselor comunitare. desfășurată cu sprijin financiar european în
Marea Britanie.
Contribuția CE la valoarea eligibilă a acestor
programe este de 50%, iar cea națională poate Cooperarea dintre operatorii economici
fi de maximum 30% din valoarea eligibilă a din diferite state membre contribuie în mod
programului. Finanțarea UE poate crește până substanțial la creșterea valorii adăugate în
la 60% în cazul programelor de promovare a UE și la o mai mare vizibilitate a diversității
consumului de fructe și legume în rândul copiilor produselor agricole europene.
sau în cazul celor referitoare la informarea cu
privire la consumul responsabil de băuturi
alcoolice.
Organizațiile profesionale interesate să aplice
își prezintă propunerile la nivel național, în
cadrul a două apeluri deschise anual.
Proiectele selectate la nivel național sunt
transmise pentru a fi evaluate și de CE, apoi,
după caz, sunt declarate eligibile și finanțabile.
Până în prezent, statele membre au
contribuit la eforturile de promovare dând
dovadă de un larg interes pentru această
schemă. Aproape toate produsele cuprinse în
Anexa 1 la Regulamentul (CE) nr. 501/2008 au
avut de câștigat de pe urma acestor eforturi de
promovare.
Lactatele au fost beneficiarele principale în
termeni de programe acceptate (36), urmate
de produsele de calitate (DOP, IGP, produsele
ecologice și cele din regiunile ultraperiferice:
32), fructele și legumele proaspete și prelucrate
(30), produsele din carne (23), vinurile și
băuturile spirtoase (20), uleiul de măsline (8)
etc.
25
 „Discover the Origin” este o campanie
multinațională finanțată cu sprijinul UE,
implementată de organizații din Italia, Franța
și Portugalia și are în vedere promovarea a
cinci produse esențiale cu denumire de origine
protejată din Europa: vinurile de Burgundia,
jambonul de Parma, vinurile Douro Valley, brânza
Parmigiano Reggiano și vinurile de Porto. Această
campanie s-a desfășurat timp de trei ani și a avut
în vedere creșterea gradului de conștientizare a
consumatorilor cu privire la calitatea și tradiția
acestor produse. Ideea campaniei a fost de a
combina termenii „Gust, timp, tradiție, împreună”
într-o experiență culinară desăvârșită.
Din decembrie 2015 va intra în vigoare
Regulamentul nr. 1144/2014 privind acțiunile de
informare și promovare referitoare la produsele
agricole, puse în aplicare pe piața internă și în
țările terțe, și de abrogare a Regulamentului (CE)
nr. 3/2008 al Consiliului.Noua politică va viza
activități de promovare cu valoare europeană
adăugată, bazate pe o strategie bine definită.
Conform datelor publicate, bugetul anual actual,
26
de 61 de milioane de euro, va crește la 200 de
milioane de euro. În contextul noilor reguli, va
dispărea contribuția națională, iar rata finanțării
europene va crește la 70% pentru programele
simple realizate de o organizație dintr-un stat
membru, 80% pentru programele multinaționale
ale organizațiilor care sunt situate în state membre
diferite și care desfășoară împreună o campanie
de promovare și pentru programele destinate
promovării în țări terțe, iar finanțarea europeană
nerambursabilă pentru măsurile de criză va fi de
85%. În plus, potrivit noii legislații, va fi lărgită
gama produselor eligibile (vor putea fi promovate
toate produsele din Anexa I la Tratat: băuturile
spirtoase cu indicație geografică protejată,
bumbacul, porumbul dulce, sarea, pâinea, pastele
făinoase, ciocolata etc.) și vor fi extinse categoriile
de beneficiari eligibili, asigurându-se participarea
organizațiilor de producători.
În acest context, se are în vedere creșterea
competitivității sectorului agricol european,
creându-se astfel un mediu concurențial mai
echitabil pe piața internă.
... la nivel internațional,
pe piețe terțe
În prezent, produsele eligibile pentru În ceea ce privește promovarea produselor
promovarea în țări terțe sunt carnea de vită sau agricole și alimentare europene pe piețele
de porc proaspătă, refrigerată sau congelată, țărilor terțe, s-a demonstrat că aceasta permite
unele preparate alimentare pe baza acestor creșterea atractivității lor și adaptarea producției
produse, carnea de oaie de calitate, produsele la cerințele pieței internaționale, contribuie la
lactate, uleiul de măsline și măslinele de consum, protejarea patrimoniului agricol și gastronomic
vinurile cu denumire de origine protejată european și asigură creșterea veniturilor
sau indicație geografică protejată, băuturile producătorilor și adaptarea exploatațiilor la noile
spirtoase cu indicație geografică protejată, condiții economice. De asemenea, implementarea
fructele și legumele proaspete sau procesate, măsurii de promovare pe piețele țărilor terțe
produsele din cereale și orez, inul textil, plantele le dă beneficiarilor prilejul să participe la
vii și produsele horticole, toate intrând în târguri, expoziții și alte astfel de evenimente și
aria de acoperire a schemelor DOP, IGP, STG, să desfășoare campanii de informare privind
conform regulamentelor UE, sau provenind din regimurile comunitare DOC și IGP.
agricultura ecologică.
