Sunteți pe pagina 1din 41

IONESCU CORINA

CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV ÎNTRE


NECESITATE ȘI EFICACITATE

dodo
© Editura eParadigme, CRAIOVA 2021
IONESCU CORINA

CONTROLUL FINANCIAR
PREVENTIV ÎNTRE NECESITATE ȘI EFICACITATE

Craiova, 2021

1
AUTOR: IONESCU CORINA

TITLU: CONTROLUL FINANCIAR


PREVENTIV ÎNTRE NECESITATE ȘI EFICACITATE

IȚIE ELECTRONICĂ
Reproducerea oricărei părţi din prezentul volum prin fotocopiere, scanare, multiplicare
neautorizată indiferent de mediul de transmitere este interzisă.

978-606-9064-14-6
© Editura eParadigme, Ionescu Corina, 2021
www.eParadigme.ro
http://groups.google.ro

Craiova, 2021

2
CUPRINS:

CAPITOLUL: 1- CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV

1.1. ESENȚA, ROLUL ȘI CONȚINUTUL CONTROLULUI FINANCIAR


PREVENTIV

1.2. OBIECTIVELE CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV

1.3. ORGANIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV

CAPITOLUL: 2- FINALIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR


PREVENTIV

2.1 OPERAȚIUNILE SUPUSE CONTROLULUI FINANCIAR


PREVENTIV

2.2. FINALIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV

2.3. CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV DELEGAT

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

3
CAPITOLUL 1: CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV

1.1. Esenţa, rolul şi conţinutul controlului financiar preventiv

Esenţa:

Etimologia cuvântului „control” provine din expresia „contra rolus”,


prin care se înţelege: verificarea unui act după original. Controlul în
accepţiunea lui semantică este o „analiză permanentă sau periodică a unei
activităţi, a unei situaţii pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de
îmbunătăţire”. In acelaşi timp el semnifică o îmbunătăţire continuă, morală
şi materială, ca şi stăpânirea unei activităţi sau situaţii. Aşadar, există
necesitatea condiţiilor economice şi financiare, în raport cu cerinţele şi
legităţile pieţei în care se derulează activitatea agenţilor economici.
Controlul constă în examinarea operaţiilor economice, dacă totul se
efectuează sau este efectuat în acord cu programul fixat, după ordinele date
şi principiile stabilite. Obiectul controlului este de a releva erorile, abaterile,
lipsurile, deficienţele pentru a le remedia şi de a le evita în viitor. Pentru
realizarea funcţiei sale de cunoaştere şi perfecţionare a activităţii economico-
sociale, pe ansamblu, în diversitatea structurală şi în dinamică, controlul, ca
atribut al conducerii, ca sistem, se manifestă prin forme diferite, corelative
cu conţinutul acestuia, care reflectă realitatea, atât sub aspectul general şi
esenţial, cât şi sub cel concret particular. Controlul poate să-şi atingă scopul
urmărit, numai cu condiţia ca el să fie bine organizat pe întreg parcurs,
începând de la unitatea ce dispune controlul şi terminând cu remedierea
deficienţelor semnalate în actele de control. Organizarea activităţii de
control însumează un tot unitar ce îşi găseşte expresia în cadrul informării şi
documentării, pregătirii şi organizării, perfectării actelor de control, precum
şi valorificarea rezultatelor controlului.
Complexul acestor activităţi ce se desfăşoară pe parcursul mai multor
etape ale procesului de muncă, impun organelor de control cunoaşterea
temeinică a acestor etape, deoarece ele dau posibilitatea organizării mai
raţionale a muncii, a adâncirii problemelor, precum şi obţinerea unor
rezultate corespunzătoare la terminarea controlului.
Etapele procesului de muncă din cadrul controlului pot fi grupate
astfel: informarea, documentarea, pregătirea şi organizarea activităţii de
control, controlul propriu-zis, gruparea, sistematizarea şi definitivarea
constatărilor făcute, definitivarea materialului, urmărirea executării

4
măsurilor luate de către unitatea care a dispus controlul la unitatea
controlată.
Controlul financiar – componentă a controlului economic are ca
obiectivitate cunoaşterea de către stat a modului cum sunt administrate
mijloacele materiale şi financiare, de către societăţile comerciale, publice,
modul de realizare şi cheltuire a banului public, urmăreşte asigurarea şi
consolidarea echilibrului financiar, asigurarea eficienţei economico-
financiare, dezvoltarea economiei naţionale.
Controlul financiar cuprinde în sfera sa: relaţiile, fenomenele şi
procesele financiare; procesul de administrare şi gestionare a patrimoniului,
rezultatele activităţii economico-sociale; toate momentele, unităţile şi
locurile unde se gospodăresc valori materiale şi băneşti şi se fac cheltuieli.
Controlul financiar asigură buna funcţionare a activităţii economice,
acţionează sistematic in vederea prevenirii abaterilor şi deficienţelor,
creşterii eficienţei, apărării patrimoniului, cunoaştere modului de respectare
a legalităţii cu caracter economic şi financiar, stabilirii răspunderii pentru
pagube sau nerespectarea disciplinei de gestiune.
Ca proces complex şi permanent, controlul financiar contribuie la
buna folosire a mijloacelor materiale şi financiare, la conducerea cat mai
eficientă a activităţii economico-sociale. In acest scop, controlul financiar
are sarcina de a preveni angajarea de cheltuieli fără justificare economică,
imobilizarea de mijloace economice, de a asigura profit sporit in folosirea
resurselor materiale, financiare şi de muncă.
Controlul financiar mai poate fi definit ca fiind acţiunea de
determinare a stării unor activităţi economice reprezentate in documente
financiare şi contabile, prin raportarea acestor reprezentări la prevederile
legale prin care au fost definite. Acesta reprezintă mai mult decât o acţiune
de verificare determinata de necesitatea cunoaşterii stării unui fenomen
economic şi exercita in scopul remedierii efectelor unor abateri de la
anumite prevederi legale. Prin rezultatele sale, controlul financiar constituie
una din pârghiile economice care oferă tuturor conducătorilor, indiferent de
treapta ierarhica pe care se afla, posibilitatea utilizării, in orice moment, a
unui sistem complex, continuu de informaţii in legătura cu starea unui
fenomen sau a unei activităţi dintr-un domeniu economic de interes pentru
factorii de decizie. Activitatea de control financiar preventiv serveşte unui
triplu sistem de interese.
Controlul financiar propriu se organizează şi se exercită sub forma
controlului financiar preventiv şi a controlului financiar de gestiune.
Controlul financiar preventiv urmăreşte să preîntâmpine încălcarea
dispoziţiilor legale în vigoare şi producerea de pagube şi se exercită asupra

5
documentelor care conţin operaţiile de utilizare a fondurilor sau din care
derivă drepturi sau obligaţii patrimoniale.
Controlul financiar preventiv este o componentă a controlului intern al
unităţilor patrimoniale. Controlul financiar preventiv este, de regulă, un
control al conformităţii, putând formula avize cu caracter consultativ
referitoare la performanţa operaţiunilor verificate. Tradiţiile şi cultura
contabilă din România au impus organizarea, în cadrul sistemului de control
intern, a unei forme distincte a acestuia, cunoscută sub denumirea de
„control financiar preventiv’’. Acesta este un control specializat care are
menirea de a preîntâmpina angajarea sau efectuarea operaţiunilor care nu
îndeplinesc condiţiile de conformitate.
Controlul financiar preventiv are un caracter prealabil, în sensul că
precede angajarea, aprobarea sau efectuarea operaţiunilor care fac obiectul
acestei forme de control şi în sensul că preîntâmpină operaţiunile sau
tranzacţiile care nu îndeplinesc cerinţele de conformitate şi de performanţă.
De aici, rezultă şi avantajele pe care le prezintă controlul financiar
preventiv, deoarece este mai avantajos să se prevină aceste operaţiuni şi
tranzacţii, decât să se suporte sau să se lichideze consecinţele lor negative.
Controlul financiar preventiv contribuie la folosirea cu maximum de
eficienţă a mijloacelor materiale şi disponibilităţilor băneşti, la întărirea
ordinii şi creşterii răspunderii în angajarea şi efectuarea cheltuielilor, la
respectarea strictă a legislaţiei de gestiune, la preîntâmpinarea oricărei forme
de risipă şi a eventualelor deficiente înainte de a se produce efecte negative.
Pentru a fi eficient, controlul financiar preventiv trebuie să
cuprindă în sfera sa, pe lângă problemele de natură strict financiară şi
problemele de natură tehnologică-tehnică şi economică cu consecinţe
financiare. Activitatea economică este influenţată de tehnologie şi tehnică,
iar rezultatele financiare sunt în primul rând o consecinţă a măsurilor
tehnologice-tehnice şi rezultatelor economice.
Pentru a creşte eficienţa întregii activităţi economice, trebuie
să se acţioneze preventiv în vederea perfecţionării activităţii
tehnologice și tehnic-economice. Convergența eforturilor tehnologice-
tehnice și economice în acţiunea de creştere a eficienței economice, a
rezultatelor financiare se asigură începând cu faza de concepţie, cu
proiectarea.

Esenţa controlului financiar preventiv constă în aceea că el se


efectuează asupra operaţiilor economice şi financiare înainte de efectuarea
acestora, având menirea, dar şi obligaţia de a opri calea acelor operaţii care
nu îndeplinesc condiţiile legale .

6
De aici, concluzia esenţială, aceea că el, controlul financiar
preventiv, care se materializează în vizarea documentelor care
conţin operaţiile supuse acestora, nu este un act formal, o obligaţie în plus a
cuiva, ci, pe fond, controlul financiar preventiv, în ansamblul lui, constituie
un moment al activităţii economice și sociale că oricare altul
de la aprovizionare și depozitare la producţie și desfacere, de la plata muncii
la încasarea producţiei, de la obţinerea rezultatelor până la conducere,
contabilizarea activităţii.
Aceasta concluzie este, de fapt, o rezultantă a cercetătorilor și
investigaţiilor noastre concrete și dinamice, care au la bază credinţa noastră
ca, pe lângă prevederile legale in sine, pe lângă cunoaşterea, urmările şi
aplicarea lor strictă în unităţile economice si sociale, definitorii sunt şi
concepţia, gândirea şi trăsăturile socioprofesionale şi, nu in ultimul rând,
deontologia profesioniştilor de orice fel, care pe funcţia îndeplinita in
conducerea entităţilor, care sunt de regula ingineri de diverse specialităţi,
profesori, medici, arhitecţi, nu au alta alternativa decât aceea de a acorda
atenţia cuvenita acestei forme de control financiar.
Spunem aceasta deoarece nu in puţine situaţii reale s-a justificat
neaplicarea unor reglementări prin „motive” care se situau in zona
formalismului şi birocratismului, ca latură a activităţii financiar-contabile şi,
implicit, a controlului financiar preventiv .
O alta reflecţie ce se poate degaja se refera la modul de acţiune,
comportamentul şi poziţia pe care pot şi trebuie sa o aibă specialiştii in
economie care conduc activitatea financiar-contabila şi de control financiar,
a căror relevanta şi poziţie profesionala convingătoare pot influenta in mod
pozitiv interesul şi răspunderea persoanelor cu funcţii de conducere,
indiferent de pregătirea lor de specialitate, pentru valenţele activitatilor
financiar-contabile şi de control financiar.

