GREEN ARCHITECTURE

Brian Edwards

Conceptul de verde in arhitectura reprezinta o miscare majora in intreaga lume. Arhitecti din
toate colturile lumii sunt provocati de ideea unei dezvoltari durabile a constructiilor, pornind din
necesitatea protectiei mediului si a resurselor naturale. In aceasta revista Brian Edwards trece in
revista in sensul cel mai larg si specific modul in care am putea definim conceptul de verde strans
legat de cel de dezvoltare durabila.

Capitole introductive:

Dezvoltarea durabila: cautarea unui paradis teluric

- conceptul nu conduce catre un unic stil universal, ci catre o diversitate si complexitate a arhitecturii
intregii lumi, ca urmare a diferentelor regionale;
- studiile in sensul definirii conceptului de verde, prin analiza proiectelor, omit sa sublinieze
diferentele culturale, sociale si cele de cadru natural;
- argumente privind existenta diferentelor regionale:
- filosofia despre dezvoltarea durabila si practica acestei arhitecturi;
- dezvoltarea durabila nu priveste numai problemele globale (ex: schimbarea
climei globale), ci si problemele locale de ambianta, cadru (ex. modificarea
structurii urbane);
- solutiile high-tech si low-tech;
- modul in care spatiul (mediul constrit) este influentat de dezvoltarea durabila.

Snakes in Utopia: un scurt istoric despre dezvoltarea durabila

- John Ruskin, Wliam Morris si Richard Lethaby – invocau pentru prima oara tremenul de natura in
procesul de dezvoltare;
- problema ce priveste disignul dezvoltarii durabile exista inca din secolul al-XIX-lea si se
accentueza radical catre sfarsitul acestui secol;
- ideile acestora preluate mai tarziu de Patrick Geddes, Buckminster Fuller, Frank Lloyd Wright,
Hassan Fathy, Richard Rogers si Norman Foster – natura inlocuita cu designul low-energy:
- prototipuri arhitecturale eficiente energetic;
- prezenta incontestabila a vegetatiei in mediul construit;
- materiale si tehnici de constructie locale.
- 1960 – nevoia de reconciliere intre tehnologia avansata si problemele de mediul;
- sfarsitul secolului al XX-lea – fenomenul eco-tech sau eco-cool in disgnul de arhitectura –
imbinarea preciziei tehnologiei cu ecologia (impact redus asupra mediului);
- constructiile concepute la inceput ca obiecte cu caracter masiv, acum sunt usoare, flexibile–
asociate de Richard Rogers cu imaginea unor organisme vii care isi schimba forma si metabolismul
in functie de conditiile de mediu;
- conceptia de dezvoltare durabila legata de conexiune om-natura;
- dezvoltarea durabila se lanseaza din nevoia de sanatate publica;
- consumul in exces de resurse naturale este o problema majora cu consecinte negative asupra
mediului inconjurator (consum – rebuturi – poluare);
- consumul in exces se inregistreaza adesea prin dispunerea arhitecturala: exagerarea folosirii
solutiilor high-tech si realizarea unor spatii cu nivele de confort mult ridicate in raport cu necesarul;

- orasele concepute in baza modelului industrial se confrunta cu noua miscare de dezvoltare durabila
care presupune:
- consum mai mic de combustibil - valorificarea resurselor reduse de
combustibil si exploatarea resurselor reutilizabile de energie (vant, soare, apa,
etc)
- selectarea unor tehnologii mult mai apropiate de cele ale regiunii respective,
folosind cele mai performante si nu cele mai ieftine metode de constructie;
- cautarea surselor locale de energie si materiale.
- diferentele regionele determinate si prin evaluarea trecutului: vernacularul s-a dovedit a fi un
element esential in evolutia modeleor constructiilor cu ceas mai buna adaptare la constructiile de
mediu;

- conceptul de vrede in arhitectura – raportul de asociere intre dezvoltarea arhitecturala si natura:

- dezvoltarea durabila este posibila atunci cand este realizata dupa mecanismul de
functionare al naturii: resurse minime pentru un efect maxim, cu implicarea
incontestabila a procesului de reciclare;
- modelarea constructiilor dupa complexitatea organismelor naturale –
constructiile ca organisme vii.

