Sunteți pe pagina 1din 27

Abordarea ateoretica-definitii:

Abordarea ateoretica vizeza depasirea limitelor cunostintelor


actuale privind etiologia tulburarilor psihice si facilitarea
comunicarii intre clinicieni cu orientari teoretice diferite.
A fost create in Statele Unite, odata cu elaborarea celei de-a doua
si, ulterior,a celei de-a treia editii a Manualului diagnostic si
statistic al tulburarilor mentale( DSM II SI DSM III).
Pentru a ameliora fidelitatea diagnostic, DSM III SI DSM IV se
bazeaza pe un system operational de criteria diagnostic. Aceste
citerii au la baza un rationament clinic si inca nu au fost validate
complet.

AXA II : Grupul A- subiectii ce prezinta aceste tulburari apar


adesea ca bizarisau originali;
Grupul B- aspectele comune personalitatilorce apartin acestui
grup sunt tendinta de dramatizare, emotivitatea si un caracter
neregulat, eratic , al conduitelor;
Grupul C- subiectii care prezinta unul din aceste tipuri de
personalitate, apar adese ca anxiosi sau tematori.

Mecanismele de defense- procese psihologice inconstiente si


automate. Care impiedica anumite pulsiunisa devina constiente,
deoarece in cazul in care acesteaar devein constientear produce
anxietate.
Defensele narcisice:
- negarea- evenimentele psihotraumatizantereale sunt inclusedin
constiint; subiectul in mod inconstientrefuza intelegerea si
implicatiileevenimentului dureros;
-distorsiunea - modificarea semnificatiilor;
-idealizarea primitive;
-proiectia;
-identificarea proiectiva- celalat este fortat sa se indentifice cu un
anumit aspect proiectat al selfului astfelincat sa simtaasemanator
pacientului.

Defensele imature:
-acting-out- dorintele sau conflictelesunt exprimate prin actiuni, nu
exista constiinta ideii sau a afectului respective; la personalitatile
antisocial.
-scindare- la pacientii borderline; altii sunt vazuti in totalitate buni
sau rai;
-blocarea
-hipocondria
-identificarea
-introiectia- subiectul isi atribuie in mod fantasmaticanumite
calitati ale altora
-comportamentul pasiv-agresiv - intoarcere impotriva self-ului,
actele autodistructivedeliberate, esecurile intentionate;
-proiectia -la paranoizi, sentimentele neacceptate sunt atribuite
altora
-regresia- intoarcere in sens invers, dela un punct ajuns in evolutie
la un stadiu aflat inaintea sa;
-fantezia schizoida - la subiectii cu teama de intimidate, ei par
distant , dar isi creeaza lumi si prieteni imaginary;
-simbolizarea - mod de reprezentare indirect si figurata a unui
conflict sau a unei dorinte inconstiente.

Defensele nevrotice:
-deplasarea - mechanism prin careafectul unei reprezentarise
detaseaza de aceastasi se leaga de o alta reprezentarelegata de
prima printr-un lant asociativ, cu scopul ca afectul sa scada in
intensitate;
-disocierea- afectele neplacute sunt reprimatesau inlocuite cu unele
placate, de ex:pacientii histrionic care par dramaticisi superficiali
emotionali;
-externalizarea;
-inhibitia - pulsiunea sub efectul unorobstacole externesau interne,
nu ajunge sase satisfaca in mod directci gaseste o satisfactie
atenuata in activitati sau relatiicare pot fi considerate aproximari in
raport cu scopul initial;
-intelectualizarea - proces prin care subiectul incearca sa dea o
formulare discursiva conflictelor si emotiilor sale pentru a le
domina.

Defensele mature:
- altruismul;
-anticiparea;
-ascetismul;
-umorul;
- sublimarea - proces ce explica activitatile umane in aparenta fara
legaturacu sexualitatea dar care se alimenteaza din forta pulsiunilor
sexuale (activitatea artistica, in investigatia intelectuala).

AXA II : Grupul A- subiectii ce prezinta aceste tulburari apar


adesea ca bizarisau originali;
Grupul B- aspectele commune personalitatilorce apartin acestui
grup sunt tendinta de dramatizare, emotivitatea si un caracter
neregulat, eratic , al conduitelor;
Grupul C- subiectii care prezinta unul din aceste tipuri de
personalitate, apar adese ca anxiosi sau tematori.

