Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Defensele imature:
-acting-out- dorintele sau conflictelesunt exprimate prin actiuni, nu
exista constiinta ideii sau a afectului respective; la personalitatile
antisocial.
-scindare- la pacientii borderline; altii sunt vazuti in totalitate buni
sau rai;
-blocarea
-hipocondria
-identificarea
-introiectia- subiectul isi atribuie in mod fantasmaticanumite
calitati ale altora
-comportamentul pasiv-agresiv - intoarcere impotriva self-ului,
actele autodistructivedeliberate, esecurile intentionate;
-proiectia -la paranoizi, sentimentele neacceptate sunt atribuite
altora
-regresia- intoarcere in sens invers, dela un punct ajuns in evolutie
la un stadiu aflat inaintea sa;
-fantezia schizoida - la subiectii cu teama de intimidate, ei par
distant , dar isi creeaza lumi si prieteni imaginary;
-simbolizarea - mod de reprezentare indirect si figurata a unui
conflict sau a unei dorinte inconstiente.
Defensele nevrotice:
-deplasarea - mechanism prin careafectul unei reprezentarise
detaseaza de aceastasi se leaga de o alta reprezentarelegata de
prima printr-un lant asociativ, cu scopul ca afectul sa scada in
intensitate;
-disocierea- afectele neplacute sunt reprimatesau inlocuite cu unele
placate, de ex:pacientii histrionic care par dramaticisi superficiali
emotionali;
-externalizarea;
-inhibitia - pulsiunea sub efectul unorobstacole externesau interne,
nu ajunge sase satisfaca in mod directci gaseste o satisfactie
atenuata in activitati sau relatiicare pot fi considerate aproximari in
raport cu scopul initial;
-intelectualizarea - proces prin care subiectul incearca sa dea o
formulare discursiva conflictelor si emotiilor sale pentru a le
domina.
Defensele mature:
- altruismul;
-anticiparea;
-ascetismul;
-umorul;
- sublimarea - proces ce explica activitatile umane in aparenta fara
legaturacu sexualitatea dar care se alimenteaza din forta pulsiunilor
sexuale (activitatea artistica, in investigatia intelectuala).
Reprezentanti:
Ideea ca afectiunile mintale au un substrat organic este veche, iar
opera lui Emil Kraepelin este considerate , in general, drept
apogeul psihiatriei oraganiciste.
Evolutia ulterioara implica aparitia a doua curente :
-psihobiologia dezvoltata de Adolf Meyer si organodinamismul lui
Henry Eu.
Psihobiologia - considera bolnavul caun ''intreg'', in
ansamblul sau psihobiologic.
Aici, Meyer nu se limiteaza in cercetarea unei singure cause,
potrivit careia apar tulburarile mintale.
Introduce termenul de ergasia, ce se traduce ca '' activitate mintala
integrate''
Concluzii:
Pastreaza idea unei origini organice a bolilor mintale, punind un
accent mare pe mecanismele psihopatologice, decat pe descrierea
bolilor (asa cum este in cazul abordarii ateoretice, ce nu ia in
vedere geneza maladiilor mintale).
Descrierea comportamentelor
-Sistemele funcționale (somatic, sensorial, cognitive, motor,
afectiv).
-Atributele cantitative ( frcvență, durată sau latență).
-Atributele calitative (adecvarea situațională).
Principii de bază
Pacientul trebuie perceputașa cum este el în realitate, cafiinnță
umană , ca ființă - în - lume, și nu drept o proiecție a teoriilor
noastre despre el.
- Persoana umană trebuie considerată drept un proces și nu un
produs.
-Ființa umană își poate influiența relația cu destinul.
Reprezentanți
- E.Ramirez - În tratamentul toxicomanilor prin furnizarea
alternativelor de alegere și prin dezvoltarea responsabilității.
1. Suicidul
Cercetările efectuate de către Sainsbury au demonstratcă incidența
suicidului depinde de mai multe variabile decît procesul de
industrializare și de urbanizare, în ciuda faptului că în Anglia
incidența era una destul de ridicată în timpul perioadei respective
(sec. XVIII).
Sainsbury a efectuat cercetarea sa în 18 țări, bazându-se pe 15
variabile printre care - procentul de divorțuri, procentul de șomeri,
procentul crimelor, procentul de femei angajate, procentul
persoanelor cu vîrsta peste 15 ani.
Dacă Anglia și Grecia prezentau o scădere a frecvenței
suicidului odată cu creșterea acestor variabilecelelalte țări
europene(mai ales Polonia, Olanda, Danemarca, Irlanda, și
Ungaria) se caracterizează printr-o creștere a acestei frecvențe
2. Schizofrenia
Studiile efectuate de Torrey (1980) susțin că schizofrenia nu este
atât de detaliat descrisă în antichitate fapt ce demonstrează că în
acea vreme societatea nu remarca în mare parte tulburare mintală
respectivă.
Odată cu începerea procesului de industrializare, incidența
schizofreniei începe să crească.