- interpretarea si semnificatia naturii pentru diferite civilizatii: natura ca arta, natura ca forta, natura
ca armonie, etc.

Designul unei dezvoltari durabile este o provocare

- designul constructiilor: imbinarea tehnologiei cu nevoile societatii;

- modelate adecvat – realizarea unui mediu interior natural si nu mecanizat - sunt structuri ce
exprima, la nivelul populatiei, sanatate, productivitate si bunastare;
- cladirile sunt flexibile si adaptabile – posibilitate de schimbare a mediului pentru a corespunde
nevoilor fizice si psihologice ale omului: ferestrele se pot deschide pentru o ventilare naturala, zone
larg patrunse de soare, plante inserate in diferite spatii;
- metode neadecvate pentru satisfacerea acestor nevoi: design high-tech, aer – conditionat;

- conceptul de verde: natura ca ghid in designul constructiilor

- sa invatam din natura – intelegerea procesului de consum/rebuturi;
- sa folosim modele naturale – textura, culoare, configuratie;
- sa explicitam natura – aducerea imaginii naturii atat la interiorul si exteriorul
cladirilor, cat si in compozitia materialelor acestora
- folosirea naturii ca element ecologic;
 - fiecare specie este un designer – isi modifica mediul si isi realizeaza propriile
variante de design.

Interviuri:

Lord Forest

- dezvoltarea durabila – arhitectura de calitate (conceptie,compozitie) si eficienta energetic cu

minimum de resurse;
- Millenium Tower, Tokyo, 1989 – constructie dezvoltata pe verticala, densitate mare a populatiei;
- American Air Museum, Duxford – structura ingropata partial in pamant se integreaza in peisaj si
foloseaste pamantul ca masa termica, salvand energie;
- Chesa Futura, Suedia – cu o structura din lemn, reflecta arhitectura locala traditionala.

Jan Kaplicky

- conceptul de verde – resurse minime si folosirea energiei reutilizabile;

- inspiratie din natura ca mod eficient de folosire a materialelor.

Richar Rogers

- dezvoltare durabila – impact minor asupra mediului, low-energy, folosirea eficienta a materialelor:
- design inteligent – exploatarea beneficiilor si eficientelor designului ecologic
prin orientarea, organizarea si forma cladirii;
- folosirea unui model inteligent de alcatuire al cladirii – o fatada adecvata
care poate potenta patrunderea luminii naturale, optimizarea ventilatiei
naturale, controlul solar.
- natura – sursa de inspiratie, informare si analogie

Ken Yeang

- designul dezvoltarii durabile – constructii cu impact distructiv minimal asupra mediului prin
integrarea materialelor si a energiei;
- conceptul de verde – integrarea constructiilor in sistemele naturale ale biosferei;
- natura trebuie imitata si sistemele construite de om ar trebui sa fie ecosisteme mimetice.

Thomas Herzog

- designul dezvoltarii durabile - protejarea resurselor naturale prin folosirea formelor reutilizabile de
energie – energia solara – pe cit se poate de intens;
- conceptul de verde – expresii noi arhitecturale legate de conditiile locale (topografice,
microclimatice, sau mostenirea culturala), prin folosirea noilor forme de energie.

Perspective globale

- gasirea unor noi metode de viata – doua concepte cheie:

 - interelationarea – balantul si armonia lucrurilor inconjuratoare determina un
flux eficient de energie;
- impermanenta – referiror la cadrul construit: cladirile nu sunt concepute pentru
a ,,trai” vesnic, acestea trebuie sa accepte un final al existentei lor.

- tendinta transformarii prezentului anost intr-un viitor verde: spiritualitatea in arhitectura inseamna
conectarea utilizatorului cladirii la legile naturii si intregului cosmos prin intermediul energiei si
materialului.

