FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

MASTERAT: MANAGEMENTUL ORGANIZAŢIEI

FORMĂ DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

CARACTERISTICILE
DISTINCTIVE ALE SERVICIILOR
BANCARE
 2012

Cuprins:

INTRODUCERE............................................................................................................3
I. TIPURI DE SERVICII...............................................................................................6
Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri) ...................................................6
Facilitãţi de împrumut (de credit) .............................................................................6
Servicii privind transferul fondurilor.........................................................................7
II. ALTE SERVICII OFERITE DE BĂNCI..................................................................7
VALUTA...................................................................................................................7
CECURILE DE CĂLĂTORIE..................................................................................7
PLĂȚI PRIVIND DERULAREA CHELTUIELILOR GUVERNAMENTALE......8
ÎNCASAREA TAXELOR ŞI AMENZILOR............................................................8
CONSEMNAREA DE DEPOZITE...........................................................................8
SERVICII DE EXECUTOR TESTAMENTAR........................................................8
CASETE PENTRU PĂSTRAREA VALORILOR....................................................8
SEIFURILE................................................................................................................9
BANCĂ LA DOMICILIU.........................................................................................9
DEPUNERILE PENTRU O NOAPTE......................................................................9
EUROCECURILE.....................................................................................................9
ASIGURAREA DE CĂLĂTORIE, BT 24 SI UTILIZAREA TOKEN-urilor........10
ANALIZA SWOT....................................................................................................11
CONCLUZII................................................................................................................13
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................14

2
INTRODUCERE

Banca Transilvania (BT) (BVB: TLV) este o instituţie bancară cu sediul

la Cluj-Napoca în România. Istoria BT a început în Cluj-Napoca, în 1994, la iniţiativa
unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o bancă locală, un brand
de Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor a determinat consolidarea poziţiei
Băncii Transilvania, într-o primă etapă în Cluj şi, ulterior, la nivel regional şi naţional,
pentru ca în 2007 să se extindă inclusiv în Cipru. Banca şi-a orientat la început
activitatea spre sectorul ÎMM şi, datorită cererii pieţei, în scurt timp această a început
să se dedice şi domeniului retail.
În anul 1997, Banca Transilvania a devenit prima instituţie bancară din
România, care a fost cotată la Bursa de Valori Bucureşti.
Din anul 2002, Banca Transilvania are un management cu know-how
internaţional, care a imprimat băncii un stil diferit, caracterizat prin deschidere şi
flexibilitate.
Un alt moment important pentru bancă a fost anul 2003, de când identitatea de
corporaţie are un nou concept, conform noii misiuni a băncii. Re-branding-ul a
însemnat modificarea logo-ului băncii, precum şi implementarea unui standard nou
privind unităţile sale.
Reţeaua teritorială s-a extins până la 183 de unităţi în noiembrie 2005, din care
10 unităţi doar în municipiul Cluj-Napoca.
Potrivit BNR, în martie 2006, Banca Transilvania se clasă pe locul 9 în
clasamentul celor mai mari bănci româneşti cu active în valoare 1 494 milioane
de euro şi o cotă de piaţă de 4%, în apropierea HVB, Alpha Bank şi Bancpost.
Totodată, Banca Transilvania se clasează în decembrie 2005 pe poziţia a patra în
privinţa numărului de sucursale şi agenţii, în număr de 285. BT deţine 19 puncte de
lucru în Cluj-Napoca, unde se află sediul central al băncii.
În august 2007, BT ocupa locul cinci în topul băncilor româneşti în funcţie de
active cu 3,14 mld. Euro şi poziţia a patra în ceea ce priveşte numărul de filiale.
Banca Transilvania este listată în indexul BET-10 la Bursa de Valori Bucureşti.
În octombrie 2008, Banca Transilvania avea 526 de sucursale şi o reţea de 750 de
bancomate şi 10.000 de POS-uri.
Banca Transilvania a încheiat anul 2009 cu active de 4,6 miliarde de euro,
corespunzător unei cote de piaţă de 5,9% şi locului opt în ierarhia băncilor.
În martie 2009, banca avea o reţea teritorială de 500 de unităţi şi avea 6.000 de
angajaţi.
Banca Transilvania (BT) este Banca Oamenilor Întreprinzători din România
şi cea mai mare instituţie bancară cu capital privat majoritar românesc. Banca se