________
1. Boulescu M, Ghiţă M –„Control financiar şi expertiză contabilă” , 2008

7
Rolul şi conţinutul:

Potrivit art.23 din Legea nr. 500/2008 privind finanţele publice ,


controlul financiar preventiv se exercită asupra tuturor operaţiunilor care
afectează fondurile publice sau patrimoniul public.
Controlul financiar preventiv se exercită asupra documentelor in care
sunt consemnate operaţiunile patrimoniale, înainte ca acestea să devină acte
juridice, prin aprobarea lor de către titularul de drept al competentei sau de
către titularul unei competente delegate in codiţiile legii. Nu intra in sfera
controlului financiar preventiv analiza şi certificarea situaţiilor financiare
sau patrimoniale şi nici verificarea operaţiunilor deja efectuate.
Controlul financiar preventiv consta in verificarea sistematică a
operaţiunilor care fac obiectul acestuia, din punct de vedere al :
a) respectării tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, in
vigoare la data efectuării operaţiunilor (control de legalitate);
b) îndeplinirii sub toate aspectele a principiilor şi a regulilor procedurale
şi metodologice care sunt aplicabile categoriilor de operaţiuni din care
fac parte operaţiunile supuse controlului (control de regularitate);
c) încadrării in limitele şi destinaţia creditelor bugetare sau de
angajament, după caz (control bugetar)
Controlul financiar preventiv al operaţiunilor se exercită pe baza
actelor sau documentelor justificative certificate in privinţa realitatii,
regularităţii şi legalităţii de către conducătorii compartimentelor de
specialitate emitente. Acesta se mai exercită şi asupra documentelor care
conţin operaţii de utilizare a fondurilor sau din care derivă drepturi sau
obligaţii patrimoniale, urmărind să preîntâmpine încălcarea dispoziţiilor
legale in vigoare şi producerea de pagube.
Operaţiunile ce privesc acte juridice prin care se angajează patrimonial
entitatea publică se supun controlului financiar preventiv după avizarea lor
de către compartimentele de specialitate juridică şi financiar-contabilă. La
entităţile publice unde nu sunt organizate compartimente de specialitate
juridica sau financiar-contabila, controlul financiar preventiv se va exercita
exclusiv prin viza persoanei desemnate de către conducătorul entităţii
publice.
Conducătorii compartimentelor de specialitate răspund pentru
realitatea, regularitatea si legalitatea operaţiunilor ale căror acte sau
documente justificative le-au certificat sau le-au avizat. Obţinerea vizei de
control financiar preventiv pentru operaţiuni care au la bază acte sau

8
documente justificative certificate sau avizate, care se dovedesc ulterior
nereale, inexacte sau nelegale, nu-i exonerează de răspundere pe şefii
compartimentelor de specialitate sau alte persoane competente din cadrul
acestora.
Una dintre trăsăturile fundamentale ce se desprind din esenţa
controlului financiar preventiv este aceea că exercitarea lui se realizează
printr-un circuit al documentelor, de aşa manieră încât toate aceste
documente care conţin operaţiile supuse acestui control să treacă – să
spunem aşa- prin faţa acestui judecător care este persoana împuternicită să
efectueze acest control.
Este concepţia noastră, sublinierea pe care am făcut-o şi continuăm
să o expunem, deoarece dacă la controlul financiar ulterior există, legal,
metode de exercitare a controlului şi- in totalitate sau in sondaj- aici, la
controlul financiar preventiv, rolul sau este condiţionat pe prim plan, tocmai
de această trăsătură care înseamnă exercitarea controlului asupra tuturor
documentelor care conţin operaţii supuse controlului financiar preventiv.
Pe lângă aceasta, din esenţa controlului se degajă o alta trăsătură a
rolului şi conţinutului controlului financiar preventiv.
Se cuvine a sublinia şi această gândire, deoarece nici acest
comandament nu a fost reliefat pană in prezent, şi anume, ca acestui control
financiar preventiv i se supun, pe de o parte, in mod obligatoriu operaţiile,
iar pe de altă parte, ca acestea sunt expres prevăzute in dispoziţiile legale in
vigoare, la un moment dat, adică, se aplică , atâta vreme cat este in vigoare
dispoziţia normativă in cauză.
Rolul şi conţinutul controlului financiar preventiv sunt de buna seama
in strânsa concordanţa cu probleme cu caracter general ca cele menţionate
mai sus, dar aceste trăsături ale rolului şi conţinutului controlului financiar
preventiv sunt condiţionate şi intervenţia şi rezultatele concrete ale
exercitării acestui control .
Din acest punct de vedere subliniem doua categorii de probleme şi
rezultate :
-problematica influenţei şi rezultatelor directe, comensurabile valoric,
cantitativ şi calitativ, la un moment dat şi in evoluţie, cu privire la :
a) prevenirea formarii de stocuri şi alte imobilizări materiale şi
financiare;
b) evitarea unor plăti nelegale, neeficiente si neeconomicoase;
c) preîntâmpinarea unor pierderi si pagube;
d) utilizarea raţionala a fondurilor şi mijloacelor materiale de orice
natura.

9
Aici este de subliniat rolul activ al personalului financiar –contabil
împuternicit cu organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv,
care are obligaţia de a evidenţia rezultatele controlului prin aplicarea stricta a
refuzului de viza şi prin urmărirea felului cum se realizează in viaţa
operaţiile vizate;
- problematica complexa şi dificila legata de conlucrarea, colaborarea şi
acţiunea convergenta cu persoanele care conduc compartimentele de
specialitate şi alt personal de specialitate –ingineri, medici, profesori-
in care distingem :
a) cunoaşterea reciproca a activităţii efective din compartimentele de
specialitate ;
b) profilul etic si profesional, precum şi metodele concrete de colaborare
şi acţiune pentru desfăşurarea activităţii economice, de producţie,
desfacere, etc.
c) competenta şi profesionalismul de care trebuie sa dea dovada
personalul financiar-contabil şi de control financiar in relaţiile ,
discuţiile şi confruntările de idei cu personalul de alta specialitate.
Sfera de aplicare a controlului financiar preventiv presupune doua
aspecte şi anume:
a) controlului financiar preventiv, in condiţiile legislaţiei in vigoare, i
se supun numai acele operaţii care se refera la drepturile şi
obligaţiile patrimoniale ale unitatii;
b) in cadrul oricărei unitati economico-sociale, in afara operaţiilor
patrimoniale au loc şi alte operaţii economice şi financiare care,
cel puţin in prezent, nu se supun controlului financiar preventiv.
Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor
de operaţiuni (denumite in continuare operaţiuni) care nu respecta condiţiile
de legalitate şi regularitate, de încadrare in limitele şi destinaţia creditelor
bugetare şi de angajament şi prin a căror efectuare s-ar prejudicia
patrimoniul public sau fondurile publice.

1.2.Obiectivele controlului financiar preventiv

Controlul financiar preventiv, la instituţiile publice, la regiile


autonome, la societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a
administraţiei publice locale deţine mai mult de 70% din numărul voturilor
in Adunarea Generala şi la societăţile comerciale care beneficiază de
drepturi exclusive sau speciale atribuite de către o instituţie publică, se

10
organizează şi exercită in concordantă cu O.G. nr.119/2008. Este
recomandabil ca şi celelalte entităţi să- şi organizeze controlul financiar
preventiv in funcţie de prevederile acestui act normativ.
Obiectivele supuse controlului financiar preventiv reprezintă momentele
activităţii economice sau sociale prevăzute in documente înregistrate in
contabilitate, care se verifică din punct de vedere al respectării dispoziţiilor
legale in vigoare.
Ca obiective principale există:
a) realizarea la un nivel corespunzător de calitate a atribuţiilor
instituţiilor publice stabilite in concordanţă cu propria lor
misiune, in condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi
eficienţă ;
b) protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate
erorii, risipei, abuzului sau fraudei;
c) respectarea legii, a reglementărilor şi deciziilor conducerii;
d) dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare, stocare,
prelucrare, actualizare şi difuzare a datelor şi informaţiilor
financiare şi de conducere, precum şi a unor sisteme şi
proceduri de informare publica adecvată prin rapoarte publice.
Controlul financiar preventiv, ca formă a controlului financiar propriu,
urmăreşte să preîntâmpine încălcarea dispoziţiilor legale in vigoare şi
producerea de pagube şi se exercită asupra documentelor in care se
consemnează operaţiile ce se referă la drepturile şi obligaţiile patrimoniale
ale unităţii, in faza de angajare şi de plată, in raporturile cu alte persoane
juridice sau fizice.
In funcţie de necesităţi, operaţiile menţionate se adaptează şi se
completează de conducerea unităţii, in funcţie de specificul activităţii şi a
structurii ei organizatorice, deci, operaţiile, documentele şi circuitul
acestora, se stabilesc de conducerile ministerelor, departamentelor, altor
organe centrale de stat, regiilor autonome şi organizaţiilor locale in funcţie
de specificul activităţii.
Controlul financiar preventiv are drept obiectiv identificarea
proiectelor de operaţiuni (denumite in continuare operaţiuni) care nu
respectă condiţiile de legalitate şi regularitate, de încadrare in limitele şi
destinaţia creditelor bugetare.
Obiectivul controlului este de a reda erorile, abaterile, deficientele,
lipsurile, pentru a le remedia şi a le evita in viitor.
Controlul financiar preventiv opreşte in faza de angajare operaţiuni
ilegale, dar nu evaluează rezultatele operaţiunilor respective.