Cultura diferitelor regiuni impune forme diferite de dezvoltare durabila:

Unificand mintea cu inima si sufletul – dezvoltarea durabila in Africa de Sud

- conceptul de verde – intalnit la principiile civilizatiei Ubuntu de interalationare si interdependenta,

prin care omul si natura, natura si comunitatea sunt intelese ca existand si functionand ca un tot
unitar;
- conexiune emotionala a omului cu pamantul si cultura regionala;
- casa sufletului- o reinterpretare a formeleor si valorilor arhitecturale traditionale;
- constructii din materiale regenerabile si biodegradabile: iarba, pamant, piatra locala;
- influentele europene constructive si negative:
- metode noi de constructie adaptate la contextul regiunii;
- conexiunea emotionala om-pamant este inlocuita de o abordare rationala a
folosirii resurselor, printr-un design solar pasiv si solutii high-tech care reduc
energia si maresc cantitatea de deseuri – folosirea betonului si metalului.

- O casa africana a secolului XXI, Mas Architects, Westcliffe Estate, 1998 – dispozitiv masiv de
umbrire si obloane negre pentru reducerea caldurii; perete din piatra impiedica curentii de aer rece;
incalzirea si iluminatul sunt controlate prin sistem computerizat; apa pentru intretinerea gradinilor si
a casei este colectata din apa de ploaie; peretii din piatra locala.
- Archeo-Architects, House Mosedi, Johannesburg, Magalies 2000 – arhitectura traditionala locala;
forme circulare si rectangulare; ferestrele acoperite de prelungirile largi ale acoperisului; pereti din
materiale locale; functioneaza integral pe baza energiei solare.
- Green Architects, Uluntu Center in Gurguletu, Cape Towen – centru comunitar rezultat din
procesul indelungat al designului social.

O priveliste catre Australia

- la inceput - constructii usoare cu structura din lemn si apoi metal

- mai tarziu folosirea caramidei – constructii grele neadecvate: pereti din caramida inchisa cu masa
termica la exterior si acoperis din tigla neventilat

- Peter Stutchbury and EJE Architecture’s Faculty of Nursing, Univestity Newcastel, NSW, 1997 –
pereti placati cu lemn dur reciclabil; pardosela din placi de sticla realizeaza un transfer de
lumina;sisteme de control solar pe fatade; lamele pentru reflectarea luminii la interior.
- Bligh Voller and Lobb Partnership, Stadium Australia, Sydney, 1999 – ventilare natirala;
dispozitive de umbrire; eficienta iluminatului natural si artificial
- Marci Webstern-Mnnison, Director of Design, Charles Sturt University, Thurgoona Campus,
Albury, NSW, 2000 – pereti exteriori din pamant batatorit; structura din lemn a acoperisului; tabla
cutata pentru acoperis si panouri solare; izolatie termica din lana naturala.

Interactiuni intre mediul natural si cel construit in Singapore

- arhitectura noua tropical asiatica – raportarea valorilor culturale la vegetatie

- Thomas Wong Kok and the Public Work Deparment of Singapore, Bukit Timah Nature Reseurce
Interpretation Center, 1992 - design vernacular tropical; elemente adaptate caracterului locului
- Sungei Buloh Nature Park Visitor Center, 1993 – costructie ridica deasupra unei malstini; structura
din lemn relationata cu un portic deschis din lemn.
- Institute of Southeast Asia Studies, Kent Ridge Campus, National University of Singapore, 1998 –
porticul deschis permite o ventilare naturala; curte interioara cu vegetatie tropicala.
- arhitectura vernaculara din sud-estul Asiei este un model de constructie care foloseste un sistem
tripartid de compozitie, dintr-o baza (podium), o suprastructura (structura din grinzi si stalpi din
lemn) si un acoperis in panta (streasina generoasa)

