DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

Administrație publică inteligentă

CONTEXT
Tehnologiile digitale influențează într-o foarte mare măsură lumea modernă, iar evoluția și
schimbările sunt radicale și ireversibile. Experiența ultimilor ani ne demonstrează că noile tehnologii
nu mai sunt o simplă unealtă ce oferă un nivel mai bun de comunicare, ci un loc, un mod de exprimare
a identității la orice nivel, în special în procesul de business. Trecem printr-o nouă paradigmă globală,
iar serviciile publice au acum posibilitatea de a o transforma digitalizarea într-un factor de diferențiere
competitiv și, mai ales, în valoare pentru client.
Pornind de la definiția serviciilor publice care prevede că acestea reprezintă activități ce
servesc unui interes general și sunt prestate în folosul comunității, rolul major al acestui sector în
cadrul economiei și al vieții sociale este de necontestat, iar responsabilitățile statului cresc atât ca
importanță, cât și ca arie de acoperire. Poziționarea interesului cetățeanului în centrul tuturor
strategiilor devine un indicator foarte important în ceea ce privește eficiența serviciilor publice, iar
digitalizarea devine, la rândul ei, un indicator major pe baza căruia cetățenii au mai multă încredere
în organizațiile statului.
Digitalizarea serviciilor publice este mișcarea oportună de care România are nevoie pentru a
susține potențialul economic. Criza sanitară pe care o traversează omenirea în prezent s-a transformat
într-o oportunitate uriașă, în sensul în care a accelerat procese care au fost inițiate cu mai mult timp
în urmă, dar aveau o evoluție destul de lentă înainte de criză, cum ar fi automatizarea, digitalizarea
sau lucrul de la distanță. Aceasta a permis o mai bună înțelegere a principalelor provocări cu care se
confruntă serviciile publice și deschide în prezent calea către identificarea de noi oportunități de a
profita de avantajele noilor tehnologii digitale și de a asigura stabilitate și reziliență sporită în viitor.
Pe măsură ce se fac eforturi pentru ieșirea din această criză, avem ocazia să modelăm
redresarea economică într-un mod care să ofere schimbări durabile și de impact. Pentru aceasta
este nevoie de o nouă viziune, de o regândire a procesului de business, de cadru legal și de
reglementare coerent și predictibil, de un nou tip de leadership, precum și de strategii care să asigure
o Românie mai puternică și mai pregătită pentru viitor.
Totodată, pentru ca schimbarea deja începută să se deruleze în direcția optimă, este necesar
ca instituțiile publice să poată realiza un management eficient al schimbării și tranziției către noi
niveluri de eficiență și de specializare în furnizarea de servicii publice către cetățeni.
În România, mai sunt necesare măsuri de simplificare administrativă, de creștere a gradului
de interoperabilitate electronică și instituțională și, odată cu acestea, de creștere a nivelului de
securitate cibernetică, însă diversificarea mijloacelor de informare sau de interacțiune sunt beneficii
clare în procesul de comunicare cu cetățenii. Mai mult decât atât, prin utilizarea tehnologiilor
moderne, avansate și prin automatizarea fluxurilor, administrația publică din România poate deveni
eficientă, suplă, transparentă, adaptabilă și mai ales inteligentă.
Digitalizarea permite îmbunătățirea sau transformarea procesului de business, astfel că
serviciile publice digitalizate modernizează și simplifică relațiile dintre cetățeni, companii, instituții
publice și administrație. Încrederea este un indicator foarte important în ceea ce privește bunăstarea
comunității, iar cetățenii mulțumiți de un serviciu public au mai multă încredere în instituția care îl
furnizează.
 Conștientizarea necesității noilor tehnologii de către liderii instituțiilor publice, a adaptării
continue la cerințele cetățenilor, a servicii publice online de calitate, sigure și rapide sunt doar câteva
dintre elementele de viziune ce trebuie integrate în strategia de dezvoltare a serviciilor comunitare de
interes public din România.
Deși implementarea tehnologiilor digitale la nivelul sectorului public a fost o problematică
abordată și în trecut, cel puțin la nivel declarativ, componenta de transformare digitală reprezintă
totuși o viziune nouă în sectorul public, iar criza sanitară a transformat această situație dintr-un
deziderat într-un imperativ.
Europa pregătită pentru era digitală

O strategie privind piața unică digitală pentru Europa (mai 2015)

https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:52015DC0192&from=RO

Comisia Europeană a lansat în 2015 piața unică digitală pentru a valorifica mult mai bine
oportunitățile însemnate pe care le oferă tehnologiile digitale.
Strategia pieței unice digitale a UE este construită pe trei piloni:

1. Un acces mai bun pentru consumatori și companii la bunurile și serviciile digitale din
întreaga Europă;
2. Crearea condițiilor potrivite și echitabile pentru ca rețelele digitale și serviciile inovatoare să
se dezvolte;
3. Maximizarea potențialului de creștere al economiei digitale.