11
Obiectivul principal al controlului financiar preventiv este de a opri
înainte de efectuare toate documentele privind operaţiuni care nu sunt legale,
reale, oportune, economicoase şi eficiente, in faza de angajare şi de plată ,
respectiv încasare după caz .
Eficienta controlului financiar preventiv se apreciază in funcţie de:
valoarea totală a documentelor ce conţin operaţii prin care se angajează ori
efectuează cheltuieli, fără bază legală sau neeconomicoase; influenta asupra
reducerii amenzilor, penalităţilor, locaţiilor, plătite; gradul de cunoaştere, de
către personalul cu asemenea atribuţii, a dispoziţiilor legale, a căror
respectare este obligat să o controleze preventiv; fermitatea exercitării, de pe
poziţii legale a controlului preventiv.
Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operaţiuni
care vizează in principal :
a) angajamente legale şi credite bugetare sau credite de angajament ,
după caz;
b) deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;
c) modificarea repartizării pe trimestre şi pe subdiviziuni ale clasificaţiei
bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virări de credite;
d) ordonanţarea cheltuielilor;
e) efectuarea de încasări in numerar;
f) constituirea veniturilor publice, in privinţa autorizării şi a stabilirii
titlurilor de încasare ;
g) reducerea, eşalonarea sau anularea titlurilor de încasare ;
h) constituirea resurselor proprii ale bugetului Uniunii Europene ,
reprezentând contribuţia viitoare a României la acest organism;
i) recuperarea sumelor avansate si care ulterior au devenit necuvenite;
j) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din
domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ –teritoriale;
k) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al
statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;
l) alte tipuri de operaţiuni, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor
publice.
In funcţie de specificul entitatii publice, conducătorul acesteia poate
decide exercitarea controlului financiar preventiv si asupra altor tipuri de
proiecte de operaţiuni decât cele prezentate mai sus.
Actul administrativ prin care se rezerva creditul bugetar in vederea
stingerii de plata a obligaţiei de plata ce rezulta din execuţia ulterioara a
angajamentului legal este angajamentul bugetar. In funcţie de specificul
entitatii publice, conducătorul acesteia decide exercitarea controlului
financiar preventiv si asupra altor categorii de operaţiuni.

12
Entităţile publice la care, potrivit legii, se organizează controlul
financiar preventiv sunt:
- autoritatile publice şi autoritatile administrativ autonome;
- instituţiile publice apartinand administraţiei publice centrale şi locale
şi instituţiile publice din subordinea acestora;
- regiile autonome de interes naţional şi local;
- companiile sau societatile naţionale;
- societatile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-
teritoriala deţine capitalul majoritar;
- agenţiile, cu sau fara personalitate juridica, care gestionează fonduri
provenite din finantari externe, rambursabile sau nerambursabile ,cum
ar fi: unitatile de management al proiectelor (UMP) , unitatile de
coordonare a proiectelor(UCP), Oficiul de Plaţi şi Contractare PHARE
(OPCP), Agenţia SAPARD, Fondul Naţional de Preaderare, precum şi
alte agenţii de implementare a fondurilor comunitare;
- Ministerul Finanţelor Publice, pentru operaţiunile de trezorerie, datorie
publica, realizarea veniturior statului şi a contribuţiei României la
bugetul Uniunii Europene;
- autoritatile publice executive ale administraţiei publice locale, pentru
operaţiunile de datorie publica şi realizarea veniturilor proprii.
Entităţile publice prin care se realizează veniturile statului sau ale
unitatilor administrativ-teritoriale vor organiza controlul financiar preventiv
conform normelor specifice elaborate in funcţie de modalitatile prevăzute de
legislaţia fiscala pentru stabilirea titlurilor de încasare şi pentru reducerea,
esalonarea sau anularea acestora. Regiile autonome, companiile sau
societatile naţionale, precum şi societatile comerciale, la care statul sau
unitatile administrativ-teritoriale deţin capitalul majoritar vor elabora, de
asemenea, norme specifice de control financiar preventiv, tinand cont de
legislaţia aplicabila entitatilor care sunt organizate şi functioneaza in regim
comercial.
Instituţiile publice care administrează patrimoniul public şi
gestionează fonduri publice le este aplicabil:” Cadrul general al operaţiunilor
supuse controlului financiar preventiv”. In raport cu specificul entitatilor
publice, conducătorii acestora vor dispune particularizarea, dezvoltarea şi
actualizarea acestuia.
Controlul financiar preventiv asupra operaţiunilor care reprezintă
recuperări de sume utilizate şi constatate ulterior ca necuvenite- atât pentru
fonduri interne, cat şi pentru cele aferente finanţărilor de la Uniunea
Europeana –se va organiza, la structura sau structurile responsabile pentru
recuperarea unor astfel de sume, prin norme metodologice specifice; aceste

13
norme vor fi elaborate in funcţie de legislaţia ce va fi adoptata ca urmare a
angajamentelor asumate de România prin Documentul de poziţie revizuit,
transmis Uniunii Europene.
In toate cazurile in care entităţile publice gestionează fonduri
provenite din finanţări externe, in normele de exercitare a controlului
financiar preventiv vor fi integrate procedurile prevăzute de regulamentele
organismelor finanţatoare.
Controlul financiar preventiv Ministerul Finanţelor Publice este
autoritatea de reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate
entităţile publice. In acest sens, elaborează baza legala, normele
metodologice generale de exercitare a controlului, cadrul general al
operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv.
De asemenea, are sarcina coordonării sistemului de formare
profesionala a controlorilor. Obiectul controlului financiar preventiv consta
in verificarea sistematică a tuturor proiectelor de operaţiuni cu referire la
angajarea şi utilizarea fondurilor publice din punct de vedere al legalităţii,
regularităţii şi încadrării in prevederile bugetare.

1.3. Organizarea controlului financiar preventiv

Controlul financiar preventiv a fost organizat pentru prima dată prin


Decretul nr 352/1 decembrie 1948, revenind conducătorilor
compartimentelor financiar-contabile, pe parcursul anilor care au urmat,
intervenind unele modificări. In condiţiile de după naţionalizare, când
întreprinderile erau, in general, de proporţii mai reduse, reglementarea
formei de control financiar preventiv, ca atribut al conducătorilor
compartimentelor financiar-contabile, a fost considerată necesară şi
oportună, întrucât ii atrăgea in munca de conducere pe contabilii şefi care
aveau in general pregătire de specialitate şi capacitate de cunoaştere şi de a
interpreta actele normative, fiind cunoscut ca directorii de unităţi economice
şi de instituţii publice erau adesea numiţi pe alte criterii decât cele
profesionale.
In anul 1959, printr-o nouă reglementare, s-a instituit posibilitatea
delegării atribuţiei de control financiar preventiv unui număr mare de
personal, cu condiţia să fie încadrat în compartimentul financiar contabil, şi
s-a introdus „certificarea de compartiment’’, prin care şefii diferitelor
compartimente din unităţi ( sau înlocuitorii acestora) îşi asumau răspunderea
pentru controlul operaţiilor din punct de vedere tehnic.

14
Controlul financiar preventiv se exercită de regulă de către contabilul-
sef şi in lipsa acestuia de către înlocuitorul desemnat.
Controlul financiar preventiv se organizează, de regulă, in cadrul
compartimentelor de specialitate financiar-contabilă. In raport de natura
operaţiunilor, conducătorul entităţii publice poate decide extinderea acestuia
şi la nivelul altor compartimente de specialitate in care se iniţiază, prin acte
juridice, sau se constată obligaţii de plată sau alte obligaţii de natură
patrimonială.
Controlul financiar preventiv se organizează de ordonatorii de credite
principali, secundari şi terţiari, precum şi de directorii generali ai regiilor
autonome prin compartimentul financiar-contabil. Controlul financiar
preventiv se exercită de seful compartimentului financiar-contabil. In funcţie
de volumul operaţiilor ce se supun controlului financiar preventiv,
conducătorul unităţii, la propunerea contabilului sef poate împuternici şi alte
persoane din compartimentul financiar-contabil care să exercite controlul
financiar preventiv, dar care, de regulă, nu participă la întocmirea şi
contabilizarea documentelor controlate.
Persoanele împuternicite să exercite controlul financiar preventiv
trebuie sa aibă pregătire economică şi experienţa necesară, să îndeplinească
condiţiile de cinste şi corectitudine.
Legal nu pot fi împuternicite să exercite controlul financiar preventiv
persoanele aflate in curs de urmărire penală, de judecată sau care au fost
condamnate chiar daca au fost graţiate, pentru fapte privitoare la abuz in
serviciu, fals, uz de fals, inselăciune, dare sau luare de mită şi alte infracţiuni
prin care s-au produs daune patrimoniului persoanelor fizice sau juridice.
Dacă in cursul urmăririi penale, al judecăţii sau după condamnare a
intervenit amnistia, cel care a săvarsit vreuna din infracţiunile menţionate,
nu poate fi împuternicit sa exercite control financiar preventiv timp de la 2
ani de la data aplicării amnistiei. Cel căruia i s-a suspendat condiţionat
executarea pedepsei nu poate fi împuternicit să exercite controlul financiar
preventiv, in cursul termenului de încercare de 2 ani.
Împuternicirea se face pe bază de ordin sau decizie a conducătorului
unităţii. Prin ordin sau decizie se stabilesc concret operaţiunile asupra
cărora se exercita controlul financiar preventiv, condiţiile şi perioada in care
isi desfasoara aceasta activitate.
Exercitarea controlului financiar preventiv se face pe baza de documente
justificative. Documentele se prezintă la controlul financiar preventiv
semnate de seful compartimentului de specialitate in care s-au întocmit şi
care răspund de realitatea şi exactitatea datelor şi legalitatea operaţiilor
consemnate in acestea. Obtinerea vizei de control financiar preventiv pe