Spre exemplu, în perioada 24-26 septembrie
În țările terțe, acțiunile de promovare 2014, pavilionul UE din cadrul Târgului
menționate mai sus (privind relațiile cu publicul, „Annapoorna World of Food India” a găzduit 28
campaniile de promovare sau de publicitate, de producători europeni.
campaniile de informare cu privire la sistemele de
calitate instituite la nivel european, informațiile
despre sistemele de etichetare ale UE, agricultura
ecologică, precum și campaniile de informare
privind sistemul UE al vinurilor de calitate
produse în regiuni determinate și studiile de
evaluare a rezultatelor acțiunilor de informare și
promovare) pot include și modalități de informare
privind sistemul comunitar al vinurilor de masă,
participarea la manifestări, târguri și expoziții
de importanță internațională (în special prin
intermediul standurilor destinate fructificării
imaginii produselor comunitare), studii ale noilor
piețe sau misiuni comerciale la nivel înalt.
27
 Timp de trei zile, mediul de afaceri asiatic a
putut lua contact cu companiile și asociațiile de
producători europene și a participat la o serie
de ateliere, seminarii, sesiuni gastronomice și
prezentări de produse.
Participarea la târgurile și expozițiile
internaționale permite creșterea gradului de
vizibilitate a produselor promovate și evaluarea
acestora în funcție de ofertele externe. Acestea
pot reprezenta o modalitate eficientă de
apropiere de consumatorul final, creându-se
astfel premisele obținerii unor efecte benefice
pe termen lung. În plus, misiunile comerciale
la nivel înalt consolidează contactele stabilite
în cadrul acțiunilor de promovare și facilitează
contractarea produselor europene pentru
export.
Chiar dacă CE, prin angajamentul declarat, a
prevăzut stimularea activităților de promovare
în țări terțe, până în prezent, numai 28% dintre
propunerile selectate pentru finanțare au vizat
ascensiunea produselor europene pe aceste
piețe.
Principalele sectoare beneficiare au fost
fructele și legumele proaspete sau prelucrate,
vinurile de calitate și produsele lactate.
Cele mai vizate destinații au fost America de
Nord (21 de programe), Rusia (20), China
(13) și Japonia (11). Aceste activități de
informare și promovare au avut în vedere
îmbogățirea cunoștințelor consumatorilor
cu privire la calitatea produselor agricole și
* Conform legislației actuale, statele membre aveau o contribuție variabilă, între 0-30%, la valoarea eligibilă a cheltuielor destinate
implementării programelor și acțiunilor de promovare și informare. Astfel, anumite state au optat pentru o contribuție maximă
(30%), iar altele nu au contribuit la implementarea acestora, ceea ce a condus la crearea unor diferențe pe piață.
28
a metodelor de producție din UE, mărirea
gradului de sensibilizare a consumatorilor
și de recunoaștere a sistemelor de calitate și
creșterea cotei de piață a produselor agricole
europene la nivel mondial.
Pentru a asigura o mai bună promovare a
produselor agroalimentare europene, în 2014,
CE a propus o nouă politică în domeniu, stabilită
prin Regulamentul nr. 1144/2014. Aceasta
vizează:
• creșterea substanțială a ajutorului alocat
pentru acțiunile de informare și promovare;
• lărgirea scopului măsurilor:
1) ele vor putea acoperi o paletă mai largă
de produse agricole și alimentare și o
mai mare flexibilitate în ceea ce privește
marca și originea acestora;
2) introducerea organizațiilor de
producători și a organizațiilor de la
nivel european în cadrul beneficiarilor
eligibili;
• renunțarea la contribuția națională* și
creșterea semnificativă a contribuției
europene, față de politica actuală;
• simplificarea procedurilor administrative,
respectiv selectarea proiectelor într-o
singură fază la nivel european și eliminarea
fazei de preselecție de la nivel național;
• facilitarea managementului programelor
multinaționale prin intermediul unui ghișeu
unic (Agenția Executivă), în cadrul comisiei
care permite dezvoltarea și punerea în
aplicare a programelor care oferă valoare
europeană adăugată.
