UNIVERSITATEA “OVIDIUS” din CONSTANȚA

FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA Balneo-fiziokinetoterapie și recuperare
Sesiunea: Simulare admitere Mai 2021

PROBĂ DE CONCURS
Varianta: Biologie

INSTRUCȚIUNI PENTRU COMPLETAREA GRILEI DE CONCURS

- Întrebările au 2, 3 sau 4 răspunsuri corecte;
- Nu există întrebări cu un singur răspuns corect, cu toate răspunsurile corecte sau niciun răspuns
corect;
- Varianta de răspuns considerată corectă se marchează cu o bulină în cercul corespunzător
conform modelului de mai jos:

- Variantele considerate incorecte se vor lăsa necompletate;

- Orice altă modalitate de completare a grilei va atrage după sine anularea răspunsurilor;
- Nu se acceptă corecturi;
- Punctele nu sunt echivalente cu note sau fracțiuni de notă.

În atenția candidaților:
• Se interzice cu desăvârșire intrarea în sala de concurs cu telefoane mobile. Posesia telefoanelor mobile, chiar și
închise, depistate asupra candidatului, atrage după sine eliminarea candidatului din concurs.
• În timpul probei de concurs candidații nu au voie să consulte niciun fel de material, să discute cu alți candidați sau
să copieze; se interzice folosirea de către candidați a minicalculatoarelor proprii, a telefoanelor mobile sau a oricăror
dispozitive electronice de comunicare. Cei surprinși asupra faptului sunt eliminați din concurs.
• Nu se acceptă posesia asupra candidaților a altor instrumente de scris în afara celor primite de la Comisia tehnică
de admitere. Posesia materialelor scrise sau a altor obiecte, inclusiv pentru scris, în afara celor aferente concursului
(caiet cu întrebări, grilă de rezolvare, ciorne, pix) primite de la comisia tehnică, depistate asupra candidatului după
începerea concursului, atrage după sine eliminarea candidatului din concurs.
• Constituie fraudă și cazul în care candidații, prin diferite semne sau bilețele, încearcă să comunice între ei privitor
la întrebările din chestionare.
• Candidații care perturbă în mod repetat liniștea necesară desfășurării concursului sunt eliminați din concurs.
• În sala de concurs, candidații au obligația verificării caietului cu întrebări, precum și corespondența dintre caietul
de întrebări și cel al tipului de grilă primit. Întreaga responsabilitate asupra corespondenței dintre tipul de grilă și
tipul caietului cu întrebări revine candidatului.
1. Axul longitudinal:
a. este axul lungimii corpului;
b. este orizontal la om;
c. are un pol superior (caudal
d. are un pol inferior (cranial);
e. are un pol superior (cranial).
2. La mână se folosesc termenii:
a. volar;
b. plantar;
c. superficial;
d. palmar;
e. dorsal.
3. În celule, reticulul endoplasmatic
îndeplinește următoarele funcții:
a. în metabolismul proteic;
b. în diviziunea celulară;
c. în fosforilarea oxidativă;
d. în metabolismul glicogenului;
e. în excreția unor substanțe celulare.
4. Potențialul de acțiune se caracterizează
prin:
a. este modificarea permanentă a potențialului
de membrană;
b. este modificarea temporară a potențialului
de membrană;
c. este produs de stimuli electrici;
d. mecanismul de producere depinde de tipul
de celulă;
e. mecanismul de producere este același
pentru toate tipurile de celule.
5. Transportul activ se realizează prin
următoarele, cu EXCEPȚIA:
a. consum energetic (furnizat de ATP)
b. consum enegetic (furnizat de ADN);
c. difuziunea;
d. osmoză;
e. difuziunea facilitată
6. Țesutul conjunctiv este de țip:
a. moale;
b. mixt;
c. semidur;
d. dur;
e. fluid.
7. Axonul prezintă următoarele proprietăți,
cu EXCEPȚIA:
a. este o prelungire unică;
b. este o prelungire groasă;
c. este o prelungire lungă;
d. nu conține mitocondrii;
e. nu conține neurofibrile.
2
8. Depolarizarea membranei postsinaptice
se numește:
a. potențial postsinaptic excitator, dacă este
vorba de un neuron postsinaptic;
b. potențial presinaptic excitator, dacă este
vorba de un neuron presinaptic;
c. potențial terminal de placă, dacă este vorba
de o fibră musculară scheletică;
d. potențial presinaptic de placă, în cazul
joncțiunii neuromusculare;
e. potențial inhibitor.
9. Următoarele afirmații sunt corecte:
a. la nivelul receptorului are loc transformarea