Axa III -serveste la notarea tulburarilor sau afectiunilor fizice


prezente la persoana evaluate, susceptibile de a avea importanta in
intelegerea sau tratamentul cazului. In anumite cazuri, afectiunea
notate de axa III poate avea o semnificatie etiologica( de ex. O
tulburare afectiva datorata unui hipotiroidism). In alte cazuri
afectiunea fizica nu are o semnificatieetiologicadestul de clarasau
nu are importantadecat pentru atitudineaterapeutica( prezenta, de
exemplu, a unei aritmii cardiac la un pacient care sufera de
depresie majora).

Axa VI- serveste la codarea problemelor psihosociale si de


mediu care ar putea afecta diagnosticul, tratamentul si pronosticul
tulburarilor mintale codificate dupa anexele I si II.
Aceste probleme pot fi constituite de evenimente de viata negative,
de dificultati sau deficient de mediu, de un stress familial sau
interpersonal, de inadecvarea suportului social sau a resurselor
personale etc. Indentificarea de catre clinician a problemelor
psihosociale si de mediu pertinente inlocuieste deci ievaluarea
factorilor de stres psihosocial practicata in DSM III-R cu ajutorul
unei scale de severitate.

Axa V -serveste la indicarea estimarii globale de catre clinician a


functionarii psihologice, sociale si profesionale a persoanei
evaluate.
Estimarea se face pe 2 perioade:actual (la momentul examenului)
si si pentru anul precedent. In al doilea caz trebuie notat nivelul cel
mai inaltde functiunare mentinutcel putin cateva luni de-a lungul
anului precedent.

Abordarea behaviorista a comportamentelor


anormale
Comportamentele sunt dobandite prin mecanisme identice, prin
invatare, atat cele normale cat si cele anormale.
-Se respinge orice fel de cauza interna drept cauza ultima a
comportamentului.
Modificarea comportamentului se centreza pe simtomele
pacientilor.
-In cadrul examinarilor directe se precizeaza variabilele de mediu,
durata, frecventa, intensitatea unui comportament, la fel ca si
conditiile care preced, insotesc sau urmeaza un comportament
specific, de asemenea se precizeaza stimuli.
- Examinarea se efectueaza prin observare, convorbire, jocul de
rol, chestionare, masurari fiziologice si experiment.
Behaviorismul paradigmatic sau social:
Staats propune o nosografie acomportamentului anormal, abordat
in termenide '' lacuna comportamentala, comportament incorrect,
control incorect a stimului si de sisteme inadecvate de intarire.
Comportamentele sunt grupate in 2 categorii de baza
1. Lacunele comportamentale ( reuneste comportamentele care
prin absenta lor dauneaza la adaptarea eficienta).
2. Comportamentele incorecte sau inadecvate (care dauneaza
adaptarii prin prezenta lor).
Staats accentueaza rolul psihopatologiei, fiind studierea bolilor
mintale in termini de personalitate, examinind astfel fiecare sfera a
personalitatii in termini de lacune comportamentale sau
comportamente incorecte.

Pentru a facilita intelegerea comportamentelor anormale, Staars


elaboreaza 3 principii ale invatarii:
1.Principiul competitiei behavioriste.
2.Principiul caracterului ierarhic si cumulative, conform carui
invatarea presupunedobandirea unorrepertorii suprapuse,
ierarhizate de comportamente in care un nivel servestedrept
bazapentru achizitia nivelului urmator.
3. Principiul spiralei descendente a invatarii cumulative si ierarhice
a comportamentelor anormale.
Achizitia unor comportamente anormaleva permite dobandireasi
altor comportamente de acelasi timp sau va crea conditii propice
pentru invatarea unor comportamente anormale.
Conditiile ce contribuie la mentinerea
comportamentelorconsiderate anormalesi interactiunea acestor
comportamentecu mediul in care sunt emise constituie alte 2 laturi
ale abordarii behaviorismului social..