Cum este abordat subiectul de către
Grupurile de Acțiune Locală
Produsele agroalimentare sunt unice
în privința calității și a diversității lor. Cu
toate acestea, pe o piață mondială deschisă,
producerea de alimente și băuturi de excelentă
calitate nu este, prin ea însăși, suficientă pentru
a asigura o poziție bună la vânzare. A-i lămuri
pe consumatori în ce constau standardele de
calitate ale produselor agricole și a încuraja
exporturile și programele de informare și
promovare reprezintă măsuri care îi pot ajuta
pe producători să facă față provocărilor unui
context global tot mai competitiv.
LEADER (Liaison Entre Actions de
Développement de l’Économie Rurale - legături
între acțiuni de dezvoltare economică rurală)
presupune dezvoltarea comunităților locale
într-o manieră specifică, adaptată nevoilor și
priorităților acestora. Astfel, valoarea adăugată
a LEADER rezidă din acele inițiative locale
care combină soluții care răspund problemelor
identificate la nivel local, reflectate în acțiuni
specifice.
În România, implementarea abordării
LEADER și a Grupurilor de Acțiune Locală
(GAL) a început în perioada 2007-2013, prin
intermediul Programului Național de Dezvoltare
Rurală. Astfel, teritoriul a fost acoperit de 163 de
GAL, pe o suprafață de aproximativ 142 000 km².
LEADER poate fi văzut ca instrument-cheie de
dezvoltare rurală. Participarea tuturor „actorilor”
locali poate conduce la o dezvoltare dinamică, în
baza unei strategii de dezvoltare locală pregătită,
implementată și gestionată de reprezentanții
GAL, în concordanță cu nevoile teritoriului
acoperit.
Programat în întregime în cadrul Domeniului
de intervenție (DI) 6B - „Încurajarea dezvoltării
locale în zonele rurale”, LEADER poate
contribui și prin domeniul de acțiune «[...] 2A
- „Sprijin pentru fermieri și procesatori pentru
îmbunătățirea performanței economice în cadrul
lanțului agroalimentar” [...]» .
Pornind de la acest deziderat, putem afirma că
abordările în parteneriat pentru întărirea piețelor
de alimente locale s-au dovedit instrumente
de dezvoltare rurală eficiente. Rezultatele
proiectelor asociate produselor agroalimentare
pot furniza o susținere durabilă elementelor
esențiale ale economiei rurale.
Încă de la începuturile lui, LEADER a
avut un rol esențial în dezvoltarea sectorului
produselor agroalimentare în multe zone
rurale. Posibilitățile de a utiliza acest sector
ca un catalizator pentru dezvoltarea rurală fac
din piața produselor agroalimentare piatra de
temelie a multor strategii de dezvoltare locală.
Este clar că abordarea LEADER a sprijinit
foarte mult dezvoltarea sectorului produselor
agroalimentare. Antreprenorii, majoritatea din
mediul rural, nu au avut nevoie de investiții
29
 mari pentru punerea în practică a ideilor lor
inovatoare. Prin urmare, ei au beneficiat într-
adevăr de flexibilitatea abordării LEADER.
România este una dintre țările europene
cu cele mai favorabile condiții pedo-climatice
pentru obținerea de producții agricole de
calitate și în cantități semnificative, care pot să
acopere un segment important al cererii interne
de produse agroalimentare.
30
Competitivitatea produselor agroalimentare
trebuie asociată cu durabilitatea obținerii
lor. Pentru a reduce pierderile și pentru
a ajuta agricultorii să facă față mai bine
incertitudinii create de problemele de vreme,
bolile animalelor sau volatilitatea pieței, sunt
necesare instrumente de gestionare a riscurilor.
Numai munca în comun, bazată pe experiența
dobândită din greșelile și reușitele altora în
domeniu, poate sprijini creșterea și dezvoltarea
sectorului produselor agroalimentare. Cea mai
mare perspectivă pentru acest sector provine
de la oportunitățile de a dezvolta platforme
de vânzare inter-regionale și transnaționale
de produse locale. Importanța înțelegerii
consumatorilor și capacitatea de a conștientiza
identitatea culturală a produsului nu trebuie
uitate. De asemenea, această tranzacționare
transnațională a produselor caracteristice
locale poate îmbunătăți înțelegerea diversității
culturale în întreaga UE, sprijinind crearea unei
percepții comune în rândul cetățenilor europeni.
În acest fel, regiunile sunt aduse mai aproape de
elementul fundamental al culturii lor agricole.
