1

Volumul

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

ARGUMENTĂRI
GENUL LIRIC – ARGUMENTARE

Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare în versuri, în care eul creator, ca
instanță a comunicării poetice, își exprimă în mod nemijlocit trăiri sufletești, idei,
atitudini, prin intermediul unui limbaj artistic sugestiv, luând forma monologului și a
descrierii.
Opera literară “………………..” de ............... prezintă toate particularitățile acestei
specii, poetul fiind capabil să transfigureze realitatea exterioară prin propria viziune.
O primă trăsătură o constituie prezența eului liric, proiectat în discursul liric prin
intermediul mărcilor lexico-gramaticale, forme verbale și pronominale de persoana I și a
II-a: (exemplu) “-mi”, “-te”…. . Acesta se află în ipostaza meditativului (îndrăgostitului
etc.) și proiectează...... .
Tema operei citate este constituită din sentimentele de (dragoste și de......)
datorate..............pe care o resimte eul liric...... .
Titlul poeziei este unul (sintetic/analitic), fiind alcătuit din......... cu sens
(conotativ/denotativ).
O altă trăsătură o reprezintă îmbinarea imaginilor artistice cu figurile de stil care
conferă autenticitate textului (+elementele de conținut). Prin
metaforele...............poetul sugerează ............, epitetele...........conferă o notă de
inedit textului, personificările................umanizează natura....
Elementele de versificație imprimă discursului o muzicalitate aparte, în acord cu
trăirile eului liric, iar la nivel formal susține mesajul întregii creații, prin măsura
de .........., silabe ......, ritmul ......... și rima...... .
Așadar, având în vedere cele prezentate mai sus, susțin afirmația că opera literară
“……………….” de ............ este încărcată de profunde sentimente de ...... și aparține
genului liric.

MESAJUL UNEI OPERE LIRICE

1
 Mesajul operei lirice reprezintă un cumul al ideilor, al sentimentelor și al stărilor pe
care poetul intenționează să le transmită cititorului, în mod direct, prin vocea eului liric,
cu scopul de a sensibiliza, de a-l impresiona din punct de vedere estetic. Accentul este
pus pe subiectivitate, pe nota afectivă susținând caracterul confesiv al textului.
În opinia mea, mesajul textului “……………………..” de ..................scoate în
evidență sentimentele de..... (tristețe și amărăciune) și ideea că acestea pot fi
transformate în altceva, mult mai înalt, mai subtil.
În primul rând, semnificațiile textului sunt transmise prin intermediul ideilor
poetice exprimate prin vocea eului liric aflat în ipostaza îndrăgostitului (meditativului)
proiectat în discursul poetic prin mărcile sale, forme verbale și pronominale de persoana I
și a-II-a (exemplu: elemente de conținut).
Acestea anticipează trăirile..............
Structura textului liric reprezintă chintesența mesajului, acesta fiind transformarea
stărilor sufletești de dor în creație poetică și trăirile profunde de tristețe ale eului liric.
În al doilea rând, mesajul operei lirice este redat prin limbajul artistic, figurile de
stil dobândind, în context, valențe deosebit de expresive.
Imaginea vizuală..............., metafora ........ exprimă............. .
(Rolul imag. artistice și a figurilor de stil)
În concluzie, opera literară “………………..” de ......... are o idee bine definită pe
plan moral.............. .

SEMNIFICAȚIA TITLULUI

Titlul operei “………………….” de ............ se constituie ca o sinteză a întregului

mesaj poetic, el funcționează ca o cheie de lectură intratextuală, oferind indicii cu privire
la ideea operei:……….. . Este, altfel spus, o poartă de intrare în lumea textului, pragul
care face trecerea de la realitate la ficțiune.
Pe de o parte, opera este o creație lirică ce valorifică dimensiunea tematică a .... (
exemplu: iubirii), în prima strofă, în a doua.... (elemente de conținut). Apare vocea eului

2
liric și se află în ipostaza meditativului (îndrăgostitului) și reiese din utilizarea indicilor
morfologici, forme verbale și pronominale de persoana I și a-II-a (exemplu).
Titlul este analitic (/sintetic), fiind alcătuit din ........ cu sens conotativ
(/denotativ).
Pe de altă parte, titlul devine simbol central al textului, întărind mesajul acestuia,
iar legătura cu creația propusă se face prin intermediul câmpului lexico-semantic
al ........(exemplu de termeni din acest câmp lexical), având menirea de a spori
expresivitatea ideilor poetice și de a indica percepția subiectivă a eului liric asupra
transformării sentimentelor de ......., accentuând sentimentele de ....... (se comentează
1-2 figuri de stil/imagini artistice).
Așadar, sintetizez prin a sublinia că titlul operei “………………….” de ............
reprezintă o chintesență a întregului mesaj poetic, punând în lumină o creație lirică pe
tema ..........., de o surprinzătoare forță expresivă.