energiei stimulului în impuls nervos;
b. conducerea influxului nervos prin arcul
reflex se face în sens unic;
c. conducerea influxului nervos prin arcul
reflex se face în toate sensurile;
d. centrul reflex recepționează și transformă în
influx nervos stimulul periferic;
e. reflexul este reacția de răspuns a
organismului la acțiunea unui excitant.
10. Ramurile ventrale ale nervilor spinali:
a. se anastomozează între ele;
b. formează plexuri intramurale;
c. formează plexul lombar;
d. formează plexul cervical;
e. formează nervii intercostali.
11. Fasciculele sensibilității kinestezice
prezintă următoarele caracteristici, cu unele
EXCEPȚII:
a. se numesc fascicule spinotalamice;
b. unul se numește Goll;
c. au al doilea neuron în cornul medular
posterior;
d. altul se numește Burdach;
e. se numesc fascicule spinobulbare.
12. Legile reflexelor se studiază pe o
broască:
a. spinală;
b. decapitată;
c. căreia i se stimulează un deget de la picior;
d. căreia i se stimulează planșeul bucal;
e. cu centrii medulari intacți.
13. Nervii faciali:
a. sunt nervi motori;
b. au fibre parasimpatice;
c. fibrele motorii au originea reală în nucleul
motor bulbar;
d. au fibre gustative;
e. sunt nervi micști.
14. Despre talamus se pot afirma
urmatoarele, cu Excepția:
a. este situat în neurocraniu;
b. este o componentă a diencefalului;
c. este un centru de integrare al impulsurilor
nervoase ascendente;
d. controlează motilitatea semiautomată;
e. cotrolează motilitatea voluntară.
15. La baza tuturor activităților nervoase
stau:
a. creația;
b. memoria;
c. excitația;
d. inhibiția;
e. lezarea.
16. Corpusculii Vater-Pacini:
a. sunt stimulați la atingerea tegumentului;
b. sunt localizați în hipoderm;
c. recepționează vibrațiile;
d. se adaptează foarte rapid;
e. sunt localizați în derm.
17. Receptorii analizatorului olfactiv:
a. fac parte din categoria osmoreceptorilor;
b. fac parte din categoria chemoreceptorilor;
c. ocupă zona cornetului nazal inferior;
d. ocupă partea superioară a foselor nazale.
e. sunt reprezentați de celulele bipolare din
mucoasa olfactivă.
18. Următoarele afirmații sunt corecte, cu
EXCEPȚIA:
a. întinderea și activarea fusurilor
neuromusculare determină relaxarea
musculară;
b. întinderea și activarea fusurilor
neuromusculare declanșează o contracție
reflexă;
c. contracția fibrelor intrafusale determină
contracția mușchiului;
d. dispunerea în paralel a fibrelor intrafusale
face ca întinderea fibrelor extrafusale să
determine și întinderea celor intrafusale;
e. întinderea și activarea fusurilor
neuromusculare previne relaxarea
musculară.
3
19. Următoarele afirmații sunt corecte, cu
EXCEPȚIA:
a. celulele cu prelungiri în formă de conuri și
bastonașe sunt celule nervoase modificate;
b. cea mai mare putere de refracție a aparatului
dioptric ocular aparține feței anterioare a
cristalinului;
c. corneea are o putere de refracție de
aproximativ 20 de dioptrii;
d. cristalinul are o putere de refracție de
aproximativ 20 de dioptrii;
e. cea mai mare putere de refracție a aparatului
dioptric ocular aparține feței anterioare a
corneei.
20. Vederea diurnă:
a. se realizează cu ajutorul conurilor;
b. se realizează cu ajutorul bastonașelor;
c. reprezintă vederea fotopică;
d. reprezintă vederea scotopică;
e. necesită un timp de adaptare de 20 minute.
21. Organul Corti:
a. este situat în canalul cohlear;
b. este așezat pe membrana bazilară;
c. conține receptorii auditivi;
d. conține receptorii vestibulari;
e. comunică cu rampa vestibulară.
22. Crestele ampulare detectează:
a. viteza de deplasare;
b. accelerația circulară de deplasare;
c. accelerația liniară de deplasare;
d. mișcarea de rotație a capului;
e. mișcarea de rotație a corpului.
23. Următoarele afirmații sunt corecte, cu
EXCEPȚIA:
a. după formă, oasele se clasifică în oase de
membrană și oase de cartilaj;
b. după originea lor, oasele se împart în: lungi,
late, scurte;
c. osteogeneza este procesul de transformare
al țesutului cartilaginos al embrionului în
scheletul osos al adultului;
d. osteogeneza este procesul de transformare
al țesutului conjunctivo-fibros al embrionului
în scheletul osos al adultului;