În perioada actuală de programare a politicii
de dezvoltare rurală (2014-2020) se va pune un
accent crescut pe produsele alimentare locale
și pe lanțurile scurte de aprovizionare. Se va
facilita o mai bună integrare a producătorilor
agroalimentari pe piață și la nivelul lanțului
valoric. Pentru producătorii mai mici,
accentul va fi pus pe stimularea asocierii și pe
îmbunătățirea accesului la investiții, în timp ce
pentru marii „actori” este nevoie de investiții în
modernizare pentru conformarea la cerințele UE
și pentru creșterea competitivității lor pe piața
internațională.
Cum a contribuit RNDR, prin activitățile sale,
la îmbunătățirea domeniului agroalimentar
Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală
(RNDR) are ca obiectiv general înrolarea
energiei tuturor „actorilor” în procesul de
dezvoltare rurală, promovarea unui flux eficient
de informații, schimburi de idei și bune practici
și cooperarea dintre participanți, grupând toate
organizațiile și instituțiile care iau parte la
dezvoltarea rurală.
Grupurile de Lucru Tematice (GLT) organizate
de RNDR au ca scop identificarea problemelor
din mediul rural și găsirea unor soluții pentru
rezolvarea acestora.
GLT 4 - „Piața produselor agroalimentare,
calitatea, promovarea, marketing și comunicare”
a fost condus de Alexandru Anghel, expert-cheie Acest GLT a pornit de la ideea reunirii cât
RNDR, fiind realizat împreună cu Ștefan Pădure, mai multor experți, potențiali candidați la
specialist în domeniu. certificare prin intermediul schemelor de
calitate europene, producători mici sau mari,
Discuțiile din cadrul GLT 4 au urmărit în mod fermieri, membri GAL, grupuri de producători,
special accentuarea subiectului privind calitatea, membri în cooperative și asociații, în vederea
ținând cont de regulamentele europene. S-a dorit identificării unor produse cu potențial ridicat.
abordarea și promovarea cât mai multor aspecte
legate de schemele de calitate existente la nivelul Cu toate acestea, realitatea de pe teren a
Uniunii Europene (UE). fost cu totul alta. În pelerinajul prin țară, s-a
descoperit că oamenii nu sunt informați cu
De reținut este faptul că, în momentul de față, privire la existența acestor scheme de calitate,
România are un singur produs certificat la nivelul motiv pentru care s-a luat decizia de a utiliza
UE (Magiunul de Topoloveni), iar pentru alte aceste prime sesiuni pentru informare regională,
trei produse (Telemeaua de Ibănești, Salamul de prin intermediul cărora să le fie transmis
Sibiu și Novac afumat din Țara Bârsei), caietele participanților mesajul cu privire la ceea ce
de sarcini a fost depuse spre aprobare. înseamnă schemele de calitate, promovare,
31
 marketing și comunicare, precum și ce este un
produs cu valoare adăugată. Au fost desfășurate
opt astfel de sesiuni, câte una în fiecare regiune
a țării: Centru, Sud Muntenia, Nord-Vest,
București-Ilfov, Nord-Est, Sud-Vest Oltenia,
Sud-Est și Vest.
Pe parcursul desfășurării grupurilor de lucru
au avut loc dezbateri despre piața produselor
agroalimentare și schemele europene de calitate
conform Regulamentului (UE) nr. 1151/2012,
precum și discuții privind promovarea,
marketingul și comunicarea în ceea ce privește
produsele agroalimentare.
32
Un scop clar al acestui grup de lucru a
fost să identifice nevoia producătorilor de
a se realiza acțiuni privind marketingul și
promovarea produselor agroalimentare de
calitate, precum și să afle cauzele care au
dus la disfuncționalitatea măsurilor legate de
piață în perioada de programare 2007-2013.
În lunile mai și iulie va avea loc o nouă
rundă de opt întâlniri, în cadrul cărora se
propune realizarea unei serii de caiete de
sarcini pentru producătorii identificați prin
intermediul grupurilor de lucru desfășurate
deja.
EXEMPLE DE
BUNĂ PRACTICĂ
33
 Europa de peste mări:
gustul bun al regiunilor noastre
Ariile RUP (Regiuni Ultra Periferice) sunt
teritoriile care aparțin statelor membre ale
Uniunii Europene (UE), dar care sunt poziționate
la mare depărtare față de continent. Tratatul
privind funcționarea UE (TFUE), art. 349 și
355, recunoaște „specificațiile teritoriilor RUP și
necesitatea de a adapta politicile comunitare la
realitățile acestora și la nevoile lor permanente”.