DOINA – ARGUMENTARE

Folclorul reprezintă o componentă fundamentală a culturii unui popor, fiind prima

sa formă de manifestare artistică. Una dintre speciile reprezentative este doina, creație
lirică în versuri, prin intermediul căreia este transmisă o gamă variată de sentimente
puternice, în mod direct și discret, prin intermediul eului liric. Opera literară
“……………………” (culeasă de..............) se încadrează în această specie, întrucât prezintă
toate particularitățile sale, atât la nivel formal, cât și de conținut.
În primul rând, textul are caracter anonim și colectiv, fiind transmis prin viu grai,
din cele mai vechi timpuri. Caracterul oral reiese din exclamații retorice (exemplu), din
structuri precum ............... (exemplu), din expresii populare (exemplu), devenind
cuvinte cheie ale acestuia.

3
 De asemenea, opera literară prezintă și un caracter sincretic, putând fi
acompaniată muzical. În plus, modul principal de expunere este monologul liric de tip
confesiv, care se îmbină cu descrierea, redusă la câteva elemente:…………(exemplu).
În al doilea rând, eul liric aflat în ipostaza haiducului (doinașului/îndrăgostitului) își
exteriorizează sentimentele puternice de .......... (dor, nemulțumiri, jale etc.) față
de ............. (exemplu “………” “…………”).
Eul liric este proiectat în discursul poetic prin mărcile sale, verbe și pronume de
persoana I: “mi-e dor” (exemplu).
Titlul este format din ………………..(explicație).
De altfel, mesajul poetic este redat la nivel compozițional prin intermediul textului
organizat astrofic, cu rima împerecheată (/alternând cu monorima), ritm trohaic și măsura
de …………(7-8) silabe.
La nivel stilistic sunt utilizate figuri de stil variate pentru a susține mesajul operei:
epitetele (exemplu)............... dau o notă de inedit, metafora (exemplu)
semnificând................, personificarea.............imbogățind textul.

GENUL DRAMATIC - ARGUMENTARE

Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor literare în versuri sau proză, destinate
reprezentării scenice, în care ideile și concepțiile autorului sunt exprimate în mod indirect
prin intermediul unor personaje ce participă la o acțiune structurată cu ajutorul replicilor,
dialogul fiind modul de expunere specific.
Fragmentul citat ce face parte din opera literară “Steaua fără nume” de Mihail
Sebastian, aparține genului dramatic deoarece întrunește toate particularitățile atât la
nivel formal cât și de conținut.
În primul rând, din punct de vedere structural textul este alcătuit din acte și scene,
fragmentul selectat făcând parte din scena V. Tema o reprezintă discuția aprinsă dintre
cele două personaje: domnișoara Cucu, profesoara și o elevă de a sa.
Prima o oprește pe eleva zărită pe peronul unei gări certând-o și întreband-o de ce
este în acel loc și de ce nu are numărul la uniformă. Fata, speriată, abia schițează câteva
cuvinte căci este întreruptă pe un ton tăios de fiecare dată.
Acțiunea se structurează în jurul unui conflict exterior, fiind plasată în spațiu (pe
peron).
În al doilea rând, apartenența acestui text la genul dramatic este susținută prin
prezența dramaturgului care se textualizează prin intermediul indicațiilor scenice ce
reprezintă notații ale autorului. Acestea au rolul de a oferi informații legate de jocul

4
scenic al actorilor sau de decor. La îceputul fiecărei scene apar numele personajelor
precum și la începutul fiecărei replici.
Gestica și mimica personajelor precum și mișcarea scenică constituie alte repere
importante în punerea în scenă a piesei.
Dintre cele doua personaje se evidențiază portretul profesoarei ce se conturează a
fi foarte autoritară și foarte suspicioasă în privința elevei.
Modul de expunere folosit în text este dialogul cu rol în evoluția acțiunii.
În concluzie, având în vedere argumentele prezentate, fragmentul selectat din
opera “………..” de …………. aparține genului dramatic, autorul exprimându-și în mod
indirect viziunea legată de om și societate.
PASTELUL – ARGUMENTARE