Sfere de personalitate in behaviorism


1.Sistemul A-R-D emotional motivational
2.Sistemul lingvistic
3. Repertoriile instrumentale

Studiul bolilor mintale se efectuiaza prin examinarea fiecarei sferi


de personalitate.
Daca mediu produce un comportament, acesta influienteaza la
randul sau mediul si invers.

3)Paradigma cognitivista in cercetarea tulburarilor


activitatii psihice.
Abordarea cognitiva
Abordarea cognitivista a psihopatologiei descrie modul in care
perceptiile oamenilor sau gandurile spontane despre situatii
influienteaza reactiile lor emotionale, comportamentale (si adesea
fiziologice).
Perceptiile indivizilor sunt adesea distursionate si
disfunctionale atunci cand sunt in suferinta. Ei pot invata sa-si
identifice si sa-si evalueze gandurile ''automate'' (cognitii verbale
sau imaginare care apar spontan) si sa-si corecteze gandirea astfel
incat sa semene mai mult cu realitatea.
Cand fac acest lucru ,suferinta lor scade de obicei, sunt capabili
sa se comporte mai functional si (mai ales in cazurile de anxietate),
excitatia lor fiziologica diminueaza.
Conceptul de ''cognitie''include - ansmblul de procese prin care
o persoana dobandeste informatii despre sine si mediu, le
asimileaza si le utilizeaza pentru a-si regal comportamentul.
Cognitia - dobandirea, organizarea si utilizarea cunostintelor.
Specificul psihopatologiceste paradigma tratamentului
informatiei.
Sunt utilizate sisteme de tratare a informatiei - modul in care
sunt tratate si utilizate informatiile provenitedin mediu si cele din
interior.

Grupurile de teorii ale tulburarilor:


-Teorii care pun accent pe distorsiuni ale structurii cognitive si
intrarile informationale - intrare
-Teorii care pun accent pe iesirile comportamentale neproductive-
rezultat

Teoria lui Beck


Conform lui Beck exista o diateza ( o dispozitie) care face ca
anumite persoane sa aiba tendinta de a prezenta mai frecventdecat
altele distorsiuni cognitive negative cu privire la sine, la lume si
viitor.
Diateza cognitive este constituita de o schema, care selectioneaza,
filtreaza si interpreteaza informatia, dind un sens depresiv
evenimentelor traite de subiect.

Erori logice in cognitii


-Inferenta arbitrara - aplicarea concluziilor fara dovezi;
-Suprageneralizarea - aplicarea la toate situatiile posibile;
-Personalizarea -conexiunea prea mare a subiectului cu un
eveniment specific negativ;
-Abstractia selectiva - centrarea pe un detaliu si nu pe situatia
globala;
-Majorarea si minimizarea - valorificarea esecurilor si
devalorizarea reusitelor;
-Gandirea absoluta - mod de a gandi in extreme;alb -negru.

Triada cognitiva negative (dupa Beck)


Simtomele depresive:
1. Auto-critica excesiva
2. Culpabilitate excesiva;
3. Dependenta crescuta de viziuni negative.

Teoria depresiei (dupa Beck)


-Cunostinte anterioare stocate in memorie
-pierderi-esecuri
-inadecvare
Toate duc la comportamente si cognitii distructive
Tipuri de cauze ale depresiei (dupa Abramson)
-Cauza necesara - cauza care nu garanteaza aparitia simtomelor.
-Cauza suficienta - cauza care garanteaza aparitia simtomelor.
-Cauza contributiva - cauza care maresteprobabilitatea de aparitie
a simtomelor(insa nu este necesara, nici suficienta).

Teoria lui Abramson, Seligman, Teasdale


In teoria lui Abramson cauza suficienta proximala este disperarea,
termen ce descrie urmatoarele doua elemente central:
- asteptari negative legate de obtinerea unor rezultate valorizate.
- sentimente de disperare legate de incapacitatea de a modifica
probabilitatea de aparitie a acestor rezultate, nici unul dintre
raspunsurile din repertoriul subiectuluinepermitindu-i efectuarea
unei astfel de modificari.