Zonele situate în afara teritoriului metropolitan
aflate sub suveranitate franceză, cunoscute sub
denumirea de „France d’outre-mer” (Franța de
peste mări), sunt Guyana Franceză, Guadelupa,
Martinica și Réunion, fiind foarte apreciate ca
destinații turistice, datorită climatului și peisajelor
pitorești unice în lume. În plus, colectivitățile din
aceste departamente de peste mări ale Franței
pun la dispoziția UE un teritoriu maritim extins
și o economie diversificată, fiind cunoscute pentru
producția lor de rom, trestie de zahăr, banane,
platane și alte fructe și legume exotice specifice
climei tropicale. Cu toate acestea, distanța față de
Europa continentală și statutul lor insular le pune
în dezavantaj în raport cu statele membre ale UE.
Pentru a compensa dezavantajele existente, UE
a decis să pună în aplicare măsuri speciale în cadrul
unor politici de coeziune economică și socială,
printr-un program de promovare și informare
menit să consolideze regiunile ultraperiferice,
să le aducă în atenția consumatorilor și să facă
recunoscute produsele diversificate pe care acestea
le oferă. Astfel, a fost creat un simbol care îi ajută
pe consumatori să identifice produsele agricole
34
care provin din teritorii RUP cum sunt insulele
Canare (aparținând Spaniei), Madeira (arhipelag
portughez), Martinica sau Guadelupa.
Simbolul creat garantează faptul ca produsele
au fost obținute în RUP, cu respect pentru mediul
înconjurător și față de drepturile sociale și asigură
că au fost îndeplinite standardele de calitate pe tot
parcursul procesului lor de producție, distribuire
și marketing. De pildă, bananele din aceste regiuni
sunt cunoscute pentru aroma lor unică, ceea ce
constituie o caracteristică a zonelor în care sunt
cultivate. Producția agricolă este susținută prin
intermediul unei rețele de ferme și plantații de
mici dimensiuni, care implementează standarde
riguroase de calitate pentru a obține produse prin
practicarea unei agriculturi moderne durabile.
În contextul în care consumatorii sunt din
ce în ce mai receptivi la produsele agricole de
proveniență națională, Asociația Banana de
Guadelupa și Martinica dorește să se admită că
bananele cultivate în Antilele Franceze sunt și ele
un produs regional. În opinia asociației, dacă 750
de producători din această regiune cultivă produse
preferate de 70% dintre francezi, fără a fi însă
recunoscuți ca agricultori, banana de Guadelupa
și Martinica ar trebui să fie recunoscută ca produs
regional în aceeași măsură ca și vinul de Bordeaux
sau brânza Camembert de Normandia.
Producătorii de banane de pe teritoriul
insulelor Antile, reuniți sub UGPBAN (Union
des Groupements de Producteurs de Bananes de
Guadeloupe et Martinique), au depus un dosar
comun cu colegii lor spanioli (ASPROCAN -
insulele Canare) și portughezi (GESBA - Madeira),
în cadrul Programului nr. 1 - „Promovare pe piața
internă” susținut de Comisia Europeană. Bugetul
total pe trei ani a fost de 16 938 000 de euro, dintre
care nouă milioane pentru UGPBAN, finanțat
50% de UE. „Scopul acestei acțiuni a fost să
reunească producători care împărtășesc aceleași
valori, produc banane care respectă aceleași
constrângeri de mediu, în cadrul acelorași
reglementări sociale, și participă la dezvoltarea
economiei locale”, a explicat Frédéric Girard,
directorul de marketing al UGPBAN. Împreună,
producătorii europeni au fost determinați să apere
calitatea bananelor din regiunile lor, față de alte
banane produse pe plan mondial.
Prima parte a campaniei de sensibilizare a
urmărit să reînscrie banana de Guadelupa și
Martinica, produs rezultat pe un teren vulcanic și
însorit, prin practicarea unei agriculturi durabile
recunoscute la nivel mondial, între produsele
regionale franțuzești. Această campanie a dus
la afirmarea identității regionale a fructelor sub
sloganul „Bunul gust al regiunilor noastre”. Două
concepte de promovare au fost prevăzute pentru
comunicarea acestui mesaj. Planul media s-a
concentrat asupra unei campanii de elaborare de
afișe cu impact puternic, amplasate în apropierea
consumatorilor, susținute și de publicarea de
anunțuri în presă. Ansamblul acestor dispozitive
a fost întărit de operațiuni directe la punctele de
vânzare, care au ajutat la diseminarea mesajului
de promovare a produselor locale. A doua parte
a programului s-a desfășurat la nivel european.
UGPBAN a avut un stand în cadrul expoziției
„Fruit Logistica”, desfășurată la Berlin, în
februarie 2012. De asemenea, a fost organizat un
tur european pentru promovarea bananei în țările
non-producătoare.
La sfârșitul campaniei, la Bruxelles a fost
programată o întâlnire a plantatorilor cu membri ai
Comisiei Europene și ai Parlamentului European,
în cadrul căreia au fost prezentate și promovate
bananele produse pe teritoriul european.