Pastelul este o specie a liricii peisagistice, în care sunt creionate, prin intermediul
descrierii, aspecte semnificative din natură, anotimpuri sau momente ale zilei, poetul
exprimându-și direct și discret sentimentele generate de acestea.
Ilustrativă pentru trăsăturile speciei este opera literară “……………….” de ………, în
care autorul surprinde cu delicatețe momentul……….dintr-o zi de ……. .
În primul rând, autorul se oprește, prin intermediul descrierii în versuri, asupra
transformărilor care au loc în natură până în cel mai mic detaliu (exemplu). Eul liric este
textualizat în discursul poetic prin mărcile sale lexico-gramaticale, acestea fiind forme
verbale sau pronominale de persoana I (a-II-a): (exemplu).
Titlul (..........) este sintetic (/analitic), format dintr-un ............. cu sens
conotativ, dar care poate fi asociat și cu sentimente de ............. .
Predomină grupul nominal (exemplu) formând epitete. Comuniunea om-natură își
face simțită actualitatea.......... .
În al doilea rând, limbajul expresiv contribuie la transmiterea emoției prin
intermediul imaginilor vizuale preponderente (exemplu). Sentimentele înălțătoare
de ............. sunt sugerate prin metafore precum............, epitete ............ și
comparații ………. . La această atmosferă își aduc contribuția elementele de prozodie care
conferă muzicalitate și armonie textului: strofe de tip......, cu măsura de ....... silabe,
rimă ...... și ritm ....... .
În concluzie, prin descrierea unui peisaj (nocturn/diurn) din anotimpul (exemplu :
primăvară), într-un limbaj expresiv, cu elemente de versificație specifice, textul
“………….” de .......... se încadrează în specia literară a pastelului.

5
BALADA POPULARĂ – ARGUMENTARE

Balada populară este specia genului epic în versuri, în care este prezentată o întâmlare
eroică, istorică sau legendară, sub forma unei acțiuni simple, la care iau parte personaje
puține, de obicei aflate în antiteză.

Opera literară “………..” este o baladă populară, deoarece prezintă trăsăturile definitorii
ale acestei specii literare.

O primă trăsătură, fiind creație populară, o constituie faptul că are caracter anonim și
colectiv, textul cunoscând mai multe variante, în timp, caracter oral, deoarece a fost
transmis prin viu grai de la o generație la alta, caracter sincretic, textul putând fi
acompaniat muzical („cântec bătrânesc” se mai numea). Caracterul tradițional rezidă în
temele și motivele abordate, în limbajul specific, în care sunt prezentate arhaisme
(exemple), regionalisme (exemple) și elemente de prozodie specifice. În plus, tema
baladei o constituie ( exemplu: haiducia, istoria, etc). Acțiunea este simplă, lineară
(rezumatul).

Naratorul obiectiv relatează întâmplări (din trecutul îndepărtat al poporului), exprimându-

și discret simpatia față de protagonist (erou), acest lucru reieșind din folosirea dativului,
etc.

O altă trăsătură a textului o constituie prezenta personajelor ce sunt conturate în

antiteză, atât din punct de vedere fizic , cât și moral, devenind simbolurile
binelui/frumosului sau ale lașității/răului.

În centrul acțiunii se află personajul principal,………………, care este înzestrat cu puteri

excepționale: viteaz (exemplu), sincer (exemplu), justițiar / cu simțul dreptății.

Ca în orice text popular, există motive folclorice: (exemplu: motivul haiducului, al

legăturii om-natură, al armelor, al calului, etc).

Textul se află la confluența celor trei genuri: liric prin motive, elemente de prozodie,
epic- prin personaje, acțiune și dramatic – prin conflictul puternic dintre personaje.

Elementele de versificație sunt specifice literaturii populare, stihuri dispuse astrofic, cu

măsură scurtă, de ..... silabe, rima de tip monorimă ( alternând cu cea împerecheată),
ritm trohaic.

6
În concluzie, prin trăsăturile menționate: prezentarea unor întâmplări, la care iau parte
personaje cu puteri supranaturale, aflate în antiteză, se poate argumenta că textul
“………..” de .......... aparține speciei balada populară.

GENUL EPIC – ARGUMENTARE

7
Genul epic cuprinde creații literare în care autorul își exprimă gânduri, idei, sentimente
indirect prin intermediul naratorului, acțiunii și al personajelor.

