Sunteți pe pagina 1din 8

DIVERSITATEA LUMII VII

Viaţa a apărut pe Pământ în urmă cu 3 - 3,5 miliarde de ani; în timp, vieţuitoarele


s-au diversificat foarte mult. Biosfera cuprinde peste 5 milioane de specii din care
oamenii de ştiinţă au identificat şi descris 1,5 milioane.
Pentru a se orienta în această imensă diversitate, oamenii de ştiinţă s- au văzut
nevoiţi să facă ordine. Intâi a trebuit să definescă noţiunea de specie, şi anume
categoria care cuprinde organisme cu caractere asemănătoare, apoi a trebuit să
numească, să inventarieze, să clasifice pe principii filogenetice de taxonomie (taxis
=ordine ; nomis = lege ,regulă) multitudinea de specii.
Karl Linne în lucrarea sa “Sistema naturae “ a introdus nomenclatura binară
pentru denumirea speciilor, sistem utilizat şi în prezent. Acest sistem constă în
folosirea a două cuvinte de origine latină : primul , scris cu majusculă, reprezintă
genul, iar al doilea, scris cu minusculă, desemnează specia, adică unitatea
taxonomică fundamentală ,exemplu : Rossa canina (măceşul) Ursus arctos
(ursul brun).
În biologie este utilizată o serie ierarhică de categorii (unităţi) sistematice
(taxoni), în care sunt grupaţi indivizi biologici, în funcţie de gradul de asemănare
(rudenie) şi anume: specia, genul, familia, ordinul, clasa,filumul (încrengătura),
regnul.
Specia biologică reprezintă ansamblul tuturor indivizilor asemănători din punct
de vedere morfologic, anatomic, fiziologic, genetic, si comportamental care se pot
incrucişa liber între ei, producând descendenţi fertili.
Genul cuprinde o specie sau un grup de specii cu origine comună şi caractere
foarte apropiate.
Familia cuprinde un grup de genuri inrudite.
Ordinul reuneşte mai multe familii înrudite.
Clasa cuprinde unul sau mai multe ordine.
Încrengătura cuprinde mai multe clase asemănătoare.
Regnul reuneşte încrengăturile cu caractere comune si este cea mai mare
unitate de clasificare.
In prezent organismele vii sunt clasificate in cinci regnuri având la bază
urmatoarele criterii:
* numărul celulelor din corpul organismului (unicelulare si pluricelulare)
* tipul de nutriţie (autotrof, heterotrof)
* tipul de organizare a celulelor (procariot si eucariot)
Cele cinci regnuri sunt: Procariota, Protista, Fungi, Plantae, Animalia.
VIRUSURILE

Caractere generale.
Deoarece nu au structură celulară, nu sunt încadrate în cele cinci regnuri. Sunt
entităţi genetice infecţioase, submicroscopice, strict parazite intracelular. Nu au
metabolism propriu, se multiplică numai in celula gazdă pe care o parazitează.
Structură:
- unitatea morfologică şi funcţională a virusurilor este virionul alcătuit din:
a. capsidă = înveliş proteic
format din capsomere
b. genom viral (miez) format
dintr-o moleculă de ADN
sau ARN.

Virusurile se pot prezenta


sub trei stări:
-virus matur (virion)= virus complet
-virus vegetativ = format prin decapsidare si localizat in citoplasma celulei
gazdă
-provirus = genomul viral decapsidat integrat in cromozomul celulei gazdă.

Clasificarea virusurilor ţine seamă de mai multe criterii, si anume:


1. După tipul acizilor nucleici din genom pot fi:
* ribovirusuri (cu genom ARN)
* adenovirusuri (cu genom ADN)
Dintre ribovirusuri fac parte:
- virusul mozaicul tutunului (VMT) produce viroze la plantele de tutun.
- virusul gripal, produce gripa la om si animale.
- virusul rabiei produce rabia (turbarea) la animale si la om.
- virusul imunodeficienţei umane dobândite (HIV) distruge limfocitele T din
sângele uman.
Dintre adenovirusuri fac parte:
- virusul care infectează şi distruge bacteria = bacteriofag.
-virusul herpetic= produce herpesul.
2. După formă, pot fi: cilindrice, sferice, hexagonale.
3. După organismul parazitat: vegetale, animale, umane
Bolile produse de virusuri de numesc viroze.
- viroze la om: gripa, turbarea, variola, varicela, oreionul, hepatita virală.
- viroze la animale:pesta porcină, pesta ovină, febra aftoasă, turbarea, boala
vacilor nebune.
- viroze la plante: mozaicul tutunului, viroza cepei, viroza lalelelor.

Multiplicarea virusurilor- etape:


1. Ataşarea virusului la suprafata celulei gazdă.
2. Pătrunderea virusului in celulă, urmată de decapsidare; genomul devine liber
in citoplasma celulei infectate.
3. Multiplicarea în interiorul celulei parazitate, realizându-se prin replicare, unele
virusuri, dapă pătrunderea in celulă, se replică apoi distrug celula gazdă,
migrând în alte celule; acest proces poartă denumirea de ciclu litic.
4. Are loc asmblarea virală care constă in refacera capsidei si a învelişului
extern degradat.
5. Eliberarea virionilor nou formaţi din celulă favorizează infecţia altor celule.
Viroizii şi prionii – sunt cele mai simple particule infecţioase. Viroizii sunt
compuşi numai din acid nucleic iar prionii numai din proteine.
Ştiinţa care se ocupă cu studiul virusurior se numeşte <<Virusologie>>.
Virusologi români: Victor Babeş, Constantin Levaditti, Ştefan Nicolau.

Exerciții
I Alegere simplă:
Alege varianta corectă:
1.Virusul infecţios este:
a) virusul vegetativ;
b) provirusul;
c) virionul.
2.Un bacteriofag este:
a) o bacterie care atacă virusul;
b) un virus care parazitează o bacterie;
c) nucleul unui virus.
3.Alegeţi afirmaţia corectă despre bacteriofagi:
a) au formă sferică;
b) fac parte din adenovirusuri;
c) fac parte din ribovirusuri.
4.Viroizii:
a) sunt alcătuiţi numai din proteine;
b) sunt alcătuiţi numai din acizi nucleici;
c) conţin o molecullă circulară de AND.
II Alegere multiplă:
Alege răspunsurile corecte:
1.Virusul este alcătuit din:
a) genom viral;
b) capsidă citoplasmă;
c) citoplasmă;
d) molecule de AND sau ARN.
2.Următoarele boli sunt determinate de virusuri:
a) tuberculoza;
b) poliomieleta;
c) holera;
d) variola.
3.Virusurile se pot înmulţi în:
a) celule moarte;
b) soluţii nutritive;
c) celulele vii;
d) celule gazdă.
4.Alegeţi afirmaţiile incorecte despre bacteriofagi:
a) au formă sferică;
b) fac parte din adenovirusuri;
c) fac parte din ribovirusuri;
d) sunt mâncători de bacterii.
IIIAsocieri:
Asociaţi corect noţiunile din cele două coloane:

1.Adenovirusuri; a)virusul gripal;


2.Ribovirusuri; b)virusul herpetic;
c)virusul HIV;
d)bacteriofagi;
e)virusul rabiei.
V.Subliniaţi virozele specifice omului:
Encefalita virală, pesta porcină, oreionul, febra aftoasă, varicela, turbarea,
guturaiul, mozaicul tutunului, hepatita virală, pesta aviară, variola.

VI. Alcătuieşte un eseu cu tema ,,SIDA-viroză foarte periculoasă la om” după


următorul plan:
- căi de transmitere
- metode de prevenire a contaminării cu virusul HIV

REGNUL PROCARIOTA

Caractere generale
Sunt organisme unicelulare sau coloniale, libere, dar şi parazite.
Trăiesc in apă, sol, aer, în corpul plantelor, animalelor şi al omului. Pot trăi in
condiţii extreme cum ar fi apele termale cu temperatură de peste 1000C, sau gheţuri
veşnice cu temperaturi sub minus 1200C.
Au perete celular rigid, uneori acoperit de o capsulă sau mucus.
Au dimensiuni între 1µm-100µm.
Sunt imobile sau se deplasează cu ajutorul ciliiolr, flagelior sau prin plutire.
La majoritatea lor înmulţirea se face asexsuat prin diviziune directă (sciziparitate),
în condiţii nefavorabile formează spori de rezistenţă. La bacterii se întâlnşte si
fenomenul de conjugare (schimb de material nuclear între doi indivizi).
Clasificare:
a. BACTERII
- arhebacterii
- eubacterii (bacterii propriu-zise)
b. CIANOBACTERII = alge albastre - verzi
Arhebacteriile:
- sunt cele mai vechi,
- sunt exclusiv anaerobe
- se hrănesc prin chemosinteză exemplu bacteriile metanogene dar şi prin
fotosinteză (bacteriile din solurile sărăturate)
Eubacteriile = bacteriile propriu-zise
Forma bacteriilor: sferică (coci), spirală (spirili), virgulă (vibrioni), bastonaşe
(bacili). Uneori pot forma colonii diplococi, streptococi, stafilococi.
Alcătuirea unei bacterii:

- capsulă
- perete celular
- membrană plasmatică
- citoplasmă
- nucleoid
- cili
- flageli

