Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE din

TÎRGU MUREȘ

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT


Specializarea: GESTIUNE FINANCIAR-BANCARĂ

BUGETUL UNIUNII EUROPENE

Coordonator științific:
Simon Adrian Masterand:
Oprea Andrea , Anul I.
TÎRGU MUREȘ
2020
CUPRINS

1. Istoria Bugetului Uniunii Europene................................................................................3


2. Veniturile Bugetului Uniunii Europene..........................................................................9
3. Cheltuielile Bugetului Uniunii Europene......................................................................11
4. Relațiile României cu Bugetul Uniunii Europene.........................................................12
5. Unitatea de cont a Bbugetului Uniunii Europene.........................................................13
6. Concluzie......................................................................................................................15
7. Bibliografie...................................................................................................................16

2
1. Istoria Bugetului Uniunii Europene

 Bugetul Comunității Economice a Cărbunelui și Oțelului


- Evoluția de-a lungul timpului a bugetului Uniunii Europene reflectă transformările
succesive ale construcției europene. La baza apariției Uniunii Europene stă declarația
din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, care prezenta un
plan pus la punct împreună cu Jean Monnet, comisar al planului de modernizare a
Franței de după război. Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului a reprezintat
o organizație economică subregională formată din șase state vest-europene (Republica
Franceză, Republica Federală Germania (Germania de Vest), Republica
Italiană, Belgia, Olanda, Luxemburg), care au semnat în 1951, Tratatul de la
Paris.Pentru toate statele implicate, dar mai ales pentru Franța și Germania de Vest,
semnarea tratatului a avut, fără a declara aceasta în mod expres, pe lângă semnificația
economică o puternică conotație politică. Tratatul era deschis pentru aderare și altor
state.
- Bugetele Comunității Economice a Cărbunelui și Oțelului au fost finanțate din taxe pe
producția de cărbune și oțel și din contractarea de credite.Cotizații au fost destinate să
acopere cheltuieli administrative, ajutor nerambursabil pentru reconversia
profesională, precum și de cercetare tehnică și economică (care trebuia să fie
încurajată). Înalta Autoritate putând preleva un impozit de 1%, maximum din cifra
deafaceri a întreprinderilor din sectorul cărbunelui și oțelului, ceea ce-i permite să
intervină cu mijloace solide în viața economică și socială. Fondurile primite din
contractarea de împrumuturi puteau fi folosite numai pentru a acorda împrumuturi.
 Bugetul Comunității Europene a Energiei Atomice
- Pe 25 martie 1957 au fost semnate la Roma două tratate primul tratat semnat instituia
o Comunitate Economică Europeană (CEE), iar cel de-al doilea o Comunitate
Europeană a Energiei Atomice, cunoscută și sub denumirea de Euratom. Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice, avea două bugete, un buget administrativ și un buget
pentru cercetare și investiții. Bugetele Euratom se finanțau prin contrubuțiile statelor
membre, astfel Republica Franceză, Republica Federală Germania (Germania de
Vest) și Republica Italiană contribuiau cu 28%, Olanda și Belgia cu 7,9%, iar
Luxemburg cu 0,2%.
 Bugetul Comunității Economice Europene
- Înființată la Roma în 1957 Comunității Economice Europene (CEE) alături de
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. Comunitatea Economică Europeană a
avut un singur buget separat de cele două bugete ale Comunității Europene a
Energiei Atomice și cele două bugete ale Comunității Europene ale Cărbunelui și
Oțelului. La începutul procesului de integrare, fiecare dintre cele trei Comunități
Europene dispunea de bugete specifice. Primul buget al Comunității Economice
Europene a fost foarte redus, acoperind exclusiv cheltuielile administrative. Bugetul
Comunității Economice Europene se finanța prin contrubuțiile statelor membre, astfel
Republica Franceză, Republica Federală Germania (Germania de Vest) și Republica