Fragmentul din opera literară “………” de ........ întrunește toate particularitățile acestuia.

O primă trăsătură o reprezintă faptul că textul este structurat pe un singur fir narativ: ( se
face rezumatul de 7-8 rânduri, folosindu-se prezentul sau perfectul compus, ca timpuri
verbale).

Cadrul spațio temporal este bine definit:”…………………….” .

Naratorul este obiectv(/subiectiv), remarcându-se prin mărcile sale, verbe și pronume de

persoana a III-a (/ I): “……..”, “………….” (exemple).

O altă trăsătură este reprezentată de prezența personajelor ce iau parte la acțiune: (se
enumeră persoanjele și rolul lor).

(Se prezintă apoi sumar unul dintre personaje, citând pasaje din care să reiasă trăsăturile
lui fizice sau morale).

Modurile de expunere folosite în text sunt narațiunea (exemplu), cu rol în desfășurarea

secvențelor narative, dialogul (exemplu), cu rol în caracterizarea personajelor și
dinamizarea acțiunii.

În concluzie, având un narator ( obiectiv/subiectiv), o acțiune bine structurată, la care

participă personaje, fragmentul citat, ce face parte din opera literară “………” de ........ ,
aparține genului epic.

EXPLICAȚIE TITLU

8
Titlul este un element sugestiv sau rezumativ, care orientează lectura, creând un orizont
de așteptare cititorului. Titlul operei literare “……….” de ……..anticipează, în textul dat,
tema ......., cu motivele .........., precum și diferitele trăiri ale naratorului obiectiv
(/subiectiv).

Un prim argument îl constituie structura titlului care este unul analitic/sintetic, fiind
alcătuit (format) din............ . Acesta (acestea) au sens denotativ (/conotativ) făcând
referire la................ .

Naratorul ( personaj/obiectiv/subiectiv) își exprimă, pe tot parcursul textului, prin forme

verbale/pronominale (la persoana a-III-a sau I – exemple) atitudinea......față de..... .

Un alt argument îl constituie relația dintre titlu și textul narativ, aceasta fiind foarte
strânsă, fapt vizibil prin prezența a numeroși termeni din câmpul lexical al ........, dar și
prin procedeele artistice variate care susțin mesajul textului.

Astfel prin interogația/exclamația “………” se atrage atenția asupra ideei de .........,

informațiile despre................ evidențiază ........ cu ajutorul epitetelor...... și a
metaforei ............ ( se comentează câteva figuri de stil + rolul lor).

Așadar, titlul operei literare citate aparținând genului epic, atrage atenția asupra
temei................., fiind în strânsă legătură cu conținutul creației.

MESAJUL EPIC

Consider că fragmentul supus atenției (/dat) ce face parte din opera literară “…………”,
de .............. are un mesaj profund, ce pune în lumină ............. .

În primul rând, tema textului este........., susținută de mesajul pe care îl trasmite

cititorului fragmentul citat. Aceasta determină reacții diferite din partea celor implicați.

Relatarea faptelor este realizată dintr-o perspectivă subiectivă (/obiectivă) de către

narator-personaj (/martor), cu ajutorul formelor verbale sau pronominalela persoana I ( a-
III-a):........... .

9
Inceputul textului surprinde discuțiadintre .. care relevă .............. . Aceasta este
completată de stare de ............ ce reiese din ...... . Senzația de .............. pe care o
trăiește ............. este specifică (vârstei/stării sociale etc). Tensiunea sa interioară
generată de ............(așteptări/ realitatea dureroasă....) este redată, la nivel stilistic,
prin ( figuri de stil- exemplu). Finalul fragmentului arată................ .

În al doilea rând, mesajul este transmis cu ajutorul personajelor: ……………, reprezintă

tipul......, care reacționează ca atare. ( Se comentează relația dintre personaje =>o
învățătură/ morală/ scop pedagocic).

În concluzie, fragmentul analizat surprinde un moment cheie din vița unui/unor personaje
puse în fața unei situații ce ii/le trădează caracterul.

CARACTERIZAREA PERSONAJULUI

Personajul este o instanță narativă definitorie pentru genul epic, o creație a autorului
menită a aexprima viziunea acestuia asupra unei teme literare, transmițând-o cititorului
prin fapte, reacții, vorbe și comportamente specific naturii sale ficționale.

Fragmentul citat este extras din opera literară “………..” de ............... .

Textul este unul epic și se observă prezența mai multor personaje. Dintre acestea, mai
bine conturat este personajul......................... . El este personajul (principal( central,
deoarece toate celelalte personaje gravitează în jurul acestuia.

