Gheorghe Bibescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Gheorghe Bibescu (n. 26 aprilie 1804, Craiova – d. 1 iunie

1873, Paris) a fost domn în Țara Românească în perioada 1 Gheorghe Bibescu
ianuarie 1843 - 13/25 iunie 1848.

Cuprins
Biografie
Galerie imagini
Note
Legături externe

Biografie
Date personale
Gheorghe Bibescu era descendent direct al domnului
Nume la naștere Gheorghe Bibescu
Constantin Brâncoveanu.[1] Născut 1804 –
Craiova
Este frate cu principele Barbu Știrbei. După ce-și face Decedat 1 iulie 1873
studiile la București și Paris, intră în 1824 în administrația Paris
publică a țării, la Ministerul de Justiție și de Externe, dar Înmormântat Père Lachaise
demisionează în 1834, trăind până la 1842 la Paris și Viena. Frați și surori Barbu Știrbei
Reîntors, conduce opoziția contra domnului Alexandru D. Copii Alexandre Bibesco[*]
Ghica și reușește să câștige alegerile din 20 decembrie 1842, Grégoire Bibesco[*]
George Bibescu[*]
cu circa 69% dintre voturi.[2] Nicolas Bibesco[*]
Maria Bibescu
Ca domn a luat unele măsuri bune: a mărit armata numeric, a Cetățenie Țara Românească
pus ordine în finanțele țării, i-a ajutat pe sinistrații
Ocupație politician
bucureșteni care și-au pierdut casele în urma unui incendiu
Apartenență nobiliară
în ziua de Paști a lui 1847. Domnia lui a suferit din cauza
Familie nobiliară Știrbei
influenței covârșitoare a Rusiei. Concesia minelor dată
domnitor al Țării Românești
rusului Trandafiloff, produce mari nemulțumiri, iar adunarea Domnie 1843 – 1848
țării o anulează. Bibescu însă, suspendă adunarea "pentru Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.ph
rele aplicări și gândiri", după care a condus autoritar țara, p?title=Gheorghe_Bibescu&action=edit&section=0)
prin decrete, până în noiembrie 1846. Apoi s-au făcut din
nou alegeri, în care Bibescu a dobândit în Adunare o
majoritate prietenoasă. La fel de rău a fost primită încercarea lui de a introduce limba franceză ca limbă de
predare în școlile superioare. Revoluția Franceză de la 1848, se repercutează și în București. După citirea
Proclamației de la Islaz (9 iunie), ea este impusă și domnului la București. Bibescu a fost indecis, nu a trecut
nici de partea revoluției și nici nu a înăbușit-o, astfel încât este nevoit să abdice la 13/25 iunie 1848 și să
părăsească țara plecând în Transilvania.
S-a căsătorit prima dată cu Zoe Brâncoveanu. La 12/24 decembrie
1827 s-a născut primul copil, Grigore Bibescu, care primește numele
de la nașul său banul Brâncoveanu. A doua oară se căsătorește cu
Marițica Văcărescu-Ghica la 21 septembrie 1845, la Focșani.

Maria Bibescu, contesă de Montesquiou-Fézensac este una dintre

fiicele domnitorului Gheorghe Bibescu cu a doua sa soție, Marițica
Văcărescu-Ghica. Pe o porțiune din moșia ei din nordul Bucureștiului
au luat naștere Aeroportul Băneasa și cartierul Băneasa de azi.

Georges Bibescu, fiul lui Gheorghe Bibescu, ajunge ofițer în armate

franceză.

Galerie imagini

Prince régnant de Walachie -

Gheorghe Bibescu 1844

Portretul lui Marițica Văcărescu -

Gheorghe Bibescu de Constantin Lecca
de Paulus Petrovitz

Note
1. ^ Berindei, Dan (1989), „Urmașii lui Constantin Brâncoveanu și locul lor în societatea
românească. Genealogie și istorie”, În Cernovodeanu, Paul și Constantiniu, Florin, Constantin
Brâncoveanu, București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. 285
2. ^ Cristian Preda, Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent.Editura Polirom, Iași,
2011, p. 54. ISBN 978-973-46-2201-6

Legături externe
„Sub semnul romantismului de la domnitorul Gheorghe Bibescu la scriitorul Simeon Marcovici”
- Nicolae Isar (http://www.unibuc.ro/eBooks/istorie/isar/cuprins.htm)
"Capela Bibescu-Brâncoveanu din cimitirul Père-Lachaise", Paris. Articol de Gabriel Badea-
Päun (http://www.latribunedelart.com/Etudes/Etudes_2006/Bibesco_102.htm)
Cea de-a doua față a lui Bibescu Vodă (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/stampe-cea-de-a-d
oua-fata-a-lui-bibescu-voda-4720914/), 4 aug 2009, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică
Nemaipomenitele aventuri ale prințului Bibescu (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/documenta
r-nemaipomenitele-aventuri-ale-printului-bibescu-5385451/), 20 ian 2010, Emanuel Bădescu,
Ziarul de Duminică
Povestea unei mari iubiri - George Bibescu si Valentina Caraman Chimay (http://www.formula-
as.ro/2009/893/asul-de-inima-45/povestea-unei-mari-iubiri-11819), Sorin Preda, Formula AS -
anul 2009, numărul 893
 Succesor:
Predecesor: Domnitor al Țării Românești Barbu Știrbei
Alexandru D. Ghica 1843 - 1848

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gheorghe_Bibescu&oldid=13483534

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 21 iunie 2020, ora 04:38.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.