3
Italiană contribuiau cu 28%, Olanda și Belgia cu 7,9%, iar Luxemburg cu
0,2%. Unanimitatea în cadrul Consiliului de miniștri era necesară pentru a modifica
aceste procente.
- Bugetul Uniunii Europene este actul care autorizeaza în fiecare an finantarea
ansamblului activitatilor si interventiilor comunitare. În functie de acesta pot fi
observate în fiecare an prioritatile si orientarile politice comunitare. Evolutia sa de-a
lungul timpului reflecta transformarile succesive ale constructiei europene.
- Banii contribuabililor sunt folositi în Uniunea Europeana pentru a finanta activitati pe
care toate statele membre si toate parlamentele le-au aprobat prin Tratate. O suma
foarte mica – aproximativ 1 % din bogatia nationala a Uniunii, care echivaleaza cu
aproximativ 235 euro pe cap de locuitor – ajunge in bugetul anual al Uniunii Europene
si e cheltuita în principal pentru cetatenii si comunitatile acesteia.

A. Perspectiva fianciară din 1988-1992

- Consiliul Comunității Europene întrunit la Bruxelles în data de 11 și 12 februarie 1988


a decis să acorde Comunității Europene surse de finanțare stabile, suficiente și
garantate pentru a acoperi nevoile financiare ale Comunității Europene.Suma totală a
resurselor proprii disponibile nu a mai fost determinată de randamentul resurselor
proprii tradiționale combinate cu plafonul de resurselor bazate pe TVA, ci a fost
exprimată ca procent din Produsul Național Brut Comunitar total, în creștere de la
1,15% pentru anul 1988 la 1.20% pentru anul 1992. Un alt plafon de 1,30% din
PNB-ul Comunitar a fost stabilit pentru anul 1992, în ceea ce privește creditele
de angajament. Un nou set de resurse proprii s-a adăugat, sistemul de "resurse proprii
tradiționale" precum taxele vamale aplicate produselor care intră sub incidența
Tratatului CECO au fost adăugate la cele vamale comune; costurile de colectare a fost
stabilit la 10% și erau de acum de a fi deduse la sursă și nu mai erau rambursate
separat și imputate ca și cheltuieli. Aranjamentul pentru resursa proprie bazată pe
TVA a fost ajustată pentru a lua mai bine în considerare natura regresivă a TVA-ului.
B. Bugetul Uniunii Europene 1993-1999
- Din 1998, bugetul anual al Uniunii este stabilit în concordanță cu un plan financiar pe
termen mediu, care definește limitele anuale ale cheltuielilor comunitare. În 1999, în

4
cadrul negocierilor "Agendei 2000", legate de prioritățile viitoare ale UE, au fost
stabilite și adoptate liniile directoare ale politicii bugetare pe o perioadă de 7 ani,
între 2000 și 2006. Fixându-se aceste perspective bugetare pe mai mulți ani, adoptate
atât de Consiliul UE, cât și de Parlamentul European, s-a creat un cadru care
facilitează adoptarea anuală a bugetului și controloul asupra evoluției cheltuielilor.
Perspectivele financiare pe 2000-2006 au inclus și credite pentru lărgirea Uniunii.
C. Bugetul Uniunii Europene 1999-2006
- Perioada 1999 - 2006 a fost prima perspectivă multi-anuală de șapte ani de proiect de
buget aprobat. În 1999 se codifică într-un singur document, înțelegerile inter-
instituționale. Acest aspect a fost prevăzut în 1988 atunci când Comisia
Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au semnat trei
înțelegeri inter-instituționale cu privire la disciplina bugetară și la îmbunătățirea
procedurilor. Între 2000 și 2010 bugetele naționale în Uniunea Europeană au crescut
cu 62% în timp ce bugetul Uniunii Europene a crescut cu 37% în aceași perioadă.
D. Cadrul financiar multianual 2007-2013
Perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013 se împart astfel:
1. Creștere durabilă include:
- fondurile structurale,
-cercetarea
-educația, avand un buget de 382 de miliarde de euro pentru 7 ani.
2. Conservarea și gestionarea resurselor naturale:
- finanțarea politicii agricole comune
-finantarea politicilor de mediu, avand un buget de 371 de miliarde de euro.
3. Cetățenie, libertate, securitate și justiție: 10,7 de miliarde de euro sunt destinate activităților
legate de justiție și afaceri interne. Această sumă va acoperi și programele care încurajează
cetățenia europeană, cum ar fi:
-schimburile între tineri,
-înfrățirea orașelor
-dimensiunea europeană a presei și culturii
4. Uniunea Europeană ca actor global: 49,5 de miliarde de euro vor fi alocate acțiunilor:
-în favoarea țărilor în curs de dezvoltare,
-promovării drepturilor omului,
-politicii externe și de securitate comune,
-sprijinul pentru dezvoltarea țărilor învecinate
5. Administrația va beneficia de 49,8 de miliarde de euro, adică 5,75% din bugetul total.
- Pentru finanțarea politicilor sale, Uniunea Europeană dispune de un buget anual care
a depășit 140 miliarde EUR în 2010. Acest buget este finanțat prin așa-numitele
„resurse proprii” ale UE, care nu pot depăși echivalentul a 1,23 % din venitul național
brut total al tuturor statelor membre și nici 1,29 % din venitul național brut (VNB) al