Depresia la care se refera teoria disperarii ar fi caracterizata de cel


putin 3 simtome majore:
1. O intarziere a aparitiei raspunsurilor voluntare (simtom
motivational);
2. Dificultatea intampinata de subiect in a realize ca raspunsurile
salepot avea un effect asupra acestor rezultate negative, rezultate
aflate cu disperarea sa(simtom cognitiv)
3. Tristete(simtom emotional).

4) Paradigma biologica a tulburarilor activitatii


psihice
Abordarea biologica
Psihopatologia biologica este studiul etiologiei biologice a bolilor
mintale, cu un accent deosebit pe baza geneticasi neurofiziologica
a psihologiei clinice.
Psihopatologia biologicaincearca sa explice tulburarile psihiatrice
folosind mai multe niveluri de analizade la genom la functionarea
creierului pina la comportament.
Psihopatologia biologica este un domeniu care se concentreaza
mai ales pe cercetarea si intelegerea bazei biologice a tulburarilor
mintale majore, precum tulburarea afectiva bipolarasi unipolara,
schizofrenie si boala Alzheimer.

Emisfera stanga - gandire analitica, logica, limbaj, ratiune,


stiinta si matematica, scris, aptitudini numerice, controlul mainii
drepte.

Emisfera dreapta - constientizarea artei, creativitate ,


imaginative, intuitive, perspicacitate, gandire holistica, aptitudini
musicale forme 3 D, controlul mainii stangi.

Reprezentanti:
Ideea ca afectiunile mintale au un substrat organic este veche, iar
opera lui Emil Kraepelin este considerate , in general, drept
apogeul psihiatriei oraganiciste.
Evolutia ulterioara implica aparitia a doua curente :
-psihobiologia dezvoltata de Adolf Meyer si organodinamismul lui
Henry Eu.
Psihobiologia - considera bolnavul caun ''intreg'', in
ansamblul sau psihobiologic.
Aici, Meyer nu se limiteaza in cercetarea unei singure cause,
potrivit careia apar tulburarile mintale.
Introduce termenul de ergasia, ce se traduce ca '' activitate mintala
integrate''

Organodinamismul - tinde sa depaseasca punctual de vedere


bazat doar pe importanta localizarii si a anatomiei biologice,
concentrindu-se sip e factorul psihologic.
''Orice ''forma psihopatologicanecesita pentru aparitia sa ,
simultan si impreuna, o tulburare organica primordial si o structura
psihologica necesara, care va constituifenomenologia tulburarii,
baza ei existential..(H. E

Cercetari privind bazele biologice ale isteriei


Verificarea ipotezei genetice- arata ca persoanele ai caror parinti
sint isterici au de 12 ori mai multe sanse sa dezvolte o isterie decat
subiectii ai caror parinti nu sunt isterici.

Studiul modificarilor psihofiziologice - cei afectati prezentau o


activitatevegetativa mai intense decat normal.La acesti pacienti,
habituarea(obisnuirea cu stimuli)era afectata global.

Investigatia neuropsihologica- arata ca grupul de subiecti isterici


prezinta, in comparative cu subiectii normali si depresivi, o
disfunctie mai pronuntata a emisferei dominante.

Biologia comportamentelor suicidare


Principaladirectie de cercetare este cea a studiuluiacedului 5-
hidroxiindolacetic (5-HIAA), metabolit al neurotrarismitatorului
serotonina.Niveluri slabe de 5 -HIIA, in lichidul cefalorahidian.
Este legat de aparitia comportamentelor suicidare si constituie un
marcator al vulnerabilitatii.
Rezultatele recente au evidentiat existenta unei relatii intre
tulburarile metabolismului cerebral al serotoninei si tulburarile
reglarii agresivitatii, independent de obiectul acestei agresivitati.

Concluzii:
Pastreaza idea unei origini organice a bolilor mintale, punind un
accent mare pe mecanismele psihopatologice, decat pe descrierea
bolilor (asa cum este in cazul abordarii ateoretice, ce nu ia in
vedere geneza maladiilor mintale).

Incercand sa inteleaga baza biologica a tulburarilor mintale,


beneficiaza de anumite tehnici moderne de cercetare, precum
tehnici de neuroimagistica, printre care tomografia cu emisie de
positron radiotracer (PET) si scanari functionale de rezonanta
magnetic (fMRI) precum si studii genetice.