3
clasează pe poziţia a 3-a în topul băncilor din România, în funcţie de active, la finalul
anului 2011.
Strategia băncii este susţinută de actionari puternici: Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare, care deţine 15% din capitalul social, Bank of Cyprus şi
IFC - Divizia de investiţii a Băncii Mondiale.
Una dintre priorităţile BT este inovaţia şi dezvoltarea continua a serviciilor şi a
angajaţilor, aşa încât calitatea să fie cele care fac diferenţa.1

Echipa şi reţea de unităţi

Reţea teritorială de unităţi:

§ 2010: 500
§ 2009: 500
§ 2008: 526
§ 2006: 285
§ 2005: 183
Număr de angajaţi:
§ 2009: 5.499
§ 2008: 5.923

În prezent echipa Băncii Transilvania este formată din peste 6.000 de angajaţi,
iar media de vârstă este de 33 de ani. BT se află în Topul celor mai doriţi angajatori
din România, conform unui studiu realizat în 2011 de Daedalus MillwardBrown şi
publicat de revista BÂZ.
Banca Transilvania este prezentă în toate centrele economice importante din
ţară, având o reţea formată din peste 560 sucursale, agenţii şi puncte de lucru.

Profit net:
2011: 131,87 milioane lei
2010: 97,85 milioane lei
2009: 61,93 milioane lei

Active:
2011: 24 miliarde lei
2010: 21.589 milioane lei
2009: 19.472 milioane lei2

Banca a devenit operaţională la 16 februarie 1994 prin deschiderea sucursalei din

Cluj-Napoca.

Potrivit actelor constitutive ale băncii, niciun acţionar nu poate să deţină mai mult
de 5% din capitalul social al băncii decât cu aprobarea AGA. Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este singurul acţionar căruia i-a fost permis să

1
http://www.bancatransilvania.ro/
2
http://www.adevarul.ro/financiar/BT

4
depăşească limita de deţinere. BERD este cel mai important acţionar al băncii, cu un
pachet de circa 15%. BERD a intrat în acţionariatul Băncii Transilvania în anul 2001.

În 2007, Banca Transilvania a înfiinţat prima sucursală în afara României,

la Nicosia în Cipru. Potrivit preşedintelui Consiliului de Administraţie al băncii, Horia
Ciorcilă, Banca Transilvania are în vedere intrarea pe piaţa Republicii Moldova ca
una dintre variantele de extindere pentru continuarea creşterii după 2008. Ideea
intrării în Moldova a fost susţinută şi de Roberto Marzanati, vicepreşedinte al
Consiliului de Administraţie şi reprezentant al BERD ca acţionar principal al băncii.
În Republica Moldova funcţionează o filială a Băncii Comerciale Române (BCR
Chişinău), Alpha Bank România este un puternic acţionar al Victoriabank, Raiffeisen
Bank România are o reprezentanţă acolo, iar managementul Mobiasbancă, subsidiara
locală a grupului Société Générale, este asigurat de reprezentanţa română a
grupului, BRD.

Valoarea pe bursă a Băncii Transilvania se îndrepta în 2007 spre pragul de 2

miliarde Euro, dar, în urma corecţiilor drastice care au urmat pe pieţele financiare,
banca a ajuns la o capitalizare bursieră sub 300 milioane euro, în aprilie 2009.

În decembrie 2009, Bank of Cyprus a achiziţionat un pachet de 9,7% din titlurile

Băncii Transilvania prin mai multe tranzacţii realizate pe Bursa de Valori Bucureşti,
în valoare totală de 58 milioane de Euro.

În februarie 2010, Banca Transilvania a devenit acţionarul unic al Medicredit

Leasing IFN, la care deţinea deja 57,39% din ianuarie 2007.