35
 Confederația Europeană a
Inului și Cânepii
În 2011, Comisia Europeană (CE) a aprobat 19
programe în 14 state membre (Austria, Belgia,
Republica Cehă, Danemarca, Germania, Franța,
Grecia, Italia, Irlanda, Țările de Jos, Polonia,
Slovenia, Spania și Marea Britanie), cu scopul de
a furniza informații și de a promova produsele
agricole din Uniunea Europeană.
Printre acestea se numără și Programul
„Fiber Flex”, inițiat de CELC (The European
Confederation of Linen and Hemp - Confederația
Europeană a Inului și Cânepii), care vizează
promovarea produselor agricole reprezentate
de fibre, țările participante fiind Franța, Belgia
și Italia. Bugetul alocat a însumat 3 320 690 de
euro, primiți pe durata a trei ani: 1 080 673 de
euro în primul an, 1 118 596 de euro în cel
de-al doilea an și 1 121 421 de euro în ultimul an,
1 660 345 de euro fiind contribuția europeană,
adică 50% din bugetul total al proiectului.
CELC este singura organizație europeană
agroindustrială care guvernează toate etapele
de producție și transformare a inului și cânepii.
Este responsabilă cu supravegherea fibrelor
de la creșterea plantelor până la produsul finit.
Înființată în 1951, a promovat peste 10 000 de
companii europene în domeniu. Prin intermediul
purtătorilor de cuvânt, CELC încurajează reflecția,
analizele de piață și orientările strategice.
Măsurile finanțate în cadrul programului
amintit constau în acțiuni de promovare și
36
publicitate care subliniază avantajele produselor
UE, în special în ceea ce privește calitatea, igiena,
siguranța alimentară, nutriția, etichetarea sau
obținerea lor prin metode prietenoase față de
mediu.
Programul „Fiber Flex” reprezintă o campanie
de promovare dedicată creșterii vizibilității inului
(plantă cu întrebuințări inovatoare și multiple)
și punerii în valoare a caracteristicilor lui la
nivel european, creând și o oportunitate pentru
reinterpretări semnate de talente confirmate sau
în ascensiune.
Astfel, cu ajutorul acestui program au fost
realizate:
• Be Linen 1, un film reprezentativ pentru
industria inului, axat pe emoție, disponibil
în limbile franceză, germană, chineză și
japoneză, descărcat de peste două milioane
de ori și câștigător al Marelui Premiu Auguste
Lumière FIMAC, în iunie 2011, și al Delfinului
de Aur, la premiile Cannes Media&TV;
• Be Linen 2, care completează primul
filmuleț dedicat inului cu o doză de inovație,
iar împreună conduc strategia de creștere a
industriei inului;
• o hartă cu localizarea inului la nivel
european, un instrument educațional care
poate fi utilizat ca un joc, dar și ca material de
documentare pentru persoanele interesate,
diseminat la scară largă prin intermediul
unor cursuri, evenimente și târguri;
• o broșură despre tricotaje din in,
distribuită în cadrul târgurilor de profil și la
domiciliu, prin e-mail;
• training-uri în școli, fiind instruiți astfel
peste 1 100 de studenți și experți în domeniu;
• standuri în cadrul târgurilor de profil:
Première Vision, din Franța, și Milano Unica,
din Italia;
• un website dedicat programului „European
Linen and Hemp”;
• două târguri: unul în Franța („Maison &
Objet”) și unul în Italia („Immagine”);
• o expoziție a materialelor din in,
evidențiind legătura dintre material și
inovație, în cadrul Salonului de Mobilă de la
Milano;
• 4 Press Trips, metode de a obține publicitate
pozitivă în diverse domenii, una în Italia, una
în Belgia și două în Franța.
Cu ajutorul platformei de promovare
„European Linen and Hemp”, confederația
creează un context concurențial ideal pentru
companiile din industria de profil. Acțiunile ei
stimulează inovarea și se bazează pe valoarea
acestor fibre naturale, dată de calitățile lor de
mediu, dovedite prin:
• caracteristicile fibrelor textile, aplicate în
modă, acasă, dar și ca stil de viață;
• caracteristicile tehnice (utilizate în principal
pentru construcții eco) și performanța
crescută în materie de produse compozite.
CELC s-a folosit de experiența în domeniu
pentru a realiza un program original și pe
placul instituțiilor care activează în acest
domeniu. Instrumentele folosite au fost adaptate
obiectivelor campaniei de promovare (originale,
ecologice și creative) și formei pe care era necesar
să o îmbrace (filmulețe, târguri sau sesiuni
de formare). Pe scurt, programul răspunde
cerințelor impuse de CE, contribuind la crearea
de oportunități pentru „actorii” din domeniu și
fiind vizibil la nivel european.