Paradigma psihanalitică în cunoașterea tulburărilor


activității psihice
Paradigma psihanalitică- studiază fenomenele psihice
și se bazează pe cercetarea proceselor desfășurate în
subconștient și a relațiilor sale cu conștientul.
-Abordarea psihanalitică
a adus contribuții cruciale în psihopatologie.

Rolul pozitiv al inconștientului


-Păstrează și monitorizează ansamblul trebuinților
biologice și fiziologice și impune activarea
comportamentelor specific de satisfacere,
-Asigură pregatirea și susținerea activității gândiriiți a
spontanietății intelegenței.
-Este principalul generatoral experiențelor
transpersonale-embrionare șifetale, ancestral,
collective, rasiale.
-Asigură un anumit mod de procesarea informațiilor ți
realizează (combinații subliminale), cu rol adaptativ
-instrumental, pe care le preia conștiința în cadrul
activitaților rezolutive și de creație(intuiția, inspirația)
-Prin anumite manifestări ale sale-vise ,reverie-
îndeplinește o funcție catartică, de detensionare afectivă
și de de eliberare.
-Asigură continuitatea noastră psihică în timpul
somnului , al hipnozei transelor, când controlul este
abolitconștiinței.

Rolul negativ al inconștientului


a) generează stările de afect care împing la acțiuni și
comportamente cu caracter distructiv.
b) este sediul instinctului agresivitațiipe care-l poate
exacerba și transforma într-o trăsătură stabilă de
personalitate.
c) se implică adesea în mod perturbator în fluxul
gândirii și al activității, predispunîndu-ne la erori.

Contribuțiile paradigmei psihanalitice


-Trecutul personal și mai cu seamă cel al copilăriei timpurii poate
provoca tulburări psihopatologice, mai ales atunci când acest trecut
a fost ocultat și clivat devenind astfel inconștient.Amintirile
inconștiente joacă un rol important în producerea simtomelor iar
sensul acestora ne trimite la inconștient.
-Rolul sexualității este primordial.
De exemplu - materialul străin Eului, eliminate din conștiință și
exprimându-se în vise și simptome nevrotice, are ăntotdeauna
conotații sexual.
-Experiențele individuale (situații, evenimente, traumatisme,
factori familiali și sociali) joacă un rol foarte important.
Semnificația acestor evenimente depinde de stadiul de
dezvoltare la care survin.
-Boala mintală este percepută dintr-o perspectivă funcțională, ea
constituie o o tentativă de ajustare, de rezolvare a problemelor
care nu au putut fi rezolvate într-un alt mod mai satisfăcător Orice
tulburare (de ăi obiectiv este ineficace și subiectivă este penibilă
constituie o formă de ordine. Impresia de relativitate a frontierei
dintre normal și pathologic pe care o dau aceste aserțiuni este
accentuată de faptul că și conflicul, care nu este considerat
pathologic în sine reprezintă un factor comun al sănătății și bolii.

Patopsihologia în contextual paradigmei


ecosistemice
Patopsihologia ecosistemică
- Abordarea ecosistemică - teoria general a sistemelor care
stabilește că totalitatea grupului, acționând ămpreună, este mai
important decât suma părților independente. Aceste sisteme pot fi
închise sau deschise. Ecosistemul uman funcționează ca un system
deschis, iar pentru a-ți menține stabilitatea, se schimbă ăn
permanență.

Modelul celor 6 sisteme


-Nivelul fiziologic
-Nivelul psihologic individual.
-Nivelul sistemului individ - mediu fizic.
-Nivelul diadic.
-Nivelul familial.
-Nivelul familiei lărgite și al rețelei sociale.
Patopsihologia ecosistemică
-Din perspectivă ecologică, persoana sănătoasă manifestă un
ansamblu de comportamente și emoții care se pot schimba în
moduri diferite. O ecologie a emoțiilor care alătură în timp emoții
diferite ar caracteriza o viață emoțională echilibrată. Escaladarea
unui comportament sau a unei emoții menține organizarea
sistemului psihologic al persoanei. Patologia reprezintă o
escaladare a identității, o simplă modificare a intensității unei
emoții specific sau caracterul extrem al unui comportament.

