Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tabelul 14.1.1
Tabelul 14.1.2
Analiza structurii activelor poate fi efectuată și în baza metodei ratelor, care presupune
calculul unor coeficienți cu ajutorul cărora se apreciază structura activelor după diferite criterii.
Astfel în funcție de durata de funcționare utilă activele se divizează în: ATL și AC. Din acest
punct de vedere pot fi calculate următoarele rate:
Active pe TL
Rata imobilizării =
Total active
Active curente
Rata AC =
Total active
MF la valoarea de bilanț
Rata compoziției tehnice =
Active curente
Mijloacebănești
Rata activelor perfect lichide =
Total active
Tabelul 14.1.3
Patrimoniul net reflect mărimea activelor caresunt formate pe seama surselor proprii sau a
capitalului permanent. În practica international sunt 2 variante de calcul a PN:
2.PN = TA-DTS
Apariția valorii negative a patrimoniului net confirmă o stare de criză când ăntreprinderea
nu dispune de active formate pe seama capitalului propriu și activitatea ăntreprinderii pe eplin se
finanțează datorită surselor împrumutate.
În procesul de analiză de mai departe sunt examinate cauzele care au determinat creșterea
sau scăderea patrimoniului.
Vom efectua calculul patrimoniului net al CONSUMCOOP Drăsliceni şi vom studia
influenţa factorilor asupra modificării acestui indicator. în baza datelor Bilanţului contabil vom
alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 14.2.1
Tabelul 14.2.2
Analiza structurii patrimoniului net.
Activ Suma, mii lei Dator Suma, mii lei Patrimoniul net
e La La ii La La
început sfârșitul început sfârșitul Suma, Cota, Suma, Cota,
ul perioad ul perioad mii lei % mii lei %
perioad ei perioad ei
ei ei
1.AT 127315 140411 1.DT 26077 - 124707 152,5 140411 170,6
L 4 0 L 7 0 0 4
2.AC 595245 659726 2.DT 102454 124099 - -52,50 - -
S 4 7 429299 581271 70,64
3.TA 186839 206383 3.TD 105062 124099 817778 100 822839 100
9 6 1 7
Concluzie: Informaţiile prezentate în tabelul 14.2.2 atestă faptul că conducerea
CONSUMCOOP Drăsliceni urmează principiul echilibrului financiar privind formarea
activelor pe termen lung pe seama surselor de finanţare permanente. Această concluzie se
deduce din faptul că la sfârşitul perioadei de gestiune, ca şi la începutul ei, atât activele pe
termen lung nete, cât şi activele curente nete la această întreprindere au valori pozitive. De
menţionat că partea preponderentă (mai mare de 100 %) a patrimoniului net o reprezintă
activele cu durata de funcţionare mai îndelungată decât un an. În dinamică se observă creşterea
cotei acestei componente în totalul patrimoniului net.
14.3 Analiza fondului de rulment net.
O parte componentă a patrimoniului net al întreprinderii reprezintă activele curente nete
sau fondul de rulment net, mijloacele circulare proprii. În baza datelor bilanțului contabil fondul
de rulment poate fi determinat ca:
O depășire a activelor curente peste DTS
Fondul de rulment net = Active curente –DTS
O parte a capitalului permanent folosită pentru finanțarea activelor curente
Fondul de rulment net =Capital permanent – Active pe TL
Analiza începe cu aprecierea în dinamică a fondului de rulment net. Pentru aceasta
marimea fondului de rulment din anul trecut se compară cu datele din anul precedent. În procesul
analizei de mai departe se determină cauzele care au determinat devierea fondului de rulment
net.
Calculul influenței factorilor asupra modificării fondului de rulment net, mii lei
Tabelul 14.4
Creanțele întreprinderii reprezintă sustragerea surselor proprii din circulația și folosirea lor
de către alte unități economice.
Datoriile pe termen scurt reprezintă atragerea surselor altor unități economice în circuitul
economic dat.
Tabelul 14.5.1
Tabelul 14.5.2
Concluzie: Din datele obținute în tabelul 14.5.2 rezultă că în cursul anului de gestiune
ponderea creanțelor atât în totalul activelor cât și în activele curente s-a majorat considerabil.
În condițiile creșterii valutei bilanțului cu 10,46%(+195437/1868399*100%), valoarea
creanțelor în expresie absolută s-a majorat cu 1542 lei sau cu 43,79%(+1542/3521*100%), fapt
care a condiționat majorarea ponderii creanțelor în valoare totală a patrimoniului
întreprinderii de la 0,19% la începutul anului până la o,25% la sfârșitul anului. Ponderea
creanțelor în activele curente ale întreprinderii s-a majorat de la 0,59% până la 0,77%.
Ponderea DTS în sumă totală de finanțare s-a majorat de la 54,84% până la 60,13%. Din punct
de vedere al capacității de plată curente și lichidității, această dinamică este favorabilă pentru
întreprindere, iar întreprinderea poate să nu apeleze pentru obținerea unui împrumut bancar.