Strategia urmărește crearea unui climat favorabil investițiilor pentru rețelele digitale, cercetare și
companiile inovatoare și își propune să creeze un spațiu pentru comerțul electronic transfrontalier,
în cadrul căruia oamenii să poată face cumpărături online în străinătate, iar întreprinderile să poată
vinde în întreaga UE, indiferent de locul unde își au sediul pe teritoriul acesteia.

Implementarea unei astfel de piețe a fost necesară, deoarece s-a observat faptul că piețele digitale
nu-și extindeau aria de desfacere, rămânând deseori naționale, iar acest lucru încetinea creșterea
economică a întreprinderilor.
Ca urmare a Strategiei pentru Piața Unică Digitală 2014-2019, Comisia Europeană a lansat în
februarie 2020, o serie de documente având drept scop modelarea viitorului digital al Europei.
Documentele publicate includ:
1. White paper on artificial intelligence (Cartea albă privind inteligența artificială – febr
2020)
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/commission-white-paper-artificial-intelligence-
feb2020_en.pdf
2. A European Strategy for Data (O Strategie europeană privind datele – febr 2020)
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0066&from=EN
 3. The European Digital Strategy ( Strategia digitală europeană – febr 2020).
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/communication-shaping-europes-digital-future-
feb2020_en_4.pdf

Aceste documente au fost publicate ca parte a eforturilor UE de combatere a schimbărilor

climatice și asigurarea tranziției către o economie verde, în sensul în care sectorul digital are un rol
de prim-plan în cadrul acestor demersuri.
Cartea Albă privind inteligența artificială și Strategia Europeană privind datele sunt primii
piloni ai noii Strategii digitale a UE și fac parte dintr-un plan general privind noua lume digitală
europeană. Nu este vorba de încă procese concrete de legiferare, ci de obiectivele, șansele și riscurile
revoluției digitale pentru UE. Acestea răspund pe deplin necesității de a pune pe primul loc
oamenii în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor, precum și necesității de a apăra și de a
promova valorile și drepturile europene în ceea ce privește conceperea, fabricarea și utilizarea
tehnologiei în economia reală și modul în care sunt îmbunătățite serviciile din sectorul public
pentru cetățeni.
Cartea Albă privind inteligența artificială și Strategia Europeană privind datele urmăresc să
demonstreze că Europa poate stabili standarde la nivel mondial în ceea ce privește dezvoltarea
tehnologică, poziționând în același timp pe primul loc oamenii. Volumul datelor generate și folosite
în prezent în lume și în Europa a crescut exploziv, astfel că acest lucru schimbă modul în care
comunicăm, trăim și muncim.
„Dorim ca fiecare cetățean în parte, fiecare lucrător, fiecare întreprindere să aibă în mod
echitabil acces la beneficiile digitalizării. Poate fi vorba despre a conduce în condiții mai sigure sau
a polua mai puțin datorită mașinilor conectate sau chiar de a salva vieți cu ajutorul imagisticii
medicale bazate pe IA, care le permite medicilor să depisteze boli într-un timp mult mai scurt decât
a fost vreodată posibil până acum”, Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv și comisarul
responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală.
În Cartea Albă privind inteligența artificială, Comisia Europeană stabilește un cadru pentru
o inteligență artificială fiabilă, bazată pe excelență și încredere.
În parteneriat cu sectorul privat și cel public, Comisia Europeană urmărește să mobilizeze
resurse de-a lungul întregului lanț valoric și să creeze stimulentele potrivite pentru a accelera
introducerea și utilizarea IA, inclusiv de către întreprinderile mici și mijlocii. În acest sens
colaborează și cu statele membre, și cu comunitatea de cercetare și încearcă să atragă și să păstreze
talentele.
Se urmărește, de asemenea, consolidarea încrederii utilizatorilor, având în vedere
complexitatea sistemelor de inteligență artificială și riscurile semnificative ce pot apărea în anumite
contexte.
„Trebuie să existe norme clare care să abordeze problema sistemelor de IA cu grad ridicat
de risc, fără a le împovăra însă excesiv pe cele cu risc mai scăzut. Vor continua să se aplice normele
stricte ale UE în materie de protecție a consumatorilor, de combatere a practicilor comerciale
neloiale și de asigurare a protecției datelor cu caracter personal și a vieții private”
Printre sisteme cu risc ridicat: sănătate, transporturi - sistemele de IA concepute ar
trebui să fie transparente, trasabile și să garanteze supravegherea umană.
 Obiectivul Strategiei europene privind datele este ca UE să devină un model demn de urmat
și un lider pentru o societate în care volumul de date generat de întreprinderi și de organismele publice
este într-o creștere constantă. Valul de date industriale în creștere va transforma profund modul
în care producem, consumăm și trăim.
Se urmărește crearea unui spațiu european al datelor, o piață unică pentru date, permițând
fluxul liber al datelor în UE și între diferitele sectoare în beneficiul companiilor și al administrațiilor
publice.
Au fost propuse nouă spații ale datelor în domenii diferite, de la industrie la energie și
mobilitate și de la sănătate la Pactul Verde European. Acestea vor contribui, de exemplu, la
tranziția verde, prin îmbunătățirea gestionării consumului de energie, vor transforma medicina
personalizată în realitate, vor asigura mobilitate sporită și vor facilita accesul la serviciile
publice.
Primul rezultat al Strategiei Europene privind datele constă în stabilirea unui cadru normativ
adecvat cu privire la guvernanța datelor. În acest sens, Comisia Europeană a propus în noiembrie
2020, noi norme privind guvernanța datelor pentru a exploata mai bine potențialul datelor aflate în
continuă creștere, în contextul unui cadru european de încredere :
Data Governance Act (noiembrie 2020)
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020PC0767&from=EN
Aceste norme vor permite valorificarea datelor și vor deschide calea către spații europene
sectoriale ale datelor, în beneficiul societății, al cetățenilor și al companiilor, în condițiile în care
volumul de date generate de organismele publice, de întreprinderi și de cetățeni este de așteptat să
crească de cinci ori între 2018 și 2025.
Regulamentul include:

 o serie de măsuri de consolidare a încrederii în schimburile de date, întrucât lipsa încrederii

constituie în prezent un obstacol major și generează costuri ridicate;
 crearea unor noi norme la nivelul UE în materie de neutralitate, care să le permită noilor
intermediari de date să funcționeze ca organizatori demni de încredere ai schimburilor de
date.
 măsuri de facilitare a reutilizării anumitor date deținute de sectorul public; de exemplu,
reutilizarea datelor privind sănătatea ar putea sprijini cercetarea în vederea găsirii unor
tratamente pentru bolile rare sau bolile cronice;
 mijloacele necesare pentru a le oferi europenilor controlul asupra utilizării datelor pe care
le generează, prin introducerea unor modalități mai ușoare și mai sigure prin care
întreprinderile și persoanele fizice să își poată pune la dispoziție datele în mod voluntar,
pentru binele public, în condiții clare.

Se preconizează că în 2021 vor urma mai multe propuneri dedicate spațiilor datelor,
completate de un act privind datele care să încurajeze schimbul de date între întreprinderi, precum și
între întreprinderi și guverne.
 Având în vedere că actualul cadru de reglementare pentru serviciile digitale a fost instituit
acum 20 de ani și, deși a contribuit la dezvoltarea acestor servicii, nu mai răspunde necesităților
presante de astăzi, este nevoie de un cadru de reglementare modernizat. În acest context, Comisia
Europeană a publicat oficial în 15 decembrie 2020 propuneri pentru:
Actul Legislativ privind Serviciile Digitale
(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/proposal-regulation-single-market-digital-services-
digital-services-act_en.pdf)
Actul Legislativ pentru Piețele Digitale
(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/proposal_for_a_regulation_on_a_single_market_fo
r_digital_services.pdf)

Fișe care vin în sprijinul celor de mai sus:

1. Sprijinirea tranziției către o economie verde:
file:///C:/Users/Dorna/Downloads/Supporting_the_green_transition_en.pdf.pdf
2. Care sunt avantajele pentru cetățeni?
file:///C:/Users/Dorna/Downloads/Whats_in_it_for_me_en.pdf%20(1).pdf

3. Care sunt avantajele pentru întreprinderi?

file:///C:/Users/Dorna/Downloads/Whats_in_it_for_me_en.pdf%20(1).pdf

4. Raportul grupului de experți B2G (Business2Government): Către o strategie

europeană privind schimbul de date între întreprinderi și administrațiile publice în
interesul public
https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/experts-say-privately-held-data-
available-european-union-should-be-used-better-and-more

5. Ce reprezintă B2G Data Sharing?

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/faq/faqs-business-government-data-sharing

6. Raportul Comisiei privind implicațiile în materie de siguranță și responsabilitate ale

utilizării IA, ale internetului obiectelor și ale roboticii
EN:https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0064&from=en
RO:https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC0064&from=en