Modelul interacționist al psihopatologiei


(Marsella)
-Diferite tipuri de psihopatologie sunt o funcție a
interacțiuniistresului cu resursele de care dispune persoana pentru
a face față stresului.
-Conținutul și parametrii (șncărcarea sistemului , tip de experiență
și nivel de activare) sunt aspectele esențiale ale stării de stres.
-Interacțiunea organismului cu situația cauzează o stare de stres
care poate provoca comportamente inadaptative.

Rețeaua psihosocială - matricea social care poate


determina sănătatea sau patologia.
Pattison propune instrumental (Pattison Psychosocial
Inventory)care permite evaluarea structurii și funcționării acestei
rețele. Acest instrument culege informații despre ,
1) Lista persoanelor importante pentru subiect în momentul
evaluării.
2) Legăturile care există între membrii rețelei în afara relațiilor
lor cu subiectul studiat.
3) Natura și calitatea interacțiunilorîntre subiect și fiecare dintre
persoanele ce fac parte din rețea.

Tipuri de rețele sociale


1. Rețeaua persoanei normale - cuprinde între 25 și 30 de
persoane, cu 5 - 6 persoane din fiecare dintre cele 4 subgrupe
(familie, rude , vecini, colegi).
2. Rețeaua de tip nevrotic - conține nu mai mult de 15 persoane,
dintre unele sunt văzute destul de rar sau deloc.
3. Rețeaua de tip psihotic - comună la persoanele cu schzofrenie
acută sau cronică ți la cele cu tulburări affective majore, E
constituită din 10-12 persoane..
Rețeaua întreține și dezvoltă patologia subiectului, iar patologia
subiectului întreține și dezvoltă disfuncționalitatea rețelei sociale.

Componentele modelului interacționist


1. Componenta (persoană) - reprezintă dimensiunea (a face față),
include toate aspectele funcționării umane( biologice, psihologice,
sociologice), fiind mediatorii factorilor stresanți-
a)La nivel biologic
d)La nivel psihologic
c)Sprijinul pentru a infrunta factorii de stres
2.Componenta de mediu - reprezentată de factorii de stress.Cele 3
dimensiuni ale agenților stresanți-
a)Categoria - domeniul de unde provine factorul de stres.
b)Conținutul - tipul specificde factor de stres.
c) Descriptorii parametrii măsurabili ai factorilor de stress
(frecvența , intensitatea, durata).

3. Componenta interactivă - reprezentatăde dimensiunea, produsă


fiind de interacțiunea factorilor de stress cu resursele organismului.

4.Componenta psihopatologie. Hans Selye descrie sindromul


general de adaptare ca fiind răspunsul uman universal la orice
factor de stress.

Descrierea comportamentelor
-Sistemele funcționale (somatic, sensorial, cognitive, motor,
afectiv).
-Atributele cantitative ( frcvență, durată sau latență).
-Atributele calitative (adecvarea situațională).

Contribuțiile abordării ecosistemice în


psihopatologie
-Înțelegerea apariției și menținerii tulburărilor psihopatologice.
-Evaluarea și psihodiagnosticul.
-Interpretarea diferită a noțiunilor de sănătate mintală și de
patologie, precum și noțiuni de simtom.
Paradigma existențialistă în patopsihologie
Psihopatologia existențialistă- definiție
Profund influiențată de filosofia existențialistă ,
psihopatologiaexistențialistăare implicații importante pentru
înțelegerea existenței persoanei care prezintă tulburări
psihologice, precum și a tulburărilor în cauză.

Principii de bază
Pacientul trebuie perceputașa cum este el în realitate, cafiinnță
umană , ca ființă - în - lume, și nu drept o proiecție a teoriilor
noastre despre el.
- Persoana umană trebuie considerată drept un proces și nu un
produs.
-Ființa umană își poate influiența relația cu destinul.

Reprezentanți
- E.Ramirez - În tratamentul toxicomanilor prin furnizarea
alternativelor de alegere și prin dezvoltarea responsabilității.

-V. Frankl - În logoterapie - terapia care ajută oamenii în procesul


de identificarea sensului vieții și în procesul de scăparea
sentimentului de plictiseală.