5
UE pentru angajamente (cea ce se numește plafonul CFM pentru perioada 2007 –
2013).

Pachetul aprobat oficial de Parlamentul European include un buget pentru 2013 în valoare
de:
-132.8 miliarde de euro în plăți,
-150.9 miliarde euro în angajamente.Bugetul actual se ridică la 0,99% din venitul național
brut (VNB) al UE în plăți și 1,13% din VNB al UE în angajamente. ]Acesta este mai redus
decât bugetul pe 2012.

Buget 2013 Diferența


Cheltuielile estimate pentru politicile UE în credite de
(miliarde
angajament față de
EUR)
2012

Creștere durabilă 70,6 3,7 %


Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de
16,1 4,8 %
muncă, inclusiv:
Al șaptelea Program-cadru de cercetare 10,9 6,4 %
Învățarea pe tot parcursul vieții și Erasmus Mundus 1,3 2,0 %
Proiectele TEN 1,4 6,3 %
Programul-cadru pentru competitivitate și inovare 0,7 9,6 %
Agenda politicii sociale 0,2 1,6 %
Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă,
54,5 3,3 %
inclusiv:
Fonduri structurale 42,1 2,9 %
Fondul de coeziune 12,4 4,8 %
Conservarea și gestionarea resurselor naturale 60,1 0,5 %
Cheltuieli de piață și plăți directe, inclusiv: 44,0 0,1 %

6
Piețe agricole 43,7 0,1 %
Piețele produselor piscicole 0,03 - 10,7 %
Sănătatea animalelor și a plantelor 0,3 1,6 %
Dezvoltare rurală 14,8 1,4 %
Pescuit 0,9 4,6 %
Mediu și schimbări climatice 0,4 3,3 %
Dezvoltare rurală, mediu și pescuit 16,1 1,6 %
Cetățenie, libertate, securitate și justiție(1) 2,1 2,0 %
Libertate, securitate și justiție 1,4 2,3 %
Cetățenie, inclusiv 0,7 1,4 %
Sănătate publică și protecția consumatorilor 0,1 1,8 %
UE ca actor mondial, inclusiv: (2) 9,6 1,9 %
Instrumentul de asistență pentru preaderare 1,9 - 0,1 %
Instrumentul european de vecinătate și de parteneriat 2,5 6,3 %
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare 2,6 2,2 %
Ajutor umanitar 0,9 1,9 %
Democrație și drepturile omului 0,2 0,5 %
Politica externă și de securitate comună 0,4 9,2 %
Instrumentul de stabilitate 0,3 5,2 %
Administrație, inclusiv: 8,4 1,8 %
Comisia Europeană 3,3 0,3 %
Alte instituții 3,5 1,8 %
Total 150,9 2,1 %
E. Cadrul financiar multianual 2014-2020
- Negocierile privind CFM se derulează în perioada 2011 – 2013 și implică 3 instituții
europene: Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană. Începând cu
jumătatea anului 2011, Comisia Europeană și-a prezentat propunerile referitoare la
noul cadru financiar multianual pentru ciclul bugetar 2014 – 2020. Propunerile
alcătuiesc așa-numitul pachet cadru financiar multianual, întrucât acesta conține un
număr mare de propuneri. Comisia Europeană solicitase un buget de 1.003 miliarde
de euro, Uniunea Europeană va avea un buget de 960 de miliarde de euro pentru
perioda 2014 - 2020.
 Principiile bugetului Uniunii Europene
- Bugetul este întocmit și executat în conformitate cu următoarele principii: unitate,
exactitate bugetară, anualitate, echilibru, unitate de cont, universalitate, specificitate,
bună gestiune financiară și transparență.

7
 Principiul unității și principiul exactității bugetare implică înregistrarea tuturor
veniturilor și cheltuielilor Uniunii, în cazul în care acestea sunt prevăzute de buget, într-
un document unic.
 Principiul anualității implică adoptarea bugetului pentru fiecare exercițiu bugetar și
utilizarea, în principiu, atât a creditelor de plată, cât și a creditelor de angajament pentru
exercițiul bugetar în cursul anului respectiv (anul bugetar începe la 1 ianuarie și se
termină la 31 decembrie).
 Principiul echilibrului implică faptul că estimările veniturilor pentru exercițiul
bugetar trebuie să fie egale cu creditele de plată pentru exercițiul respectiv: operațiunile
de împrumut în scopul acoperirii unui eventual deficit bugetar nu sunt compatibile cu
sistemul resurselor proprii și nu sunt autorizate.
 În conformitate cu principiul unității de cont, bugetul se întocmește și se execută în
euro, iar conturile se prezintă în euro.
 Principiul universalității implică faptul că veniturile totale acoperă creditele totale de
plată, cu excepția unor anumite venituri, determinate în mod limitat, alocate pentru
finanțarea unor anumite cheltuieli. Veniturile și cheltuielile sunt înregistrate integral în
buget fără a fi ajustate între ele.
 Principiul specificității implică faptul că fiecare credit trebuie să aibă o anumită
destinație și să fie alocat unui obiectiv specific în scopul prevenirii oricărei confuzii între
credite.
 Principiul bunei gestiuni financiare este definit în raport cu principiile economiei,
eficienței și eficacității.
 Bugetul este întocmit în conformitate cu principiul transparenței, asigurând o bună
informare privind execuția bugetară și conturile.

8
2. Veniturile Bugetului Uniunii Europene
- Uniunea Europeană are „resurse proprii” pentru a-și finanța cheltuielile. Din punct de
vedere juridic, aceste resurse aparțin Uniunii. Statele membre le colectează în numele
Uniunii Europene și le transferă în bugetul Uniunii Europene. Veniturile diferite de
resursele proprii includ:

 impozite și alte deduceri fiscale din remunerațiile personalului Uniunii Europene;


 dobânzi bancare;
 contribuții ale statelor terțe la anumite programe ale Uniunii Europene (cum ar fi
cercetarea);
 rambursarea asistenței financiare acordate de Uniunii Europene care nu a fost utilizată;
 penalități de întârziere și amenzi;
 excedentul financiar din exercițiul precedent.

Tipuri de venituri Bugetul pe 2012 Bugetul pe 2013

Tarife vamale și taxe pe zahăr   16.824,20 12,4%   18.755,20 14,1%

Venituri din TVA   14.546,30 10,7%   15.029,95 11,3%

Venituri din PNB   97.284,22 71,7%   97.502,87 73,4%

Alte venituri     7.103,52   5,2%     1.548,97   1,2%

Total 135.758,24 100,0% 132.836,99 100,0%

Veniturile și cheltuielile bugetului Uniunea Europene fac obiectul următoarelor constrângeri:

 tratatele: bugetul Uniunii nu poate intra în deficit, ceea ce înseamnă că veniturile


trebuie să acopere toate cheltuielile;
 o limită maximă a cheltuielilor convenită de către guvernele și parlamentele statelor
membre. Cunoscută ca „plafonul resurselor proprii”, această limită este în prezent stabilită
la 1,24 % din venitul național brut (VNB) al Uniunii pentru plățile provenite din bugetul
Uniunii Europene. Aceasta corespunde unei medii de aproximativ
293 EUR per cetățean al Uniunii Europene;
 un cadru financiar multianual convenit de către Parlamentul European, Consiliu
Uniunii Europene și Comisia Europeană, care controlează evoluția bugetului Uniunii
Europene în funcție de categorii de cheltuieli pentru o perioadă de timp determinată;
 un regulament financiar adoptat de Consiliu Uniunii Europene și Parlament European,
care prevede norme privind întocmirea, execuția, gestiunea și auditul bugetului.

9
10
3. Cheltuielile Bugetului Uniunii Europene

Bugetul UE finanţează un spectru larg de politici şi programe în cadrul Uniunii. În


conformitate cu priorităţile stabilite de statele membre, Comisia realizează programe,
activităţi şi proiecte specifice în domeniu. Acestea includ de la proiecte de sprijinire a
educaţiei pentru mobilitatea studenţilor şi a profesorilor până la proiecte ce vizează
îmbunătăţirea mediului de lucru pentru lucrătorii din UE sau consolidarea controlului la
frontierele externe.
Cheltuielile bugetului UE sunt structurate în şase capitole de cheltuieli, potrivit
perspectivei financiare actuale 2007 - 20131. Această structură a cheltuielilor este un rezultat
al evoluţiei priorităţilor politicilor comunitare în direcţiile:
- integrării pieţei unice în obiectivul mai larg al creşterii durabile, orientând politicile
economice, sociale şi de mediu în vederea atingerii acestui scop. În acest sens,
instrumentele necesare sunt reprezentate de creşterea competitivităţii, gradului de
coeziune şi conservarea şi gestionarea corespunzătoare a resurselor naturale;
- întăririi conceptului de cetăţenie europeană prin crearea domeniului de acţiune
“Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie” şi creşterea gradului de acces la bunurile şi
serviciile publice de bază;
- consolidării rolului de actor global al Uniunii Europene, rol inspirat din valorile sale
fundamentale, prin creşterea responsabilităţilor sale regionale, promovarea dezvoltării
durabile şi contribuţia la securitatea civilă şi strategică.

70.000

60.000

50.000

40.000

30.000
2007
20.000 2013

10.000

0
1. Creştere 2. 3. Cetăţenie, 4. UE 5.
durabilă Conservarea libertate, partener Administrare
şi gestionarea securitate şi global
resurselor justiţie
naturale

1
European Union Public Finance, Fourth Edition, Comisia Europeană, Office for Official Publications of the European
Communities, Luxemburg, 2008.

11
4. Relaţiile României cu Bugetul Uniunii Europene

După aderarea la Uniunea Europeană România participă la procesul bugetar comunitar


în mecanismul de luare a deciziilor pe parcursul desfăşurării procesului bugetar (în faza de
elaborare, aprobare, execuţie şi control al bugetului). România participă la procesul decizional
în cadrul grupurilor de lucru ce se constituie la nivelul Consiliului, Comisiei sau
Parlamentului.
Realizarea unui nivel înalt de absorbţie a fondurilor europene reprezintă unul dintre
obiectivele strategice ale României şi, în acelaşi timp, fructificarea unui beneficiu major al
aderării la UE. Acest deziderat presupune concentrarea unor eforturi substanţiale pentru
asigurarea unui sistem eficient de accesare şi implementare a fondurilor şi eliminarea oricăror
bariere ce pot afecta procesul de absorbţie. Pentru absorbţia fondurilor de preaderare, perioada
2010-2011 este decisivă având în vedere faptul că primirea fondurilor PHARE, ISPA şi
SAPARD va înceta după realizarea integrală a programelor finanţate din aceste fonduri, în
funcţie de angajarea şi efectuarea plăţilor convenite cu Comisia Europeană.
În contextul reflectării în bugetul general consolidat a sumelor destinate finanţării
proiectelor ce urmează să fie implementate de beneficiarii din administraţia publică în cadrul
programelor aferente Politicii de Coeziune a UE, Politicilor Agricole Comune şi de Pescuit,
precum şi altor facilităţi şi instrumente postaderare care funcţionează pe principiul rambursării
cheltuielilor către beneficiari, veniturile bugetului vor reflecta o parte din cheltuielile bugetare
respective corespunzătoare sumelor cuvenite a fi rambursate de UE. Aceste sume vor fi
înregistrate ca venit al bugetului din care au fost finantate proiectele.
Sumele rambursate de UE în contul chetuielilor efectuate cu programele postaderare
sunt aferente atât proiectelor ai căror beneficiari sunt din cadrul sectorului guvernamental, cât
şi celor din cadrul sectorului privat care nu se reflectă ca venituri în buget.
Pentru România un obiectiv prioritar în anii ce vor urma îl constituie menţinerea unei
balanţe financiare nete pozitive în raport cu bugetul UE (de beneficiar net). În Figura nr.12.2.
am prezentat poziţiile nete ale celor 27 de state membre faţă de bugetul UE, exprimate pe cap
de locuitor. Astfel, principalii beneficiari neţi ai fondurilor europene sunt noile state membre,
alături de Grecia, Portugalia, Irlanda şi Spania. Bulgaria şi România înregistrează un excedent
în raport cu contribuţiile plătite bugetului UE de 88 şi, respectiv, 73 de euro pe cap de
locuitor, însă, trebuie ţinut cont de faptul că până în anul 2009 inclusiv, cele două state au
beneficiat şi de compensaţii din partea Uniunii.
Figura nr. 12.2. Poziţiile financiare nete ale statelor membre în anul 2008 (pe cap de locuitor)
600 560

500

400

300 254 250

179 170
200
134 129
117 113 111
88 73 73
100 62 57

0
EL PT LT LV EE SK IE PL CZ HU BG RO MT ES SI UK CY AT LU FR FI BE IT DK DE SE NL
-43 -46
-100 -14 -22 -60 -60 -68 -69
-99 -107

-200 -159 -163

12
5. Unitatea de cont a bugetului Uniunii Europene

- Începând cu 1951 și până în 1958 unitatea de cont aleasă pentru bugetele Comunității
Economice a Cărbunelui și Oțelului a fost dolarul american. Între 1958 și 1960
bugetul a fost evidențiat la o paritate în aur, ce corespundea a 0,88867088 grame de
aur pur conform Acordului de la Bretton Woods. După 1961 această paritate în aur a
fost extinsă și bugetelor Euratom și Comunității Economice Europene. Ca urmare a
problemelor sistemului monetar creat ca urmare a acordului de la Bretton Woods orice
menționare a aurului în cadrul bugetelor a fost abandonată și s-a început căutarea unui
înlocuitor. Între 1977/78 și 1980 unitatea de cont a fost formată dintr-un „coș” de
monede folosite în cadrul Comunității Economice Europene, această unitate de cont se
numea Unitatea Europeană de Cont (UEC). Începând cu 1981 s-a utilizat același idee a
unui coș de monede, dar de dată aceasta ponderea fiecărei monede în cadrul coșului
era revizuibilă, această unitate de cont purta denumirea de Unitate Monetară
Europeană. După crearea monedei euro în 1999 aceasta a devenit moneda utilizată în
cadrul bugetului Uniunii Europene.

Sem 1948 1951 1954 1957 1965 1975 1985 1986 1992 1997 2001 2007
nat 1948 1952 1955 1958 1967 N/A 1985 1987 1993 1999 2003 2009
A Trat Trata Trat Trata Trata Concl Acor Actul Tratat Trata Trata Tratatul
intra atul tul de atul tele d tul de uziile dul unic ul de la tul de tul de Lisabona
t în de la la de la e la fuziu Consi de la europea Maastr la la
vigo Bru Paris Bru Roma ne liului Sche n icht Amste Nisa
are xelle xelle Euro ngen rdam
Docu s s pean
ment mod
ifica
t
           
        Cei trei piloni ai
 
Uniunii Europene  
    Comunitățile  Europene:  
Comunitatea Europeană a
Energiei
Atomice (EURATOM)
Comunitatea Europeană a Tratatul a
Cărbunelui și expirat în
Uniunea
Oțelului (CECO) 2002
Europea
    Comunitatea Economică
nă (UE)
Europeană (CEE)
Regulile Comunitatea
         
Schengen Europeană (
    TREVI Justiție  EC)
și  Cooperarea
afaceri polițienească

13
și judiciară în
materie
interne  penală (CPJ
(JHA) MP)
Cooperar
Politica externă și de
ea
securitate comună a
          Politică
Uniunii
European
Europene (PESC)
ă (EPC)
Instituții  
neconsolid Uniunea Vest-Europeană (UVE)   Tratatul a expirat
ate  
în 2011

14
6.Concluzie

- Uniunea Europeană a apărut ca rezultat al unui proces de cooperare în integrare


început în anul 1951 între 6 state europene: Belgia, R.F.Germania, Frana, Italia,
Luxemburg și Olanda.
Ea poate fi considerată ca o modalitate calitativ superioară de colaborare economică
a țărilor membre, un răspuns la problemele complexe și variate cu care se confruntă
statele lumii în condiiile adâncirii interdependenelor economice internaionale și care
cer soluții adecvate de colaborare economică. Acest proces nu înseamnă și nu trebuie
să aibă drept urmare pierderea individualității naionale; finalitatea lui este progresul
economic al fiecărei țări. Având convingerea că în multe domenii se pot obine
rezultate mai bune la nivel european decât naional,țările membre au adoptat politici
comune, cu aplicabilitate pe întreg teritoriul Uniunii . Și tocmai în aceasta rezidă
caracterul de unicitate al Uniunii Europene, care demonstrează acceptarea cedării unei
părți a suveranității statelor membre către instituțiile europene. Iar misiunea Uniunii
Europene este de a asigura relaiile dintre statele membre și popoarele acestora într-o
manieră coerentă, bazată pe principiul solidarității.
- În scopul asigurării unei funcţionări optime a bugetului comunitar şi pentru a elimina
posibilitatea apariţiei unor noi crize, precum cele din anii '80, sistemul bugetar actual
este bazat pe programarea pe termen mediu a cheltuielilor. Comisia, Parlamentul şi
Consiliul European stabilesc împreună detaliile cheltuielilor aferente fiecărui capitol
esenţial pe o perioadă de 6 ani. Această manieră de abordare reflectă priorităţile
politice ale instituţiilor pentru perioada respectivă. Principalele capitole de cheltuieli
bugetare la nivelul U.E. se referă la: Politica Agricolă Comună; Problemele
structurale; Politicile interne; Acţiunile externe; Administraţie; Rezerve; Fonduri pre-
aderare. Aceste prevederi financiare sunt, ulterior, translatate în bugetele anuale care,
la rândul lor, sunt structurate pe aceleaşi şapte categorii (capitole). Deşi acest sistem
prezintă suficiente avantaje, el introduce o anumită rigiditate în cadrul fiecărui buget
anual. Bugetul U.E. prezintă şi o importantă funcţie de redistribuire, transferând
fonduri de la regiunile bogate către cele sărace, în scopul atingerii convergenţei
(politica structurală).

15
7.Bibliografie
1. http://ina.gov.ro/wp-content/uploads/2018/09/2.-Materiale-de-formare-
Management-bugetar.pdf
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugetul_Uniunii_Europene
3.http://mf.gov.md/sites/default/files/Setul%20metodologic%20ajustat%20cu
%20Ordinul%2098%20raport%20de%20perform%20-rom%2015.09.pdf
4.
https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/pdc/programconvergenta2017_2020.pdf

16