15
documente care se dovedesc ulterior nelegale, nu exonerează de răspundere
pe şefii compartimentelor de specialitate care le-au întocmit.
In cazul in care persoanele desemnate sa exercite controlul financiar
preventiv constata ca operaţiile prezentate la control sunt nelegale sau
neeficiente, iar conducătorul unitatii dispune pe propria răspundere
efectuarea lor, seful compartimentului financiar contabil informează in scris
atât Consiliul de administraţie, cat şi Direcţia controlului financiar de stat
care dispun masurile necesare in raport de competentele legale.
Documentele referitoare la operaţii supuse controlului financiar
preventiv şi care nu au fost vizate nu se înregistrează in contabilitate. Pentru
aceste documente se tine o evidentă separată. Tot evidentă separată se
intocmeste şi pentru documentele vizate pentru control financiar preventiv
din dispoziţia conducătorului unitatii.
In legătură cu activitatea de control financiar preventiv normele
legale in vigoare prevăd o serie de obligaţii şi răspunderi. Astfel, persoanele
care exercită acest control răspund pentru legalitatea şi eficienta operaţiilor
cuprinse in documentele prezentate de compartimentele de specialitate.
Pe linia organizării şi exercitării controlului financiar preventiv,
nomele legale stabilesc fapte care constituie contravenţie şi generează
răspunderea contravenţionala.
In acesta categorie de fapte se cuprind: neemiterea in termen a actelor
administrative privind modul de organizare şi exercitare a controlului
financiar preventiv; atribuirea exercitării controlului financiar preventiv unei
persoane fara sa se fi obţinut in prealabil de la organele de politie relaţii
scrise cu privire la antecedentele penale ale acesteia sau ale carei
antecedente penale duc la interzicerea împuternicirii şi exercitării
controlului financiar preventiv; întocmirea şi prezentarea controlului
financiar preventiv a unor documente in care sunt consemnate operaţii fara
baza legala sau date nereale; vizarea pentru controlul financiar preventiv a
documentelor care conţin operaţii prin care se încalcă reglementările in
vigoare; refuzul nejustificat al vizei de control financiar preventiv pentru
operaţii legale; înregistrarea in contabilitate a documentelor privind
operaţiile care sunt supuse controlului financiar preventiv, fara ca acestea sa
poarte viza de control a persoanelor in drept şi aprobarea organelor
competente; nesesizarea organelor competente de către conducătorul cu
atribuţii financiar-contabile a cazurilor de refuz de viza de control financiar
preventiv.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către
organele de control financiar de stat şi organele de control financiar de
gestiune ale unităţilor la care se organizează şi exercită controlul financiar

16
propriu. Pentru contravenţiile constând in întocmirea şi prezentarea la
controlul financiar preventiv a unor documente in care sunt consemnate
operaţii fără bază legală sau date nereale, precum şi la înregistrarea in
contabilitate a documentelor primare, privind operaţiile care sunt supuse
controlului financiar preventiv, fara ca acestea sa poarte viza de control a
persoanelor in drept şi aprobarea organelor competente, sancţiunea se poate
aplica şi de conducătorul compartimentului cu atribuţii financiar-contabile.
Controlul financiar preventiv se exercita, prin viza, de persoane din
cadrul compartimentelor de specialitate desemnate in acest sens de către
conducătorul entităţii publice. Actul de numire, va cuprinde limitele de
competenta in exercitarea acestuia. Persoanele care exercita controlul
financiar preventiv sunt altele decât cele care aproba şi efectuează
operaţiunea supusa vizei.
Organizarea activităţii de control financiar preventiv, presupune in
general :
-stabilirea obiectelor activităţii ;
-asigurarea condiţiilor de realizare a scopului urmărit;
-selecţionarea şi angajarea personalului;
-stabilirea pe locuri de muncă şi fiecare persoană a sarcinilor ,
drepturilor , obligaţiilor şi răspunderilor.
In vederea organizării controlului financiar preventiv in cadrul
unităţilor, conducătorii acestora aveau obligaţia ca, la propunerea
contabililor-şefi sau a delegaţilor permanenţi din cadrul Curţii Superioare de
Control Financiar sau al Ministerului Finanţelor, să emită decizii de
organizare, in care să precizeze: operaţiile supuse controlului preventiv şi
documentele care trebuie vizate; persoanele care trebuie să le verifice şi ce
obiective trebuie să vizeze la fiecare operaţie; limitele valorice peste care
documentele reflectând operaţii supuse controlului financiar preventiv sunt
avizate de delegaţii din afara unităţii .
In baza prevederilor legale in vigoare, controlul financiar preventiv se
organizează la ministere , departamente , organe centrale şi locale de stat ,
precum şi la regiile autonome, societatile comerciale, asociaţii şi alte
persoane juridice care desfăşoară activităţi economico-sociale.
Pentru realizarea organizării controlului financiar preventiv pe baza
aceloraşi prevederi legale , unităţile menţionate emit norme care se înscriu in
documentele constitutive sau statutele de funcţionare ale unităţilor
economice. La ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat şi ai fondurilor speciale, controlul financiar
preventiv se organizează in baza unor prevederi legale speciale prin organele
de control financiar contabil ale Ministerului Finanţelor.

17
La unităţile economice, altele decât cele coordonate de ordonatori
principali de credite, controlul financiar preventiv se organizează de către
conducătorul compartimentului financiar contabil care are şi sarcina
exercitării acestei activităţi. In funcţie de volumul stabilit al documentelor şi
al operaţiunilor ce se supun verificării, conducătorul compartimentului
financiar contabil, poate propune ca efectuarea controlului financiar
preventiv al unei părţi din aceste documente şi operaţiuni, să fie executat şi
de alte persoane din cadrul unităţii economice.
Împuternicirea acestor persoane cu dreptul de a exercita activitatea de
control financiar contabil preventiv, ca şi operaţiile şi documentele supuse
acestei activităţi, defalcate pe fiecare persoană in parte, precum şi termenele
până la care se execută verificarea, se aprobă prin decizie a conducătorului
unităţii economice .
Un exemplu practic de decizie privind organizarea controlului
financiar preventiv se prezintă astfel:

Ministerul / Departamentul / sau Unitatea ( Regie, societate comercială,


etc.)

Decizia

Nr… din…

Conducătorul unităţii ( ministru / sef de departament / director general )


al …, in baza prevederilor ( documentul de numire al conducătorului legal al
unităţii –ordin, decizie ), ale Legii nr. 15/2007 , ale Legii nr.30/2008 , ale…(
se trec, unde este cazul, actele normative de infiintare a unităţii ) şi ale
statului propriu de funcţionare.

Decide :

Art. 1. Se instituie controlul financiar preventiv, începând cu data de …,


având ca obiectiv principal oprirea, înainte de efectuare, operaţiunile care nu
sunt legale, reale, oportune şi economicoase in vederea preîntâmpinării
încălcării prevederilor legale in vigoare, imobilizării fondurilor şi evitării
pagubelor.
Art.2. Sunt expuse controlului financiar preventiv documentele şi
operaţiunile din anexa la această decizie. La documentele prezentate la viză
se anexează acte justificative corespunzătoare semnate de către conducătorul
compartimentului de specialitate in cadrul căruia urmează a fi efectuate

18
operaţiunile conţinute de acesta. Prin semnare, conducătorul unitatii işi
asumă răspunderea in legătură cu legalitatea, realitatea, oportunitatea şi
economicitatea operaţiunilor înscrise in documentele supuse controlului
financiar preventiv.
Art.3. Controlul financiar preventiv se exercită de către conducătorul
compartimentului financiar contabil ( contabil sef , director financiar , etc)
sau de către înlocuitorul legal al acestuia. Conducătorul compartimentului
financiar contabil , in funcţie de numărul documentelor si al operaţiunilor, va
delega dreptul de exercitare a controlului financiar contabil salariaţilor
prevăzuţi in anexă. In anexă se înscriu persoanele împuternicite, calitatea
acestora in cadrul unităţii sau a subunităţilor acesteia, documentele şi
operaţiunile supuse controlului preventiv, principalele obiective, termenele
şi alte informaţii necesare desfăşurării in bune condiţii a verificării .
Art.4. Conducătorul compartimentului financiar contabil, înlocuitorul legal
al acestuia şi persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar
preventiv, au obligaţia să refuze , motivat , vizarea documentelor prezentate
la control , dacă operaţiunile ce le conţin nu sunt legale , reale, oportune sau
economicoase.
Motivaţia se va face in scris şi va insoti documentele refuzate la viză
care se returnează emitentului. Documentele şi operaţiunile a căror vizare a
fost refuzată sa înregistreze intr-o evidentă separată.
Art.5. Operaţiunile supuse controlului financiar preventiv , conţinute in
documentele nevizate, se pot efectua numai cu aprobarea …( se menţionează
persoana sau autoritatea, consiliul de administraţie, comitetul directorului,
etc) . In situaţiile de urgentă, directorul general sau înlocuitorul legal al
acestuia poate dispune, in scris, pe propria răspundere efectuarea
operaţiunilor refuzate, urmând ca ulterior, despre efectuarea acestei
operaţiuni sa fie informat consiliul de administraţie al unităţii.
Art.6. Documentele şi operaţiunile menţionate in această decizie urmează a
fi analizate pe măsura apariţiei de noi activităţi ca urmare a dezvoltării
obiectului de activitate sau a aprobării unor noi reglementări legale.
Art.7. Prevederile prezentei decizii intră in vigoare la data semnării si vor fi
aduse la îndeplinire de către structurile si persoanele nominalizate la text sau
anexă.
Documentele supuse verificării sunt insotite, in mod obligatoriu, de
actele justificative ale operaţiunilor înscrise in acestea.
Persoanele care au întocmit, semnat şi aprobat documentele supuse
verificării preventive răspund, conform prevederilor legale in vigoare de
exactitatea şi realitatea datelor înscrise in acestea. Persoanele împuternicite
cu exercitarea controlului financiar preventiv trebuie sa aibă pregătire

19
profesionala de specialitate, experienţa necesară realizării operaţiunilor de
verificare şi să îndeplinească anumite condiţii privind situaţia socială
personală. Nu pot fi imputerniciti cu exercitarea controlului financiar
preventiv persoanele aflate in curs de urmărire penală, de judecată sau care
au fost condamnate şi graţiate pentru fapte privind abuz in serviciu, fals, uz
de fals, inselăciune, dare şi luare de mită sau alte infracţiuni prin care s-au
produs daune patrimoniului persoanelor fizice sau juridice.
Nu pot fi împuternicite cu efectuarea controlului financiar preventiv
nici persoanele amnistiate pentru una din faptele de mai sus, înainte de
împlinirea a doi ani de la data amnistiei şi nici persoanelor cărora le-a fost
suspendată pedeapsa, condiţionat, înainte de perioada de doi ani de la
expirarea termenului de încercare la care se referă condiţionarea.
De asemenea, nu pot fi imputerniciti cu exercitarea controlului
financiar preventiv persoanele care au participat la întocmirea realizării
operaţiunilor supuse acestei verificări. Ansamblul documentelor şi al
operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv este consemnat intr-un
document denumit: „ Cadrul comun al operaţiunilor şi documentelor supuse
controlului financiar preventiv’’, anexă la decizia de organizare a acestei
forme de control financiar contabil.
Documentul cuprinde documentele supuse controlului financiar
preventiv, documentele necesare efectuării controlului, anexate la acesta,
prevederile legale prin care au fost aprobate operaţiunile înscrise in acestea
şi principalele obiective ce fac obiectul controlului financiar preventiv al
acestuia.