Arhitectura verde in Hong Kong

- Hong Kong cunoaste termenul de dezvoltare durabila inainte ca el sa fie adus in discutie;
- un numar restrans de resurse naturale;
- Verbena, Tseung Kwan O, 1997 – ocupare masiva a teritoriului a determinat dezvoltarea
constructiilor pe verticala; dispozitive speciale pentru controlul solar si rezistenta la actiunea
vantului; prezenta vegetatiei si un sistem de pasarele introdus formeza un mediu cat mai natural
posibil pentru etajele superioare.
- Hollywood Terrace, Western District, Rocco Yim,1998 – ideea de a realiza, prin terasarea cladirii,
un model urban natural deschis cu trafic si circulatii; ventilare naturala; orientare principala nord-sud
a apartamentelor ca urmare a climei tropicale;
- Hokey Club Environmental Building, Kowloon Tong, 1996 – pricipiile traditionale a casei
chinezesti; coridor si atrium deschise conduc la o ventilare si luminare naturala a spatiului;
- Kadoorie Biological Science Building, Hong Kong University, 1999- dispunerea spatiilor est-vest
determina o expunere pe termen lung la caldura solara; fatada inteligenta (fatada dubla) indeparteaza
aportul de caldura;
- spatiile sunt flexibile in ciuda proiectarii acestora pentru o locuire densa.

Designul dezvoltarii durabile in Olanda

- combinatia intre aspectele geografice, climatice si cele culturale;

- principala forma de energie – apa - element fundamental in dezvoltarea durabila;
- factorul politic – rol important in realizarea unei dezvoltari durabile in arhitectura si
urbanism.
- Nieuw Terbregge, Rotterdam – dezvoltarea unei arii de 860 de constructii, folosirea
energiei solare prin sisteme active si pasive; colectori solari pentru incalzirea spatiilor
interioare si a apei necesare pentru intretinerea casei.
- The Housing Corporation Maassluis (WSW) – refacerea unui cartier prin: refolosirea
planului urbanistic existent, a apartamentelor pastrate si a componentelor si fundatiilor
apartamentelor demolate – astfel pierderile sa fie cat mai reduse.
- University of Technology – acoperis cu vegetatie naturala; sisteme de racire; folosirea
maxima a luminii solare prin utilizarea sticlei in fatada.

Arhitectura verde in America de Nord

- fenomen puternic de industrializare – impact distructiv mare asupra mediului;

- se incearca o remediere a situatiei existente – design low-tech, folosirea combutibilului
ieftin, a energiei solare (sisteme solare active), a energiei eoliene, ventilarea naturala
(inlocuieste sistemul de aer conditionat)etc;
- Phoenix Central Library – design pentru o clima excesiva: umbrirea fatadelor cu orientare
est-vest cu panouri solare impiedica aportul de caldura; orientari nord-sud cu fatada completa
din sticla pentru a oferi lumina naturala necesara functiunii de biblioteca.
- Sandra Day O’Connor United States Courthous, Phoenix – sisteme integrate de obtinere a
aerului rece pentru confortul spatiului interior; ventilare naturala; sistem de umbrire.

Pe taramul simturilor

- Autobiografia lui Oscar Niemeyer, publicata in cartea “Curbele Timpului”, Phaydon 2000
- Viata si practica arhitecturala ale lui Oscar Niemeyer in Brazilia

Proiectul Eden

- designul si detaliile constructive ale domurilor cu structura usoara ale arhitectilor Nicholas
Greemshaw si Tony Hunt

Cronica de carte

- Architectural Supermodels – Tom Porter & John Neale, Architectural Press, Oxford 2000;
- 4 + 1 Peter Salter Building Projects – Peter Beardsell, Robert Harbison and Andrew
Higgott, Black Dog Publishing, London 1999;
- Spirit of the machine: technology as an inspiration in architectural design – Robert
Kronenburg
- Cinerma Builders - Edwin Heathcore, Wiley Academy 2001

TRITA ANA GR.46