37
 The Art of DAR,
arta dulcelui autentic
Două dintre cele mai mari fundații din țară s-au
asociat pentru a promova tradițiile românești la
nivel internațional: Fundația ADEPT Transilvania
și Fundația AGAPIS.
Prin lansarea mărcii The Art of DAR, la târgul
„Global Food Marketplace” – SIAL, Paris, din
octombrie 2012, cele două fundații inițiatoare
au avut scopul de a promova biodiversitatea,
meșteșugarii și produsele tradiționale din
Transilvania. Produsul dulce de o calitate
superioară conținut de The Art of DAR este unul
exclusivist, unicitatea lui fiind dată de cele două
componente naturale (mierea din Valea Barcăului
și gemul preparat după rețete speciale, aflate în
posesia Gerdei Gherghiceanu, din Viscri, Târnava
Mare) și de numărul limitat de produse, câte 1001
pentru fiecare zonă. Acest concept a fost gândit
nu doar pentru a vinde miere sau gem, ci pentru
a promova produsele locale, a crește gradul
de conștientizare al consumatorilor cu privire
la calitățile produselor autentice în raport cu
imitațiile sau produsele contrafăcute și a valorifica
munca micilor producători români pe piață.
Autenticitatea produsului provine de la
multitudinea de meșteșugari și producători
participanți la desăvârșirea lui. Recipientele sunt
lucrate manual, cu atenție, de artiști sticlari și
bijutieri. Fiecare borcan unic este așezat într-o
ramă de stejar, fiind însoțit de o linguriță de argint.
Astfel, ambalajul din sticlă a fost creat și înseriat de
un artist din Șelimbăr (Sibiu), lingurițele din argint
38
masiv inscripționate cu logo-ul zonei au fost făurite
în atelierul unui bijutier din Turda, săculețele care
le însoțesc au fost țesute de un meșter din Cizer
(Sălaj), ramele din lemn au fost realizate de un
tâmplar din Cluj-Napoca, iar un artist decorator
din satul sălăjean Iaz și-a pus amprenta asupra lor,
lustruindu-le cu ceară de albine.
Un element ingenios pentru promovarea
conceptului The Art of DAR și a protecției mediului
a fost faptul că, pentru fiecare produs vândut,
cele două fundații și-au luat angajamentul de a
planta câte cinci stejari într-o zonă de pe Valea
Barcăului, care vor purta numele deținătorului.
Pentru promovarea acestei inițiative a fost realizat
un film de prezentare, a cărui vedetă a fost Maia
Morgenstern. „Se spune că muza artei este natura,
cu sunetele ei, cu viețuitoarele ei. Transilvănenii
sunt oameni darnici. Din fructe sănătoase, au creat
gem după o rețetă specială, iar de la albine au cules
aurul dulce. Astfel, au creat arta DAR-ului, ca să le
dea acestor produse luate de la natură locul pe care
îl merită. Sticlari, tâmplari, meșteșugari din Valea
Barcăului și Târnava Mare au muncit cu propriile
lor mâini, zile întregi, și i-au creat ambalajul. O
adevărată operă de artă!”, este de părere actrița.
La ascensiunea „dulcelui sănătos” a luat parte
și ambasadorul României la UNESCO, prof. dr.
Nicolae Manolescu, cel care a declarat: „Este un
excelent instrument de promovare a culturii, artei,
meșteșugurilor și produselor locale ale României
în lume”.
GLOSAR
DOP (denumire de origine protejată) –
numele unei regiuni, al unui loc specific sau al unei
țări, utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau
alimentar. Produsul trebuie să întrunească următoarele
particularități:
• să fie originar din acea regiune, din acel loc specific
sau din acea țară;
• calitatea/caracteristicile să-i fie datorată/e mediului
geografic, cu factorii lui naturali și umani;
• materiile prime folosite să provină numai din aria
geografică definită;
• producerea, procesarea și prepararea să aibă loc
numai în aria geografică definită.
Etichetare – mențiunile, indicațiile, mărcile de
fabrică sau de comerț, imaginile sau semnele care se
referă la un produs alimentar și care figurează pe orice
ambalaj, document, anunț, etichetă, inel sau manșetă
care îl însoțesc sau se referă la el.
IGP (indicație geografică protejată) – numele
unei regiuni, al unui loc specific sau al unei țări,
utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau
alimentar. Produsul trebuie să întrunească următoarele
particularități:
• să fie originar din această regiune, din acel loc
specific sau din acea țară;
• să aibă o calitate specifică, reputație sau alte
caracteristici atribuite originii geografice;
• materiile prime folosite pot să provină și din afara
ariei geografice definite;
• unele operații ale procesului de producție
(ambalarea, congelarea, depozitarea etc.) pot avea
loc în afara ariei geografice definite.