20
CAPITOLUL 2: FINALIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR
PREVENTIV

2.1. Operaţiunile supuse controlului financiar preventiv

Operaţiunea este orice acţiune cu efect financiar realizată pe seama


fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acesteia.
Controlul financiar preventiv se organizează de către conducătorii
unităţilor economice şi sociale in cadrul activităţii financiar-contabile şi se
executa de către conducătorul acestei activităţi. In funcţie de operaţiile ce se
supun controlului financiar-preventiv, conducătorul unităţii, la propunerea
contabilului-sef, poate împuternici şi alte persoane din acest compartiment
sa execute controlul financiar preventiv, dar acestea trebuie sa nu participe la
întocmirea şi contabilizarea documentelor controlate.
Împuternicirea se face pe baza de ordin sau decizie, in care se vor
stabili concret operaţiunile asupra cărora se exercită controlul financiar
preventiv, condiţiile si perioada in care se desfasoară această activitate.
Legal, de principiu, se supun controlului financiar preventiv operaţiile
care se referă la drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale unităţii in faza de
angajare sau de plată, in raporturile acesteia cu alte persoane juridice sau
fizice.
Prezentând mai sus ceea ce prevăd normele legale in vigoare
privitoare la controlul financiar si Garda Financiara – dispoziţiile legii in
cauză si ale normelor de aplicare din care rezultă că acest control, cel
financiar preventiv, se exercită asupra operaţiilor patrimoniale înainte de
efectuarea lor – definiţia pe care o da O.G. privind auditul intern şi controlul
financiar preventiv si anume: „ Controlul financiar preventiv este o activitate
prin care se verifică legalitatea şi regularitatea operaţiunilor efectuate pe
seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea
acestora’’.
Aşadar, controlul financiar preventiv nu „verifica legalitatea şi
regularitatea operaţiilor efectuate’’, ci poate înainte de efectuare, căci altfel
nu mai este control financiar preventiv, ci ulterior . De principiu şi legal, nu
se poate efectua o operaţiune economica sau financiara înainte ca
documentul sa poarte, pe lângă semnătura celor ce întocmesc documentul, şi
semnătura celor ce îl controlează, precum şi a persoanei care a aprobat
operaţiunea prevăzuta in document.
Operaţiile supuse controlului financiar preventiv in mod obligatoriu sunt :
- încheierea contractelor cu partenerii interni sau externi ;

21
- încasările şi plăţile, in lei si in valuta, efectuate in numerar şi prin
operaţiuni bancare, cu persoane juridice sau fizice ;
- trecerea pe cheltuieli, fonduri sau rezultate a unor sume care duc la
diminuarea profitului sau a capitalului social;
- gajarea, închirierea sau concesionarea bunurilor, subunităţilor sau
unităţilor componente;
- deschiderile de credite bugetare, repartizările de credite bugetare la
instituţiile din subordine si alimentările cu sume din alocaţiile bugetare
pentru finanţarea cheltuielilor de capital;
- propunerile de suplimentare a unor venituri prevăzute a fi suportate pe
seama alocaţiilor bugetare;
- modificarea repartizării pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor
bugetare;
- virările de credite bugetare in cadrul capitolelor de cheltuieli.
In funcţie de volumul operaţiunilor, de specificul unităţii economico-
sociale şi de necesităţile etapei respective, conducătorul unităţii poate adapta
şi completa operaţiile supuse controlului financiar-preventiv.
Prin ordin sau decizie internă, conducătorul unităţii stabileşte:
e) documentele ce conţin operaţiunile supuse controlului şi
circuitul acestora, in scopul asigurării exercitării controlului
financiar preventiv asupra tuturor documentelor care conţin
aceste operaţiuni;
f) persoanele şi funcţiile acestora, care întocmesc şi semnează din
partea compartimentelor de specialitate documentele ce se
supun controlului financiar preventiv;
g) persoanele şi funcţiile acestora, care exercită controlul financiar
preventiv asupra operaţiilor repartizate in acest scop;
h) actele justificative care se prezintă la controlul financiar
preventiv, pe categorii de operaţii supuse controlului;
i) termenele de prezentare a documentelor de către
compartimentele de specialitate şi cele in care se exercită
controlul financiar preventiv;
j) drepturile şi obligaţiile şefilor compartimentelor de specialitate
privitoare la întocmirea şi semnarea documentelor supuse
controlului financiar preventiv;
k) drepturile şi obligaţiile persoanelor care exercita controlul
financiar preventiv, aplicarea principiilor şi a regulilor
referitoare la refuzul de viză a operaţiilor care nu întrunesc
condiţiile de legalitate şi eficienta;

22
l) alte dispoziţii legate de specificul activităţii unităţii privitoare la
organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv potrivit
legii.
Documentele care conţin operaţii supuse controlului financiar
preventiv, însoţite de acte justificative, se prezintă la acest control semnate
de seful compartimentului de specialitate, care răspunde de :
-realitatea;
-exactitatea şi
-legalitatea operaţiunilor consemnate in aceste documente.
Obţinerea vizei de control financiar preventiv pe documente care se
dovedesc ulterior nelegale nu exonerează de răspundere pe şefii
compartimentelor de specialitate.
Persoanele care exercită controlul financiar preventiv răspund pentru :
- legalitatea şi
- eficienta operaţiilor cuprinse in documentele prezentate de
compartimentul de specialitate .
Conducătorul activităţii financiar contabile sau celelalte persoane
împuternicite să exercite controlul financiar preventiv au dreptul, dar şi
obligaţia, să refuze semnarea documentelor, atunci când constată că
operaţiile sunt nelegale şi neeficiente, iar când conducătorul unităţii dispune
de proprie răspundere efectuarea lor, va informa in scris, consiliul de
conducere al unităţii, precum şi organele Ministerului Finanţelor Publice.
Documentele referitoare la operaţiile supuse controlului financiar
preventiv şi care nu au fost vizate nu pot fi înregistrate in contabilitate, ele
fiind evidenţiate separat. De asemenea, unitatea are obligaţia de a conduce
evidenţa separata a documentelor şi operaţiilor efectuate din dispoziţia
conducătorului unităţii.
Mecanismul general prevăzut pentru organizarea, funcţionarea şi
exercitarea controlului financiar preventiv, menţionat mai sus, reglementat
prin dispoziţiile legale din anul 2006 se completează, aşa cum am menţionat,
cu cele privitoare la instituţiile publice, din anul 2007.
Din analiza acestei din urmă reglementări se desprinde elementul
principal, acela că, evidenţiind specificul activităţii instituţiilor publice, are
totuşi, in condiţiile, regulile şi modalităţile principale ale acestei forme de
control, unele specificităţi comparativ cu vechea reglementare, care se referă
in principal la răspunderea participanţilor la activitatea financiar-contabila şi
a compartimentelor de specialitate astfel:
Şefii compartimentelor de specialitate răspund de :
-realitate
-exactitate

23
-legalitate
Persoanele care exercită controlul financiar preventiv răspund de :
-legalitate, eficienta, regularitate şi încadrarea în limitele
angajamentelor bugetare aprobate.
Totodată, după studiile şi analizele privitoare la esenţa, rolul şi
conţinutul, precum şi la sfera de aplicare a controlului financiar preventiv,
având in vedere şi cum a fost concepută şi reglementată succesiv, aceasta
forma de control evidenţiază un ansamblu de consideraţii şi de judecaţi de
valoare.
Controlul financiar preventiv proiectează desfăşurarea operaţiunilor în
condiţii de legalitate. De asemenea, blochează, în faza de angajare sau de
efectuare, operaţiunile pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile legale, dar
nu stabileşte rezultatele operaţiunilor respective şi nu descoperă operaţiunile
nereale, întrucât acestea nu s-au produs încă.
Curtea Supremă de Control Financiar a repartizat, din cadrul
aparatului propriu, delegaţi permanenţi pe lângă diferite ministere şi instituţii
centrale, care exercită controlul financiar preventiv asupra tuturor operaţiilor
prevăzute de lege ; atunci când acestea depăşesc anumite limite valorice,
viza de control financiar preventiv acordată de organele ministerelor şi
instituţiilor centrale respective, fiind valabilă numai pentru celelalte
operaţii. Considerându-se că această formă de control preventiv – prin
organe din afara unităţii este eficientă în practică, s-a hotărât extinderea ei,
pentru aceasta, Curtea Supremă de Control Financiar a instalat delegaţi
permanenţi şi la unele centrale industriale, mai precis la cele din cadrul
personalului Ministerului Finanţelor, cu acordul conducerii acestuia.
Operaţiile supuse controlului financiar preventiv erau precizate de
însuşi actul normativ şi aveau ca obiect: încheierea contractelor de
aprovizionare sau desfacere, încasările şi plăţile de orice fel, transferurile de
fonduri fixe, solicitarea de credite bancare, constituirea şi utilizarea
fondurilor, stabilirea preţurilor, angajarea şi cheltuirea creditelor bugetare, în
cazul unităţilor bugetare, toate fiind operaţii patrimoniale.
Documentele care reflectau astfel de operaţii erau verificate în primul
rând de organele unităţilor respective, după care, cele care depăşeau limitele
valorice stabilite erau supuse vizei de control preventiv sau avizării
delegaţilor permanenţi din cadrul Curţii Superioare de Control Financiar,
din cadrul Ministerului Finanţelor sau al băncilor, după caz.