În conturarea portretului său se folosesc mijloace de caracterizare directă și indirectă.

În primul rând, în mod direct, el este caracterizat atât de narator cât și de celelalte
personaje. Din citatele “………….” și “………………” se creionează portretul fizic al
personajului, detaliile fizice fiind slab/amplu menționate. Statutul social al personajului
este acela de ………….., accentual căzând însă pe portretul moral.

10
În al doilea rând, caracterizarea morală, indirectă, reiese din vorbe, fapte, din relația cu
celelalte personaje. Citatele “…………..” și “………………” reliefează ...... . Se poate spune
că portretul general al personajului este unul pozitiv/negativ, acesta fiind un model
de ................... (bunătate/iubire/sacrificiu etc.).

La nivelul expresiv, remarcăm folosire epitetelor ............ cu rol în

conturarea/accentuarea portretului său fizic/moral, realizat gradual.

Autorul recurge la o recuzită de imagini artistice, în specialvizuale. Spre exemplu

“…………..”.

Astfel, se reușește crearea unui portret literar de mare forță, un om autentic, alcătuit în
mare măsură din calități, un adevărat model pentru alții.

BASMUL – ARGUMENTARE

Basmul popular este o specie a genului epic în proză, construită cu ajutorul narațiunii, în
care faptele reale se împletesc cu cele imaginare, iar personajele reprezentând binele se
află în conflict cu forțele răului, pe care le înving.

Fragmentul selectat, ce face parte din opera literară “…………” face parte dintr-un basm
popular, deoarece întrunește toate trăsăturile acestuia.

În primul rând, fiind o creție populară, are autor anonim și colectiv transmisă pe cale
orală, având caracter popular, fapt evidențiat la nivelul limbajului prin prezența unor
termeni populari.Întâmplările au caracter fantastic (un împărat.....rezumatul).

Tema textului o constituie confruntarea dintre bine și rău, susținută de motive precum:
( prezența cifrei magice....., promisiunea ......., drumul inițiatic......etc.).

În al doilea rând, la nivel compozițional, se remarcă prezența formulei magice ”A fost

odată ca niciodată .......” cu rol de a introduce cititorii în lumea basmului.

Indicii spațio temporali sunt vag prezenți (“odat[“n “în tot regatul”).

La nivelul personajelor, există două categorii: reprezentanții binelui (împăratul,.....) și

cele ce reprezintă răul ( zmeii,....).

11
În concluzie, având în vedere prezența unor personaje cu puteri supranaturale aflate în
conflict, ce iau parte la întâmplări fantastice, susțin afirmația că fragmentul selectat
aparține unui basm popular.

FABULA – ARGUMENTARE

Fabula este o specie a genului epic, în versuri sau în proză, în care se satirează defecte
omenești, cu scopul de a le îndrepta, prin intermediul unor persoaje animaliere, vegetale
sau obiectale, cărora li se atribuie însușiri omenești.

Opera literară “…………” de ............... este o fabulă, deoarece prezintă toată

particularitățile acestui tip de text.

O primă trăsătură o constituie structura specifică: povestirea propriu-zisă și morală. Cea

dintâi se realizează cu ajutorul narațiunii și a dialogului, iar locul și timpul nu sunt bine
precizate, semnificând astfel faptul că aceste întâmlări au caracter general, putându-se
petrece oriunde și oricând ( se dau exemple de loc/timp: “……”, “……..”). Acțiunea este
simplă, desfășurată linear: (se face rezumatul la prezent sau perfect compus).

Morala este implicită (sau explicită) și sugerează ideea că ........... deoarece ............ .

O altă trăsătură o constituie personajele care iau parte la acțiune. Acestea apar încă din
titlu: ............ și ............. . Primul reprezintă tipul omului ........, iar celălalt al omului
...... . Prin intermediul personificării, ce stă la baza textului, animalele (obiectele)
vorbesc, se comportă asemenea oamenilor: “………….”, “…………”.

Autorul are o atitudine ironică față de aceste personaje, satirizând defectele general-
umane, cu scopul pedagogic de a le îndrepta.

Așadar prin faptul că se prezintă alegoric, sub formaunei scurte povestiri dialogate o
întâmplare cu sens moralizator pentru a arăta defectele general umane, cu scopul de a le
îndrepta, textul supusanalizei, “…………” de …………..aparține speciei fabulă.

12
13