Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caractere generale.
Deoarece nu au structură celulară, nu sunt încadrate în cele cinci regnuri. Sunt
entităţi genetice infecţioase, submicroscopice, strict parazite intracelular. Nu au
metabolism propriu, se multiplică numai in celula gazdă pe care o parazitează.
Structură:
- unitatea morfologică şi funcţională a virusurilor este virionul alcătuit din:
a. capsidă = înveliş proteic
format din capsomere
b. genom viral (miez) format
dintr-o moleculă de ADN
sau ARN.
Exerciții
I Alegere simplă:
Alege varianta corectă:
1.Virusul infecţios este:
a) virusul vegetativ;
b) provirusul;
c) virionul.
2.Un bacteriofag este:
a) o bacterie care atacă virusul;
b) un virus care parazitează o bacterie;
c) nucleul unui virus.
3.Alegeţi afirmaţia corectă despre bacteriofagi:
a) au formă sferică;
b) fac parte din adenovirusuri;
c) fac parte din ribovirusuri.
4.Viroizii:
a) sunt alcătuiţi numai din proteine;
b) sunt alcătuiţi numai din acizi nucleici;
c) conţin o molecullă circulară de AND.
II Alegere multiplă:
Alege răspunsurile corecte:
1.Virusul este alcătuit din:
a) genom viral;
b) capsidă citoplasmă;
c) citoplasmă;
d) molecule de AND sau ARN.
2.Următoarele boli sunt determinate de virusuri:
a) tuberculoza;
b) poliomieleta;
c) holera;
d) variola.
3.Virusurile se pot înmulţi în:
a) celule moarte;
b) soluţii nutritive;
c) celulele vii;
d) celule gazdă.
4.Alegeţi afirmaţiile incorecte despre bacteriofagi:
a) au formă sferică;
b) fac parte din adenovirusuri;
c) fac parte din ribovirusuri;
d) sunt mâncători de bacterii.
IIIAsocieri:
Asociaţi corect noţiunile din cele două coloane:
REGNUL PROCARIOTA
Caractere generale
Sunt organisme unicelulare sau coloniale, libere, dar şi parazite.
Trăiesc in apă, sol, aer, în corpul plantelor, animalelor şi al omului. Pot trăi in
condiţii extreme cum ar fi apele termale cu temperatură de peste 1000C, sau gheţuri
veşnice cu temperaturi sub minus 1200C.
Au perete celular rigid, uneori acoperit de o capsulă sau mucus.
Au dimensiuni între 1µm-100µm.
Sunt imobile sau se deplasează cu ajutorul ciliiolr, flagelior sau prin plutire.
La majoritatea lor înmulţirea se face asexsuat prin diviziune directă (sciziparitate),
în condiţii nefavorabile formează spori de rezistenţă. La bacterii se întâlnşte si
fenomenul de conjugare (schimb de material nuclear între doi indivizi).
Clasificare:
a. BACTERII
- arhebacterii
- eubacterii (bacterii propriu-zise)
b. CIANOBACTERII = alge albastre - verzi
Arhebacteriile:
- sunt cele mai vechi,
- sunt exclusiv anaerobe
- se hrănesc prin chemosinteză exemplu bacteriile metanogene dar şi prin
fotosinteză (bacteriile din solurile sărăturate)
Eubacteriile = bacteriile propriu-zise
Forma bacteriilor: sferică (coci), spirală (spirili), virgulă (vibrioni), bastonaşe
(bacili). Uneori pot forma colonii diplococi, streptococi, stafilococi.
Alcătuirea unei bacterii:
- capsulă
- perete celular
- membrană plasmatică
- citoplasmă
- nucleoid
- cili
- flageli
Hrănirea:
- autototrofă: - chemosintetizante = bacteriile care fixează sulful si azotul
- fotosintetizante = bacterii cromogene purpurii
- heterotrofă: - saprofită exemplu - bacterii de putrefacţie
- bacterii fermentative
- bacterii simbiotrofe
- parazită - produc boli numite bacterioze (holera, febra tifoidă,
meningita, sifilisul)
Respiraţia:
- anaerobă- bacilul tetanosului (clostridium tetani)
- aerobă- bacilul fânului ( Bacillus subtilis).
Înmulţirea:
- diviziune directă= sciziparitate
- spori de rezistenţă în condiţii neprielnice
Reprezentanţi:
- Nostoc commune (cleiul pământului), are tal filamentos, neramificat, cu
heterocişti şi o teacă gelatinoasă foarte groasă
Mycrocystis, tal format din numerose celule dispuse intr-o masă gelatinoasă
- Alţi reprezentanţi: Oscillatoria, Rivularia.
Importanţa procariotelor.
♦ Cianobacteriilor contribuie prin fotosinteză la menţinerea concentraţiei
atmosferice a oxigenului.
♦ Asigură compuşii cu azot necesari plantelor prin fixarea azotului atmosferic
Alte bacterii asigură reciclarea carbonului, azotului, fosforului şi a altor elemente
chimice.
♦ Escherichia coli este utilizată de ingineria genetică pentru producerea
industrială a unor vitamine, enzime, medicamente (interferonul).
♦ Bacteriile produc fermentaţii acetice, lactice.
♦ Multe bacterii sunt parazite producând boli (bacterioze) la om, plante, animale.
- bacterioze la om: tuberculoza, tetanosul, pneumonia, difteria, sifilisul
- bacterioze la plante: cancerul rădăcinilor de sfeclă, arsura merilor şi a perilor,
bacterioza nucului
- bacterioze la animale: holera aviară, mamita gangrenoasă a oilor, morva
cabalinelor, rujetul porcului, tuberculoza taurinelor.
Exerciții
I Alegere simplă:
Alegeţi răspunsurile corecte:
1.În strucura bacteriei intră:
a) un nucleu diferenţiat;
b) nucleoid;
c) mitocondrii;
d) nici una din structurile amintite.
2.Referitor la bacilul fânului sesizaţi greşeala:
a) este un virus mobil;
b) are o respiraţie aerobă;
c) forma este de bastonaşe;
d) reprezintă un nucleoid.
3.Nutriţia bacteriilor se realizează:
a) numai heterotrof;
b) numai autotrof;
c) prin ambele modalităţi;
d) sunt exclusiv saprofite.
4.Alegele albastre-verzi au caracteristic cu excepţia:
a) nutriţie autotrofă;
b) conţin în celulă pigmenţi asimilatori;
c) au ca reprezentant Nostoc commune;
d) în celulă prezintă nucleu individualizat;
e) trăiesc in locuri umede.
II Asociere:
I Asociaţi corespunzător noţiunile din cele două coloane:
1.Vibrioni; a)formă sferică;
2.Spirili; b)formă de spirală;
3.Bacili; c)formă de virgulă;
4.Coci; d)formă de bastonaş;
II Asociaţi corespunzător noţiunile din cele două coloane:
1.Bacterioze la om; a)tetanosul;
2.Bacterioze la animale b)holera aviară;
c)encefalita virală;
d)morva cabalinelor;
e)sifilisul;
f)difteria.
III. Problemă
La unele bacterii în condiţii favorabile, o diviziune celulară are loc în 30 de
minute. Câţi descendenţi rezultă dintr-o bacterie în 1 oră; 10 ore, 24 ore, dacă in 12
ore numărul descendenţilor este de 16 milioane.