2.2. Finalizarea controlului financiar preventiv

24
Controlul financiar preventiv nu se limitează la constatarea lipsurilor,
deficientelor şi abaterilor . Controlul de constatare este urmat obligatoriu de
controlul de remediere definitivă a neajunsurilor şi abaterilor constatate.
O acţiune de control nu e considerată încheiată pană nu se lichidează
toate deficientele constatate şi se stabilesc măsuri care duc la imbunătătirea
practică a activităţii economico-financiare. Controlul acţionează pentru
soluţionarea concretă, operativă a problemelor, iar acolo unde sunt abuzuri ,
unde sunt încălcate legile, in conformitate cu prevederile şi drepturile legale,
controlul ia masuri inclusiv pentru sancţionarea celor vinovaţi.
Finalizarea acţiunii de control financiar preventiv, respectiv
valorificarea constatărilor făcute, depinde de organul care a exercitat
controlul, de conducerea agenţilor economici si de aplicarea soluţiilor
corespunzătoare, in funcţie de natura activitatilor si deficientelor sau a
rezervelor de imbunatatire constatate.
Pentru finalizarea acţiunilor de control financiar preventiv se
utilizează, in mod selectiv, diferenţiat şi corelat, in funcţie de aspectele
concrete ale activităţii sau obiectivelor supuse controlului , o serie de măsuri,
căi, tehnici sau modalităţi. In principal, se pune accent pe determinarea
oricăror măsuri necesare pentru remedierea şi prevenirea repetării
deficienţelor şi abaterilor constatate şi tragerea la răspundere a persoanelor
vinovate.
Astfel, pe timpul desfăşurării controlului financiar preventiv se propun
sau dispun măsuri operative pentru înlăturarea deficienţelor constatate şi
prevenirea repetării lor. In această categorie se cuprind măsurile pentru:
- depozitarea şi păstrarea bunurilor in condiţii corespunzătoare ;
- întocmirea corectă şi la timp a documentelor de producţie;
- corectarea erorilor de evidenţă tehnic-operativă şi contabilă;
- înregistrarea plusurilor in gestiune ;
- recuperarea pagubelor pe baza constatărilor şi propunerilor organelor
de control financiar preventiv;
- conducerea agenţilor economici controlaţi şi a organului care a dispus
controlul, stabilesc măsuri ce se iau in continuare pentru înlăturarea şi
prevenirea abaterilor;
- aplicarea sancţiunilor disciplinare;
- stabilirea răspunderii materiale;
- înaintarea la procuratură a actelor încheiate in cazul constatării de
fapte penale.
Prin realizarea obiectivelor sale, controlul financiar preventiv previne
abaterile cu caracter financiar .

25
Ca activitate umană, controlul financiar preventiv, astfel cum este
organizat în baza legilor specifice, poate fi definit ţinând seama de scopurile
sale, ca cel care urmăreşte respectarea regulilor financiare în activitatea
economică care urmează a se efectua, sau după efectuare, derivând din
caracterul preventiv al controlului financiar, luând măsuri în consecinţa de
înlăturare si remediere a neajunsurilor evidenţiate . Sursele de informaţii
pentru controlul financiar preventiv le oferă în primul rând contabilitatea,
dar si alte documente precum: balanţa, situaţii lunare , informaţii statistice.
Acesta se efectuează în mare parte periodic, dar pentru anumite aspecte el
poate fi semicontinuu .
Există însă şi o procedură de control excepţională, foarte
semnificativă, care se întemeiază pe estimarea valorii întreprinderii şi care
are loc în anumite circumstanţe: creşteri de capital, fuziuni cu alte
întreprinderi, cesiuni totale sau parţiale de active, luări de participaţii la alte
întreprinderi, lichidări financiare, etc. Se deosebeşte de celelalte activităţi,
prin faptul că stările, situaţiile, procesele şi fenomenele economico-
financiare sunt raportate la standarde bine definite.
Caracteristica cea mai importantă a controlului financiar preventiv
constă în aceea că faptele sunt apreciate în funcţie de respectarea regulilor şi
a normelor. Stabileşte stări, fapte, compară constatările cu reglementări, legi
în vigoare, şi în final apreciază rezultatele obţinute prin comparările
efectuate.

2.3.Controlul financiar preventiv delegat

Controlul financiar preventiv delegat se organizează şi se exercită de


către Ministerul Finanţelor Publice prin controlori delegaţi.
Controlorii delegaţi exercită viza de control financiar preventiv
delegat asupra proiectelor de operaţiuni vizate în prealabil de către controlul
financiar preventiv propriu al instituţiei publice.
Ministrul finanţelor publice numeşte, pentru fiecare instituţie publică
în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de
stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond
special, unul sau mai mulţi controlori delegaţi, în funcţie de volumul şi de
complexitatea activităţii instituţiei publice respective. De asemenea,
ministrul finanţelor publice numeşte unul sau mai mulţi controlori delegaţi
pentru operaţiunile derulate prin bugetul trezoreriei statului, pentru

26
operaţiuni privind datoria publică şi pentru alte operaţiuni specifice
Ministerului Finanţelor Publice. Numirea controlorilor delegaţi se face prin
ordin al ministrului finanţelor publice.
Prin norme metodologice aprobate de ministrul finanţelor publice se
stabilesc:
a) tipurile de operaţiuni ale căror proiecte se supun controlului
financiar preventiv delegat;
b) limitele valorice peste care se efectuează controlul financiar
preventiv delegat, pe tipuri de operaţiuni;
c) documentele justificative care trebuie să însoţească diferitele tipuri
de operaţiuni;
d) modul în care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat
pentru fiecare tip de operaţiune.
Tipurile de operaţiuni ce se supun controlului financiar preventiv
delegat şi, după caz, limitele valorice corespunzătoare acestora pot diferi de
la o instituţie publică la alta.
In calitatea sa de organ de specialitate al Guvernului in domeniul
finanţelor, Ministerul Finanţelor Publice poate exercita , prin controlori
delegaţi numiţi de către ministrul finanţelor publice , controlul preventiv la
unele entităţi publice asupra unor operaţiuni care pot afecta execuţia in
condiţii de echilibru a bugetelor sau care sunt asociate unor categorii de
riscuri determinate prin metodologia specifică analizei riscurilor.
Controlul preventiv delegat se exercită la nivelul ordonatorilor
principali de credite ai bugetelor prevăzute la art.1, alineatul (2) din Legea
nr.500/2008. De asemenea, ministrul finanţelor publice numeşte unul sau
mai mulţi controlori delegaţi pentru operaţiunile derulate prin bugetul
Trezoreriei Statului , pentru operaţiuni privind datoria publică si pentru alte
operaţiuni specifice Ministerului Finanţelor Publice .
Prin excepţie de la această regulă , in temeiul art.39 din Ordonanţa
Guvernului nr. 119/2008 , cu modificările si completările ulterioare , prin
ordin, ministrul finanţelor publice poate decide exercitarea controlului
financiar preventiv delegat si asupra operaţiunilor finanţate sau cofinanţate
din fonduri publice ale unor ordonatori secundari sau terţiari de credite sau
ale unor persoane juridice de drept privat, dacă prin acestea se derulează un
volum ridicat de credite bugetare sau de angajament sau părţi semnificative
din programele aprobate , iar operaţiunile presupun un grad ridicat de risc.
Pentru asigurarea gestiunii financiare, in condiţii de legalitate ,
economicitate şi eficienţă, a fondurilor acordate României de către Uniunea
Europeană şi pentru implementarea procedurilor prevăzute in regulamentele
organismelor finanţatoare, ministrul finanţelor publice numeşte controlori

27
delegaţi şi al agenţiilor de implementare şi pentru Fondul Naţional de
Preaderare .
Atribuţii ale controlorului delegat :
m) Prezentarea de avize consultative cu privire la conformitatea,
economicitatea, eficienta şi eficacitatea unor operaţiuni sau
proiecte de acte normative, daca acestea au impact asupra
fondurilor publice. Totodată, in avizele consultative, controlorii
delegaţi pot face referire şi la regularitatea sau legalitatea unor
operaţiuni care se vor efectua cu certitudine in viitor sau la
acţiuni sau inacţiuni administrative care conduc la situaţii de
neregularitate sau neegalitate.
Avizele consultative se întocmesc la :
-iniţiativa controlorului delegat ;
-solicitarea ministrului finanţelor publice;
-solicitarea ordonatorului de credite.
n) Analiza îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru
includerea in programul de investiţii-anexă la proiectul de buget
a obiectivelor de investiţii noi şi in continuare, precum şi a
actualizării valorii acestora in funcţie de evoluţia indicilor de
preţuri. Observaţiile formulate in avizele consultative vor fi
transmise ordonatorului de credite pentru a fi avute in vedere la
definitivarea proiectului de buget.
o) Supravegherea execuţiei bugetare in condiţii de echilibru si de
prudenţialitate, prin exercitarea controlului prin viza asupra
operaţiunilor privind deschideri de credite, repartizări şi
retrageri de credite, virări de credite intre subdiviziunile
clasificaţiei bugetare şi intre programe, modificarea repartizării
pe trimestre a creditelor bugetare.
p) Supravegherea organizării, ţinerii, actualizării şi raportării
evidenţei angajamentelor.
q) Monitorizarea şi îndrumarea metodologică a controlului
financiar preventiv intern prin procedura vizei, prin avizul
consultativ la refuzul de viză de control preventiv intern, prin
propuneri de perfecţionare a organizării controlului preventiv
intern şi prin aplicarea standardelor din domeniu.
r) Exercitarea controlului financiar preventiv din punctul de vedere
al legalităţii, regularităţii şi, după caz, al încadrării in limitele şi
destinaţia creditelor bugetare sau de angajament, pentru
operaţiuni care angajează patrimonial entitatea publică, dacă se

28
afectează un volum important din fondurile publice şi exista
riscuri asociate semnificative in efectuarea lor.
s) Elaborarea de propuneri şi proiecte privind perfecţionarea
controlului financiar preventiv.
t) Participarea la activităţile Corpului controlorilor delegaţi.
u) Îndeplinirea altor atribuţii, stabilite prin ordin al ministrului
finanţelor publice.
Controlorii delegaţi îşi desfăşoară activitatea la sediul instituţiilor
publice la care au fost numiţi. Instituţiile publice asigură
controlorului/controlorilor delegat/delegaţi spaţiul de lucru şi dotarea
necesară, precum şi cooperarea personalului propriu, îndeosebi a
personalului desemnat să exercite controlul financiar preventiv propriu,
pentru îndeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor de control financiar
preventiv delegat.
În cazul absenţei temporare de la post a unui controlor delegat,
ministrul finanţelor publice numeşte un alt controlor delegat care să
îndeplinească atribuţiile celui dintâi pe durata absenţei acestuia.

Funcţia de controlor delegat

Controlorul delegat este funcţionar public, angajat al Ministerului


Finanţelor Publice. Numărul de posturi de controlor delegat se stabileşte de
către ministrul finanţelor publice, în funcţie de necesităţi, în limita
numărului total de posturi şi a bugetului anual, aprobate.
Pot fi încadrate în funcţia de controlor delegat numai persoanele care
au studii superioare economice sau juridice şi o vechime efectivă în
domeniul finanţelor publice de minimum 7 ani . Candidaţii pentru funcţia de
controlor delegat trebuie să prezinte cazier judiciar, informaţii şi
recomandări, din care să rezulte că au un profil moral şi profesional
corespunzător cerinţelor funcţiei.