-R. Laing - Aborda pacienții n calitate de ființă umană în


ansamblu, ca entitate complexă. Consideră bolile mintaleniște
strategii individualizate a unei persoane de a trăi o situație
imposibil de trăit.
Concepte fundamentale
1. -Voința - ființa umană poate , într-o manieră oarecare să
influiențeze relația sa cu destinul.
-Existența omului constă ,în ultimă instanță, în libertatea sa , care
nu dispare niciodată.
- Omul nu devine cu adevărat uman decât în momentul deciziei.
În acest context May susține că în etapa contemporană omul este
lipsit de experiența proprie de putere de face o decizie , fiind
nevoit să accepte standardele societății, lucrurile respective și
provoacă declanșarea nevrozei la pacienți.

2. - Angoasa existențialistă reprezintă nu atât teama de un pericol


preciscât sentimental viude a fi fost aruncat în lumefără să fi dorit,
constrains la opțiuni ale căror consecințe nu pot fi percepute în
întregimeși care sunt dificil de justificat.
După Sartre, angoasa rezultă dinsentimentul necunoașterii
efectelor opțiunilor noastre, întrucât face propriile alegeri fără a le
analiza în totalmente.Astfel a introdus termenul de angoasă a
alegerii.
În urma studiilor efectuate de către May, cu scopul de a explica
mai bine fenomenulde anxietate la pacienți, acesta afirmă că lipsa
de claritateîmpiedică persoana să acționeze.
Necunoașterea provoacă indecizie și împiedică omul să se
orienteze în viața sa .
3. - Moartea - problema morții este singurul fapt absolut în viață și
ea individualizeză omul ( nimeni nu poate muri pentru mine)(este
singurul lucru care sunt obligat sa-l fac pentru mine însumi).
-Pentru May , negarea morții înseamnă și pierderea vieții.
Aceasta ar însemna și negarea realității existenței umane, iar acest
refuz este în mare măsură responsabil de apatia de care suferă
atâteapersone în lumeapccidentală.
Nu moartea în sine devine problemaesnțială, ci faptul cum noi o
percepem, starea de anxietate care se naște din cauza unui pericol
necunoscut.
May propune pacienților afectați de o astfel de problemăsă
înfrunte moartea în interiorul propriei conștiințe, să acepte faptul
de a fi muritor, și să se concentreze pe timpul care i-a mai rămas
de trăit.

Pacientul ca ființă în lume


În psihoterapia existențialistă, pacientul încearcă să răspundă la
întrebările precum Cine sunt eu?Cum pot să mă regăsesc sau să
mă accept ca ființă? Ce îmi doresc cu adevărat? - lucrul respectiv
confer unicitate fiecărui om și îl face să fie perceputnu doar caun
produs, ci ca un proces în deplină desfășurare.

Triunghi ( o corelație între toate acestea)


a)Lumea biologică -mediul ambiant în care ne aflăm ,
b)Lumea aproapelui nostrum- relațiile și convețuirea cu ființele
umane din jur
c) Lumea proprie - relația cu noi înșine, lumea în sine pentru sine.

În soluționarea problemelor lăuntrice a omului ,se pune un


accent deosebit pe trecutul acestuia, cum îl percepe el în present și
în ce măsură îi poate influența reușitele pe viitor.
Autorii existențialiști Frieda Fromm- Reichmann și Harry
Stack Sullivan deasemenea pun în discuție alte problem
importantecu care se confruntă omul contemporan, precum
izolarea, criza de personalitate, singurătatea.

Paradigma socială în patopsihologie


Obiectul de studiu -
- Înțelege și explică influența socialăasupra genezei maladiilor
mintale, precum și consecințele tulburărilor mintaleasupra
relațiilorcelui afectat cu mediul social.
Interpretările susținătorilorabordării sociale se bazează pe
concept precum structura și comunicarea familiei , rețelele
socialecondițiile socialeși etichetele și rolurile sociale.