Lanț scurt de aprovizionare – un lanț de
aprovizionare care presupune un număr limitat de
operatori economici angajați în activități de cooperare și
dezvoltare economică locală, precum și relații geografice
și sociale strânse între producători, procesatori și
consumatori.
Produs montan – mențiune facultativă de calitate
care poate fi aplicată pe eticheta produselor de origine
animală, vegetală sau apicole din zonele montane, în
condițiile respectării Regulamentului delegat (UE) nr.
665/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare
a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului
European și al Consiliului în ceea ce privește condițiile
de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs
montan”.
Schemă de calitate – modalitate de recunoaștere a
calității produselor agroalimentare care au o caracteristică
senzorială influențată de aria geografică; modalitate de
promovare a asocierii în sectorul agroalimentar.
STG (specialitate tradițională garantată)
– produs agricol sau alimentar tradițional a cărui
specificitate a fost recunoscută de comunitatea
europeană prin înregistrarea lui într-un registru, în
conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
Pentru a fi înregistrată, denumirea trebuie să fie specifică
în sine sau să exprime specificitatea produsului agricol
sau alimentar. Specialitatea tradițională garantată nu
face referire la o origine, dar pentru a obține protecție,
produsul trebuie să aibă o compoziție tradițională
(rețetă) sau un mod de producție tradițional. Materiile
prime și modul de producție trebuie să confere caracterul
tradițional al produsului în raport cu alte produse.
Perioada minimă de existență a unui produs pe piață
pentru a dobândi recunoașterea este de 30 de ani.
Tradițional – utilizare dovedită pe piața națională
pentru o perioadă de timp (cel puțin 30 de ani) care
permite transmiterea între generații.
39
 BIBLIOGRAFIE

Fabien Santini, Fatmir Guri, Sergio Gomez y Paloma, 2013. „Labelling of agricultural and food products of mountain farming”, JRC-IPTS Working
Papers JRC77119, Institute for Prospective and Technological Studies, Joint Research Centre.
Comisia Europeană, Grupul de experți pentru dezvoltare rurală (E02732). „Quality schemes for agricultural products and foodstuffs”, ianuarie 2014.
Comisia Europeană, Directoratul de Agricultură și Dezvoltare Rurală. „Elements of strategic programming for the period 2014-2020. Working paper
prepared in the context of the Seminar on Successful Programming”, decembrie 2012.
Comisia Prezidenţială pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii în România. Cadrul național strategic pentru dezvoltarea durabilă a
sectorului agroalimentar și a spațiului rural în perioada 2014-2020-2030 (Cadrul strategic naţional rural), iulie 2013.
MADR, Serviciul politici de calitate. Produsul tradiţional românesc în contextul schemelor de calitate europene DOP, IGP, STG, noiembrie 2013.
*** Comunicarea Comisiei - Orientările UE privind cele mai bune practici pentru sistemele de certificare voluntară a produselor agricole și
alimentare.
*** Ordinul nr. 1393/2014, emis de MADR, pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului sănătății și al
președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 724/1.082/360/2013 privind atestarea produselor tradiționale.
*** Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, versiunea consolidată, noiembrie 2013.
*** Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, versiunea draft, martie 2015.
*** Regulamentul (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările
terțe.
*** Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea,
etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/1989 al Consiliului. Contact:
*** Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei din 5 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului
privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe. Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)
*** Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de
abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/1991. Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961
*** Regulamentul (CEE) nr. 1601/1991 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea
vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215
*** Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr.
E-mail: info@rndr.ro
1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare.
*** Regulamentul delegat (UE) nr. 665/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului Internet: www.rndr.ro
European și al Consiliului în ceea ce privește condițiile de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”.
*** Regulamentul (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind acțiunile de informare și promovare referitoare la produsele Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea
agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului.
*** Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calităţii Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.
produselor agricole şi alimentare.
*** Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală 2015
acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului.
*** Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului
și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului. Se distribuie gratuit.
*** http://ec.europa.eu
*** http://europeanlinenandhempcommunity.eu
*** http://fundatia-adept.org
*** http://www.madr.ro
*** http://www.agapis.ro
*** http://www.artofdar.ro
*** http://www.bananeguadeloupemartinique.com
*** http://www.cameraagricolavn.ro Departamentul Publicaţii USR
*** http://www.mastersoflinen.com
*** http://www.pndr.ro
*** http://www.rndr.ro

40


Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale