ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII
Centrul de Pregătire pentru Apărare NBC „MUSCEL”

Nr. S.M.F.T.-38
din 11.09. 2006
NESECRET
Exemplarul nr. ...

F.T./NBC-4
MANUALUL PENTRU LUPTĂ
AL
PLUTONULUI DIN ARMA APĂRARE NUCLEARĂ,
BIOLOGICĂ ŞI CHIMICĂ

CÂMPULUNG MUSCEL
 NESECRET

- 2006 -

Şeful colectivului de elaborare: Colonel Tudorel RADU

Colectiv de elaborare: Colonel Ion BEREVOIANU

Locotenent-colonel Stelian RĂDULESCU
Locotenent-colonel Viorel STAMIN
Locotenent-colonel Ilie BĂLAN
Locotenent-colonel Carol PETERFI
Maior Gheorghe MITRICĂ
Maior Petre DUMITRU
Căpitan Dănuţ PASCARIU
Plt. Viorel PASCU
P.C.C. Adriana DASCĂLU

NESECRET
2 din 185
 NESECRET

CUVÂNT INTRODUCTIV

Apărarea nucleară, biologică şi chimică constituie un mod vital de asigurare a

libertăţii de acţiune a forţelor la nivel strategic, operativ şi tactic în cazul riscurilor,
prezenţei sau întrebuinţării ADMCRBN.
Declanşarea şi amplificarea procesului de reproiectare a teoriei şi practicii
militare, pentru realizarea dezideratelor privind interoperabilitatea şi compatibilitatea
structurală şi acţională a Forţelor Terestre cu celelalte structuri similare din armatele
ţărilor membre NATO, impune afirmarea unei noi gândiri privind elaborarea
publicaţiilor militare care să valorifice eficienţa experienţei acumulate prin
participarea la diferite misiuni în teatrele de operaţii. Acest proces vizează realizarea
unor structuri de apărare NBC suple, mobile, integrate eşaloanelor din compunerea
Forţelor Terestre, necesare pentru gestionarea situaţiilor CBRN şi menţinerea
capacităţii de luptă a trupelor pentru îndeplinirea misiunilor în condiţii/medii CBRN.
Pentru a te instrui „aşa cum trebuie să lupţi” este nevoie, în primul rând, de
principii, reguli şi norme stipulate în publicaţii militare care să fie la îndemâna
militarilor învestiţi legal cu putere de decizie şi execuţie, publicaţii care trebuie
elaborate avându-se în vedere, în primul rând „Lista cu cerinţele esenţiale ale
misiunii”.
Conţinutul manualului este proiectat în concordanţă cu prevederile actelor
normative în vigoare, asigură compatibilitatea şi interoperabilitatea cu principiile,
procedurile şi standardele operaţionale ale structurilor similare din armatele statelor
membre NATO.
„F.T./NBC-4, Manualul pentru luptă al plutonului din arma apărare
nucleară, biologică şi chimică”, prin principiile, misiunile şi regulile de angajare
prezentate, constituie o contribuţie, din punct de vedere teoretic şi practic-aplicativ, la
dezvoltarea tacticii acestui tip de subunitate.
Manualul, prin principiile şi procedurile de executare a cercetării NBC,
decontaminării RBC şi de întrebuinţare a fumului de mascare, este un ghid practic
util comandantului de pluton pentru conducerea sprijinului de apărare NBC al
operaţiilor marilor unităţi şi unităţilor din Forţele Terestre, precum şi ofiţerilor de stat
major, instructorilor şi comandanţilor subunităţilor de celelalte arme.
Prevederile din conţinutul manualului dau posibilitatea comandantului de
pluton să-şi pună în valoare creativitatea, flexibilitatea şi ingeniozitatea, stabilesc
nivelul său de autoritate şi competenţă şi exprimă foarte clar ce trebuie să ştie el şi
subordonaţii, dar mai ales ce trebuie să facă pentru asigurarea unui sprijin de apărare
NBC oportun şi eficient.

ŞEFUL STATULUI MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

General-locotenent
NESECRET
3 din 185
 NESECRET

dr. Sorin IOAN

Pagină albă

NESECRET
4 din 185
 NESECRET

CUPRINS

Pag.
CAPITOLUL I Principii generale ................................................................ 11

CAPITOLUL II Comanda şi controlul ........................................................ 13

SECŢIUNEA 1 Relaţiile de comandă şi de sprijin ....................................... 13
SECŢIUNEA a 2-a Sistemul de comandă şi control ..................................... 13
SECŢIUNEA a 3-a Responsabilităţile comandantului de pluton ................. 14
SECŢIUNEA a 4-a Pregătirea operaţiei ...................................................... 15
1. Planificarea operaţiei ............................................................................ 15
2. Organizarea operaţiei ............................................................................ 16
3. Cooperarea ............................................................................................ 19
4. Controlul ............................................................................................... 20
SECŢIUNEA a 5-a Sistemul de comunicaţii de campanie ........................... 21

CAPITOLUL III Plutonul de cercetare NBC ............................................... 22

SECŢIUNEA 1 Concepte generale ............................................................... 22
SECŢIUNEA a 2-a Rolul, locul şi destinaţia plutonului de cercetare NBC . 23
SECŢIUNEA a 3-a Organizarea, înzestrarea, misiunile şi posibilităţile
plutonului de cercetare NBC ............................................................................. 23
1. Organizarea şi înzestrarea plutonului de cercetare NBC ...................... 23
2. Misiunile şi posibilităţile plutonului de cercetare NBC ........................ 24
SECŢIUNEA a 4-a Pregătirea operaţiilor de cercetare NBC ........................ 29
1. Estimarea factorilor MIFT-TC .............................................................. 30
2. Pregătirea informativă a câmpului de luptă .......................................... 31
SECŢIUNEA a 5-a Cercetarea NBC în zona de operaţii ............................. 31
1. Cercetarea NBC în ofensivă ................................................................. 32
2. Cercetarea NBC în apărare ................................................................... 33
SECŢIUNEA a 6-a Cercetarea NBC în adâncimea dispozitivului
forţelor proprii .................................................................................................. 34
SECŢIUNEA a 7-a Tehnici de cercetare NBC ............................................. 34
1. Tehnici de căutare ................................................................................. 35
2. Tehnici de control ................................................................................. 38
3. Tehnici de supraveghere ....................................................................... 43
SECŢIUNEA a 8-a Intervenţia în caz de accident nuclear şi accident
chimic industrial ............................................................................................... 44
SECŢIUNEA a 9-a Operaţiile de prelevare a probelor ............................... 45
1. Conţinutul operaţiilor ............................................................................ 45
NESECRET
5 din 185
 NESECRET

2. Raportarea şi livrarea probelor ............................................................. 46

SECŢIUNEA a 10-a Particularităţi ale cercetării NBC în condiţii speciale 48
1. Cercetarea NBC în zone muntoase ....................................................... 48
2. Cercetarea NBC în condiţii de temperaturi foarte scăzute ................... 49
3. Cercetarea NBC în condiţii de temperaturi foarte ridicate ................... 50
4. Cercetarea NBC în zone urbane ............................................................ 50

CAPITOLUL IV Plutonul de decontaminare radioactivă, biologică şi

chimică .............................................................................................................. 51
SECŢIUNEA 1 Rolul, locul şi destinaţia plutonului de decontaminare
radioactivă, biologică şi chimică ...................................................................... 51
SECŢIUNEA a 2-a Organizarea, înzestrarea, misiunile şi posibilităţile
plutonului de decontaminare RBC .................................................................... 51
1. Organizarea şi înzestrarea plutonului de decontaminare RBC ............. 51
2. Misiunile şi posibilităţile plutonului de decontaminare RBC ............... 52
SECŢIUNEA a 3-a Concepte de angajare în acţiunile militare a
plutonului de decontaminare RBC .................................................................... 54
1. Operaţii de decontaminare .................................................................... 54
2. Angajarea în operaţie a plutonului de decontaminare RBC ................. 54
SECŢIUNEA a 4-a Planificarea, pregătirea şi executarea decontaminării
totale .................................................................................................................. 55
1. Planificarea decontaminării totale ........................................................ 55
2. Pregătirea decontaminării totale ........................................................... 56
3. Executarea decontaminării totale .......................................................... 56
SECŢIUNEA a 5-a Raionul de decontaminare totale .................................. 58
1. Acţiuni în raionul de aşteptare .............................................................. 60
2. Decontaminarea totală a echipamentelor militare – autovehicule,
maşini de luptă, armamente şi materiale ........................................................... 61
3. Decontaminarea totală a personalului ................................................... 64
4. Decontaminarea animalelor .................................................................. 64
5. Raionul de adunare după executarea decontaminării ........................... 65
6. Decontaminarea echipamentelor ........................................................... 65
SECŢIUNEA a 6-a Activităţile plutonului de decontaminare după
îndeplinirea misiunii .......................................................................................... 67
1. Activităţi desfăşurate în terenul de decontaminare a echipamentelor .. 67
2. Activităţi desfăşurate în terenul de decontaminare a personalului ....... 68
SECŢIUNEA a 7-a Responsabilităţile şefului raionului/terenului de
decontaminare ................................................................................................... 68
1. Responsabilităţile şefului raionului de decontaminare ......................... 68
2. Responsabilităţile şefilor terenurilor de decontaminare
echipamente şi personal ..................................................................................... 69
SECŢIUNEA a 8-a Executarea decontaminării totale în zona de operaţii .. 69
1. Executarea decontaminării totale pe timpul operaţiei ofensive ............ 69
2. Executarea decontaminării totale pe timpul operaţiei de apărare ......... 70
NESECRET
6 din 185
 NESECRET

3. Intervenţia plutonului de decontaminare pentru executarea

decontaminării operaţionale .............................................................................. 71
SECŢIUNEA a 9-a Decontaminarea terenului ............................................ 78
SECŢIUNEA a 10-a Decontaminarea echipamentelor vulnerabile ............. 81
1. Decontaminarea echipamentelor electronice ........................................ 82
2. Decontaminarea echipamentelor optice ................................................ 82
3. Decontaminarea muniţiei ...................................................................... 82
4. Decontaminarea materialelor din pânză ............................................... 83
5. Decontaminarea alimentelor şi a apei ................................................... 83
SECŢIUNEA a 11-a Particularităţile activităţii comandantului plutonului
de decontaminare RBC pentru comanda şi controlul acţiunilor plutonului ..... 85
SECŢIUNEA a 12-a Particularităţi ale decontaminării totale .................... 88
1. Decontaminarea pe timp de noapte ....................................................... 88
2. Decontaminarea în teren muntos-împădurit ......................................... 89
3. Decontaminarea pe timp de iarnă ......................................................... 89

CAPITOLUL V Plutonul de decontaminare echipament ........................... 90

SECŢIUNEA 1 Rolul, locul şi destinaţia plutonului de decontaminare
echipament ......................................................................................................... 90
SECŢIUNEA a 2-a Organizarea, înzestrarea, misiunile şi posibilităţile
plutonului de decontaminare echipament ......................................................... 90
1. Organizarea şi înzestrarea plutonului de decontaminare echipament ... 90
2. Misiunile şi posibilităţile plutonului de decontaminare echipament .... 91
SECŢIUNEA a 3-a Acţiunile plutonului pentru executarea
decontaminării 92
echipamentului ..................................................................................................
1. Pregătirea şi executarea misiunii de decontaminare echipament ......... 92
2. Dispozitivul de decontaminare a echipamentului ................................. 94
3. Cooperarea plutonului de decontaminare echipament cu alte
subunităţi/formaţiuni pentru îndeplinirea misiunii ............................................ 95
4. Particularităţi ale decontaminării echipamentului ................................ 95
SECŢIUNEA a 4-a Particularităţile activităţii comandantului plutonului
de decontaminare echipament pentru comanda şi controlul acţiunilor
plutonului ........................................................................................................... 96

CAPITOLUL VI Plutonul de mascare cu fum ............................................. 99

S ECŢIUNEA 1 Rolul, locul şi destinaţia plutonului de mascare cu fum ..... 99
SECŢIUNEA a 2-a Organizarea, înzestrarea, misiunile şi posibilităţile
plutonului de mascare cu fum ........................................................................... 99
1. Organizarea şi înzestrarea plutonului de mascare cu fum .................... 99
2. Misiunile şi posibilităţile plutonului de mascare cu fum ...................... 99
SECŢIUNEA a 3-a Factorii de bază pentru executarea mascării cu fum .... 100
SECŢIUNEA a 4-a Principiile mascării cu aerosol ..................................... 101
NESECRET
7 din 185
 NESECRET

SECŢIUNEA a 5-a Procedeele utilizării aerosolilor de mascare

în operaţie ..................................................................................................... 102
SECŢIUNEA a 6-a Concepte de întrebuinţare a fumului de mascare
în operaţie ..................................................................................................... 108
SECŢIUNEA a 7-a Mascarea cu aerosoli în zona de operaţii .................... 111
1. Angajarea plutonului de mascare cu fum pe timpul pregătirii
şi desfăşurării ofensivei ..................................................................................... 111
2. Angajarea plutonului de mascare cu fum pe timpul pregătirii şi
desfăşurării apărării ........................................................................................... 113
3. Acţiunile plutonului de mascare cu fum pentru îndeplinirea
misiunilor ........................................................................................................... 116
SECŢIUNEA a 8-a Consideraţii privind planificarea, pregătirea şi
concentrarea mascării cu aerosoli .................................................................... 118
1. Estimarea sprijinului de mascare cu aerosoli ........................................ 118
2. Planificarea sprijinului de mascare cu aerosoli ..................................... 119
3. Executarea mascării cu aerosoli ............................................................ 120
SECŢIUNEA a 9-a Puncte de mascare cu fum ............................................. 120
1. Instalarea punctelor de mascare cu fum ................................................ 120
2. Pregătirea şi verificarea autovehiculelor ............................................... 121
3. Amenajarea genistică a dispozitivului de luptă a plutonului de
mascare cu fum .................................................................................................. 122
SECŢIUNEA a 10-a Particularităţi ale mascării cu aerosoli ...................... 123
1. Întrebuinţarea aerosolilor pe timp de iarnă ........................................... 123
2. Întrebuinţarea aerosolilor de mascare pe timp de noapte ..................... 124
3. Întrebuinţarea aerosolilor de mascare în teren muntos-împădurit ........ 124
4. Întrebuinţarea aerosolilor de mascare pe litoral şi în deltă ................... 124
5. Întrebuinţarea aerosolilor de mascare în localităţi ................................ 125
SECŢIUNEA a 11-a Logistica mascării cu aerosoli .................................... 125

CAPITOLUL VII Operaţii de stabilitate şi de sprijin ................................. 126

SECŢIUNEA 1 Generalităţi .......................................................................... 126
SECŢIUNEA a 2-a Principii specifice .......................................................... 126
SECŢIUNEA a 3-a Operaţii de stabilitate .................................................... 127
SECŢIUNEA a 4-a Operaţii de sprijin ......................................................... 128
SECŢIUNEA a 5-a Extracţia forţelor ........................................................... 128

CAPITOLUL VIII Operaţii intermediare .................................................... 129

SECŢIUNEA 1 Deplasarea ........................................................................... 129
1. Generalităţi ............................................................................................ 129
2. Deplasarea prin marş ............................................................................ 131
3. Deplasarea prin transport ...................................................................... 136
4. Deplasarea combinată ........................................................................... 138
5. Pregătirea deplasării .............................................................................. 138
SECŢIUNEA a 2-a Staţionarea ................................................................... 139
NESECRET
8 din 185
 NESECRET

1. Generalităţi ............................................................................................ 139

2. Staţionarea în condiţii particulare ......................................................... 141

SECŢIUNEA a 3-a Regruparea ...................................................................... 142
SECŢIUNEA a 4-a Înlocuirea ........................................................................ 144
CAPITOLUL IX Sprijinul logistic al plutonului din arma apărare NBC . 147

CAPITOLUL X Asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor ...................... 148

S ECŢIUNEA 1 Siguranţa ............................................................................... 148
SECŢIUNEA a 2-a Protecţia electronică ....................................................... 150
SECŢIUNEA a 3-a Contracararea efectelor operaţiilor psihologice ale
inamicului .......................................................................................................... 151
SECŢIUNEA a 4-a Mascarea ......................................................................... 152
SECŢIUNEA a 5-a Protecţia genistică ........................................................... 154
SECŢIUNEA a 6-a Protecţia EOD ................................................................. 155
SECŢIUNEA a 7-a Protecţia antiaeriană ...................................................... 156
1. Apărarea antiaeriană activă ................................................................... 156
2. Măsuri de apărare antiaeriană pasivă .................................................... 158
SECŢIUNEA a 8-a Apărarea nucleară, biologică şi chimică ...................... 160
SECŢIUNEA a 9-a Protecţia împotriva sistemelor incendiare .................... 161
SECŢIUNEA a 10-a Protecţia informaţiilor ................................................ 162
SECŢIUNEA a 11-a Protecţia medicală şi sanitară veterinară ................... 162
SECŢIUNEA a 12-a Protecţia mediului ....................................................... 163
SECŢIUNEA a 13-a Protecţia muncii .......................................................... 165
SECŢIUNEA a 14-a Activitatea de informare şi relaţii publice ................... 165
SECŢIUNEA a 15-a Asigurarea geografică ................................................. 165
SECŢIUNEA a 16-a Asigurarea hidrometeorologică .................................. 166
SECŢIUNEA a 17-a Asigurarea cu resurse umane ...................................... 166
SECŢIUNEA a 18-a Evitarea fratricidului ................................................... 166
SECŢIUNEA a 19-a Asistenţa juridică ......................................................... 167
SECŢIUNEA a 20-a Asistenţa religioasă ..................................................... 167

CAPITOLUL XI Proceduri standard de operare ........................................ 167

CAPITOLUL XII Dispoziţii finale ................................................................ 168

Anexa nr. 1. ABREVIERI ............................................................................ 169