e. scheletul reprezintă totalitatea oaselor
așezate în poziție anatomică.
24. Viscerocraniul conține segmentul:
a. periferic al analizatorului gustativ;
b. periferic al analizatorului olfactiv;
c. inițial al aparatului digestiv;
d. distal al aparatului respirator;
e. inițial al aparatului excretor.
25. Care dintre următoarele oase sunt d. cu fibulă;
alungite: e. cu femurul.
a. vertebrele;
b. coastele; 33. Osul temporal:
c. mandibula; a. prezintă o stâncă;
d. clavicula; b. prezintă canalul auditiv extern;
e. falangele. c. adăpostește urechea medie;
d. adăpostește urechea internă;
26. Prin suprapunerea vertebrelor se e. face parte din oasele viscerocraniului.
formează:
a. orificiile intervertebrale, prin care ies nervii 34. Următoarele articulații sunt fixe:
spinali; a. articulațiile oaselor cutiei craniene;
b. orificiile de conjugare, prin care intră nervii b. articulația dintre cele două oase coxale;
spinali; c. articulația genunchiului;
c. pediculii vertebrali; d. articulația umărului;
d. canalul vertebral, ce adăpostește măduva e. articulațiile dintre corpurile vertebrelor;
spinării;
e. arcurile vertebrale. 35. Țesutul osos reprezintă un depozit de:
a. calciu;
27. Din cele 12 perechi de coaste se b. săruri minerale;
articulează direct cu sternul: c. fosfor;
a. perechea a doua; d. vitamina A;
b. perechea a patra; e. apă.
c. perechea a șasea;
d. perechea a opta; 36. Sistemul osos îndeplinește următoarele
e. perechea a douăsprezecea. funcții:
a. metabolică;
28. Clavicula: b. antitoxică;
a. face parte din centura scapulară; c. hematopoietică;
b. este un os alungit; d. hemostatică;
c. este situată în partea anterioară a toracelui; e. termogenetică.
d. are forma literei ‘’V’’culcată;
e. face parte din centura pelviană. 37. La delimitarea orbitei participă
următoarele oase:
29. Cele două oase ale antebrațului, se a. frontal;
articulează: b. temporal
a. între ele prin epifizele proximale; c. parietal;
b. proximal cu humerusul. d. sfenoid;
c. între ele prin epifizele distale; e. lacrimal.
d. distal cu humerusul;
e. distal cu oasele carpiene. 38. Au formă patrulateră, următorii mușchi:
a. piramidal al abdomenului;
30. Centura pelvină: b. drept abdominal;
a. leagă membrul inferior liber de trunchi; c. mare dorsal;
b. este formată din cele două oase sacrale; d. adductor mare;
c. este formată din cele două oase coxale; e. cvadriceps femural.
d. leagă oasele gambei de femur;
e. participă la formarea bazinului. 39. Următoarele afirmații sunt corecte, cu
EXCEPȚIA:
31. La nivelul scheletului gambei, tibia: a. fibra musculară striată are 5-15mm;
a. este situată medial; b. organitele celulare specifice ale fibrei
b. este situată lateral; musculare striate sunt miofibrilele;
c. reprezintă osul mai voluminos; c. fibrele musculare striate sunt celule
d. reprezintă osul mai puțin voluminos ; mononucleate;
e. se articulează cu rotulă. d. organitele celulare specifice sunt
filamentele de actină;
32. Oasele tarsiene se articulează cu: e. organitele celulare specifice sunt
a. oasele metatarsiene; filamentele de miozină.
b. între ele;
c. cu tibia;
4
40. La nivelul gâtului se află următorii e. baza anatomică o constituie sarcomerul.
mușchi:
a. pielosul gâtului; 46. Manifestările contracției musculare sunt:
b. dințatul anterior; a. numai electrice;
c. sternocleidomastoidianul; b. mecanice;
d. deltoidul; c. chimice;
e. temporalul. d. termice;
e. auxotonice.
41. Mușchii toracelui sunt:
a. intercostali interni; 47. Manifestările termice ale contracției
b. mare pectoral; musculare:
c. mic pectoral; a. se datorează fenomenelor biochimice din
d. supraclavicular; fibră musculară;
e. deltoid. b. se datorează fenomenelor mecanice din
fibră musculară;
42. Mușchii de la nivelul mâinii: c. 70% din energia chimică se transforma în
a. sunt situați numai pe fața palmară; energie calorică;
b. sunt situați numai pe fața dorsală; d. 30% din energia calorică se transforma în
c. se află la nivelul spațiilor interosoase; energie chimică;
d. sunt situați în spațiile dintre metacarpiene; e. se datorează fenomenelor electrice din fibră
e. sunt slab dezvoltați în regiunea palmară. musculară.