Grupul Financiar Banca Transilvania s-a format în anul 2003, principala sa

componentă fiind Bancă Transilvania, alături de care mai figurează BT Asset
Management, BT Direct, BT Leasing, BT Securities, Compania de Factoring, BT
Finop Leasing şi Medicredit. Grupul Financiar BT va purta sigla BT, în care centrul
puterii îl va reprezenta Banca Transilvania, care are cote de participare de 100% sau
poziţii majoritare în cadrul subsidiarelor.

BT Asset Management (BT AM), are ca obiect de activitate administrarea

activelor grupului. BT Asset Management a fost înfiinţat în anul 2005 şi
administrează fondurile BT Maxim, BT Clasic, precum şi fondul închis de
investiţii BT Înveşt la care deţine plasamente în companiile româneşti cu potenţial
ridicat de dezvoltare. În anul 2007, BT Asset Management era liderul pieţei fondurilor
mutuale cu o cotă de 15,3%, în anul 2008 se situa pe poziţia a doua, coborând pe
poziţia a cincea în anul 2009, cu o cotă de piaţă de 5,2% şi cu active de 77,3
milioane lei.

5
I. TIPURI DE SERVICII

Bãncile furnizeazã clienţilor trei tipuri principale de servicii și anume:

1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri);

2. Facilitãţi de împrumut (de credit);
3. Servicii privind transferul fondurilor.

Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri)

O bancã atrage bani de la clienţii sãi, prin conturi bancare, plãtindu-le, în

schimb, dobândã pentru depozitele constituite. Plata acestor dobânzi este o cheltuialã
pentru bancã.
Atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice, bãncile deschid, în
evidenţa lor, urmãtoarele tipuri de conturi: conturi curente (la vedere), în lei şi/sau în
valutã, conturi în care titularii pot face operaţiuni de încasãri şi plãţi curente; conturi
de depozit (la termen), în lei şi/sau în valutã, conturi în care depunerile se fac pentru
un anumit termen, perioadã în care titularii nu pot efectua nici depuneri în cont, nici
plãţi din aceste conturi.
În funcţie de anumite activitãţi specifice, pentru clienţii persoane juridice,
bãncile mai deschid şi alte tipuri de conturi, cum sunt: conturi blocate, în care sunt
depuse sume în lei şi/sau în valutã, reprezentând capitalul social necesar constituirii
unei societãţi comerciale. Dupã ce clientul prezintã la bancã dovada înregistrãrii
societãţii la Registrul Comerţului, contul este deblocat, iar sumele sunt virate în contul
curent al societãţii; conturi blocate cu destinaţie specialã, sunt conturi în care
disponibilitãţile titularului sunt temporar blocate, în raport de o anumitã operaţiune, ca
mãsurã de protecţie pentru bancã şi pentru bună desfăşurare a unor obligaţii de platã
cãtre strãinãtate (acreditive, garanţii etc.). Ele se pot constitui, dupã caz, în lei şi/sau
în valutã; conturi pentru credite, destinate sã evidenţieze creditele (în lei şi/sau în
valutã) acordate de bancã clienţilor şi din care urmeazã ca aceştia sã dispunã plãţi;
Conturi cu suma dobânditã prin participare la licitaţiile valutare, evidenţiazã sume în
lei sau valutã rezultate din operaţiunile de vânzare/cumpãrare de valutã sau lei pe
piaţa interbancarã, ordonate de client şi efectuate de bancã în contul acestuia.

Facilitãţi de împrumut (de credit)

Bãncile împrumutã clienţilor lor sume de bani pentru finanţarea afacerilor

acestora. Unele bãnci oferã împrumuturi atât persoanelor fizice cât şi persoanelor
juridice. Clientul trebuie sã plãteascã un tarif pentru analizarea de cãtre bancã a
oportunitãţii acordãrii creditului şi o dobândã pentru creditul primit. Aceste tarife şi
dobânzi reprezintã un venit pentru bancã.