1. Tulburări mintale și clasa socială


- Expunerea persoanelor la unele condiții de viață pe care le
manifestă anumite clase sociale , ar putea favoriza dezvoltarea
unor maladii mintale .
- Stadiul efectuat de Faris și Dunham - cu cît nivelul clasei
sociale este mai coborât , cu atât numarul de internări pentru
tulburări mintale este mai ridicat (tulburări precum schizophrenia,
psihoza alcoolică, toxicomanie si paralizie generala).
Myerson(1940) formulează ipoteza derivei sociale
- Persoanele cu schizofrenie treptat se pot îndrepta spre partea de
jos a structurii sociale , din cauza incapacității lor de a face față
problemelor vieții de toate zilele.
- Procesul respectiv a fost numit de către Eaton si mobilitate
descendenta.
Aceasta poate fi intergenerațională (atunci când persoana
bolnavă este comparată cu părinții săi) sau intragenerațională
(atunci când comparația implică o studiere a celuiași individ).

- Selecția socială - procesul care ar face ca unele persoane


(datorită caracteristicilor lor cum ar fi vârsta , sexul, trăsăturile de
personalitate sau predispoziția psihotică) să fie selecționate pentru
a lucre în anumite grupuri profesionale sau pentru a locuiîn
anumite zone urbane etc.

Analiza variațiilor istorice ale datelor


epidemiologice
Relația dintre gradul de manifestare a tulburărilor
mintaleși schimbările sociale.
1. Suicidul
2. Schizofrenia
3.Problematica subiacentă cererilor de consultație psihologică și
psihiatrică.

1. Suicidul
Cercetările efectuate de către Sainsbury au demonstratcă incidența
suicidului depinde de mai multe variabile decît procesul de
industrializare și de urbanizare, în ciuda faptului că în Anglia
incidența era una destul de ridicată în timpul perioadei respective
(sec. XVIII).
Sainsbury a efectuat cercetarea sa în 18 țări, bazându-se pe 15
variabile printre care - procentul de divorțuri, procentul de șomeri,
procentul crimelor, procentul de femei angajate, procentul
persoanelor cu vîrsta peste 15 ani.
Dacă Anglia și Grecia prezentau o scădere a frecvenței
suicidului odată cu creșterea acestor variabilecelelalte țări
europene(mai ales Polonia, Olanda, Danemarca, Irlanda, și
Ungaria) se caracterizează printr-o creștere a acestei frecvențe

2. Schizofrenia
Studiile efectuate de Torrey (1980) susțin că schizofrenia nu este
atât de detaliat descrisă în antichitate fapt ce demonstrează că în
acea vreme societatea nu remarca în mare parte tulburare mintală
respectivă.
Odată cu începerea procesului de industrializare, incidența
schizofreniei începe să crească.

Cooper și Sartorius (1977) propun un șir de factori asociați


industrializării c ear provocamărirea frecvenței schizofreniei-
- preponderența în marile comunități urbane a familiilor nucleare
(numite și familii simple compuse din soț , soție și copii minori).
- specializarea muncii și rolurilor sociale,
- supraviețuirea unui număr mai mare debebeluși și copii, dintre
care unii cu o vulnerabilitate mărită la schizofrenie.

3. Schimbări în problema subiacentă cererii de


consultații psihologice și psihiatrice
- Cercetările efectuate de Samitca (1982) în domeniul respectiv
respectiv arată că față de epoca precedentă, s-a înregistrat o
diminuare a numărului de nevrozeclasice, și creșterea accelerată
a tulburărilor depresive, de personalitate și de caracter.

Factorii ce au influiențat apariția tulburărilor -


a) Marea mobilitate geografică
b) Prezența masivă și intensă a mijloacelor electronice
c) Un nivel foarte ridicat al anomie
d) O creștere foarte mare a timpului liber
e) Abundența de bunuri și servicii
f)Urbanizarea masivă.

Schimbările apărute în etapa contemporană au afectat


considerabilcalitatea vieții, atât pe plan fizic cât și pe cel
psihologic. Deși noile tehnologii oferă o gamă largă de opțiuni și
facilitează munca oamenilor, aceștea se confruntă cu multe
dificultăți în rezolvarea problemelorpersonale și sociale, fiind
expuși la un nivel înalt de stres.
Lipsa unui echilibru emoțional sănătos, factorii stresori și
creșterea timpului liber au provocat treptat creșterea incidenței
tulburarilor mintale în societate.

S-ar putea să vă placă și