43. Pe fața anterioară a gambei se află 48. Distrofiile musculare:

următorii mușchi:
a. tibial anterior,
b. extensori ai degetelor,
c. flexori ai degetelor;
d. triceps sural;
e. solear.
44. Mușchiul striat somatic:
a. realizează activitatea motorie voluntară;
b. posedă automatism propriu;
c. se comportă ca un sincițiu;
d. realizează limbajul;
e. exprimă stările afectiv emoționale.
45. Următoarele afirmații despre
contractilitate sunt adevărate, cu EXCEPȚIA:
a. baza anatomică a contractilității o constituie
fibrele conjunctive din mușchi;
b. baza moleculară a contractilității o constituie
sarcomerul;
c. baza moleculară a contractilității o constituie
proteinele contractile;
d. baza anatomică a contractilității o constituie
fibrele elastice din mușchi;
a. sunt boli de natură degenerativă;
b. constau în ruperea mușchiului;
c. constau în înlocuirea țesutului muscular
striat scheletic cu țesut sclero-adipos;
d. constau în ruperea țesutului conjunctiv
adiacent mușchiului;
e. duc la retracții tendinoase.
49. La nivelul pereților toracelui se găsesc:
a. douăsprezece perechi de coaste;
b. mușchii intercostali externi și interni;
c. cavitatea pericardică;
d. arterele intercostale;
e. mediastinul.
50. Inervația vegetativă a mușchilor striați:
a. este prezentă la nivelul vaselor sanguine
din mușchi;
b. este asigurată de dendritele neuronilor
somatosenzitivi din ganglionul spinal;
c. este asigurată de motoneuronii din coarnele
anterioare ale măduvei;
d. determină vasodilație;
e. determină vasoconstricție;