6
Servicii privind transferul fondurilor

Bãncile furnizeazã şi servicii privind plãţile prin transferul fondurilor (atât

electronic cât şi prin instrumente de platã), în numele şi la cererea clienţilor lor. Banca
percepe un comision pentru acest serviciu, comision a cãrui mãrime variazã în funcţie
de valoarea sumei şi tehnica de transfer a banilor.
Acest comision aduce un venit bãncii.
Majoritatea persoanelor juridice folosesc o parte, sau chiar toate aceste
servicii, la un moment dat, la fel cum unele persoane fizice pot apela la ele, din când
în când.

II. ALTE SERVICII OFERITE DE BĂNCI

În afarã de tipurile de conturi menţionate mai sus, persoanele juridice (şi, într-o
proporţie mai micã şi persoanele fizice) pot avea şi alte solicitãri decât cele privind
operaţiunile de bazã ale bãncilor. Bãncile oferã multe servicii care aduc venituri din
comisioanele, spezele şi tarifele percepute pentru efectuarea lor. În prezent, bãncile
româneşti fac eforturi pentru diversificarea ofertei de produse bancare.

VALUTA

În cazul cãlãtoriilor în strãinãtate, sunt necesare şi mici cantitãţi din moneda ţãrii
respective, pentru cheltuieli imediate, deşi, este mai sigur pentru turişti sã foloseascã
cecuri de cãlãtorie sau instrumente de platã asemãnãtoare, în loc sã poarte asupra lor
valutã în numerar. Bãncile pot asigura clienţilor posibilitatea de a procura majoritatea
valutelor ţãrilor lumii.
Bãncile vând monedã strãinã (valutã) la cursuri de schimb competitive şi percep
un comision, pentru serviciul prestat. Principalii concurenţi ai băncilor, în acest
domeniu, sunt casele de schimb valutar şi agenţiile de turism, în special din zonele de
destinaţie ale cãlãtoriilor de vacanţã. Aceste douã tipuri de organizaţii trebuie sã-şi
procure, la rândul lor, monedele destinate schimbului valutar (de obicei acestea
cumpãrând valutã de la bãnci).

CECURILE DE CĂLĂTORIE

Cecurile de cãlãtorie sunt cele mai cunoscute servicii bancare oferite

persoanelor care cãlãtoresc. Cecurile pot fi folosite ca atare, pentru plata bunurilor şi
servicilor, în toate ţãrile lumi sau pot fi schimbate, oricând, în numerar.
Un cec de cãlãtorie cuprinde promisiunea unei bãnci (sau a unei organizaţii cu o
reputaţie similarã) de a plãti o sumã de bani oricãrei persoane ce posedã fila de cec de
la persoana în numele cãreia a fost emis cecul. Cecurile de cãlãtorie se pot procura de
la orice bancã. Pânã de curând, majoritatea bãncilor emiteau propriile cecuri de
cãlãtorie. În prezent cele mai multe bãnci au încheiat acorduri de a emite cecurile
uneia dintre cele mai mari companii internaţionale de cecuri de cãlãtorii.

7
PLĂȚI PRIVIND DERULAREA CHELTUIELILOR
GUVERNAMENTALE

Băncile efectueazã plãţi şi în numele guvernului, în special cele privind

finanţarea unor proiecte de investiţii de stat. Spre exemplu, statul poate finanţa,
construcţia unei noi şcoli sau a unui spital. Companiile de construcţii vor primi banii
aferenţi lucrãrilor efectuate şi finanţate din fondurile statului, prin intermediul
bãncilor.

ÎNCASAREA TAXELOR ŞI AMENZILOR

Persoanele care trebuie sã plãteascã taxe sau amenzi pot folosi sistemul
bancar, pentru plata sumelor datorate diferitelor instituţii sau chiar statului.

CONSEMNAREA DE DEPOZITE

La bãnci se pot constitui sume în depozit, cu un rol de garanţie, care sunt

pãstrate pe perioada soluţionãrii unor diferende judiciare sau a altor cauze.