Incompatibilităţi:

Controlorii delegaţi nu pot fi soţi, rude sau afini până la gradul al


patrulea, inclusiv cu ordonatorul de credite pe lângă care sunt numiţi.
Controlorilor delegaţi le sunt interzise exercitarea, direct sau prin
persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, precum şi participarea la
administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale sau civile. Ei nu pot

29
exercita funcţia de expert judiciar sau arbitru desemnat de părţi într-un
arbitraj.
Funcţia de controlor delegat este incompatibilă cu orice altă funcţie
publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul
superior.
Se interzice controlorilor delegaţi să facă parte din partide politice sau
să desfăşoare activităţi publice cu caracter politic.
Controlorul delegat are obligaţia de a informa de îndată, în scris,
ministrul finanţelor publice şi controlorul financiar şef.

Durata controlului financiar preventiv delegat:

Controlul financiar preventiv delegat se efectuează în termenul cel


mai scurt, permis de durata efectivă a verificărilor necesare, astfel încât să
nu afecteze desfăşurarea în bune condiţii şi în termen a operaţiunii al cărei
proiect se supune controlului financiar preventiv delegat.
Perioada maximă pentru acordarea sau, după caz, pentru refuzul vizei
de control financiar preventiv delegat este de 3 zile lucrătoare de la
prezentarea proiectului unei operaţiuni, însoţit de toate documentele
justificative.
Perioada este suspendată de la înregistrarea informării, până la
primirea răspunsului ordonatorului de credite. Perioada de suspendare se
aplică şi pentru intervalul necesar în vederea formulării opiniei neutre, care
însă nu poate depăşi 3 zile lucrătoare.
În cazuri excepţionale controlorul delegat are dreptul să prelungească
perioada cu maximum 5 zile lucrătoare, pe baza unui referat de justificare pe
care are obligaţia să îl transmită de îndată spre informare controlorului
financiar şef şi ordonatorului de credite.

Numirea şi mandatul controlorilor delegaţi:

Numirea controlorilor delegaţi la entităţile publice se face prin ordin al


ministrului finanţelor publice , la propunerea controlorului financiar-sef.
Prin ordinul de numire, controlorul delegat se investeşte cu
competenta de a exercita, in numele legii, la ordonatorul de credite la care a
fost numit, atribuţiile prevăzute.
In temeiul art.16, alin.(6) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/2008 , cu
modificările şi completările ulterioare, conducătorul entităţii publice are

30
obligaţia de a asigura controlorului sau controlorilor delegaţi, spaţiul şi
dotarea adecvată , necesară exercitării in bune condiţii a atribuţiilor , precum
şi cooperarea personalului din serviciile de specialitate şi a persoanelor
desemnate cu exercitarea controlului financiar intern .
Prin ordinul de numire se stabilesc tipurile de operaţiuni care se supun
controlului preventiv delegat , precum şi limitele de la care acesta se
exercită.
Dacă in timpul exercitării mandatului apare necesitatea modificării listei
de operaţiuni si a limitelor valorice, controlorul financiar- sef este
împuternicit sa opereze aceste modificări. Controlorul financiar-sef îl va
informa pe ministrul finanţelor publice asupra modificărilor aduse şi asupra
motivelor care le-au determinat.
In cazul absenţei temporare de la post a controlorului delegat numit
prin ordin al ministrului finanţelor publice, controlorul financiar-sef este
împuternicit să desemneze un alt controlor delegat care să îndeplinească
atribuţiile celui dintâi pe durata absenţei acestuia .
Controlorul delegat isi exercita atribuţiile in mod independent,
neputându-i-se impune pe nici o cale acordarea sau refuzul vizei de control
financiar preventiv. Asupra situaţiilor deosebite apărute in activitatea sa,
controlorul delegat îl poate informa direct sau prin controlorul financiar-sef
pe ministrul finanţelor – publice .

Condiţii specifice de exercitare a controlului financiar preventiv delegat:

Controlul financiar preventiv delegat se exercită asupra operaţiunilor


care se înscriu in condiţiile fixate prin ordinul de numire. Restul
operaţiunilor prin care se afectează fondurile si/sau patrimoniul public intră
in competenta exclusivă a controlorului preventiv intern .
Controlul financiar preventiv delegat se exercită asupra operaţiunilor
ce intră in competenta sa numai după ce acestea au fost supuse controlului
preventiv intern. Operaţiunile refuzate la viza de control preventiv intern nu
mai sunt supuse controlului preventiv delegat .
In cazuri excepţionale, controlorul delegat are dreptul să prelungească
perioada de verificare cu maximum cinci zile lucrătoare, informându-i in
acest sens pe controlorul financiar-sef si ordonatorul de credite.
Dacă, in exercitarea atribuţiilor sale, controlorul delegat sesizează că,
in mod repetat, controlul preventiv intern a acordat viza pentru operaţiuni
care nu întrunesc condiţiile de legalitate, regularitate si, după caz, de
încadrare in limitele si destinaţia creditelor bugetare si/sau de angajament ,

31
acesta îl va informa in scris pe ordonatorul de credite pentru a dispune
măsurile ce se impun potrivit responsabilităţilor prevăzute la art. 22 si art.52,
alin. (3) din Legea nr. 500 /2008 , precum si la art. 14, alin.(4) si (5) din
Ordonanţa Guvernului nr. 119 / 2008, cu modificările si completările
ulterioare.
Avizul consultativ, solicitat de către ordonatorul de credite controlorului
delegat in cazul refuzului de viză de control preventiv intern, nu constituie
un act de pronunţare asupra legalităţii si regularităţii operaţiunilor.

Regimul refuzului de viză al controlorului delegat :

Dacă in urma parcurgerii procedurii de verificare se constată că


operaţiunile nu întrunesc condiţiile de legalitate , regularitate si încadrare,
după caz, in destinaţia si limitele creditelor bugetare si/sau de angajament ,
controlorul delegat va comunica in scris ordonatorului de credite motivele
pentru care operaţiunea nu poate fii efectuata , consemnând acest fapt in
registrul privind operaţiunile prezentate la viza de control financiar
preventiv.
O copie după textul comunicării va fi transmisă controlorului
financiar-sef.
In situaţia in care ordonatorul de credite considera că operaţiunea
poate fi efectuată, solicitată in scris controlorului delegat acordarea vizei,
prezentând argumentele corespunzătoare de legalitate si regularitate. In caz
contrar , operaţiunea se consideră retrasă de la viză , iar actele justificative se
restituie , sub semnătură , compartimentului de specialitate .
Dacă controlorul delegat consideră întemeiate argumentele
ordonatorului de credite, va acorda viza pentru efectuarea operaţiunii. In
situaţia in care argumentele sunt considerate neîntemeiate sau insuficiente,
controlorul delegat va aduce la cunostiinta ordonatorului de credite refuzul
de viza si va restitui , sub semnătura, compartimentelor de specialitate actele
justificative.
In situaţii complexe, controlorul delegat poate solicita controlorului
financiar-sef constituirea, in condiţiile legii , a comisiei pentru formularea
opiniei neutre. Această opinie va fi adusă la cunostiinta controlorului delegat
in trei zile de la solicitarea sa .
Termenul pentru pronunţare, se suspenda pe perioada de la
comunicarea motivelor pentru care operaţiunea nu poate fi efectuata pana la
primirea punctului de vedere al ordonatorului de credite si pe perioada
formulării opiniei neutre.

32
Cu excepţia cazurilor in care refuzul de viză se datorează depăşirii
creditelor bugetare sau de angajament , operaţiunile refuzate la viză se pot
efectua numai pe propria răspundere a ordonatorului de credite . Actul de
decizie prin care ordonatorul dispune efectuarea operaţiunii pe proprie
răspundere va fi adus la cunostiinta compartimentului de audit intern şi
controlorului delegat , care va consemna acest fapt in registrul privind
operaţiunile.
Controlorul delegat va informa Ministerul Finanţelor Publice asupra
operaţiunilor refuzate la viză si executate pe răspunderea ordonatorului de
credite, cu ocazia raportărilor lunare transmise controlorului financiar-sef,
precum si Curtea de Conturi, cu ocazia controalelor de descărcare de
gestiune sau a altor controale dispuse de aceasta.

Gradele profesionale şi salarizarea controlorilor delegaţi:

În funcţie de performanţele profesionale atestate de calificativele


înregistrate în baza evaluărilor anuale şi de vechimea în funcţie, controlorii
delegaţi se încadrează în gradele profesionale I, II şi III. Cerinţele minime şi
condiţiile promovării de la un grad profesional la altul se stabilesc prin ordin
al ministrului finanţelor publice.
Salariile de bază, sporurile şi celelalte drepturi salariale ale
controlorilor delegaţi se stabilesc prin asimilare cu funcţia de controlor
financiar din structura Curţii de Conturi, respectiv pentru gradul I, II sau III.
Controlorul financiar şef primeşte o indemnizaţie de conducere
echivalentă cu cea de director general în Ministerul Finanţelor Publice, iar
adjuncţii acestuia, o indemnizaţie de conducere echivalentă cu cea de
director în Ministerul Finanţelor Publice.
Până la aplicarea legii privind salarizarea funcţionarilor publici
salariile de bază, sporurile şi celelalte drepturi salariale ale controlorilor
delegaţi se menţin la nivelul stabilit anterior intrării în vigoare a Ordonanţei
de urgenta a Guvernului nr.160/2008* privind salarizarea controlorilor
financiari din cadrul Curţii de Conturi şi evaluării performanţelor
profesionale individuale.