Anexa nr. 2. ORDIN PRELIMINAR (o variantă) ........................................ 171
Anexa nr. 3. ORDIN DE OPERAŢII (o variantă) ........................................ 173
Anexa nr. 4. ORDIN FRAGMENTAR (o variantă) ..................................... 177
Anexa nr. 5. ORDIN FRAGMENTAR ((o variantă) .................................... 178
Anexa nr. 6. RAPORT PRIVIND PRELEVAREA DE PROBE
CONTAMINATE RADIOACTIV, BIOLOGIC ŞI CHIMIC (RBC) ............... 179
NESECRET
9 din 185
 NESECRET

Anexa nr. 7. RAPORT DE LIVRARE A PROBELOR ............................... 181

Anexa nr. 8. FOAIE DE LUCRU (LISTĂ) PENTRU ŢINTELE DE

FUMIZARE ....................................................................................................... 182
Anexa nr. 9. ACORDURI DE STANDARDIZARE IMPLEMENTATE .... 183
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ .................................................................... 184

NESECRET
10 din 185
 NESECRET

CAPITOLUL I
Principii generale

Art.1. - (1) Manualul este destinat tuturor tipurilor de plutoane din compunerea
companiilor din arma apărare NBC1 şi a celor din compunerea marilor
unităţi/unităţilor de sprijin de luptă; acesta reglementează modul de pregătire şi
desfăşurare a acţiunilor militare, în scopul îndeplinirii obiectivelor şi misiunilor/
sarcinilor ce le revin în timp de pace, în situaţii de criză şi în timp de război.
(2) Plutoanele din arma apărare NBC, în funcţie de specialitatea, pregătire,
misiuni şi înzestrare, sunt:
a) plutoane de cercetare NBC;
b) plutoane de decontaminare RBC;
c) plutoane de decontaminare echipament;
d) plutoane de mascare cu fum.
Art.2. - Plutonul este principala structură specializată care asigură sprijinul
NBC la nivel tactic; în funcţie de locul, rolul şi misiunea primită, plutonul poate avea
o organizare pentru misiune flexibilă prin stabilirea unor relaţii de comandă şi de
sprijin adecvate situaţiei şi bazându-se pe un grad ridicat de mobilitate şi
adaptabilitate.
Art.3. - (1) Plutonul este angajat/întrebuinţat în operaţiile2 militare pentru a
spori capacitatea de luptă a unităţilor în folosul cărora acţionează.
(2) Angajat/întrebuinţat în operaţiile militare în mod corespunzător, plutonul
contribuie la menţinerea şi creşterea capacităţii combative prin prevenirea, evitarea si
reducerea efectelor ADMCBRN.
Art.4. - (1) Angajarea plutonului se execută în acord cu legile şi principiile
luptei armate.
(2) Modul de acţiune al plutonului este particularizat de principiile specifice de
angajare, având în vedere concepţia de întrebuinţare a ADMCBRN de către inamic şi
misiunile eşalonului superior, acestea fiind:
a) prioritate pentru efortul principal – niciodată nu vor exista suficiente
subunităţi din arma apărare NBC pentru a se executa toate sarcinile, acestea fiind
necesare în toată zona de responsabilitate, dar vor fi concentrate pe efortul principal
pentru a asigura succesul operaţiilor; acest principiu presupune acceptarea riscului
oriunde în zona de responsabilitate;
b) asigurarea că planificarea acţiunilor subunităţilor din arma apărare NBC
susţine operaţiile viitoare desfăşurate de forţele proprii – comandantul plutonului

1
În continuare se va utiliza termenul de „pluton”, prin care se vor înţelege toate structurile de acest nivel din
arma apărare NBC. Particularităţile vor fi formulate cu denumirea în clar a specialităţii plutonului respectiv.
2
Termenul „operaţie” utilizat în acest manual include toate tipurile de acţiuni militare care necesită
parcurgerea etapelor de planificare, organizare, coordonare şi control şi care se desfăşoară pe baza unui ordin/plan.

NESECRET
11 din 185
 NESECRET

trebuie să repoziţioneze, conform ordinelor primite, în spaţiul de luptă, dacă se

impune, grupele din arma apărare NBC, îndeplinind şi misiunile curente;
c) organizarea unei forţe de apărare NBC susţinută logistic – resursele şi
materialele de decontaminare, cercetare, fumizare sunt întotdeauna limitate; plutonul
nu se poate susţine întotdeauna logistic, ceea ce impune acordarea unui sprijin
logistic din partea unor unităţi sprijinite; susţinerea logistică şi forţele logistice, care
sprijină acţiunile plutonului, trebuie să fie planificate în detaliu; limitările logistice
pot să restricţioneze mărimea/valoarea subunităţii din arma apărare NBC, constituită
pentru îndeplinirea unei anumite misiuni/sarcini;
d) menţinerea eficienţei comenzii plutonului din arma apărare NBC –
ordinele de operaţie eficiente trebuie să aibă în vedere angajarea tuturor grupelor din
arma apărare NBC, să pună de acord acţiunea acestora cu forţele care execută
manevre în limitele zonei de responsabilitate şi să uşureze executarea misiunilor de
către grupele din arma apărare NBC în folosul acestora;
e) folosirea resurselor de pe plan local – plutonul din arma apărare NBC, în
special plutonul de decontaminare, trebuie să folosească resurse de pe plan local;
sprijinul naţiunii-gazdă trebuie întotdeauna luat în considerare şi folosit când este
disponibil; folosirea resurselor locale şi a sprijinului acordat de populaţia din zona
operaţiilor contribuie la repartizarea eficientă a subunităţilor din arma apărare NBC la
contact şi în adâncime;
f) planificarea misiunilor plutonului din arma apărare NBC în concordanţă
cu capabilităţile NBC ale inamicului – presupune concentrarea efortului apărării
NBC în zonele ce pot fi lovite cu ADMCBRN şi acţiunea nemijlocită în folosul
forţelor de manevră şi sprijin care participă la executarea ripostelor/dezvoltarea
ofensivei;
g) corelarea întrebuinţării plutonului din arma apărare NBC cu analiza
situaţiei NBC – pentru planificarea, organizarea şi coordonarea acţiunilor pe priorităţi
în folosul forţelor lovite cu ADMCBRN, în scopul refacerii puterii de luptă a
acestora, se constituie temporar subunităţi din arma apărare NBC modulare în raport
cu volumul lucrărilor de limitare şi înlăturare a urmărilor atacului CBRN şi/sau
evenimentului EADA;
h) concordanţa dintre posibilităţile acţionale ale plutonului din arma apărare
NBC şi gradul de înzestrare/instruire al acestuia – deoarece nevoia reală de acţiune
determină întrebuinţarea plutonului din arma apărare NBC, funcţie de locul, rolul şi
misiunile forţelor în sprijinul cărora acţionează; sprijinul pentru decontaminare poate fi
direct în folosul forţelor de la contact/adâncime şi general prin concentrarea efortului în
zona operaţiilor în spate;
i) operaţia preponderent descentralizată în unele situaţii, a plutonului din
arma apărare NBC, se execută prin constituirea unor subunităţi care să participe la
executarea unor misiuni complexe; specificul acestor acţiuni constă în proiecţia din
timp a subunităţilor în apropierea obiectivelor precizate prin misiune şi intervenţia
oportună în sprijinul acestora.
Art.5. - Cunoaşterea şi aplicarea principiilor de întrebuinţare a plutonului din
arma apărare NBC contribuie la sporirea eficienţei în executarea misiunilor în orice
NESECRET
12 din 185
 NESECRET

tip de operaţie militară şi la valorificarea la maxim a posibilităţilor operaţionale reale

pe care le au subunităţile din arma apărare NBC.

CAPITOLUL II
Comanda şi controlul

Art.6. - Comanda reprezintă elementul cel mai dinamic al puterii operaţionale

prin care comandantul îşi impune voinţa şi intenţiile sale subordonaţilor şi include
autoritatea şi responsabilitatea pentru întrebuinţarea forţelor în scopul îndeplinirii
misiunii.
Art.7. - Controlul se desfăşoară în concordanţă cu situaţia concretă şi concepţia
operaţiei; la nevoie, comandantul poate stabili măsuri suplimentare de control, cu
condiţia ca acestea să fie pe deplin înţelese şi cunoscute de către toţi cei pe care îi
privesc.

SECŢIUNEA 1
Relaţiile de comandă şi de sprijin

Art.8. - (1) Integrarea eficientă a subunităţilor din arma apărare NBC în operaţiile
desfăşurate de unităţile de celelalte arme se realizează prin relaţii de comandă şi de sprijin;
plutonul din arma apărare NBC nu poate executa misiuni cu caracter izolat, având
permanent nevoie de sprijin logistic.
(2) Relaţiile de comandă şi de sprijin sunt determinate de responsabilităţile
eşalonului care asigură comanda, controlul şi sprijinul logistic pe timpul desfăşurării
acţiunii plutonului din arma apărare NBC; varietatea relaţiilor de comandă şi sprijin
asigură o gamă largă de opţiuni privind realizarea organizării pentru misiune.
(3) Conţinutul şi modalităţile de stabilire/realizare a relaţiilor de comandă şi de
sprijin la nivelul subunităţilor din arma apărare NBC sunt detaliate în „FT/NBC-3,
Manualul pentru luptă al companiilor din arma apărare NBC.

SECŢIUNEA a 2-a
Sistemul de comandă şi control

Art.9. - (1) Sistemul de comandă şi control al plutonului trebuie să funcţioneze

permanent chiar şi în condiţiile pierderii comandantului.
(2) Succesul în luptă necesită o combinaţie între comandă şi control, care să
scoată în evidenţă comanda şi să reducă măsurile de control, care limitează libertatea
de acţiune a subordonaţilor.
Art.10. - Comanda este procesul prin care voinţa comandantului este transmisă
subordonaţilor săi.
Art.11. - (1) Controlul este procesul prin care se urmăreşte în principal
micşorarea posibilităţii de abatere de la planul comandantului.
(2) Controlul asigură supravegherea operaţiilor desfăşurate în timp,
sincronizarea tuturor sistemelor şi activităţilor.
NESECRET
13 din 185
 NESECRET

Art.12. - Funcţionarea sistemului de comandă şi control are la bază

următoarele principii:
a) evitarea surprinderii;
b) reducerea intervenţiei comandantului;
c) acordarea timpului necesar subordonaţilor;
d) libertatea de acţiune a subordonaţilor.

SECŢIUNEA a 3-a
Responsabilităţile comandantului de pluton

Art.13. - (1) Comandantul de pluton răspunde personal de îndeplinirea cu

succes a misiunii primite.
(2) Pe timpul pregătirii operaţiei comandantul de pluton este obligat:
a) să conducă pregătirea subunităţii pentru îndeplinirea misiunilor primite;
b) să cunoască permanent starea şi posibilităţile plutonului, ale subunităţilor
primite ca întărire/sprijin sau ale celor cu care cooperează;
c) să planifice misiunile şi să orienteze permanent activităţile subordonaţilor;
d) să analizeze variantele de acţiune alegând varianta optimă şi să transmită
oportun misiunile grupelor şi subunităţilor de întărire/sprijin;
e) să organizeze asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor în toate situaţiile;
f) să conducă realizarea amenajării genistice;
g) să conducă şi să verifice mentenanţa tehnicii de luptă şi a armamentului
plutonului;
h) să organizeze şi să asigure odihna, hrănirea şi echiparea militarilor din
subordine.
(3) Pe timpul desfăşurării operaţiei, comandantul de pluton este obligat:
a) să conducă dispunerea plutonului şi desfăşurarea operaţiilor de sprijin al
luptei în concordanţă cu misiunile şi posibilităţile autospecialelor din dotare;
b) să recunoască şi să amenajeze raioanele în care instalează dispozitivul de
decontaminare;
c) să adapteze misiunea la specificul situaţiei, luând măsurile adecvate;
d) să raporteze comandantului de companie despre problemele şi situaţia
militarilor din subordine;
e) să raporteze comandantului de companie despre capacităţile plutonului;
f) să informeze permanent subordonaţii privind situaţia în care urmează să
acţioneze;
g) să cunoască şi să transmită semnalele de conducere şi cooperare în luptă.
Art.14. - (1) În lipsa comandantului de pluton, atribuţiile acestuia se
îndeplinesc de către înlocuitorul acestuia.
(2) Pe timpul pregătirii şi desfăşurării luptei, înlocuitorul comandantului de
pluton îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) coordonează şi răspunde de asigurarea materială/suportul logistic a
plutonului – muniţie, hrană, echipament, armament;
b) conduce antrenamentele pentru misiune;
NESECRET
14 din 185
 NESECRET

c) conduce repetiţiile grupei şi plutonului atunci când comandantul de pluton

primeşte alte ordine de la comandantul de companie;
d) întocmeşte raportul NBC-2;
e) conduce inspecţiile înainte de plecare în misiune;
f) coordonează acţiunile grupelor, atunci când comandantul de pluton lipseşte;
g) răspunde de refacerea puterii de luptă prin asigurarea continuităţii realizării
suportului logistic, atât pe timpul cât şi după îndeplinirea misiunii.

SECŢIUNEA a 4-a
Pregătirea operaţiei

1. Planificarea operaţiei

Art.15. - (1) Pregătirea operaţiei cuprinde totalitatea activităţilor privind

planificarea, organizarea, coordonarea şi controlul pe care comandantul plutonului le
desfăşoară în vederea îndeplinirii misiunii.
(2) Produsul final al pregătirii operaţiei este planul operaţiei care reprezintă o
proiectare mentală a acţiunilor plutonului fără să fie nevoie să fie redactat ca
document oficial; activităţile desfăşurate pe timpul planificării se referă la:
a) iniţierea planificării – cuprinde însuşirea misiunii primite sau aprofundarea
a celei deduse şi planificarea timpului avut la dispoziţie;
b) elaborarea şi transmiterea ordinului de avertizare/WARNO;
c) elaborarea concepţiei operaţiei – presupune analiza misiunii/estimarea
factorilor, elaborarea şi selectarea cursului optim al operaţiei;
d) elaborarea planului operaţiei – vizează în principal planificarea
întrebuinţării forţelor pe etape şi misiuni/sarcini, planificarea sprijinului logistic,
planificarea deplasărilor şi a măsurilor de asigurare a operaţiilor şi protecţie a
forţelor;
e) executarea recunoaşterilor;
f) finalizarea şi emiterea ordinului de operaţie/OPORD.
(3) În cadrul acestui algoritm, fundamentale pentru succesul operaţiei sunt
stabilirea corectă a cursului optim al operaţiei de sprijin NBC şi planificarea
riguroasă şi realistă a acţiunilor structurilor subordonate, ţinând cont de limitările şi
constrângerile precizate prin ordin sau rezultate din situaţia operativă.
(4) Unele din activităţile enumerate se pot realiza simultan în timp ce altele tot
continua fără întrerupere, de-a lungul întregului proces sau reluate periodic.
(5) Algoritmul prezentat mai sus este utilizat în procesul de instruire; pe timpul
operaţiilor aceste activităţi nu trebuie să se concretizeze în documente de
planificare/conducere, ci se vor menţiona cele mai importante probleme în carnetul
comandantului de pluton.
Art.16. - (1) Comandantul poate primi misiunea prin WARNO, OPORD sau
ordin fragmentar/FRAGO; însuşindu-şi misiunea, comandantul plutonului trebuie să
înţeleagă misiunea eşalonului superior, să identifice sarcinile şi misiunile ce revin
plutonului şi să stabilească problemele principale ale planificării.
NESECRET
15 din 185
 NESECRET

(2) Comandantul plutonului, analizează ordinul primit având în vedere

următorii factori: misiune; inamic; forţe proprii disponibile; teren; timp la dispoziţie
şi civili/MIFT-TC.
(3) Pe timpul analizei, comandantul plutonului trebuie să găsească răspunsul
adecvat la următoarele întrebări:
a) care este misiunea plutonului?
b) ce se cunoaşte despre inamic?
c) ce forţe are la dispoziţie?
d) cum afectează terenul şi vremea misiunea?
e) cât timp are la dispoziţie?
f) care va fi atitudinea civililor din zonă şi ce capabilităţi utilizabile pentru
sarcini specifice există?
(4) De regulă, comandantul plutonului îşi planifică timpul cuprins între
momentul primirii misiunii şi termenul limită stabilit de eşalonul superior pentru
pregătirea operaţiei astfel:
a) până la 1/3 din timpul avut la dispoziţie va fi folosit pentru planificarea
proprie şi pentru emiterea OPORD;
b) aproximativ 2/3 din timpul avut la dispoziţie trebuie destinat subordonaţilor
pentru pregătirea misiunii de către aceştia.
(5) Totodată, pentru planificarea riguroasă a timpului, comandantul plutonului
trebuie să aibă în vedere:
a) timpul de zi;
b) timpul de noapte;
c) timpul necesar deplasării la şi de la eşalonul superior;
d) timpul pentru recunoaşteri;
e) proiectarea mentală a activităţilor pregătitoare care impune comandantului
plutonului să folosească planificarea inversă, plecând de la finalul acţiunii spre
începutul acesteia;
f) alocarea timpului necesar pentru îndeplinirea fiecărei activităţi/sarcini
specifice.
Art.17. - Transmiterea OPORD încheie etapa pregătirii operaţiei; în baza unor
noi informaţii/FRAGO sau când situaţia se schimbă, comandantul de pluton intervine
în derularea execuţiei sau informează subordonaţii despre schimbarea survenită.

2. Organizarea operaţiei

Art.18. - (1) Organizarea acţiunilor presupune transmiterea misiunilor la

subordonaţi şi realizarea măsurilor prevăzute în plan pentru îndeplinirea misiunii.
(2) Ordinele folosite pentru transmiterea misiunilor sunt preliminare, de
operaţie şi fragmentare.
(3) Comandantul de pluton redactează ordinele în carnetul său, le transmite
verbal comandanţilor de grupe, iar aceştia semnează de luarea la cunoştinţă; la
nevoie, în funcţie de situaţie şi complexitatea misiunii, comandanţilor de grupe li se

NESECRET
16 din 185
 NESECRET

pot transmite scheme, crochiuri, alte materiale documentare ajutătoare necesare

deplasării în diverse raioane şi îndeplinirii misiunii.
(4) Transmiterea ordinelor, pe timpul desfăşurării operaţiilor, şi dacă situaţia
impune, se poate executa şi prin mijloacele de comunicaţii.
Art.19. - (1) Comandantul de pluton, prin Ordinul preliminar/WARNO,
transmite subordonaţilor cele mai urgente măsuri pentru trecerea la îndeplinirea unei
noi misiuni.
(2) Scopul WARNO este de a sprijini subordonaţii în declanşarea şi
desfăşurarea activităţilor de pregătire a executării noii misiuni, avertizându-i şi
oferindu-le maximum de informaţii şi detalii privind viitoarele operaţii de luptă,
precum şi cât mai mult timp de pregătire.
(3) WARNO se întocmeşte în scris, în carnetul comandantului de pluton, şi se
transmite verbal; se elaborează şi se întocmeşte imediat după primirea şi analiza
OPORD – atunci când nu s-a primit WARNO – transmis de eşalonul superior.
Art.20. - (1) Pentru a avea garanţia că subordonaţii vor primi în timp util
notificări privind misiunile de luptă imediate, elaborarea WARNO nu trebuie să fie
întârziată de lipsa unor informaţii detaliate; el trebuie emis cât mai repede posibil,
urmând ca detaliile semnificative să fie transmise prin ordine suplimentare sau prin
OPORD.
(2) Un WARNO bine elaborat măreşte cuantumul de timp pentru planificarea
acţiunilor comandanţilor de grupă şi permite forţelor să se pregătească pentru
misiunile următoare, în cel mai scurt timp posibil.
(3) Formatul WARNO depinde de calitatea informaţiilor şi detaliilor avute la
dispoziţie privind misiunea; WARNO (anexa nr. 2) trebuie să fie concis şi, de regulă,
cuprinde informaţii referitoare la:
a) descrierea pe scurt a situaţiei;
b) misiunea plutonului;
c) data la care se prevede trecerea la îndeplinirea noii misiuni;
d) data şi ora la care se prevede începerea deplasării;
e) instrucţiuni de coordonare;
f) data, ora şi locul în care se va transmite OPORD.
Art.21. - Ordinul de operaţii/OPORD al comandantului de pluton are scopul
de a asigura comandanţilor subordonaţi elementele esenţiale ale modului de
îndeplinire a misiunilor; aceste elemente sunt situaţia, misiunea, concepţia acţiunilor,
intenţia comandantului, schema de manevră şi efortul principal, misiunile/sarcinile
subunităţilor subordonate, nevoile de sprijin şi întărire, sistemul de conducere şi
legăturile.
Art.22. - OPORD trebuie să conţină acele detalii care sunt strict necesare
comandanţilor subordonaţi pentru a-şi elabora propriile ordine de operaţie, a asigura
coordonarea acţiunilor, precum şi detaliile privind modul în care elementele de sprijin
al luptei îşi îndeplinesc misiunile.
Art.23. - Caracteristicile ordinului de operaţie sunt:

NESECRET
17 din 185
 NESECRET

a) claritatea – reprezintă folosirea unei tehnologii militare şi a unor expresii

care să asigure o exprimare clară, cu acelaşi înţeles pentru toţi cei care primesc
ordinul;
b) detalierea – ordinul trebuie să conţină toate informaţiile şi instrucţiunile
necesare coordonării şi executării misiunilor;
c) concizia – detaliile nesemnificative trebuie evitate, fără a se renunţa la
claritate şi detaliere;
d) recunoaşterea libertăţii de acţiune a comandanţilor subordonaţi – ordinul de
operaţie nu trebuie să îngrădească iniţiativa comandanţilor subordonaţi prin
precizarea unor detalii complicate ale execuţiei, cu excepţia situaţiilor când acestea
sunt necesare pentru asigurarea sincronizării;
e) argumentarea atitudinilor volitive – în interesul simplităţii şi clarităţii, în
ordinul de operaţie se vor evita formulări restrictive în precizarea modului de acţiune
al subordonaţilor;
f) fermitatea – ordinul de operaţie nu va cuprinde expresii care nu precizează
clar responsabilităţile sau sarcinile; exemplu – nu se va folosi expresia ca „încearcă să
finalizezi lucrările până la …” ci „finalizează lucrările până la …”; de asemenea, se
va evita folosirea unor adverbe inutile care să caracterizeze operaţiile, exemplu, atacă
„viguros”, apără „cu tărie”, lucrează „cu spor” etc.; în ordinul de operaţie se va evita
folosirea unui limbaj lipsit de fermitate, vag şi ambiguu, care poate exprima indecizia
comandantului de pluton şi induce lipsa de încredere în rândul subordonaţilor;
g) oportunitatea – elaborarea şi transmiterea ordinului de operaţie trebuie
efectuate la timp, asigurând subordonaţilor suficient timp pentru planificarea şi
pregătirea operaţiei.
Art.24. - (1) Ordinul de operaţie cuprinde 5 paragrafe principale (anexa nr. 3);
poate avea formă scrisă şi/sau grafică, scheme şi tabele; atunci când ordinul se
întocmeşte sub formă de schemă, paragrafele 2 – misiunea – şi 3, punctul „a” –
concepţia operaţiei – se vor redacta obligatoriu în scris.
(2) Schemele sunt reprezentări grafice ale ordinului de operaţie al
comandantului de pluton şi vizualizează prevederile ordinului scris sau verbal al
acestuia.
(3) În situaţia când scara hărţii pe care comandantul întocmeşte partea grafică
nu asigură gradul de detaliere necesar reprezentării modului de operaţie al
subunităţilor, se pot întocmi scheme suplimentare care să ofere subordonaţilor o
imagine clară a intenţiei comandantului de pluton; indiferent de situaţie, pentru a
evita supraaglomerarea schemelor, se vor trece pe acestea numai măsurile grafice de
control necesare.
(4) Pe timpul operaţiilor OPORD va fi transmis verbal menţionându-se în
carnetul comandantului de pluton cu răspunsul la întrebările: „Cine?”, „Ce?”,
„Când?”, „Unde?” şi „De ce?”.
Art.25. - În dinamica operaţiei, atunci când situaţia este frecvent schimbătoare,
datorită lipsei acute de timp, ordinul de operaţie poate fi redactat într-o formă scurtă
gen ordin fragmentar/FRAGO.

NESECRET
18 din 185
 NESECRET

Art.26. - (1) Comandantul plutonului elaborează un FRAGO când timpul nu

permite elaborarea unui ordin de operaţie sau atunci când trebuie aduse modificări la
un ordin de operaţie aflat în vigoare; FRAGO al comandantului de pluton se
elaborează şi se transmite, de regulă, verbal; el trebuie să fie emis la timp, scurt,
concis şi să se bazeze pe intenţia comandantului.
(2) FRAGO, de regulă, trebuie să cuprindă (anexa nr. 4):
a) precizarea elementelor noi ale situaţiei create – trecerea inamicului la
întrebuinţarea ADMCBRN/lovirea unor obiective de risc CBRN, adoptarea unei/unui
alte forme/procedeu de operaţie, restricţii în executarea unor manevre;
b) organizarea pentru misiune – dacă sunt schimbări faţă de ordinul de
operaţie de bază;
c) elemente actualizate privind întrebuinţarea subunităţilor – raioane/zone în
care acţionează, misiunile în cadrul unor detaşamente cu destinaţie specială,
restructurarea raioanelor de dispunere iniţială;
d) termenele de înaintare a rapoartelor de informare şi locul punctelor de
comandă în noua situaţie.
Art.27. - Ordinele fragmentare de tip matrice (anexa nr. 5) folosesc o matrice
de execuţie pentru transmiterea ordinelor; sunt destinate să sprijine comandantul de
pluton pentru a emite un ordin de operaţie fragmentar într-o perioadă de timp scurtă.

3. Cooperarea

Art.28. - (1) Coordonarea forţelor presupune corelarea efortului, armonizarea

diferenţelor şi informarea reciprocă a elementelor componente ale dispozitivului
forţelor implicate în realizarea/îndeplinirea unui obiectiv sau a unei misiuni comune.
(2) Coordonarea acţiunilor tuturor forţelor implicate în îndeplinirea misiunii se
execută de către comandantul plutonului; coordonarea începe imediat după
primirea/deducerea misiunii şi continuă pe toată durata îndeplinirii acesteia;
comandanţii din subordine trebuie să dispună de informaţii certe şi de cât mai mult
timp pentru pregătirea şi realizarea ordinelor de operaţie; subunităţile participante la
acţiune execută recunoaşterea itinerarelor, repetiţii şi acţiuni complexe de revedere a
detaliilor şi timpilor stabiliţi prin coordonare.
(3) Pe baza coordonării, comandanţii care participă la îndeplinirea misiunii
organizează cooperarea, pe direcţii, misiuni, aliniamente şi în timp; orice modificare
a elementelor stabilite anterior în cadrul coordonării impune revederea cooperării
iniţiale.
(4) Cooperarea plutonului din arma apărare NBC cu subunităţile de celelalte
arme şi cu alte forţe participante la operaţiile de luptă şi de sprijin se organizează, de
regulă, de către comandantul companiei de apărare NBC; sau de comandantul
unităţii/subunităţii la care este dat ca întărire sau sprijin; aceasta se organizează în
teren, între subunităţile din arma apărare NBC sau între subunitatea din arma apărare
NBC şi subunităţile de alte arme, şi vizează, de regulă:
a) informarea reciprocă asupra acţiunilor de luptă şi de sprijin;
b) stabilirea unor semnale comune;
NESECRET
19 din 185
 NESECRET

c) realizarea unor măsuri de asigurare a acţiunilor şi protecţia forţelor.

Art.29. - Menţinerea cooperării este condiţionată de:
a) înţelegerea justă a operaţiilor de luptă duse de subunităţi;
b) misiunile şi procedeele de îndeplinire a acestora;
c) cunoaşterea permanentă a situaţiei;
d) realizarea unei bune legături şi a unei informări permanente între
subunităţi;
e) realizarea unui sistem unic de orientare, semnalizare şi cunoaştere.
Art.30. - (1) Despre dezorganizarea cooperării comandantul plutonului trebuie
să raporteze imediat comandantului companiei luând măsurile necesare de refacere a
acesteia.
(2) În toate situaţiile, la organizarea cooperării, se va avea în vedere pericolul
întrebuinţării armelor de distrugere în masă chimice, biologice, radiologice şi
nucleare/ADMCBRN, urmărindu-se coordonarea acţiunilor grupelor pentru
înlăturarea urmărilor atacului executat cu aceste categorii de armamente.
Art.31. - Cooperarea plutonului de decontaminare cu forţele de celelalte arme,
cu alte forţe participante la operaţiile de luptă, în plus faţă de prevederile de la art.28,
alin.(4), constă în stabilirea:
a) raioanelor/terenurilor de decontaminare, a timpului de funcţionare şi a
gradului de amenajare a acestora;
b) ordinii de decontaminare totală a subunităţilor, cantităţii de tehnică
contaminată şi a numărului de persoane;
c) echipelor de lucru care participă la amenajarea raioanelor/terenurilor de
decontaminare totală şi executarea lucrului în cadrul acestora;
d) modului de realizare a siguranţei nemijlocite;
e) modului de acţiune în caz de atac aerian sau terestru al inamicului;
f) timpului de începere şi de terminare a decontaminării totale.

4. Controlul

Art.32. - (1) Controlul se execută în scopul verificării punerii în practică a

prevederilor ordinelor primite, nivelului de pregătire al subunităţilor, îndeplinirii la
timp a misiunii, realizându-se, de regulă, prin deplasarea la subunităţi; activitatea de
control contribuie, de asemenea, la menţinerea unei stări ridicate de instruire a
subunităţilor.
(2) Controlul evidenţiază gradul de pregătire al subunităţilor; comandantul
plutonului se asigură de integritatea echipamentului, de existenţa şi starea de
operativitate a armamentului, muniţiei, tehnicii şi materialelor necesare îndeplinirii
misiunii, fiind eliminate cele nefolositoare.
(3) Activitatea de control nu trebuie să afecteze actul de comandă al
subordonaţilor.
Art.33. - Comandantul plutonului face inspecţia subunităţilor verificând:
a) tehnica, armamentul şi muniţia;
b) uniformele şi echipamentul adecvat pentru misiune;
NESECRET
20 din 185
 NESECRET

c) modul de înţelegere a misiunii şi a responsabilităţilor specifice;

d) comunicaţiile;
e) raţiile şi apa;
f) mascarea;
g) modul de remediere a deficienţelor constatate pe timpul inspecţiilor
precedente.

SECŢIUNEA a 5-a
Sistemul de comunicaţii de campanie

Art.34. - (1) Organizarea unui sistem de comunicaţii de campanie adecvat

pentru comandă şi control reprezintă o cerinţă esenţială a operaţiilor plutonului.
(2) Comandantul trebuie să exercite comanda şi controlul în condiţiile
organizării sistemului de comunicaţii de campanie, ca urmare a efectelor focului
inamicului, a războiului electronic executat de acesta, a efectelor fluxului
electromagnetic ce urmează loviturilor nucleare, precum şi a deteriorării tehnicii şi
echipamentelor specifice.
Art.35. - (1) Sistemul de comunicaţii de campanie/SCC reprezintă un ansamblu
structurat şi integrat de resurse umane, mijloace tehnice, echipamente, proceduri,
programe şi servicii destinate prelucrării, transmiterii şi stocării datelor necesare
actului de conducere a unităţilor şi subunităţilor în operaţii desfăşurate în timp de
pace, în situaţii de criză şi în timp de război.
(2) Pentru exercitarea oportună şi eficientă a actului de comandă şi control,
SCC va utiliza toate mediile de transmitere, care necesită un spectru larg de
tehnologii de comunicaţii şi informatică; structura, tehnologiile şi echipamentele
utilizate converg către un sistem integrat de comunicaţii de campanie.
Art.36. - (1) Legăturile se realizează, în funcţie de cantitatea de mijloace avută
la dispoziţie, după următoarele reguli:
a) eşalonul superior asigură legăturile cu eşalonul subordonat;
b) legăturile pe orizontală se execută în conformitate cu instrucţiunile de
cooperare ale eşalonului superior.
(2) Militarii plutonului apărare NBC, deservesc mijloacele de comunicaţii şi
informatică din dotare şi realizează legături planificate pentru conducere, cooperare şi
înştiinţare.
(3) Comunicaţiile plutonului apărare NBC se organizează şi realizează prin
utilizarea staţiilor radio HF/VHF din reţelele radio de luptă sau terminalelor radio din
reţelele radio ale abonaţilor mobili UHF.
Art.37. - Comandantul plutonului apărare NBC dispune instalarea şi
exploatarea tehnicii de comunicaţii şi informatică, pentru realizarea legăturilor
planificate, concomitent cu luarea măsurilor pentru protecţia comunicaţiilor, conform
instrucţiunilor de specialitate în vigoare.

NESECRET
21 din 185
 NESECRET

CAPITOLUL III
Plutonul de cercetare NBC

SECŢIUNEA 1
Concepte generale

Art.38. - (1) Cercetarea NBC este o măsură activă care se planifică,

organizează şi desfăşoară în scopul de a asigura comandanţilor datele necesare luării
măsurilor de apărare NBC şi precizării deciziilor.
(2) Această misiune se execută pentru obţinerea de informaţii, prin observare
vizuală sau alte procedee tehnice, pentru confirmarea sau infirmarea atacurilor
CBRN/evenimentelor EADA şi ameninţărilor/riscurilor; include şi culegerea
informaţiilor despre posibilităţile inamicului de a întrebuinţa ADMCBRN, obiectivele
cu risc de amplasament şi datele meteorologice cu semnificaţie NBC în vederea
prognozării şi avertizării despre pericolele asociate şi zonele de risc, inclusiv găsirea
de breşe şi căi de ocolire a zonelor contaminate CBRN.
Art.39. - Cercetarea NBC se realizează în cadrul câmpului/spaţiului de luptă,
începând cu zonele din adâncimea dispozitivului de luptă al inamicului până în
zonele din spatele dispozitivului propriu.
Art.40. - Misiunile principale ale cercetării NBC sunt:
a) obţinerea informaţiilor de natură tehnică privind ADMCBRN ale
inamicului;
b) determinarea începutului atacului inamicului cu ADMCBRN;
c) avertizarea/alarmarea unităţilor;
d) descoperirea şi determinarea zonelor/raioanelor contaminate radioactiv,
biologic şi chimic/RBC;
e) executarea cercetării meteorologice la suprafaţa pământului;
f) prelevarea de probe contaminate chimic şi biologic/CB;
g) identificarea rutelor de ocolire a zonelor/raioanelor contaminate RBC.
Art.41. - Cercetarea NBC se planifică şi se execută ţinând cont, permanent, de
următoarele principii fundamentale:
a) planificarea acţiunilor cu prioritate în zonele/raioanele probabil a fi lovite
cu ADMNBC şi în zonele/raioanele cu pericole EADA; specialiştii în apărarea NBC,
împreună cu modulele de informaţii trebuie să estimeze unde, când, cu ce, cum şi de
ce, ce obiective sunt urmărite, inamicul va întrebuinţa ADMCBRN; este imposibil ca
cercetarea NBC să se execute continuu în toată zona de responsabilitate a marii
unităţi, unităţii sau grupării de forţe şi, de aceea, ea trebuie să se concentreze numai
în raioanele cheie ale acesteia;
b) raportarea tuturor informaţiilor cu rapiditate şi exactitate; cercetarea NBC
trebuie să obţină informaţiile de care comandanţii au nevoie pentru a lua decizii sau
pentru confirmarea viabilităţii acestora; rapoartele care infirmă existenţa
ameninţărilor/riscurilor CBRN sunt la fel de importante ca şi acelea care confirmă
acest lucru;
NESECRET
22 din 185
 NESECRET

c) îndeplinirea misiunilor cu rapiditate; odată ce contaminarea este

descoperită, structurile Sistemului de Supraveghere şi Avertizare NBC/SSANBC,
prognozează zonele/raioanele contaminate, determină situaţia reală a contaminării şi
identifică rutele de ocolire a zonelor/raioanelor contaminate;
d) evitarea contactului cu forţele inamicului; descoperirea şi identificarea
radiaţiilor radioactive, agenţilor chimici şi biologici este extrem de dificilă şi
consumatoare de timp; rareori este posibilă executarea cu exactitate a detecţiei şi
identificării în contact cu forţele inamicului; pierderea unei singure componente a
SSANBC influenţează capabilitatea sistemului în ansamblul său;
e) folosirea structurilor de cercetare NBC cu capabilităţi maxime; în procesul
de planificare a acţiunii militare, comandanţii trebuie să ia în considerare, în egală
măsură, factorii care multiplică sau limitează cerinţele de supravieţuire şi
operaţionale de bază ale subunităţilor stabilite pentru executarea misiunilor de
cercetare NBC.

SECŢIUNEA a 2-a
Rolul, locul şi destinaţia plutonului de cercetare NBC

Art.42. - Plutonul de cercetare NBC are rolul de a participa la obţinerea şi

diseminarea datelor şi informaţiilor necesare evitării/prevenirii contaminării CBRN a
forţelor şi planificării operaţiilor.
Art.43. - Plutonul de cercetare NBC se găseşte în compunerea companiei de
apărare NBC a marii unităţi de nivel tactic sau în compunerea companiei de cercetare
NBC din cadrul batalionului de apărare NBC al marii unităţi/grupării de forţe de nivel
operativ, făcând parte din forţele de sprijin de luptă3.
Art.44. - Plutonul de cercetare NBC este o structură de tip subunitate de armă,
destinat să îndeplinească misiuni/sarcini specifice de cercetare NBC în sprijinul
operaţiilor marilor unităţi, independent sau în cooperare cu alte elemente specializate.
Art.45. - (1) Plutonul cercetare NBC poate acţiona întrunit sau pe grupe,
adoptând diferite dispozitive în funcţie de factorii MIFT-TC.
(2) Pe timpul operaţiilor, plutonul poate fi dat ca întărire/repartizat marilor
unităţi care acţionează pe o direcţie independentă sau poate acţiona în cadrul
sprijinului direct/general de apărare NBC.

SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea, înzestrarea, misiunile şi posibilităţile plutonului de cercetare NBC

1. Organizarea şi înzestrarea plutonului de cercetare NBC

Art.46. - (1) Conducerea plutonului de cercetare NBC este asigurată de

comandantul de pluton, ofiţer, iar în lipsa acestuia conducerea este asigurată de
comandantul de grupă, subofiţer cu gradul cel mai mare.
3
În continuare prin „mare unitate” se vor înţelege toate structurile de forţe de nivel operativ sau tactic (corp de
armată, divizie, brigadă, grupare de forţe de acest nivel), în folosul cărora acţionează plutonul de cercetare NBC.

NESECRET
23 din 185
 NESECRET

(2) În timpul acţiunilor militare comandantul şi înlocuitorul acestuia circulă în

două dintre vehiculele plutonului.
(3) Comandantul plutonului este şi şeful primului vehicul de cercetare al
plutonului.
(4) Plutonul de cercetare NBC este organizat în principiu din comanda
plutonului şi patru grupe de cercetare NBC înzestrate identic.
(5) Fiecare grupă este compusă, de regulă, din: comandant de grupă/echipaj,
cercetaşul NBC nr.1, cercetaşul NBC nr.2 şi mecanicul conductor/şoferul.
Art.47. - Plutonul de cercetare NBC, conform normelor, este înzestrat cu
transportoare amfibii blindate pentru cercetarea nucleară, biologică şi
chimică/TABCNBC, sau cu autoturisme pentru cercetarea nucleară, biologică şi
chimică/ACNBC, precum şi cu armamentul şi materialele comune şi specifice
militarilor cercetaşi NBC.
Art.48. - Plutonul de cercetare NBC are asigurat sprijinul administrativ şi
logistic prin batalionul sau compania de apărare NBC căruia/căreia i se
subordonează.

2. Misiunile şi posibilităţile plutonului de cercetare NBC

Art.49. - (1) Misiunile de bază ale plutonului de cercetare NBC sunt:

a) obţinerea informaţiilor de natură tehnică privind ADMCBRN ale
inamicului;
b) cercetarea/recercetarea NBC a itinerarelor de deplasare ale forţelor proprii,
raioanelor destinate pentru concentrarea/dispunerea acestora şi a zonelor destinate
pentru ducerea operaţiilor;
c) instalarea posturilor de observare NBC în raioanele punctelor de
comandă/PC şi de dispunere a forţelor de sprijin şi luptătoare, la punctele obligatorii
de trecere de pe itinerarele de deplasare/manevră a forţelor şi în fâşia de siguranţă;
d) determinarea parametrilor loviturilor/atacurilor cu ADMCBRN şi/sau
evenimentelor EADA;
e) avertizarea/alarmarea unităţilor despre pericolul/contaminarea RBC;
f) descoperirea şi determinarea zonelor/raioanelor contaminate RBC;
g) cercetarea/recercetarea raioanelor lovite cu ADMCBRN şi a zonelor
contaminate de acestea;
h) identificarea itinerarelor de ocolire a zonelor/raioanelor contaminate RBC;
i) prelevarea de probe contaminate chimic şi biologic/CB;
j) determinarea dozei de radiaţie absorbită de personalul care a acţionat în
zone/medii contaminate radioactiv sau a fost surprins de efectele exploziei nucleare;
k) observarea şi cercetarea meteorologică.
(2) Plutonul de cercetare NBC acţionează, de regulă, în sprijinul grupării de
angajare a marii unităţi, în special în folosul PC, forţelor de sprijin nemijlocit a
efortului principal, rezervei şi sistemului logistic al marii unităţi.
(3) Pe timpul realizării dispozitivului de operaţie, plutonul de cercetare NBC
participă la asigurarea sprijinului direct al forţelor de pe direcţia principală de efort,
NESECRET
24 din 185
 NESECRET

iar la nevoie, poate acţiona în folosul forţelor de sprijin nemijlocit a efortului

principal şi pe itinerarele de manevră, rocadă şi aprovizionare-evacuare.
(4) Pe timpul ducerii operaţiei, plutonul de cercetare NBC este în măsură să
asigure cercetarea NBC în zona de operaţie integrată a forţelor, în special pe timpul
executării ripostelor ofensive, înlocuirilor, regrupărilor sau închiderilor unor breşe şi
în zonele de acţiune independentă, pe itinerarele de deplasare şi în noile raioane de
dispunere a forţelor.
(5) Plutonul de cercetare NBC participă la recunoaşterea locurilor adecvate
pentru executarea cercetării NBC şi prelevării probelor.
(6) Pe timpul întrebuinţării ADMCBRN de către inamic, sursele de informare
identifică atacul CBRN şi/sau evenimentul EADA, întocmesc şi transmit rapoartele
NBC cu datele despre situaţia creată la SSANBC şi avertizează trupele proprii despre
pericolul contaminării RBC.
(7) După atacul CBRN, sursele de informare continuă monitorizarea NBC în
zonele de responsabilitate din locurile iniţiale sau din cele de rezervă, iar plutoanele
de cercetare NBC acţionează nemijlocit pentru descoperirea şi determinarea zonelor
contaminate, marcarea de avertizare imediată a itinerarelor de deplasare/manevră a
trupelor, marcarea de avertizare de lungă durată a perimetrelor raioanelor
contaminate şi stabilirea itinerarelor de ocolire a acestora; execută controlul
contaminării RBC a personalului, echipamentelor şi surselor de apă în locurile
ordonate şi ambalarea iniţială a probelor de materiale suspecte, transportul şi predarea
acestora la punctele de colectare, în vederea analizei preliminare.
(8) Din cadrul plutonului de cercetare NBC pot fi destinate subunităţi care să
îndeplinească misiuni în cadrul unor elemente de dispozitiv cu anumite destinaţii:
a) PONBC la PC al marilor unităţi;
b) detaşamentul de asigurare a mişcării/DAM;
c) detaşamentul de salvare-evacuare/DSE;
d) detaşamentul mobil de baraje/DMB.
(9) Pentru îndeplinirea misiunilor ce-i revin, plutonul de cercetare NBC
acţionează, de regulă, pe grupe.
(10) Plutonul întrunit este utilizat doar când este necesară cercetarea NBC pe o
zonă extinsă.
Art.50. - (1) Pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin, subunităţile de cercetare
NBC cooperează cu forţele luptătoare şi forţele de sprijin de celelalte arme din
raionul lor de operaţie.
(2) Cooperarea constă în stabilirea:
a) instrucţiunilor de coordonare, control, conducere şi comunicaţii privind
îndeplinirea misiunilor de cercetare NBC;
b) măsurilor de protecţie NBC a trupelor;
c) modului şi perioadei de executare a controlului contaminării personalului şi
echipamentelor militare;
d) situaţiei meteorologice din raionul de responsabilitate;

NESECRET
25 din 185
 NESECRET

e) măsurilor de asigurare a operaţiilor şi protecţia subunităţilor de cercetare

NBC pe timpul executării misiunilor în raioanele trupelor proprii sau când
îndeplinesc misiuni sub focul inamicului.
Art.51. - (1) Pentru a determina cum, când şi ce mărime să aibă elementul ce
urmează a fi angajat, comandanţii de la toate nivelele trebuie să utilizeze factorii
pentru analiză MIFT-TC; comandanţii trebuie să aibă în vedere, de asemenea,
avantajele şi dezavantajele angajării unui grup de mărime specifică şi cum aceste
avantaje şi dezavantaje vor duce la îndeplinirea misiunilor
(2) Avantajele unităţilor echipate cu TABCNBC – grupele pot executa
cercetarea şi supravegherea din mişcare; vehiculele sunt capabile de a se coordona cu
forţele aflate în manevră; mobilitate crescută ce permite acoperirea unei suprafeţe mai
mari; executarea misiunii de cercetare NBC fără a părăsi vehiculul; pot detecta şi
identifica toţi agenţii chimici de luptă cunoscuţi; oferă informaţii despre locaţie
pentru a îmbunătăţi măsurile de delimitare a zonei contaminate; vehiculul poate
deveni amfibiu cu o pregătire sumară; sistemul de marcaj al vehiculului permite
plantarea semnelor fără expunerea echipajului; capacitate de a stoca informaţii despre
agenţi chimici necunoscuţi; pot să ţină pasul cu forţele de manevră pe terenuri
accidentate.
Art.52. - Posibilităţile plutonului de cercetare NBC sunt determinate de
organizarea, dotarea şi caracteristicile tehnico-tactice ale echipamentelor militare, de
anotimp şi starea vremii, precum şi de natura contaminării, o variantă fiind prezentată
în tabelul nr.1:
Art.53. - Posibilităţile plutonului sunt influenţate nemijlocit de gradul de
instruire al personalului, gradul de operativitate al echipamentelor din dotare, de forţa
morală şi de competenţa comandantului.

Nr. POSIBILITĂŢI
MISIUNI/SARCINI
crt. Grupă Pluton
a) cercetarea/recercetarea NBC a
itinerarelor de deplasare ale forţelor
proprii, raioanelor destinate pentru
1. concentrarea/dispunerea acestora şi a 100-150 km2 300-500 km2
zonelor destinate pentru ducerea
operaţiilor de luptă;

b) instalarea posturilor de observare

NBC în raioanele punctelor de
comandă/PC şi de dispunere a
forţelor de sprijin şi luptătoare, la
2. 1 PONBC 4 PONBC
punctele obligatorii de trecere de pe
itinerarele de deplasare/manevră a
trupelor şi în fâşia de siguranţă;

NESECRET
26 din 185
 NESECRET
Nr.
MISIUNI/SARCINI
crt.
c) determinarea parametrilor
loviturilor/atacurilor cu ADMCBRN/
3. evenimentelor EADA şi a începutului
atacului chimic/biologic şi/sau
evenimentului EADA;
d) descoperirea şi determinarea
4.
zonelor/raioanelor contaminate RBC;
e) avertizarea/alarmarea unităţilor
5.
despre pericolul/contaminarea RBC;
f) cercetarea/recercetarea raioanelor
lovite cu agenţi NBC şi a zonelor
6.
contaminate de aceştia;
NESECRET
27 din 185
POSIBILITĂŢI
Grupă Pluton
Parametrii:
1) intervalul de timp scurs de la
explozie până la trecerea undei de şoc;
2) tipul exploziei nucleare;
3) direcţia atacului în grade sau miimi;
4) data şi ora detonaţiei/începutului/
terminării atacului cu arma chimică/
biologică/evenimentului EADA;
5) mărimea unghiulară a norului
exploziei la H + 5 minute de la
detonaţie, în grade sau miimi;
6) unghiul la vârf şi la bază al norului
sau înălţimea de la vârf şi la bază a
norului la H+10 minute de la detonaţie;
7) locul detonaţiei/atacului sau zona
afectată reală sau estimată;
8) mijlocul de întrebuinţare;
9) tipul de agent, incident, materialul
radioactiv industrial şi persistenţa;
10) tipul atacului şi distanţa maximă
a zonei de pericol, jumătatea unghiului
de sector, determină direcţia
evenimentului în sensul acelor de ceasornic
de la direcţia nord;
11) conturul izoliniilor pentru debite
mici ale dozei absorbite;
12) tipul de MTI sau numărul de
cod al O.N.U.;
13) sursa producerii evenimentului
EADA (fabrică, transport, depozit etc.).
10 km/h 10 km/h
Conform STANAG 2047 NBC,
”Alarme în caz de pericol/urgenţă
despre contaminare sau atac (numai
atac NBC şi aerian)” prin semnale
vizuale şi acustice.
10 km/h 10 km/h
 NESECRET

Nr. POSIBILITĂŢI
MISIUNI/SARCINI
crt. Grupă Pluton
g) identificarea itinerarelor de
7. ocolire a zonelor/raioanelor 1 itinerar 4 itinerare
contaminate RBC;
h) observarea şi cercetarea Raza de observare Raza de observare
8.
meteorologică; până la 10 km. până la 40 km.

Tabelul nr. 1. Posibilităţile plutonului de cercetare NBC (o variantă)

Art.54. - (1) Pentru îndeplinirea misiunilor ce revin plutonului de cercetare,

fiecare militar trebuie să cunoască atribuţiile personale, ale celorlalţi camarazi şi să
execute activităţile şi responsabilităţile specifice; fiecare comandant de grupă să fie în
măsură ca la nevoie să execute atribuţiile comandantului de pluton.
(2) Misiunea primează întotdeauna.
Art.55. - (1) Acţiunea eficientă a structurilor specializate de cercetare NBC
presupune utilizarea unor relaţii matematice prin care se pot determina timpul
optim/mediu de executare a misiunilor, repartiţia optimă a subunităţilor de cercetare
NBC şi stabilirea termenelor de începere şi terminare a misiunilor.
(2) Determinarea timpului optim/mediu de executare a misiunilor (top, în ore/h)
se face cu ajutorul formulei:
P/Ltot unde:
top =
N x Vm
a) P/Ltot = perimetru/lungimea raioanelor/itinerarelor unde se execută
cercetarea NBC (P/L1+ P/L2+……….+ P/Ln);
b) N = forţe şi mijloace la dispoziţie;
c) Vm = viteza medie a vehiculului de cercetare NBC pe timpul misiunii, care
este de 10 km/h.
(3) Repartiţia optimă a subunităţilor de cercetare NBC – prin realizarea
raportului dintre perimetrul/lungimea fiecărui raion/itinerar de cercetat NBC şi timpul
optim/mediu determinat se poate stabili numărul mediu de structuri/grupe de
cercetare NBC cu ajutorul formulei: P/L1,2,...n
N1,2,...n =
top x Vm
(4) Stabilirea termenelor de începere şi terminare a misiunii – pentru
îndeplinirea misiunilor de cercetare NBC se operează cu timpul de începere a
misiunilor (tînc, în ore/h) şi cu timpul de terminare a acestora (ttm, în ore/h) pentru
fiecare pluton de cercetare NBC; aceştia se determină cu formulele:

X respectiv P/L1,2,...n unde:

tînc = 0,3 + ttm = tînc +
V NxV
a) 0,3 = timpul necesar pentru însuşirea misiunii şi darea ordinului de
operaţie;

NESECRET
28 din 185
 NESECRET

b) X = distanţa de la raionul plutonului/grupei de cercetare NBC la raionul

contaminat;
c) V = viteza de deplasare a plutonului/grupei de cercetare NBC.
(5) Planificarea misiunilor structurilor de cercetare NBC de nivel grupă
constituie un instrument util şi precis la îndemâna comandantului de pluton pentru
îndeplinirea eficientă a misiunilor şi realizarea sprijinului oportun al trupelor care
acţionează în condiţii/medii CBRN.

SECŢIUNEA a 4-a
Pregătirea operaţiilor de cercetare NBC

Art.56. - (1) Consideraţiile avute în vedere pentru planificarea şi pregătirea

cercetării NBC se bazează pe caracterul misiunii.
(2) Misiunile/sarcinile, priorităţile şi relaţiile între comandă şi logistică sunt
coordonate şi stabilite de către comandantul de pluton pe baza ordinelor/
recomandărilor comandantului eşalonului superior.
Art.57. - (1) Procesul de planificare include consideraţii în legătură cu
MIFT-TC, precum şi proceduri de conducere a trupelor.
(2) Principalele activităţi desfăşurate pentru planificarea şi pregătirea
operaţiilor de cercetare NBC sunt:
a) folosirea rezultatelor procesului de pregătire informativă a câmpului de
luptă/PICL, pentru a identifica raioanele care prezintă interes pentru cercetarea NBC;
b) coordonarea continuă a activităţilor cu comandanţii de grupă;
c) pregătirea echipamentelor NBC pentru a putea face faţă cerinţelor;
d) stabilirea legăturilor de susţinere pentru a asigura o bună înţelegere şi
flexibilitate subunităţii de care aparţine structura militară care efectuează cercetarea
NBC;
e) evaluarea factorilor de timp şi distanţă pentru conducerea operaţiilor de
cercetare NBC;
f) orientarea execuţiei misiunii astfel încât să se ofere din timp informaţiile
critice pentru sprijinul deciziilor tactice;
g) orientarea cercetării NBC în funcţie de prezenţa sau absenţa contaminării
RBC în raioanele de interes;
h) planificarea activităţilor de reaprovizionare logistică pentru a susţine
acţiunile de cercetare NBC;
i) determinarea locaţiilor posibile pentru decontaminarea de după îndeplinirea
misiunii;
j) planificarea asigurării acţiunilor şi protecţiei subunităţii de cercetare NBC;
k) determinarea regulilor de angajare a inamicului pentru a preveni atacul
forţelor proprii.

NESECRET
29 din 185
 NESECRET

1. Estimarea factorilor MIFT-TC

Art.58. - Procesul de pregătire şi planificare trebuie să includă, de asemenea,

consideraţii asupra MIFT-TC şi comandanţii de la toate nivelurile folosesc procesul
MIFT-TC ca răspuns la cererea de sprijin a misiunii prin cercetare NBC.
Art.59. - Misiunea unităţii trebuie avută în vedere în primul rând în
planificarea cercetării NBC, iar întrebările cheie sunt:
a) ce tip de misiune este necesar, observare NBC, descoperire sau determinare
NBC sau acţiune de prelevare de probe?
b) ce mijloace sunt necesare pentru a organiza misiunea?
Art.60. - Inamicul – comandantul plutonului analizează inamicul pe baza
informaţiilor cuprinse în ordinul de operaţie primit de la eşalonul superior;
capacităţile inamicului de întrebuinţare a ADMCBRN trebuie cunoscute.
Art.61. - (1) Forţele proprii – comandantul ia în considerare tipul şi numărul
de grupe de cercetare NBC la dispoziţie, situaţia şi posibilităţile acestora.
(2) Comandantul plutonului de cercetare trebuie să determine minimul necesar
pentru misiune, deoarece echipamentele de cercetare NBC disponibile pot fi folosite
pentru alte priorităţi.
Art.62. - (1) Terenul – poate dicta ce tehnică de cercetare se va utiliza,
îmbarcată sau neîmbarcată; acţiunile îmbarcate sunt cele mai potrivite pentru
raioanele circulare, iar cele neîmbarcate sunt potrivite pentru zonele urbane,
împădurite, accidentate sau porţiuni reduse de teren.
(2) Analiza terenului va indica modul probabil în care inamicul va întrebuinţa
ADMCBRN; o mare atenţie se va acorda obstacolelor existente, terenului, zonei –
păduri, munţi, zone urbane, trecătorilor, care influenţează cercetarea NBC, instalarea
şi amenajarea raioanelor de decontaminare, executarea misiunilor în general.
(3) Trebuie să se aibă în vedere capacitatea plutonului de a acţiona în orice
condiţii meteorologice; condiţiile meteorologice influenţează persistenţa agenţilor
NBC.
Art.63. - (1) Timp la dispoziţie – timpul este un factor important în
determinarea cantităţii de forţe şi mijloace disponibile; timpul necesar pentru
deplasarea plutonului de cercetare NBC în spaţiul de luptă trebuie avut în vedere, ca
şi timpul necesar pentru pregătirea şi executarea misiunilor.
(2) Obiectivul planificării misiunilor de cercetare NBC este acela de a facilita
evitarea contaminării RBC, de a păstra puterea de luptă şi de a se orienta asupra
ameninţării CBRN inamice.
(3) Ameninţarea CBRN include acele zone unde inamicul este cel mai posibil
să angajeze ADMCBRN împotriva forţelor proprii, dar şi zonele probabile de
producere a evenimentelor EADA.
Art.64. - Civilii – comandantul plutonului include instrucţiuni privind
populaţia civilă, precum şi operaţiile psihologice sau restricţiile activităţii civililor;
stabileşte modalităţile, procedeele şi modul de cooperare civili-militari pe timpul
desfăşurării acţiunii, realizează extrase din Ordinul de Operaţie primit de la
comandantul eşalonului superior.
NESECRET
30 din 185
 NESECRET

2. Pregătirea informativă a câmpului de luptă

Art.65. - (1) Pregătirea informativă a câmpului de luptă/PICL/Intelligence

preparation of battlefield/IPB este un proces de analiză integrată a inamicului,
terenului şi a mediului de confruntare din zona de operaţii.
(2) Procesul PICL este mijlocul care ajută la identificarea cerinţelor şi răspunde
la priorităţile de informaţii ale comandantului.
Art.66. - Pentru accentuarea efortului de cercetare NBC, PICL trebuie să:
a) identifice capabilitatea inamicului de a angaja ADMCBRN în funcţie de
tipul de unităţi şi arme disponibile în zona de operaţii sau în zona de influenţă pe
timpul unei perioade alese; cum îşi va angaja inamicul ADMCBRN, pentru a-şi
sprijini planul său de operaţie; zonele cu probabilitate mare de angajare a
ADMCBRN în funcţie de ameninţare;
b) ofere o analiză detaliată a condiţiilor meteorologice şi de teren din zona de
influenţă a unităţii şi impactul pe care îl vor avea asupra condiţiilor/mediului CBRN;
c) descopere ţintele NBC potenţiale sau zonele de contaminare RBC;
d) desemneze zonele potenţiale care afectează schema de manevră;
e) identifice zonele de risc CBRN care au fost raportate anterior.

SECŢIUNEA a 5-a
Cercetarea NBC în zona de operaţii

Art.67. - În timpul desfăşurării operaţiilor subunităţile de cercetare NBC

acţionează în toate sectoarele spaţiului de luptă; în zonele de asigurare de luptă
elementele de cercetare NBC sunt integrate în efortul general de recunoaştere şi
supraveghere; subunităţile de cercetare NBC sunt folosite în general pentru
confirmarea sau infirmarea contaminării unor raioane/zone.
Art.68. - Indiferent de metoda folosită în angajarea subunităţilor de cercetare
NBC, efortul lor este focalizat de către PICL spre cerinţele de informaţii despre
spaţiul de luptă care au prioritate pentru comandantul unităţii de care aparţine.
Art.69. - (1) Confirmarea sau infirmarea raioanelor contaminate – atunci când
în cadrul PICL se identifică posibilitatea unor raioane contaminate, cercetarea NBC
poate confirma sau nega prezenţa contaminării.
(2) Raioanele posibil contaminate care ar putea afecta schema de manevră sunt
desemnate ca zone de interes/ZI, acestea fiind incluse în planul de cercetare şi
recunoaştere.
(3) Elementelor de cercetare NBC de susţinere le este atribuită pe baza planului
de cercetare şi recunoaştere, observarea sau cercetarea fizică propriu-zisă a unor zone
de interes selectate.
(4) În cazul cercetării fizice propriu-zise este posibil să fie nevoie de asigurarea
securităţii de către unitatea de care aparţine elementul de cercetare NBC şi este
necesară coordonarea cu alte elemente de recunoaştere, pentru a împiedica efortul
inutil sau lupta fratricidă.

NESECRET
31 din 185
 NESECRET

Art.70. - Confirmarea că anumite zone sunt necontaminate – elementele de

cercetare NBC sunt integrate în formaţia de luptă şi se deplasează în urma sa
împreună cu conducerea forţelor care execută manevra; o parte din forţe – grupă
cercetare NBC, se deplasează înapoia elementelor de siguranţă.

1. Cercetarea NBC în ofensivă

Art.71. - Ofensiva constituie forma principală şi decisivă de acţiune specifică

luptei armate, prin care Forţele Terestre realizează capturarea, izgonirea sau
distrugerea inamicului, participând la îndeplinirea scopului final al războiului.
Art.72. - (1) Plutonul de cercetare NBC care aparţine în mod organic
companiei de apărare NBC asigură capabilităţile de cercetare NBC ale marii unităţi.
(2) Plutoanele de cercetare NBC care aparţin companiilor de cercetare NBC
sunt angajate pentru a menţine libertatea de manevră a forţelor combatante ale marii
unităţi pe direcţiile de ofensivă, principalele itinerare de aprovizionare şi raioanele de
importanţă critică identificate de comandant.
Art.73. - Plutoanele de cercetare NBC pot fi destinate completării cererii de
cercetare NBC a marii unităţi pentru momente/raioane hotărâtoare pentru misiune;
acest lucru va contribui la menţinerea ritmului de ofensivă în momentul şi locul
crucial, pentru a obţine avantaje din situaţii favorabile.
Art.74. - (1) Comandanţii trebuie să angajeze subunităţi de cercetare NBC
pentru cercetarea raioanelor contaminate RBC cunoscute sau probabil identificate de
către PICL.
(2) Plutoanele de cercetare NBC trebuie angajate în zonele de interes şi/sau pe
direcţia efortului principal a unităţii de care aparţin sau în sprijinul unităţii în folosul
căreia acţionează, în cazul în care contaminarea RBC ar împiedica forţele proprii în
îndeplinirea misiunilor.
(3) Subunităţile de cercetare NBC mai pot fi integrate în formaţiile de luptă,
pentru a oferi un răspuns rapid cazurilor de risc de contaminare chimică sau
radioactivă.
(4) Evitarea de către forţele următoare a zonelor contaminate este asigurată de
asemenea de către plutonul de cercetare NBC prin marcarea contaminării, dirijarea
forţelor asigurându-le astfel libertatea de manevră.
Art.75. - Exploatarea succesului şi urmărirea:
a) operaţiile de exploatare a succesului şi de urmărire încep odată cu atacul
propriu-zis;
b) exploatarea este continuarea accentuată a atacului după succesul iniţial;
c) urmărirea este distrugerea necruţătoare a forţelor inamice în retragere, care
nu mai au capacitatea de a rezista;
d) forţele inamice în retragere dezorganizată pot folosi arme chimice cu o
libertate mai mare decât un inamic cu o apărare bine organizată, din această cauză se
acordă o importanţă sporită angajării subunităţilor cercetare NBC.
Art.76. - (1) Acţiunile de forţare a cursurilor de apă şi canalelor sunt
organizate ca parte a schemei de manevră a marii unităţi.
NESECRET
32 din 185
 NESECRET

(2) Sunt trei tipuri de forţare:

a) din contact nemijlocit cu inamicul;
b) din mişcare;
c) combinat.
(3) Acţiunile ofensive de forţare a râurilor oferă ţinte avantajoase pentru
ADMCBRN inamice, iar subunităţile de cercetare NBC sunt angajate cu rolul de
evitare a contaminării pe malul îndepărtat cu scopul de a ajuta continuarea înaintării
forţelor proprii; de asemenea subunităţile de cercetare NBC sunt pregătite pentru a
răspunde atacurilor CBRN în zonele de forţare.
(4) Elemente de cercetare NBC trebuie dispuse astfel încât să asigure culoarele
de traversare şi itinerarele spre zonele de traversare şi trebuie să se deplaseze dincolo
de râu împreună cu forţele de manevră din avangardă, pentru a găsi itinerare
ocolitoare prin zonele contaminate de pe malul îndepărtat.

2. Cercetarea NBC în apărare

Art.77. - Apărarea este forma de luptă armată, de regulă, impusă şi adoptată

temporar, prin care se realizează respingerea, oprirea sau întârzierea acţiunilor
inamicului aflat în ofensivă; scopul general al apărării este crearea condiţiilor pentru
trecerea la ofensivă.
Art.78. - (1) Subunităţile de cercetare NBC reprezintă structuri valoroase
pentru sprijinul acţiunilor forţelor proprii iar cercetarea NBC asigură pentru
comandant informaţii critice pentru luarea deciziilor rapide şi înţelepte în cazul
folosirii în spaţiul de luptă a ADMCBRN; aceste informaţii sunt folositoare
comandantului şi pentru menţinerea libertăţii de manevră a forţelor proprii.
(2) Subunităţile de cercetare NBC, care sprijină forţele de acoperire, îşi
focalizează efortul spre itinerarele de trecere spre înapoi.
(3) Plutonul de cercetare NBC al marii unităţi este angajat, de asemenea, în
sprijinul forţelor de contraatac.
(4) Pe timpul unei apărări de durată plutonul de cercetare poate fi folosit pentru
verificarea itinerarelor din spate, dintre poziţiile de luptă şi punctele critice în care
inamicul ar putea folosi o contaminare persistentă.
Art.79. - Plutonul de cercetare NBC poate executa următoarele misiuni:
a) cercetarea itinerarelor de rocadă, de întărire, de contraatac, de
aprovizionare-evacuare;
b) confirmarea sau infirmarea pericolului NBC în zonele stabilite de interes;
c) efectuarea misiunilor de recunoaştere ca parte a cooperării în luptă;
d) sprijinirea contraatacului.
Art.80. - (1) În cazul operaţiilor de retragere elementele de cercetare NBC ale
marii unităţi sunt angajate în cercetarea NBC a itinerarelor de retragere, a securităţii
flancurilor şi a punctelor obligatorii de trecere pentru a verifica rapoartele despre o
posibilă contaminare.
(2) Subunităţile de cercetare NBC trebuie să fie în stare să reacţioneze foarte
rapid la încercările inamicului de a redirecţiona retragerea prin folosirea ADMCBRN.
NESECRET
33 din 185
 NESECRET

SECŢIUNEA a 6-a
Cercetarea NBC în adâncimea dispozitivului forţelor proprii

Art.81. - (1) Subunităţile de cercetare NBC ale marii unităţi sunt angajate mai
ales de-a lungul itinerarelor de reaprovizionare de înaltă prioritate şi a punctelor de
importanţă critică din zona forţelor de sprijin nemijlocit a efortului principal, pentru a
verifica rapoartele de contaminare RBC.
(2) Subunităţile de cercetare NBC joacă un rol semnificativ în menţinerea
viabilităţii itinerarelor principale de aprovizionare prin localizarea, marcarea şi
stabilirea căilor de ocolire a zonelor contaminate, pentru a asigura sprijinul continuu
al operaţiilor.
(3) În zona forţelor de sprijin nemijlocit a efortului principal, subunităţile de
cercetare NBC sunt angajate în asigurarea libertăţii de manevră a comandantului
unităţii sprijinite.
(4) Elemente de cercetare NBC pot fi poziţionate în toată zona forţelor de
sprijin nemijlocit a efortului principal, pentru a executa misiuni de cercetare NBC;
itinerarele principale de aprovizionare şi alte resurse vitale din zona forţelor de sprijin
nemijlocit a efortului principal trebuie monitorizate din punct de vedere al
contaminării prin organizarea de patrule periodice de-a lungul itinerarelor.
(5) Subunităţile de cercetare NBC reacţionează şi la rapoartele de atac CBRN
pentru a determina tipul şi amploarea contaminării, dar acestea mai pot fi trimise în
misiuni de supraveghere NBC pentru a observa dacă anumite zone/raioane sunt
atacate cu ADMCBRN; raioanele care urmează să fie ocupate de structuri logistice şi
de transmisiuni trebuie verificate din punct de vedere al contaminării NBC înainte de
a fi ocupate.
(6) Subunităţile de cercetare NBC pot sprijini şi acţiunile de control al
distrugerilor, Centrul de Prognoză şi Control NBC realizând evaluări de cercetare
NBC bazate pe priorităţile stabilite de comandantul marii unităţi.
(7) Dacă zona de comunicaţii a fost atacată de inamic cu ADMCBRN,
subunităţile de cercetare NBC asigură sprijin structurilor de salvare-evacuare,
comunicaţii şi logistice.

SECŢIUNEA a 7-a
Tehnici de cercetare NBC

Art.82. - (1) Tehnicile de cercetare NBC includ căutarea, controlul şi

supravegherea.
(2) Tehnicile de căutare sunt folosite în timpul misiunilor de cercetare a
itinerarelor, raioanelor şi zonelor, cu scopul de a găsi suprafeţe contaminate.
(3) Tehnicile de control sunt folosite în timpul misiunilor de cercetare NBC a
suprafeţelor contaminate pentru a defini limitele suprafeţei contaminate.
(4) Tehnicile de supraveghere sunt folosite la observarea unui anumit raion
pentru a determina indiciile unui atac CBRN.

NESECRET
34 din 185
 NESECRET

(5) Aplicarea tehnicilor de cercetare NBC se bazează pe analiza factorilor

MIFT-TC.
(6) Într-o singură misiune se pot folosi mai multe tehnici.

1. Tehnici de căutare

Art.83. - (1) Tehnicile de căutare care pot fi folosite în timpul misiunilor de

cercetare pentru a localiza suprafeţele contaminate sunt:
a) căutarea în zig-zag;
b) căutarea pe culoar;
c) căutarea în trifoi.
(2) Fiecare din aceste tehnici poate fi folosită în stare îmbarcată sau debarcată.
Art.84. - (1) Tehnica zig-zag este folosită pentru localizarea suprafeţelor
contaminate în timpul misiunilor de cercetare a itinerarelor, zonelor sau raioanelor.
(2) Elementul de cercetare începe căutarea la pe un aliniament de plecare/AP/
line of departure/LD, menţinând între vehicule o distanţă de 200 m; fiecare vehicul se
deplasează înainte, pe o direcţie orientată sub un unghi de 45 0 faţă de AP/LD;
echipajele vehiculelor ţin sub observaţie echipamentele de detecţie NBC.
(3) După ce vehiculul a avansat 500 m face o curbă de 90 0, iar după următorii
500 m vehiculul efectuează o nouă curbă de 900 şi aşa mai departe, efectuând
mişcarea de zigzag; se continuă mişcarea de zigzag până când acesta atinge limita de
sosire/LS/line of arrival/LOA (figura nr. 1).

Punct detecţie nr.

AP/LD
Figura nr. 1. Tehnica de căutare în zig-zag

(4) După ce a fost cercetată toată suprafaţa propusă pentru misiune, elementul
de cercetare raportează contaminarea detectată.
(5) Dacă elementul de cercetare nu a cercetat toată suprafaţa propusă pentru
misiune, începe o nouă cercetare a zonei şi procesul este repetat până ce se detectează
contaminarea sau se cercetează toată suprafaţa propusă pentru misiune (figura nr. 2).

NESECRET
35 din 185
 NESECRET

LS/LOA

AP/LD

Figura nr. 2. Căutări multiple folosind tehnica de căutare în zig-zag

(6) Tehnica zigzag oferă o probabilitate mai mare de detectare a contaminării,

deoarece suprafaţa netraversată de elementele de cercetare este mai mică decât în
cazul folosirii celorlalte tehnici.
(7) Lungimea zigzagurilor este calculată în funcţie de MIFT-TC.
Art.85. - (1) Tehnica culoarului este foarte similară cu cea de căutare în
zigzag şi este folosită la localizarea suprafeţelor contaminate, mai ales în cazul
misiunilor de recunoaştere a itinerarelor sau în cazul cercetării unor fâşii subţiri de
teren, cum ar fi defileele.
(2) Elementul de cercetare începe căutarea la AP/LD, distanţa dintre vehicule
nefiind mai mare de 200 m.
(3) Echipajele vehiculelor ţin sub observaţie echipamentele de detecţie,
realizându-se o citire a contaminării la fiecare 500 m.
(4) Atunci când elementul de cercetare atinge LS/LOA, raportează
contaminarea detectată.
(5) Dacă elementul de cercetare nu a cercetat toată suprafaţa propusă pentru
misiune, începe o nouă cercetare a zonei şi procesul este repetat până ce se detectează
contaminarea sau se cercetează toată suprafaţa propusă pentru misiune (figura nr. 3).

NESECRET
36 din 185
 NESECRET

culoar

Forma reală a
raionului contaminat

Figura nr. 3. Tehnica de căutare pe culoar

Art.86. - (1) Tehnica frunza de trifoi este folosită mai ales în cazul acţiunilor
neîmbarcate.
(2) Un militar coboară din vehicul şi se deplasează pe un itinerar asemănător cu
marginea frunzelor unui trifoi, vehiculul rămânând centrul zonei cercetate/trifoiului şi
fiecare frunză se extinde pe 50-200 m de vehicul (figura nr. 4).

Figura nr. 4. Tehnica de căutare frunză de trifoi

(3) Această tehnică nu trebuie folosită în cazul contaminării radiologice din

cauza lipsei de protecţie; pentru folosirea acestei tehnici este de ajuns un singur
vehicul de cercetare; se foloseşte în principal pe teren accidentat sau cu scopul de a fi
asiguraţi că facilităţi de mare valoare, cum ar fi punctele de comandă sunt
necontaminate.
(4) Tehnica frunzei de trifoi cere mult timp însă oferă informaţii detaliate şi o
acoperire detaliată a unei suprafeţe.
(5) Această tehnică expune militarii la riscuri de contaminare chimică şi stres
cauzat de portul îndelungat al EPINBC.
NESECRET
37 din 185
 NESECRET

2. Tehnici de control

Art.87. - (1) Atunci când a fost detectată contaminarea, se pot aplica trei
tehnici de control; acestea sunt:
a) partea apropiată – partea depărtată;
b) cutia;
c) steaua.
(2) Fiecare tehnică este utilizată îmbarcat pentru a minimaliza expunerea
militarilor la pericolele radioactive, chimice şi biologice.
(3) Controalele pot fi de două tipuri:
a) complete;
b) incomplete.
(4) Controlul complet se realizează atunci când întreaga contaminare a fost
identificată.
(5) Atunci, când nu a fost identificată întreaga contaminare avem de a face cu
un control incomplet, iar subunitatea de cercetare NBC trebuie să găsească un itinerar
ocolitor în timpul acţiunilor de luptă.
Art.88. - (1) Tehnica de control partea apropiată – partea depărtată, este
utilizată de elementul de cercetare imediat când acesta intră în suprafaţa contaminată;
toate vehiculele de cercetare se opresc şi fiecare echipaj determină dacă se află în
suprafaţa contaminată; vehiculele aflate în suprafaţa contaminată se deplasează înapoi
pe drumul parcurs anterior pe o distanţă de 200 m şi verifică din nou contaminarea;
dacă au ieşit din suprafaţa contaminată, plantează semnele de avertizare adecvate, iar
dacă se află în continuare în suprafaţa contaminată se deplasează înapoi încă 200 m şi
testează din nou până când se iese din suprafaţa contaminată (figura nr. 5).

Figura nr. 5. Tehnica de control “partea apropiată-partea depărtată”

(2) Odată ce vehiculul a descoperit limita apropiată a contaminării, acesta se

deplasează înainte traversând suprafaţa contaminată testând la fiecare 200 m şi atunci
NESECRET
38 din 185
 NESECRET

când echipajul nu mai detectează nici un fel de contaminare vehiculul se deplasează

înainte pe o distanţă de 200 m şi testează din nou; dacă nu se detectează nici un fel de
contaminare se amplasează un semn de avertizare; fiecare vehicul execută acest
proces pentru a determina limitele apropiate şi îndepărtate ale contaminării.
(3) Este posibil, ca limitele de la dreapta şi stânga ale contaminării să nu fie
identificate, chiar dacă vehiculele de cercetare aflate pe partea dreaptă şi stângă a
zonei de contaminare au determinat limitele apropiate şi depărtate; în acest caz
elementul de cercetare poate să-şi schimbe vehiculele către dreapta şi stânga pentru a
descoperi aceste limite sau să execute tehnica de control cutie; distanţa laterală dintre
vehicule este importantă pentru a localiza toate limitele suprafeţei contaminate;
imediat ce limitele au fost localizate, pot fi localizate foarte uşor şi itinerarele
ocolitoare (figura nr. 6).

Figura nr. 6. Suprafaţa contaminată se întinde

peste limita dreaptă iniţială a cercetării NBC

Art.89. - (1) Tehnica cutiei este utilizată pentru a determina dimensiunile

generale ale suprafeţei contaminate, lăţimea şi lungimea acesteia; procedura începe
atunci când vehiculul pătrunde în suprafaţa contaminată; toate vehiculele de cercetare
se opresc şi testează contaminarea în suprafeţele imediat apropiată; primul vehicul
care raportează o contaminare devine vehiculul de bază şi dacă oricare alt vehicul
care aparţine plutonului de cercetare NBC se găseşte în suprafaţa contaminată, atunci
trebuie să o părăsească; toate vehiculele se orientează în funcţie de vehiculul de bază,
plasându-se cel puţin un vehicul la dreapta şi unul la stânga de vehiculul de bază;
vehiculul de bază are misiunea să înainteze şi să descopere limita îndepărtată a
suprafeţei contaminate (figura nr. 7, 8, 9 şi 10).
(2) Echipajul continuă investigarea contaminării la fiecare 200 m şi atunci când
echipajul nu obţine o citire pozitivă acesta se deplasează încă 200 m şi stabileşte linia
iniţială a părţii îndepărtate; vehiculul aflat la dreapta vehiculului de bază amplasează
un semn de avertizare pentru a indica limita iniţială a zonei apropiate, acest vehicul
deplasându-se înainte pe o distanţă de 200 m şi verificând contaminarea; echipajul
poate descoperi aici fie prezenţa contaminării fie lipsa acesteia.
NESECRET
39 din 185
 NESECRET

Limita iniţială dreapta.

NU

Limita
iniţială dreapta
a părţii DA
depărtate. Limita
NU DA iniţială
a părţii
Baza apropiate.
NU NU stânga

Limita iniţială stânga.

200 m

Figura nr. 7. Cercetarea NBC prin tehnica “cutie” pe direcţia A

Limita iniţială dreapta.

NU

DA dreapta Limita
iniţială
a părţii
Limita NU DA Baza apropiate.
iniţială
a părţii DA
depărtate. stânga

NU

Limita iniţială stânga.

200 m

Figura nr. 8. Cercetarea NBC prin tehnica “cutie” pe direcţia B

NESECRET
40 din 185
 NESECRET

Limita ajustată dreapta.

NU Limita iniţială dreapta.

Limita Limita
iniţială NU iniţială
a părţii a părţii
depărtate. Baza apropiate.

NU DA

Limita
DA ajustată
a părţii
apropiate.
Limita iniţială stânga. NU

Limita ajustată stânga.

200 m

Figura nr. 9. Cercetarea NBC prin tehnica “cutie” pe direcţia C

Limita ajustată dreapta.

NU
Limita iniţială dreapta.
Limita
ajustată
DA a părţii
apropiate.

DA Limita
iniţială
Limita NU DA Baza a părţii
iniţială apropiate.
a părţii
depărtate.
Limita iniţială stânga.

Limita ajustată stânga. 200 m

Figura nr. 10. Cercetarea NBC prin tehnica “cutie” pe direcţia D

NESECRET
41 din 185
 NESECRET

(3) Când contaminarea este detectată, vehiculul se întoarce cu 90 0 către dreapta

şi se deplasează 200 m, după care verifică din nou.
(4) Dacă se descoperă lipsa contaminării vehiculul se deplasează înainte pe o
distanţă de 200 m şi verifică din nou.
(5) Acest proces de înaintare sau de întoarcere la 90 0 va continua în această
manieră până când vehiculul a depăşit linia iniţială a limitei apropiate, care constituie
limita dreaptă iniţială a contaminării; deplasarea vehiculului depinde de orientarea
suprafeţei contaminate; când vehiculul a atins linia iniţială a părţii îndepărtate
vehiculul se deplasează către vehiculul de bază, verificând în acelaşi timp
contaminarea; vehiculul din stânga vehiculului de bază va executa aceeaşi mişcare,
excepţie făcând numai prima întoarcere la 900, care va fi la stânga; deşi sună
complicat, nu este greu de executat.
(6) Comandantul plutonului trebuie să primească rapoarte de la celelalte
vehicule; din aceste rapoarte comandantul plutonului întocmeşte schema generală a
contaminării; în cazul acestei acţiuni sunt esenţiale mijloacele de navigaţie, precum şi
o cunoaştere bună a modului de orientare; atunci când comandantul plutonului este
mulţumit de rezultatele cercetării iar limitele suprafeţei contaminate au fost
determinate plutonul va localiza cel mai bun itinerar pentru a ocoli zona contaminată.
(7) Semnele de avertizare vor fi plantate în jurul raionului contaminat de-a
lungul tuturor drumurilor care duc înspre suprafaţa contaminată, iar ruta ocolitoare se
marchează clar.
Art.90. - (1) Steaua este o tehnică rapidă pentru a determina limitele
aproximative ale suprafeţei contaminate; vehiculul care întâlneşte contaminarea se
deplasează înapoi de la punctul unde s-a efectuat o citire pozitivă pe o distanţă de 200
m, acest punct reprezentând baza stelei; vehiculul amplasează un semn de avertizare
şi apoi se deplasează înainte detectând la fiecare 200 m pentru a descoperi partea
îndepărtată.
(2) Dacă vehiculul nu detectează nici un agent, îşi va continua deplasarea încă
200 m şi va testa din nou; dacă nu se descoperă nici un agent se va planta un nou
semn de avertizare astfel, realizându-se primul picior al stelei; vehiculul se întoarce
aproximativ 1350 şi se deplasează pe această direcţie detectând la fiecare 200 m şi
dacă nu se descoperă nici un semn de contaminare pe acest picior al stelei vehiculul
nu trebuie să se deplaseze mai mult decât lungimea piciorului iniţial; procedura se
repetă până când vehiculul soseşte la/sau lângă baza stelei (figura nr. 11).
(3) Tehnica aceasta poate fi utilizată de o grupă sau un pluton de cercetare
NBC pentru a obţine mai multe puncte de detectare sporind astfel precizia controlului
(figura nr. 12).

NESECRET
42 din 185
 NESECRET

Figura nr. 11. Cercetarea NBC prin tehnica în “stea”

Figura nr. 12. Cercetarea NBC prin tehnica în “stea”cu 2 grupe de cercetare NBC

3. Tehnici de supraveghere

Art.91. - (1) Supravegherea NBC reprezintă observarea sistematică a unui

raion anume pentru a descoperi semne ale unui atac NBC, de obicei ale unui atac
chimic; aceste raioane sunt denumite în mod generic raioane/zone de interes, fiind
identificate şi în timpul pregătirii informative a câmpului de luptă.
NESECRET
43 din 185
 NESECRET

(2) Subunităţile de cercetare NBC observă raioanele desemnate în căutarea

semnelor unui atac chimic, iar principalele mijloace de supraveghere sunt posturile de
observare NBC.
(3) O altă modalitate este aceea de a folosi patrule care acţionează în zona
respectivă de operaţii, această tehnică de supraveghere folosindu-se în principal în
fâşiile de siguranţă, în special de-a lungul itinerarelor principale de aprovizionare şi
reţelelor de drumuri.
(4) Un post de observare NBC reprezintă o poziţie ocupată cu scopul de a
observa o anumită suprafaţă; subunităţile de cercetare NBC raportează din
informaţiile primite de la postul de observare orice semn de atac CBRN sau despre
activitatea inamicului.
(5) Un pluton de cercetare NBC poate ocupa până la trei posturi de observare,
unul pentru fiecare grupă timp de până la 12 ore; pentru perioade mai mari plutonul
poate ocupa un punct de observare cu ajutorul unei grupe.
Art.92. - (1) Marea unitate/unitatea sau comandantul plutonului de cercetare
NBC alege locaţia generală a posturilor de observare NBC.
(2) Factorii MIFT-TC, precum şi planul de culegere a informaţiilor determină
poziţionarea generală.
(3) Comandanţii de grupă sau echipaj aleg poziţia exactă a postului de
observare NBC atunci când se află la sol.
Art.93. - (1) Funcţionarea posturilor de observare este asigurată de cel puţin
două persoane, unul observă zona, iar celălalt asigură protecţia.
(2) Cel care asigură protecţia înregistrează informaţiile şi prezintă rapoartele.
(3) Cei doi schimbă poziţiile la fiecare 20-30 minute.
Art.94. - (1) Semne ale atacului – majoritatea agenţilor chimici de luptă sunt
diseminaţi cu ajutorul sistemelor de întrebuinţare explozive sau prin pulverizare.
(2) Proiectilele de artilerie şi rachetele au o semnătură vizuală distinctă atât
ziua cât şi noaptea.
(3) Avioanele care pulverizează agenţi chimici au evoluţii aeriene distincte la
care se adaugă şi semnătura lichidului pulverizat; aceste semne nu constituie dovada
reală a unui atac chimic, totuşi cresc probabilitatea prezenţei unui atac.
(4) În funcţie de MIFT-TC, elementul de cercetare NBC ocupă postul de
observare NBC şi execută o cercetare a zonelor/raioanelor de interes pentru a
confirma prezenţa sau absenţa contaminării.

SECŢIUNEA a 8-a
Intervenţia în caz de accident nuclear şi accident chimic industrial

Art.95. - (1) Organizarea şi executarea misiunilor de intervenţiei, în caz de

accident nuclear şi accident chimic industrial, se execută în baza prevederilor legilor,
ordinelor ministrului apărării naţionale, planurilor comune de intervenţie a unităţilor
Ministerului Apărării şi Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru limitarea şi
înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriu naţional şi a instrucţiunilor,
dispoziţiunilor şi precizărilor în vigoare.
NESECRET
44 din 185
 NESECRET

(2) Conducerea şi organizarea acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă se

face de comun acord, de către comandanţi/şefi desemnaţi de şeful statului major al
categoriei de forţe, grupa operativă şi ofiţerul de legătură din structura care
desemnează detaşamentul de intervenţie, comandantul detaşamentului de intervenţie,
organele administraţiei publice locale sau judeţene şi alte forţe destinate intervenţiei,
pe baza planurilor de acţiune întocmite la faţa locului sub îndrumarea comisiilor
judeţene/locale pentru situaţii de urgenţă.
(3) Schimbul de informaţii între forţele de intervenţie se organizează din timp
şi se menţine permanent, atât la nivel local cât şi cu grupele operative.
Art.96. - Participarea structurilor Ministerului Apărării cu forţe şi mijloace la
acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă se organizează şi se realizează astfel
încât să nu afecteze, în funcţie de situaţia existentă, îndeplinirea misiunilor specifice
de bază.
Art.97. - (1) Cercetarea NBC, în cazul producerii unui accident nuclear sau
chimic industrial, se execută, de regulă, în afara instituţiei unde s-a produs acesta,
responsabilitatea pentru executarea intervenţiei în incinta acesteia revenind
personalului angajat la instituţia respectivă.
(2) Intervenţia se execută numai cu echipamentele de protecţie individuală
NBC/EPINBC adecvate situaţiei create, care să asigure o protecţie a căilor
respiratorii şi a corpului împotriva agenţilor toxici industriali.

SECŢIUNEA a 9-a
Operaţiile de prelevare a probelor

1. Conţinutul operaţiilor

Art.98. - Comandanţii pot ordona prelevarea de probe de materiale şi elemente

de mediu care să ofere datele necesare pregătirii deciziilor, în acest scop fiind
necesar:
a) să se verifice dacă un atac CBRN s-a produs;
b) să se identifice agenţii utilizaţi, mijloacele de întrebuinţare a acestora şi
naţiunea de origine.
Art.99. - Prelevarea de probe este, cu deosebire, importantă în situaţia în care
nu se cunoaşte tipul unui agent care a fost întrebuinţat sau nu sunt certitudini privind
întrebuinţarea agenţilor chimici şi biologici/CB de către inamic; în scopul de a
asigura datele necesare cercetării lor, prelevarea de probe CB şi primele informaţii
despre acestea trebuie să fie detaliate şi precise.
Art.100. - Plutonul de cercetare NBC poate îndeplini misiuni de prelevare de
probe al căror scop este asigurarea bazei de date tehnice necesară comandanţilor şi
statelor majore pentru pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor militare.
Art.101. - (1) Comandanţii pot ordona prelevarea de probe oriunde în zonele
lor de responsabilitate.
(2) Prelevarea de probe se execută de către elementele plutonului de cercetare
NBC, dar înainte de aceasta trebuie stabilite, transmise şi însuşite elementele de
NESECRET
45 din 185
 NESECRET

planificare, organizare, coordonare şi acţiune, procedurile operaţionale şi aspectele de

asistenţă medicală specializată.
(3) Subunităţile de cercetare NBC sunt responsabile de prelevarea şi
conservarea iniţială a probelor contaminate RBC, precum şi de colectarea de animale
mici, numai specii moarte sau muribunde, ca rezultat al unei contaminări suspecte; la
prelevarea de probe trebuie respectate principiile de regularitate, viabilitate, siguranţă
şi ierarhizare a responsabilităţilor.
(4) Echipele tehnice specializate, dotate cu laboratoare/autolaboratoare sunt, de
asemenea, responsabile de prelevarea de probe biologice de mediu.
(5) Echipele medicale, special pregătite, sunt responsabile de recoltarea
produselor biologice/biomedicale.
(6) Grupele de cercetare NBC asigură uniformitatea, viabilitatea şi siguranţa
procedurilor de prelevare.
(7) Personalul instruit escortează şi evacuează mostrele către destinaţie.
(8) Subunităţile de cercetare NBC nu sunt instruite pentru a colecta mostre
ecologice şi biomedicale, dar grupele de cercetare NBC pot fi suplimentate cu
personal tehnic şi medical pentru a colecta probe biomedicale.
Art.102. - Analiza de laborator identifică mostrele suspecte, caracteristicile
agentului, toxicitatea, persistenţa, pericolele pentru personal, procedurile posibile de
decontaminare şi procedurile de acordare a primului ajutor.
Art.103. - Mostrele colectate de forţe speciale în timpul unor acţiuni
desfăşurate în adâncime oferă informaţii despre capabilităţile de ameninţare NBC,
intenţiile şi locul unităţilor de producţie NBC şi capacităţilor de depozitare ale
inamicului.
Art.104. - (1) Subunităţile de cercetare NBC colectează mostre în condiţii
variate.
(2) Mostrele cuprind muniţii ce conţin agenţi toxici, produse chimice, aer,
vapori, apă, sol şi vegetaţie.
(3) Echipamentul folosit la colectare se returnează către laborator, acesta
incluzând truse de unică folosinţă, hârtie indicatoare etc.
(4) Aceste echipamente trebuie recuperate, ambalate şi livrate împreună cu
mostrele pentru a fi analizate, putându-se obţine informaţii din fiecare tip de mostră.

2. Raportarea şi livrarea probelor

Art.105. - (1) Deşi mostra colectată dintr-o zonă poate avea o semnificaţie
importantă, aceasta poate deveni inutilă dacă nu sunt înregistrate informaţiile de bază
ale prelevării sau dacă este ambalată incorect şi se deteriorează în timpul livrării către
centrul de analiză.
(2) Tipul de raport privind prelevarea de probe contaminate RBC este prezentat
în anexa nr. 6.
Art.106. - Circumstanţele obţinerii fiecărei mostre trebuie să fie oferite
centrului care efectuează analiza, iar informaţiile de bază includ:

NESECRET
46 din 185
 NESECRET

a) condiţiile obţinerii – cum a fost obţinută mostra, unde a fost găsită şi modul
de colectare;
b) descrierea – starea fizică – solidă, lichidă, pulbere, vâscozitate aparentă –
culoare, dimensiunea aproximativă, identificare – nomenclatură militară, noroi,
frunze;
c) condiţiile depunerii agentului – sistemul de întrebuinţare, descrierea
modului în care a funcţionat arma, comportamentul agentului, sunetele auzite în
timpul diseminării, descrierea craterelor sau şrapnelelor, culoarea fumului sau a
flăcărilor sau ceaţa asociată atacului;
d) efectele asupra vegetaţiei – o descriere a zonei – şes, munţi şi schimbărilor
vegetaţiei după depunerea agentului (culoare, ofilire, uscare, moarte) în raionul
principal al atacului şi în împrejurimi;
e) efectele asupra populaţiei – cum afectează agentul personalul din raionul
principal al atacului în comparaţie cu raioanele limitrofe; durata efectelor agentului;
mirosuri observate în zonă înainte, în timpul şi după atac; măsuri luate pentru
diminuarea efectelor; numărul aproximativ al victimelor şi supravieţuitorilor, se vor
include vârsta şi sexul;
f) efectele asupra animalelor – speciile de animale care au fost sau nu afectate
şi descrierea efectelor.
Art.107. - (1) Colectorul trebuie să transmită un mesaj imediat pentru a raporta
achiziţia şi livrarea mostrei.
(2) În timpul acţiunilor speciale din teatrul de operaţii în care sunt angajate
forţe speciale mesajul va transmis prin cele mai rapide mijloace şi prin cât mai puţine
canale de transmisie către Centrul de coordonare NBC.
(3) Dacă în zona de operaţii nu se găseşte elementul de prelevare a probelor
chimice şi biologice, ca în cazul acţiunilor de prelevare a mostrelor chimice şi
biologice executate în timp de pace, mesajul va fi transmis prin cele mai rapide
mijloace şi prin cât mai puţine canale de transmisie către destinatari, în plus, se va
adăuga un raport scris pentru fiecare mostră sau lot de mostre.
(4) Colectorul trebuie să codifice mesajul de obţinere a mostrelor, iar raportul
conţine următoarele informaţii:
a) dacă se referă la o singură mostră, numărul de identificare se va scrie la
rubrica subiect;
b) dacă sunt mai multe mostre, atunci numărul mostrei şi informaţiile despre
aceasta vor fi introduse în conţinutul mesajului;
c) data livrării, mijlocul de transport, identificarea curierului, factura
încărcăturii, destinaţia zborului, ora estimată a sosirii;
d) de asemenea, se va folosi chitanţa curier;
e) mostra cu informaţiile de bază;
f) condiţiile obţinerii mostrei;
g) numele unei alte ţări sau agenţii care a prelevat mostre ale aceluiaşi
eveniment sau în aceeaşi zonă şi care nu apar în mesaj;
h) cerere către centrul de analiză pentru a acorda prioritate de analiză în
vederea evaluării valorii potenţiale a mostrei;
NESECRET
47 din 185
 NESECRET

i) toate detaliile legate de obţinerea mostrei oricât de nesemnificative ar fi;

j) clasificarea mostrelor în funcţie de starea fizică.
(5) Modelul raportului de livrare a probelor este prezentat în anexa nr. 7.
Art.108. - (1) Toate mostrele vor fi livrate prin mijloacele cele mai sigure şi
rapide sub escortă tehnică către Centrul de Coordonare NBC sau către destinaţia cea
mai înaltă ierarhic din cadrul SSANBC.
(2) Dacă în zona de operaţii nu se găseşte nici un Centru de Coordonare NBC,
mostrele se vor trimite conform instrucţiunilor primite de la SSANBC, iar pentru a
determina destinaţia finală a fiecărei mostre Centrul de Coordonare NBC va utiliza
următoarele criterii:
a) mostra este biologică sau chimică?
b) conţinutul mostrei este complet necunoscut?
c) mostra este o combinaţie de produse biologice şi chimice?
(3) Centrul de Coordonare NBC trebuie să fie anunţat înainte de livrarea
mostrei astfel încât acesta să poată da instrucţiunile necesare sau alte instrucţiuni
decât cele standard.
(4) Centrul de Coordonare NBC va alege înainte, în funcţie de categoria
mostrei, locaţiile unde vor fi trimise acestea, iar înainte de livrare trebuie contactat
comandantul subunităţii de escortă tehnică, subunitate care controlează transportul
mostrelor către destinaţiile finale.
(5) Mostrele toxice sau muniţiile nu se livrează la Centrul de Coordonare NBC
fără aprobarea anterioară.

SECŢIUNEA a 10-a
Particularităţi ale cercetării NBC în condiţii speciale

Art.109. - (1) Mediile care au o influenţă majoră asupra conducerii operaţiilor

militare sunt:
a) zonele montane;
b) regiunile reci;
c) regiunile cu temperaturi foarte ridicate;
d) zonele urbane.
(2) Fiecare din aceste medii are o influenţă diferită asupra acţiunilor de
cercetare NBC.

1. Cercetarea NBC în zone muntoase

Art.110. - În afară de munţii de tip alpin, extrem de înalţi, majoritatea

sistemelor montane sunt caracterizate prin:
a) suprafeţe împădurite;
b) masive şi sisteme de creste;
c) linii de comunicaţii slabe calitativ şi cantitativ;
d) condiţii meteorologice foarte variabile.

NESECRET
48 din 185
 NESECRET

Art.111. - (1) Plutonul de cercetare NBC poate acţiona ca subunitate organică

a marii unităţi sau în sprijinul direct/general al acesteia.
(2) Deoarece acţiunile montane sunt descentralizate, comandanţii subunităţilor
de cercetare NBC acţionează de regulă independent sau semiindependent de unităţile
de bază.
(3) Subunităţile de cercetare NBC se concentrează pe terenuri joase în cazul
substanţelor chimice persistente sau pe zone proeminente de teren pentru a descoperi
punctele maxime ale contaminării radioactive.
(4) Datorită condiţiilor de umiditate şi temperatură este necesar un număr
sporit de pauze şi o reducere a nivelurilor de protecţie, dar, în teren muntos împădurit
agenţii chimici sunt mai persistenţi şi mai eficienţi în producerea victimelor, iar aceşti
factori complică acţiunile de cercetare NBC.

2. Cercetarea NBC în condiţii de temperaturi foarte scăzute

Art.112. - (1) Regiunile reci sunt caracterizate prin:

a) cantităţi mari de zăpadă şi temperaturi scăzute în timpul lunilor de iarnă;
b) condiţii de deplasare dificile la începutul primăverii;
c) pierderea percepţiei în adâncime datorită culorii albe predominante care
face ca manevrarea vehiculelor de cercetare să fie mai periculoasă;
d) ceaţa de gheaţă în care norii de cristale de gheaţă acoperă trupele,
vehiculele, ariile de bivuac şi facilităţile permanente.
(2) Când temperaturile coboară sub 0oC elementele de cercetare întâmpină
greutăţi în acţiunea şi în întreţinerea echipamentelor, de asemenea agenţii toxici de
luptă reacţionează diferit la temperaturi scăzute.
(3) Când temperatura scade la -26oC unii agenţi hematici (acidul cianhidric şi
clorcianul), precum şi unii agenţi vezicanţi (iperita, levizita şi azotiperita), devin
solizi.
(4) La -57oC doar unii agenţi chimici îşi păstrează starea lichidă (fosgen/CG,
arsina/SA, azotiperita 2/HN2 şi etildiclorarsina/ED); toţi ceilalţi agenţi rămaşi devin
solizi, chiar şi agenţii neurotoxici.
(5) Muniţia cu agenţi persistenţi devine mai persistentă la temperaturi joase.
(6) Dacă un militar s-a contaminat pe echipament, pe vreme rece cu un agent
solid, acesta nu poate fi detectat deoarece nu prezintă efecte în stare solidă.
(7) Acţiunile de cercetare NBC sunt afectate negativ de frigul extrem, iar
echipamentele electronice (radiometrele şi alarmele lor automate), se pot chiar
defecta.
(8) Trusele de detecţie şi identificare nu pot detecta agenţi solizi.
(9) Este necesar să se colecteze mostre de vegetaţie, zăpadă şi sol din zonele
suspecte care să fie încălzite ulterior pentru a se putea detecta şi identifica, cu ajutorul
aparaturii din înzestrarea subunităţii, agenţii chimici întrebuinţaţi.

NESECRET
49 din 185
 NESECRET

3. Cercetarea NBC în condiţii de temperaturi foarte ridicate

Art.113. - (1) Regiunile cu temperaturi foarte ridicate sunt caracterizate prin:

a) temperaturi extreme variind în timp de 24 ore între -1o şi +54oC;
b) condiţii de vizibilitate instabile;
c) perioade prelungite de secetă;
d) cantităţi reduse de apă;
e) arii extrem de bune pentru circulaţie separate de ravene şi zone de nisip;
f) absenţa asperităţilor reliefului.
(2) Principala problemă a subunităţilor de cercetare în cazul acţiunilor
desfăşurate în astfel de regiuni este lipsa apei.
(3) Este extrem de importantă cunoaşterea locaţiilor sursei de apă în timpul
cercetării.
(4) Contaminarea descoperită în aceste regiuni poate fi acoperită de nisipuri cu
reapariţie imediată, iar raionul contaminat trebuie să fie monitorizat periodic.
(5) Amplitudinile termice, precum şi compoziţia solurilor complică misiunile
de cercetare, compoziţia solului afectând negativ capacităţile de detecţie, deoarece
contaminarea lichidă va fi absorbită de sol.
(6) Temperaturile mari din timpul zilei împiedică deplasarea personalului aflat
în NOPINBC-3 sau 4, la care se adaugă funcţionarea defectuoasă a echipamentelor şi
detectoarelor.
(7) Lipsa protecţiei şi mascării constituie o altă problemă în timpul misiunilor
diurne.
(8) În consecinţă, noaptea este singurul moment de desfăşurare al misiunilor de
cercetare NBC în aceste regiuni, cu toate că absenţa luminii va complica citirile.

4. Cercetarea NBC în zone urbane

Art.114. - (1) Zonele urbane au o influenţă semnificativă asupra operaţiilor

militare, iar astăzi zonele construite sunt foarte greu de evitat; zonele urbane sunt
caracterizate prin:
a) sate cu o populaţie de o mie de locuitori sau mai puţin;
b) oraşe mici şi oraşe care nu fac parte dintr-un complex urban, cu populaţie
între 1.000 şi 100.000 de locuitori;
c) zone extravilane care leagă satele şi oraşele de-a lungul reţelei rutiere şi a
văilor;
d) oraşe mari asociate cu concrescenţe urbane, cu populaţii de peste 100 000
şi pe suprafeţe de peste 100 km2.
(2) Agenţii chimici tind să reacţioneze diferit în zonele construite.
(3) În ariile joase se adună reziduurile contaminării chimice.
(4) În mediul urban, chiar agenţii nepersistenţi pot pătrunde în clădiri şi
grămezi de moloz, ceea ce duce la creşterea persistenţei.
(5) Clădirile oferă adăpost pentru pericolele chimice şi fac previziunile extrem
de imprecise.
NESECRET
50 din 185
 NESECRET

(6) Modificarea direcţiei vânturilor poate contamina clădirile şi zonele din jurul
lor lăsând în acelaşi timp o zonă învecinată în care contaminarea este relativ absentă.
(7) Unităţile trebuie să verifice zonele care vor să le ocupe chiar pentru o
perioadă scurtă de timp, verificând subsolurile, fântânile şi canalele de scurgere.

CAPITOLUL IV
Plutonul de decontaminare radioactivă, biologică şi chimică

SECŢIUNEA 1
Rolul, locul şi destinaţia plutonului de decontaminare
radioactivă, biologică şi chimică

Art.115. - (1) Plutonul de decontaminare radioactivă, biologică şi

chimică/RBC are rolul să participe la realizarea decontaminării forţelor, independent
sau în cooperare cu subunităţi de celelalte arme sau specialităţi.
(2) Acesta este o structură de tip subunitate de armă destinată să realizeze
misiuni de decontaminare totală şi, uneori, operaţională, a forţelor participante la
operaţie.
Art.116. - (1) Plutonul de decontaminare RBC face parte din forţele de sprijin
de luptă şi acţionează întrunit sau pe grupe, în raioanele de dispunere/staţionare sau
pe itinerarele de deplasare a forţelor, instalând în raioane dispozitivul pentru
decontaminare totală sau intervenind nemijlocit în locurile unde se află dispuse
personalul, tehnica de luptă şi materialele contaminate.
(2) Pe timpul operaţiilor, plutonul poate acţiona ca element al forţelor de sprijin
ale marilor unităţi putând fi dat ca întărire acestora atunci când acţionează pe o
direcţie independentă, sau poate acţiona în cadrul sprijinului general/direct de apărare
NBC.
(3) După întrebuinţarea ADMCBRN, plutonul de decontaminare RBC poate
acţiona independent sau în compunerea detaşamentului de salvare-evacuare,
îndeplinind misiunile ce îi revin sau, dacă este posibil, participă la stingerea
incendiilor şi la lucrările de salvare ce se execută în raionul lovit.

SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea, înzestrarea, misiunile şi posibilităţile
plutonului de decontaminare RBC

1. Organizarea şi înzestrarea plutonului de decontaminare RBC

Art.117. - (1) Plutonul de decontaminare RBC este structura de sprijin a

acţiunilor de luptă care acţionează de regulă în cadrul companiei de apărare NBC sau
al companiei de decontaminare RBC, având un înalt grad de coeziune între grupe şi
diferitele categorii de personal ce îl compun; se constituie într-o subunitate stabilă,
NESECRET
51 din 185
 NESECRET

dinamică şi flexibilă cu o mare capacitate de a desfăşura acţiuni de sprijin de apărare

NBC în folosul forţelor luptătoare în toate condiţiile de climă, timp şi anotimp.
(2) Plutoanele de decontaminare RBC din cadrul companiei decontaminare
RBC sunt:
a) plutonul de decontaminare tehnică de luptă;
b) plutonul decontaminare personal.
(3) Plutonul de decontaminare tehnică de luptă este constituit, în principiu, din:
a) grupe de decontaminare tehnică de luptă, organizate identic;
b) grupă de decontaminare armament şi materiale.
(4) Plutonul decontaminare personal este constituit, în principiu, din:
a) grupe de decontaminare personal, organizate identic;
b) grupă de decontaminare medicală.
(5) Plutonul decontaminare RBC/compania apărare NBC este constituit, în
principiu, din:
a) grupe de decontaminare armament şi tehnică de luptă, organizate identic;
b) grupă de decontaminare personal;
c) grupă de decontaminare medicală;
d) grupă de control al contaminării.
Art.118. - Conducerea plutonului de decontaminare RBC este asigurată de
comandantul de pluton.
Art.119. - Pentru îndeplinirea misiunilor, plutonului de decontaminare RBC i
se pot da ca întărire/repartiza/pune sub control operaţional grupe/echipaje de
decontaminare RBC, de decontaminare personal, de control al contaminării în funcţie
de factorii MIFT-TC şi situaţia tactică.
Art.120. - Plutonul de decontaminare RBC este înzestrat, de regulă, cu
autospeciale de decontaminare a tehnicii şi terenului, autospeciale de decontaminare a
personalului şi în unele cazuri o autospecială de cercetare NBC.