SERVICII DE EXECUTOR TESTAMENTAR

Unele bãnci oferã clienţilor acest tip de serviciu specializat, legat de moştenirile
şi proprietãţile clienţilor decedaţi. Bãncile trateazã rezolvarea acestor probleme cu
autoritãţile administrative, în numele şi la cererea urmaşilor sau a beneficiarilor
respectivei proprietãţi. Pentru aceste servicii, banca percepe un comision, în funcţie de
valoarea proprietãţii

CASETE PENTRU PĂSTRAREA VALORILOR

Clienţii unei bãnci pot folosi seifurile acesteia pentru pãstrarea unor valori.
Serviciul se numeşte casete pentru pãstrarea valorilor, bãncile percepând în schimb un
comision.
În baza acestui serviciu, clienţii îşi pot lãsa spre pãstrare articole de valoare,
cutii închise, testamente sau alte documente importante. Banca emite o chitanţã pentru
bunurile lãsate în pãstrare, asumându-şi, astfel, rãspunderea asupra acestora.

SEIFURILE

Acest tip de serviciu, la fel ca şi casetele de valori, implicã folosirea unor spaţii
special amenajate care aparţin bãncii. Clientului i se pune la dispoziţie un seif, accesul
la seif fiind sub un dublu control, banca pãstrând o cheie şi clientul cealaltã. Accesul

8
la seif poate avea loc oricând în timpul orelor de program ale bãncii, timp în care
clientul poate retrage sau depune orice obiecte sau documente.

BANCĂ LA DOMICILIU

Aceastã sintagmã este un termen nou, utilizat în practica bancarã contemporanã

şi se referã la posibilitatea bãncilor de a oferi clienţilor serviciul bancar la domiciliu
sau prin telefon. Folsind metode electronice, clienţii au acces la conturile lor fãrã sã-şi
pãrãseascã domiciliul. Mai existã alte câteva servici pe care bãncile occidentale le pot
oferi clienţilor lor.

DEPUNERILE PENTRU O NOAPTE

Aceastã facilitate este oferitã acelor clienţi care doresc sã depoziteze fonduri, în
timpul când banca este închisã. Cei care apeleazã cel mai des la acest serviciu sunt
gestionarii şi casierii magazinelor, care doresc sã-şi depoziteze, pentru siguranţã,
încasãrile zilnice la bancã. În general, sunt douã metode de administrare a depozitului.
Banca poate sã deschidã depozitul în absenţa clientului (dupã verificarea
sumelor aduse) şi apoi sã crediteze contul clientului. În a doua variantã, clientul adunã
banii destinaţi depozitãrii peste noapte urmând sã-i verse cu regularitate sau la
anumite perioade de timp. Pentru astfel de operaţiuni, bãncile au spaţii special
amenajate şi, binenţeles, percep un comision.

EUROCECURILE

O carte de credit Eurocec permite clientului sã schimbe cecul în numerar, la

bãncile afiliate la sistemul Eurocec, din orice ţarã din Europa. Avantajul utilizãrii
eurocecurilor, comparativ cu folosirea cecurilor de cãlãtorie este dat de faptul cã, în
limita unei anumite sume (de exemplu 200 $), clientul nu trbuie sã achite în prealabil
contravaloarea acestora. Valoarea cecurilor este debitatã în contul clientului, în
momentul transmiterii lor la banca emitentã. Cãrţile de credit Eurocec sunt folosite cu
sisteme de identificare speciale.

ASIGURAREA DE CĂLĂTORIE, BT 24 SI UTILIZAREA

TOKEN-urilor

E bine că toţi cei care cãlãtoresc în strãinãtate sã fie sfãtuiţi ca înainte de

începerea cãlãtoriei sã fie asiguraţi pe timpul acesteia, recurgând în acest sens la
“asigurarea de cãlãtorie “. De regulã, bãncile oferã un pachet standard prin care
asigurã clientul împotriva principalelor riscuri de cãlãtorie contra plãţii unei prime de
asigurare. Principalul risc, acoperit prin aceste asigurãri, este cel privind asistenţa
medicalã, în puţine ţãri strãine având acces direct la un tratament de urgenţã gratuit.
Asigurarea de cãlãtorie permite rambursarea sumelor cheltuite, deşi poate exista
o limitã maximã a sumei recuperabile. Ţãrile din Uniunea Europeanã au încheiat
acorduri reciproce cu privire la asigurarea asistenţei medicale.