Corpul controlorilor delegaţi:

33
Corpul controlorilor delegaţi se organizează ca un compartiment
distinct în structura Ministerului Finanţelor Publice, la nivel central şi
teritorial, şi cuprinde ansamblul controlorilor delegaţi.
Corpul controlorilor delegaţi asigură, în principal:
a) aplicarea şi dezvoltarea principiilor şi practicilor avansate de bună
conduită financiară;
b) colaborarea şi schimburile profesionale între controlorii delegaţi;
c) colaborarea şi schimburile profesionale cu alte structuri de profil interne,
externe şi internaţionale.
Corpul controlorilor delegaţi este condus de controlorul financiar şef.
Controlorul financiar şef are 2 adjuncţi ale căror atribuţii se stabilesc prin
ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea controlorului financiar
şef.
Tot în structura Ministerului Finanţelor Publice, pe lângă Corpul
controlorilor delegaţi şi în subordinea controlorului financiar şef,
funcţionează o direcţie de specialitate care asigură suportul metodologic şi
informaţional necesar în activitatea Corpului controlorilor delegaţi şi ale
cărei atribuţii se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice, la
propunerea controlorului financiar şef.
Controlorul financiar şef şi adjuncţii acestuia sunt numiţi prin hotărâre
a Guvernului pentru un mandat de 6 ani, pe baza propunerii nominale făcute
de către ministrul finanţelor publice în urma intervievării a 6 candidaţi
desemnaţi din rândul controlorilor delegaţi de către Corpul controlorilor
delegaţi, în şedinţă plenară, cu majoritate simplă. La data şedinţei plenare de
desemnare a celor 6 candidaţi este obligatoriu ca numărul controlorilor
delegaţi încadraţi efectiv şi efectiv prezenţi la şedinţă să fie cel puţin
jumătate din numărul de posturi de controlor delegat, stabilit potrivit
prevederilor art.15.
Aceeaşi persoană nu poate îndeplini mai mult de un mandat în funcţia
de controlor financiar şef; de asemenea, aceeaşi persoană nu poate îndeplini
mai mult de un mandat în funcţia de controlor financiar şef adjunct.

Controlorul financiar şef îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:

34
a) susţine, în faţa ministrului finanţelor publice, a Guvernului şi a altor
autorităţi, după caz, soluţiile date în exerciţiul atribuţiilor sale de către
oricare dintre controlorii delegaţi;
b) organizează sistemul informaţional şi urmăreşte realizarea în mod
efectiv şi în timp util a schimbului de informaţii între controlorii delegaţi;
c) prezintă ministrului finanţelor publice, trimestrial, rapoarte privind
activitatea controlorilor delegaţi, situaţia intenţiilor şi refuzurilor de viză,
precum şi aspectele importante privind utilizarea fondurilor publice;
d) asigură formularea de opinii neutre;
e) organizează şi urmăreşte colectarea, prelucrarea şi înregistrarea
statistică a informaţiilor privind activitatea de control financiar preventiv
delegat şi efectuează evaluarea acesteia;
f) dispune măsuri pentru aplicarea în activitatea controlorilor delegaţi a
principiilor şi practicilor avansate de bună conduită financiară şi pentru
valorificarea propunerilor şi contribuţiilor acestora la dezvoltarea şi la
perfecţionarea de standarde în domeniu;
g) asigură îndrumarea metodologică în domeniul controlului financiar
preventiv;
h) prezintă Guvernului, până la sfârşitul trimestrului I al anului curent
pentru anul precedent, un raport anual privind activitatea controlorilor
delegaţi, care trebuie să cuprindă, între altele, o analiză, din perspectiva
anilor precedenţi, a modului de soluţionare a refuzurilor de viză de control
financiar preventiv delegat, precum şi propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei
financiare;
i) elaborează raportul naţional anual privind controlul preventiv, pe care îl
prezintă spre dezbatere Guvernului;
j) evaluează activitatea fiecărui controlor delegat şi propune ministrului
finanţelor publice acordarea aprecierilor anuale;
k) alte atribuţii, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
i) elaborează raportul naţional anual privind controlul preventiv, pe care îl
prezintă spre dezbatere Guvernului;
j) evaluează activitatea fiecărui controlor delegat şi propune ministrului
finanţelor publice acordarea aprecierilor anuale;
k) alte atribuţii, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

35
Concluzii și propuneri:

Aşadar, controlul este acţiunea de stabilire a exactităţii operaţiunilor


materiale, care se efectuează anticipat executării acestora, concomitent sau la
scurt interval de la desfăşurarea operaţiunilor. Controlul constă în a verifica
dacă totul a fost efectuat în conformitate cu programul fixat, după ordinile
date si principiile stabilite. De asemenea, poate fi considerată o acţiune de
control, supravegherea sistematică si continuă a unei activităţi. Controlul se
poate exercita personal sau cu ajutorul unor aparate speciale de control.
Controlul financiar, componentă a controlului economic are ca
obiectivitate cunoaşterea de către stat a modului cum sunt administrate
mijloacele materiale si financiare, de către societăţile comerciale, publice,
modul de realizare si cheltuire a banului public, urmăreşte asigurarea si
consolidarea echilibrului financiar, asigurarea eficienţei economico-
financiare, dezvoltarea economiei naţionale.
Instrument al politicii financiare a statului, controlul financiar
reprezintă un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a
deficienţelor si de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea
legalităţii.
Controlul preventiv este un control specializat, care implică
verificarea şi analiza activităţii economice şi financiare sub aspectul
legalităţii, oportunităţii, necesităţii actelor şi operaţiunilor, a utilizării cu
eficientă a fondurilor materiale şi băneşti, precum şi pentru asigurarea
integrităţii acestora.
Prin acest control se urmăreşte să se prevină înregistrarea
fenomenelor negative şi disfunctionalitatea in economie prin încălcarea
dispoziţiilor legale. De aceea acest control trebuie să acţioneze in vederea
perfecţionării activităţii tehnologice si tehnico-economice, ca un factor
primordial al creşterii eficientei. El se realizează la toate nivelele,
contribuind la menţinerea ordinii si disciplinei, la respectarea legalitatii, a
principiilor liberei iniţiative si loialităţi. Controlul financiar preventiv se
exercită de către conducătorul compartimentului financiar-contabil.
Controlul preventiv este un proces de cunoaştere si perfecţionare
prezentând, atât o latură obiectivă, determinată de specificul obiectului, cat
si o latură subiectivă, prin aceea că in anumite momente obiectul este
simplificat.

In concluzie se poate spune că metodele controlului financiar


preventiv prezintă unele trăsături specifice care constau in sesizarea unor
fapte cu caracter general si specific din structura internă a unităţii prin

36
intermediul cercetării directe a fenomenelor, ca: stabilirea legalităţii,
necesităţii, oportunităţii, sincerităţii si realităţii operaţiunilor, stabilirea
modului de îndeplinire a indicatorilor calitativi si cantitativi, cunoaşterea
faptelor care au determinat rezultatele.
Rezultatele acţiunii de control sunt determinate tocmai de modul
de programare si organizare, asigurându-se astfel ordinea in muncă.
Procedura controlului financiar se desfăşoară pe baza unui plan bine
determinat, intr-o anumită ordine, care poate fi grupată pe sase etape.
Prima etapă constă in pregătirea echipei de control financiar, prin
informarea şi documentarea asupra dispoziţiilor legale cu privire la
specificul unităţii ce urmează a fi controlată, actele normative cu caracter
economico-financiare, analizarea actelor de control anterioare, măsurile
luate in urma verificărilor, sesizărilor făcute de către banca finanţatoare, cele
ale întreprinderilor cu care are legături economice. Pregătirea echipei de
control joacă un rol important, deoarece dă posibilitatea de a stabili
problemele de bază si de a asigura calitatea controlului.
Cea de-a doua etapă este prezentarea la unitatea in care urmează să
se efectueze controlul. Organele de control cer conducerii unităţii sprijinul
pentru efectuarea controlului in bune condiţii, prin a li se pune la dispoziţie
toate materialele necesare.
A treia etapă corespunde organizării activităţii echipei de control.
După constatările făcute in urma informării, documentării, se intocmeste un
plan de lucru in care se prevăd obiectivele cuprinse in tematica de control,
metodele folosite etc. Cu cât acest plan este întocmit, cu atât creste calitatea
controlului.
O alta etapă reprezintă desfăşurarea acţiunii de control, care constă in
verificarea propriu-zisă a actelor si operaţiilor, legalitatea, necesitatea,
oportunitatea, economicitatea si realizarea acestora.
Organele de control, în cazul constatării unor fraude, deplasări, lipsuri
în gestiune sau dacă documentele sunt dubioase, trebuie să se realizeze un
control încrucisat. Pentru aceasta este necesar să se ridice documentele
cercetate, lăsându-se in locul lor copii. Este foarte important ca documentele
sa fie ridicate imediat pentru ca acestea să nu fie modificate sau distruse.
In timpul controlului, în caz că se descoperă abateri, comise în mod
conştient sau inconştient, vinovaţilor li se va cere să dea explicaţii în
legătura cu acea problema.
O alta etapa consta în redactarea actelor de control, acestea constând
în fundamentarea concluziilor, a constatărilor şi a măsurilor propuse,
prezentarea abaterilor şi a dispoziţiilor legale încălcate, persoanele
răspunzătoare, poziţia acestora in fata echipei de control, punctul de vedere

37
al echipei de control si concluzia definitivă. In această etapă se sintetizează,
se definitivează constatările făcute in timpul controlului, actele făcându-se in
tot acest timp si nu la încheierea controlului, aceasta ar duce la îngreunarea
valorificării actelor.
Ultima etapă constă în valorificarea acţiunii de control, care se
concretizează prin luarea măsurilor si urmărirea executărilor de către
unitatea care a dispus controlul, ca urmare a constatărilor făcute in acte.
Valorificarea rezultatelor are ca principal scop remedierea
deficientelor. Pentru aceasta se va întocmii un plan de măsuri, organelor de
control revenindu-le sarcina sa acorde sprijinul necesar unitatii pentru a-l
realiza..
Putem trage concluzia că dacă se tine cont de toate aceste momente în
realizarea controlului, acesta va avea eficientă dorită, descoperindu-se la
timp deficientele, asigurându-se luarea în mod operativ a măsurilor ce se
impun.

38
BIBLIOGRAFIE:

1. Mircea Boulescu , Marcel Ghiţă : ,,Control financiar şi expertiză


contabilă”, Universitatea Craiova, 2010
2. Şerban Crăciun : ,,Controlul si auditul financiar . Expertiză
contabilă’’, Universitatea Craiova, 2012
3. Constantin Roman, Aureliana Geta Roman, Vasile Tabără :
,,Gestiunea financiară a entităţilor publice locale”, editura Economica,
2017
4. editura Best Publishing: ,,Auditul intern şi controlul financiar
preventiv” , ediţia 1/2009
5. Legea contabilităţii nr.82/2008 republicată, cu modificările şi
completările ulterioare
6. Ordonanţa Guvernului nr.119/2008 privind controlul intern şi
controlul financiar preventiv
7. Normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului
financiar preventiv aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice
nr.522/2008, cu modificările ulterioare

39
978-606-9064-04-7
© Editura eParadigme, Ionescu Corina, 2021
www.eParadigme.ro
http://groups.google.ro
dodo
© Editura eParadigme
Craiova, 2021
ISBN: 978-606-9064-14-6

40