Hrănirea:
- autototrofă: - chemosintetizante = bacteriile care fixează sulful si azotul
- fotosintetizante = bacterii cromogene purpurii
- heterotrofă: - saprofită exemplu - bacterii de putrefacţie
- bacterii fermentative
- bacterii simbiotrofe
- parazită - produc boli numite bacterioze (holera, febra tifoidă,
meningita, sifilisul)
Respiraţia:
- anaerobă- bacilul tetanosului (clostridium tetani)
- aerobă- bacilul fânului ( Bacillus subtilis).
Înmulţirea:
- diviziune directă= sciziparitate
- spori de rezistenţă în condiţii neprielnice

CIANOBACTERII = alge albastre-verzi


Caractere generale:
- sunt procariote unicelulare sau filamentoase
- trăiesc în principal în ape dulci unde se înmulţesc foarte repede, producând
,,inflorirea apei”.
- au nutritie autotrofă (prin fotosinteză), rar mixotrofă.
- pigmenţi asimilatori sunt reprezentati de colorofila ,,a” ficoeritrina, ficocianina.
- pigmenţii sunt localizaţi la nivelul unor membrane numite tilacoizi
-produsul de asimilaţie este amidonul, care are o structură chimică
asemănătoare cu a glicogenului
- peretele ceular este de natură celulozo-pectică
- au teacă gelatinosă care protejează peretele celular
- nu prezintă flageli sau cili
- înmulţirea se realizează prin diviziune directă, prin fragmente de tal, prin spori
de rezistenţă, heterocişti
- pot trăi în simbioză cu ciupercile şi formează lichenii
- pot fixa azotul din apă

Reprezentanţi:
- Nostoc commune (cleiul pământului), are tal filamentos, neramificat, cu
heterocişti şi o teacă gelatinoasă foarte groasă

Mycrocystis, tal format din numerose celule dispuse intr-o masă gelatinoasă
- Alţi reprezentanţi: Oscillatoria, Rivularia.

Importanţa procariotelor.
♦ Cianobacteriilor contribuie prin fotosinteză la menţinerea concentraţiei
atmosferice a oxigenului.
♦ Asigură compuşii cu azot necesari plantelor prin fixarea azotului atmosferic
Alte bacterii asigură reciclarea carbonului, azotului, fosforului şi a altor elemente
chimice.
♦ Escherichia coli este utilizată de ingineria genetică pentru producerea
industrială a unor vitamine, enzime, medicamente (interferonul).
♦ Bacteriile produc fermentaţii acetice, lactice.
♦ Multe bacterii sunt parazite producând boli (bacterioze) la om, plante, animale.
- bacterioze la om: tuberculoza, tetanosul, pneumonia, difteria, sifilisul
- bacterioze la plante: cancerul rădăcinilor de sfeclă, arsura merilor şi a perilor,
bacterioza nucului
- bacterioze la animale: holera aviară, mamita gangrenoasă a oilor, morva
cabalinelor, rujetul porcului, tuberculoza taurinelor.

Exerciții
I Alegere simplă:
Alegeţi răspunsurile corecte:
1.În strucura bacteriei intră:
a) un nucleu diferenţiat;
b) nucleoid;
c) mitocondrii;
d) nici una din structurile amintite.
2.Referitor la bacilul fânului sesizaţi greşeala:
a) este un virus mobil;
b) are o respiraţie aerobă;
c) forma este de bastonaşe;
d) reprezintă un nucleoid.
3.Nutriţia bacteriilor se realizează:
a) numai heterotrof;
b) numai autotrof;
c) prin ambele modalităţi;
d) sunt exclusiv saprofite.
4.Alegele albastre-verzi au caracteristic cu excepţia:
a) nutriţie autotrofă;
b) conţin în celulă pigmenţi asimilatori;
c) au ca reprezentant Nostoc commune;
d) în celulă prezintă nucleu individualizat;
e) trăiesc in locuri umede.

II Asociere:
I Asociaţi corespunzător noţiunile din cele două coloane:
1.Vibrioni; a)formă sferică;
2.Spirili; b)formă de spirală;
3.Bacili; c)formă de virgulă;
4.Coci; d)formă de bastonaş;
II Asociaţi corespunzător noţiunile din cele două coloane:
1.Bacterioze la om; a)tetanosul;
2.Bacterioze la animale b)holera aviară;
c)encefalita virală;
d)morva cabalinelor;
e)sifilisul;
f)difteria.
III. Problemă
La unele bacterii în condiţii favorabile, o diviziune celulară are loc în 30 de
minute. Câţi descendenţi rezultă dintr-o bacterie în 1 oră; 10 ore, 24 ore, dacă in 12
ore numărul descendenţilor este de 16 milioane.

IV. Elaboraţi un eseu cu tema ,,Bacteriile” după următorul plan:


- caracterizaţi celula procariotă;
- clasificaţi bacteriile după modul de hrănire;
- prezentaţi imoportanţa bacteriilor.

S-ar putea să vă placă și