9
3
http://www.legeonline.ro/
Token - dispozitiv de autentificare în aplicația Internet/Mobile Banking care
interacționează cu aplicația Internet/Mobile Banking și generează coduri aleatoare
care vor fi utilizate de către utilizatori la logarea în aplicație și pentru semnarea
tranzacțiilor efectuate prin intermediul acesteia. La semnarea operațiunilor, aplicația
va returna un cod care, odată introdus în dispozitivul token, acesta va genera codul de
autorizare al operațiunilor, pe principiul “Challenge response“.

Accesul la dispozitivul token se realizează cu ajutorul codului PIN al acestuia,

fiind o modalitate suplimentară de securizare a logării în aplicație. Alegerea codului
PIN se realizează exclusiv de către dumneavoastră, în momentul abonării la aplicație.
Acest cod trebuie memorat și ținut secret.
Nu divulgați codul PIN nimănui, nici măcar angajatului băncii!
Nimeni nu are dreptul să solicite această informație confidențială!
Codul PIN trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
 să fie format din 4 cifre;
 să nu conțină secvențe mai lungi de 3 cifre consecutive (ex. 4321 nu este
permis, în schimb 1235 se acceptă ca și cod valid);
 să nu conțină 4 cifre identice (ex. 0000 nu este permis).
ATENȚIE: Codul PIN este o informație confidențială și care nu trebuie divulgată
nimănui.
Este recomandată schimbarea periodică a PIN-ului sau ori de câte ori există suspiciuni
că acesta se află în posesia unei terțe persoane.

Principalele functionalități:
 vizualizare rapidă a situației conturilor curente, a conturilor de card, a
istoricului de tranzacții pe cont, a creditelor și a depozitelor existente (NEW);
 vizualizarea, exportarea și tipărirea istoricului de tranzacții;
 vizualizarea, exportarea și tipărirea extraselor;
 derularea unei game largi de operațiuni precum:
 Plăți periodice de utilități catre furnizori predefiniți (NEW)
 Plăți între conturile proprii (NEW)
 Plăți lei către alt beneficiar
 Plăți lei către buget
 Plăți programate - standing orders (NEW)
 Schimburi valutare
 Conversii valutare (NEW)
 Plăți valutare interne și externe
 Constituire și lichidare depozite
 Importuri de fișiere de plăți
 definirea de alerte legate de tranzacții cu cardul (NEW);

10
  modificarea în timp real a stării cardurilor și a limitelor de tranzacționare
(NEW);
 informații despre paritățile între valute / convertor valutar (NEW);
 gestionarea costurilor și a țintelor de economisire prin opțiunea Personal
Finance Manager (NEW);
 vizualizarea istoricului de activitate derulat în BT24 (NEW);
 personalizarea denumirii conturilor, setarea contului preferat precum și
selectarea limbii dorite de recepționare a mesajelor (NEW);
 recepționarea de alerte referitoare la plățile de utilități, plăți programate și
plățile refuzate de către bancă prin intermediul aplicației și prin e-mail, la
alegere (NEW);

 Analiza SWOT- Banca Transilvania

             Analiza SWOT trateaza organizatia din punct de vedere a 4 atribute:

1. Forta (strength) defineste componenta organizatiei si are un sens comparativ

cu concurenta;
2. Punctele slabe (weaknesses) stabilesc la ce nu este buna o organizatie,
dimensiunile incheiate ale acesteia, dezavantajele pe care le confera intr-un
sistem concurential;
3. Oportunitatile (opportunities) se concretizeaza in aparitia de noi piete,
existenta unui boom, factori macroeconomici de amplificare a cererii,
subventii, dobanzi scazute;
4. Amenintarile (threats) exista in cadrul unei perioade de recesiune.

Factori interni Factori externi

Puncte tari (S) Puncte slabe (W) Oportunitati(O) Amenintari(T)
- este prima societate - sanctiuni relativ- posibilitati de- cresterea sau
bancara cotata la usoare pentrudezvoltare sireducerea
Bursa de Valori neplatitorii de credite; extindere prinnumerarului din
Bucuresti; intermediul economie;
- slaba verificare asucursalelor si
- are peste 550.000 persoanelor care depunfilialelor; - politica B.N.R.
clienti; formulare pentru de stabilizare a
contractarea de credite- lansarea pe piataeconomiei;
- transparenta si bancare; bancara de produse
munca in echipa; bancare care sa se- rata scazuta a
- incheierea de asigurariadreseze in moddobanzilor pentru
- produse si servicii de de bunuri si persoane aspecial uneidepozite si o rata
ultima generatie; caror valorificare secategorii deridicata a
face pe criteriipersoane fizice cudobanzilor pentru
- peste 400 de banci invechite, fara a lua invenituri scazute; credite pe piata
corespondente; calcul eventualele

11
- practicarea unor modificari ale bunurilor-imbunatatirea monetara.
servicii noi in acest in cauza. ofertei de credite pe
domeniu: depozitarea piata bancara din- concurenta
si pastrarea de obiecte - dimensiunile relativRomania (caputernica a unor
si alte valori in casete reduse ale societatii,actiune a BNR); societati cu
de valori sau tezaur, fapt ce nu ii permite sa potential financiar
operatiuni cu titluri de faca fata unor comenzi -imbunatatirea ridicat
stat, preschimbarea de tipurilor de carduri
bancnote uzate; importante pe piata bancara a- fluctuatiile
Romaniei. cursului de schimb
- aplicarea unui - lipsa unor contracte valutar si ale
management de ferme de aprovizionare-diversificarea inratelor dobanzii
calitate. si desfacere continuare, a gameicare pot impinge
de produse pe piataclientii spre
- cresterea continua a - situatie financiara bancara din variante
cifrei de afaceri dezechilibrata Romania alternative de
creditare/ investire
- adaptabilitate la - scaderea- posibilitatea
cerintele pietei profitabilitatii cresterii - promovarea unei
competitivitatii prinpolitici monetare
- sector de activitate - datorii restante laliberalizarea pieteide natura a
viabil bugetul statului creditelor la nivelmodifica artificial
European puterea de
- diversificarea ofertei - acordarea unui volum(posibilitatea cumparare a
de produse mai mare de credite inatragerii de clientbanului si rata
comparatie cumai numerosi si maiinflatiei
depozitele bancii; puternici din punct
de vedere financiar) -liberalizarea la
nivel European a
pietei creditelor
bancare

-utilizarea
defectuoasa a
instrumentelor
politicii monetare
care pot cauza
dezechilibre pe
aceasta piata

12
CONCLUZII

Cu un management internaţional, Banca Transilvania este acum o bancă

flexibilă şi modernă, misiunea ei fiind aceea de a asigura randamente superioare
acţionarilor săi şi de a poziţiona clientul în centrul preocupărilor sale.
Având ca principiu de bază ideea că într-o afacere ambii parteneri trebuie să câştige,
banca şi-a creat o reţea teritorială extinsă în toate zonele ţării. Această extindere
teritorială, pe principiul paşilor mici dar siguri, vine ca o evoluţie firească în
dezvoltarea băncii, fiind graniţa în ideea de a oferi clienţilor o servire cât mai
completă din punct de vedere geografic, cât şi pentru deschiderea unor perspective de
dezvoltare a afacerilor în plan local şi regional.

13
BIBLIOGRAFIE:

1. Elena Botezat : “Management Strategic”, Editura Universitatii din Oradea,

2007
2. pag.173, “Situatia Managementului Strategic in cadrul Bancilor”

3. Militaru Gheorghe: ”Managementul Serviciilor”, Editura CH.Beck, Bucuresti,

2010.

4. http://www.bancatransilvania.ro/, art.2, accesat la data de 26.04.2012, ora

14:26

5. http://www.adevarul.ro/financiar/BT, accesat la data de 27.04.2012, ora 11:29

6. http://www.legeonline.ro/, art.168, accesat la data de 30.04.2012, ora 14:26

7. http://www.bt24.ro/asig./info, dsp/ing/BT, pct.12, accesat la data de

30.04.2012, ora 14:26

14