2. Misiunile şi posibilităţile plutonului de decontaminare RBC

Art. 121. - (1) Plutonul de decontaminare îndeplineşte următoarele misiuni:

a) executarea decontaminării totale a personalului;
b) executarea decontaminării totale şi operaţionale a echipamentelor militare;
c) executarea decontaminării totale şi operaţionale a îmbrăcămintei şi
echipamentelor de protecţie individuală;
d) executarea decontaminării terenului, doar a unor raioane/itinerare/obiective
de interes.
(2) Pentru îndeplinirea acestor misiuni, plutonul acţionează în cadrul companiei
din care face parte independent, întrunit sau pe grupe/autospeciale.
(3) Când acţionează în cadrul companiei sau independent pentru îndeplinirea
misiunilor, plutonul instalează dispozitivul de decontaminare într-un raion/teren.
(4) Când acţionează independent plutonul de decontaminare intervine, întrunit
sau pe grupe/autospeciale în raioanele de dispunere/staţionare a forţelor, instalând

NESECRET
52 din 185
 NESECRET

dispozitivul de decontaminare sau deplasându-se pe grupe/autospeciale în locurile

unde se găseşte tehnica contaminată.
Art.122. - Posibilităţile plutonului de decontaminare RBC sunt determinate de
organizarea, dotarea şi caracteristicile tehnico-tactice ale echipamentelor militare, de
anotimp şi starea vremii, precum şi de natura contaminării (tabelul nr. 2):

Unitatea/subunitatea Pl. Cp. B.

decontaminată I. V.M. Tc. I. V.M. Tc. I. V.M. Tc.
Timpul de 3h 30’ 4h 30’ 2h 30’
Vara 10’ 10’ 10’ 35’ 45’ 20’
decontaminar (1h 30’)4 (2h)4 (1h 10’)4
e totală Iarna 15’ 15’ 10’ 1h 1h 15’ 35’ 5h 30’ 7h 4h

Tabelul nr. 2. Posibilităţile plutonului pentru decontaminarea RBC (o variantă)

(2) Posibilităţile plutonului de decontaminare pentru executarea unor misiuni

de decontaminare a terenului sunt prezentate în tabelul nr.3:

Posibilităţi de decontaminare
DETALII
A.D.T.T.-4M Pl. Dc.
Decontaminarea drumului neamenajat (km) 0,25 1
Decontaminarea drumului amenajat (km) 0,33 1,32
Decontaminarea în suprafaţă (m2) 2 3305/1 750 9 320/7 000

Tabelul nr. 3. Posibilităţile plutonului de decontaminare

pentru decontaminarea terenului (o variantă)

(3) Posibilităţile plutonului sunt influenţate nemijlocit de caracteristicile

tehnico-tactice şi gradul de operativitate al autospecialelor din dotare, de competenţa
comandantului, de gradul de instruire şi forţa morală a personalului.
Art.123. - (1) Pentru îndeplinirea misiunilor ce revine plutonului de
decontaminare RBC, fiecare militar trebuie să cunoască atribuţiile personale, ale
celorlalţi camarazi şi să execute activităţile şi responsabilităţile specifice; fiecare
comandant de grupă să fie în măsură ca la nevoie să execute atribuţiile comandantului
de pluton.
(2) Misiunea primează întotdeauna.

SECŢIUNEA a 3-a
4
Timpul necesar pentru decontaminarea totală a B.I./B.V.M./B.Tc. pe timp de vară, când se utilizează 1 Gr.
Dc. Arm. Th. L. pentru decontaminarea personalului.
5
Pentru norma de consum de 2 l/m2 şi respectiv 1,5 l/m2.

NESECRET
53 din 185
 NESECRET

Concepte de angajare în acţiunile militare a plutonului de decontaminare RBC

1. Operaţii de decontaminare

Art.124. - Plutonul de decontaminare RBC execută, de regulă, operaţii de

decontaminare totală şi finală în sprijinul unităţilor, cu sau fără intervenţia eşalonului
superior.
Art.125. - (1) Decontaminarea RBC include:
a) decontaminarea totală a personalului;
b) decontaminarea totală a echipamentelor;
c) decontaminarea totală a îmbrăcămintei şi echipamentelor de protecţie
individuală/EPINBC;
d) decontaminarea terenului.
(2) Decontaminarea RBC poate să includă şi decontaminarea terenului.
(3) Decontaminarea totală a personalului este procesul de îmbăiere şi
îndepărtare, neutralizare sau distrugere a agenţilor NBC contaminanţi.
(4) Decontaminarea totală a echipamentelor este procesul de îndepărtare sau
neutralizare a contaminaţilor din interiorul şi exteriorul echipamentelor; o unitate
care a executat decontaminarea totală a personalului şi decontaminarea totală a
echipamentelor poate să-şi reducă NOPINBC pentru o perioadă extinsă de timp.
(5) Decontaminarea totală a îmbrăcămintei şi echipamentelor de protecţie
individuală este procesul de spălare şi neutralizare a agenţilor NBC contaminanţi.
(6) Decontaminarea terenului constă în neutralizarea agenţilor contaminanţi de
pe teren/suprafeţe/spaţii de interes deosebit pentru acţiunile militare; se execută
numai dacă situaţia impune cu strictă necesitate.
Art.126. - Plutonul de decontaminare poate participa la decontaminarea
operaţională a unei unităţi/subunităţi contaminate când:
a) echipamentul şi resursele pentru decontaminare din înzestrare sunt
insuficiente pentru realizarea în timp oportun a decontaminării forţelor;
b) misiunea unităţii/subunităţii este decisivă şi limitată ca timp; concepţia
sprijinirii decontaminării operaţionale de către plutonul de decontaminare va grăbi
procesul de decontaminare;
c) unitatea/subunitatea contaminată nu are echipament de decontaminare sau
este inutilizabil.

2. Angajarea în operaţie a plutonului de decontaminare RBC

Art.127. - (1) Plutonul de decontaminare RBC este angajat pe baza factorilor

MIFT-TC.
(2) Prin determinarea capacităţilor şi posibilităţilor inamicului de a utiliza
ADMCBRN se evaluează ameninţarea CBRN; pe baza evaluării ameninţării CBRN
şi analizei vulnerabilităţii forţelor proprii sunt repartizate şi dispuse subunităţile de
decontaminare în spaţiul de luptă.

NESECRET
54 din 185
 NESECRET

Art.128. - (1) Plutonul de decontaminare RBC este angajat în operaţie prin

următoarele metode:
a) întrebuinţarea centralizată;
b) întrebuinţarea descentralizată.
(2) Când este întrebuinţat centralizat, plutonul de decontaminare este controlat
de eşalonul superior.
(3) Unitatea care are nevoie de decontaminare solicită sprijin de la
comandantul eşalonului său superior; acesta analizează cererea, ia decizia de sprijin
de decontaminare, transmite ordinul de misiune pentru decontaminare, ulterior,
plutonul de decontaminare primeşte misiunea de a acorda sprijinul solicitat.
(4) Când este întrebuinţat descentralizat, plutonul de decontaminare este dispus
pe întreaga suprafaţă a spaţiului de luptă, pe baza factorilor MIFT-TC; în acest caz,
comanda şi controlul plutonului de decontaminare sunt atribuite unor unităţi
subordonate marilor unităţi.
Art.129. - Plutonul acţionează întrunit în următoarele situaţii:
a) ameninţarea CBRN este incertă sau inexistentă;
b) materialele pentru decontaminare sunt insuficiente pentru a sprijini fiecare
mare unitate/unitate;
c) comandantul marii unităţi vizează menţinerea unei flexibilităţi maxime la
acest nivel.
Art.130. - (1) Dacă este întărit plutonul poate constitui două subunităţi de
valori variabile care să acţioneze pe direcţii diferite în special, în următoarele situaţii:
a) ameninţarea CBRN este bine definită;
b) comandantul marii unităţi doreşte ca unităţile subordonate să aibă
flexibilitate maximă în utilizarea subunităţilor de decontaminare;
c) distanţa mare dintre raionul de dispunere a plutonului de decontaminare şi
raioanele în care acţionează unităţile nu asigură sprijinul de decontaminare în timp
oportun;
d) itinerarele de legătură între raioanele de dispunere/acţiune ale plutonului de
decontaminare şi unităţile care solicită sprijin nu ar putea permite deplasarea în timp
oportun a plutonului de decontaminare şi executarea decontaminării.
(2) Plutonul poate destina grupe la constituirea detaşamentelor cu destinaţii
diferite.

SECŢIUNEA a 4-a
Planificarea, pregătirea şi executarea decontaminării totale

1. Planificarea decontaminării totale

Art.131. - Operaţia de decontaminare totală restabileşte capacitatea de luptă,

reducând aproape toată contaminarea forţelor şi echipamentelor, astfel încât forţele
pot îndeplini misiunile în siguranţă pentru perioade lungi de timp, la nivelurile reduse
ale NOPINBC; în acelaşi timp necesită cele mai multe resurse.

NESECRET
55 din 185
 NESECRET

Art.132. - Modul de planificare a decontaminării totale este determinat de

factorii MIFT-TC.
Art.133. - (1) Operaţiile de decontaminare totală se execută în afara razei de
lovire a forţelor proprii cu foc direct de către inamic, în zone/raioane necontaminate,
în afara sau în dispozitivul forţelor sprijinite.
(2) Cea mai indicată zonă pentru executarea decontaminării totale este zona
operaţiilor din spate sau zona unde sunt dispuse majoritatea forţelor de sprijin al
luptei la nivelul marii unităţi.
(3) Dacă o unitate contaminată necesită decontaminare totală, ca parte a
acţiunii de refacere, raionul de executare a acesteia se stabileşte în apropiere de zona
în care se execută refacerea capacităţii de luptă.
Art.134. - Planificarea decontaminării totale va fi realizată ca o parte a
întregului proces de planificare.
Art.135. - (1) La planificarea oricărui tip de decontaminare, disponibilitatea
apei se consideră un factor de limitare a acţiunilor.
(2) Cantitatea de apă necesară depinde de tipul vehiculelor şi de gradul de
contaminare al acestora.
(3) Modalităţile de reaprovizionare cu apă, precum şi responsabilităţile sunt
stabilite de către eşalonul superior.
(4) Se va lua în considerare şi posibilitatea utilizării apei nepotabile.

2. Pregătirea decontaminării totale

Art.136. - (1) Pentru pregătirea decontaminării totale, comandantului

plutonului i se precizează raioanele selectate pentru executarea misiunii/sarcinii.
(2) Comandantul de pluton va executa o recunoaştere în raioanele selectate
pentru a determina condiţiile oferite de teren în vederea instalării dispozitivului de
decontaminare.
(3) Deoarece aceste raioane sunt selectate iniţial prin recunoaştere pe hartă,
locurile din teren pot fi necorespunzătoare.
(4) Dacă locul selectat nu oferă condiţii pentru desfăşurarea decontaminării,
comandantul plutonului de decontaminare va încerca să găsească un alt loc, în
apropierea celui ales iniţial, şi va raporta unităţii sprijinite şi eşaloanelor superioare
despre schimbarea locului de executare a decontaminării.
Art.137. - În situaţia în care comandantul de pluton primeşte ordin pentru
executarea decontaminării în raionul recunoscut, acesta ia măsuri pentru amenajarea
acestuia stabilind sarcini clare comandanţilor de grupă şi trece la planificarea/
proiectarea mentală a activităţii specifice.

3. Executarea decontaminării totale

Art.138. - (1) În mod practic decontaminarea totală se execută după ce o

unitate este contaminată şi solicită sprijin pentru decontaminare.

NESECRET
56 din 185
 NESECRET

(2) Comandanţii evaluează situaţia propriilor unităţi după ce au fost

contaminate şi raportează eşaloanelor superioare; în raport se menţionează tipul şi
amploarea contaminării, concluziile privind posibilităţile unităţii de a-şi continua
misiunile în condiţiile contaminării şi aprecieri privind puterea de luptă.
Art.139. - Cererea pentru acordarea sprijinului decontaminării conţine
informaţii esenţiale, necesare specialiştilor NBC şi comandantului plutonului de
decontaminare RBC în coordonarea acţiunii de decontaminare; aceste informaţii
esenţiale sunt:
a) precizarea tipului unităţii contaminate;
b) poziţia unităţii contaminate;
c) data la care unitatea a fost contaminată şi tipul contaminării;
d) timpul optim în care unitatea poate începe decontaminarea;
e) numărul vehiculelor, pe tipuri contaminate;
f) numărul personalului contaminat;
g) necesităţi speciale, de decontaminare a bolnavilor, mijloace de recuperare,
echipa de decontaminare specială etc.
Art.140. - (1) Pe baza informaţiilor primite de la unitatea contaminată structura
NBC a marii unităţi va începe coordonarea acţiunilor de decontaminare.
(2) Plutonul de decontaminare primeşte ordinul preliminar/de avertizare pentru
a fi pregătit să execute decontaminarea.
(3) Ordinele fragmentare care urmează vor oferi informaţii mai detaliate
plutonului de decontaminare.
Art.141. - (1) Structura NBC coordonează deplasarea unităţii contaminate
către punctul de contact şi apoi către raionul de executare a decontaminării.
(2) Dacă unitatea contaminată se află în afara zonei de acţiune a plutonului de
decontaminare, deplasarea trebuie coordonată de eşaloanele superioare.
(3) În funcţie de mărimea şi tipul unităţii contaminate, structura NBC poate
emite un WARNO sau FRAGO către toate elementele implicate în planul de
aprovizionare cu apă.
Art.142. - (1) După ce plutonul de decontaminare a instalat dispozitivul de
decontaminare, comandantul acestuia se deplasează către punctul de contact.
(2) Un moment important al acţiunii de decontaminare este stabilirea
contactului între unitatea contaminată şi plutonul de decontaminare.
(3) Este posibil ca şi alte elemente să ofere mijloace pentru sprijinul acţiunilor
de decontaminare; aceste elemente includ personal medical, protecţie civilă, poliţie
militară etc.
(4) Personalul şi mijloacele care sprijină decontaminarea se coordonează cu
plutonul de decontaminare pentru a se întâlni la punctul de contact şi se deplasează
către locul de executare a decontaminării totale.
Art.143. - Datorită naturii complexe şi importanţei decontaminării totale, de
regulă, se organizează un punct de comandă şi control pentru supravegherea
decontaminării unde se va afla persoana care a primit responsabilitatea conducerii
decontaminării totale; aceasta poate fi comandantul companiei, comandantul

NESECRET
57 din 185
 NESECRET

plutonului, sau înlocuitorul acestuia în funcţie de amploarea misiunii/sarcinii şi

forţele angajate.
Art.144. - Comandantul plutonului de decontaminare RBC, în colaborare cu
comandantul unităţii contaminate, supraveghează desfăşurarea decontaminării;
specialiştii NBC ai unităţii sprijinite supervizează activităţile pe parcursul tuturor
etapelor ale decontaminării.

SECŢIUNEA a 5-a
Raionul de decontaminare totală

Art.145. - (1) Raionul de decontaminarea totală (figura nr. 13) cuprinde, de

regulă, următoarele elemente:
a) raionul de aşteptare în care este dispus şi postul de control şi repartiţie;
b) terenuri de decontaminare a echipamentelor, pentru armament individual,
tehnică de luptă şi pentru blindate;
c) terenul de decontaminare a personalului;
d) terenul de decontaminare a animalelor, dacă este cazul;
e) raionul de adunare după executarea decontaminării.

Raion de aşteptare
înaintea
decontaminării.

T.Dc.Ec.

T.Dc.Pers.

Raion de adunare
după decontaminare.

Figura nr. 13. Raion de decontaminarea totală (o variantă)

(2) Pentru executarea decontaminării totale plutonul de decontaminare

instalează dispozitivul de decontaminare adecvat îndeplinirii misiunilor.
(3) La nevoie, pentru repetarea decontaminării, se organizează şi un teren în
acest scop, precum şi pentru spălarea produşilor de reacţie în urma decontaminării;
NESECRET
58 din 185
 NESECRET

comandantul plutonului de decontaminare stabileşte structura raionului în funcţie de

situaţia tactică, reţeaua de drumuri, adăposturile, posibilităţile de mascare şi sursele
de apă.
(4) Raionul de aşteptare înainte de executarea decontaminării este folosit de
către unitatea contaminată pentru a se pregăti în vederea executării decontaminării
echipamentelor şi a personalului.
(5) Postul de control şi reparaţie este destinat pentru controlul echipamentelor
şi personalului contaminat şi repartizarea acestora pe fluxul de lucru; în postul de
control şi repartiţie acţionează grupa de control NBC, care este dotată cu aparatură
pentru controlul nuclear şi chimic.
(6) Decontaminarea totală a echipamentelor este procesul de îndepărtare,
neutralizare sau reducere a contaminării, în interiorul şi pe exteriorul suprafeţelor,
până la un nivel de risc neglijabil
(7) Decontaminarea totală a personalului implică decontaminarea/îmbăierea
personalului până la un nivel de risc neglijabil, scoaterea şi colectarea îmbrăcămintei
şi EPINBC; după decontaminare personalul primeşte lenjerie şi îmbrăcăminte curate.
(8) Terenul de decontaminare a animalelor presupune decontaminarea acestora
până la un nivel de risc neglijabil.
(9) Plenitudinea decontaminării presupune verificarea echipamentelor şi
repartizarea acestora pentru redecontaminare.
(10) După executarea decontaminării personalul şi vehiculele se deplasează pe
itinerarele stabilite în raionul de adunare.
(11) Dispozitivele de decontaminare trebuie instalate astfel încât să evite
manevrele complicate şi aglomerările de forţe, tehnică de luptă şi materialele.
Art.146. - (1) Raioanele/terenurile de decontaminare se recunosc şi se
pregătesc din timp, de-a lungul itinerarelor de deplasare a forţelor sau în cadrul
zonelor de acţiune/dispunere a acestora, în afara razei eficace a armamentului
inamicului, pe cât posibil în apropierea surselor de apă, în locuri cu drumuri de acces
şi cu posibilităţi de folosire a proprietăţilor de protecţie şi mascare a terenului şi în
zone necontaminate
(2) Când se dispune de timp, raioanele/terenurile de decontaminare se
amenajează genistic, cu şanţuri de scurgere şi puţuri colectoare a lichidelor, locaşuri
sau şanţuri de tragere, marcarea căilor de acces şi de deplasare, precum şi a locurilor
de lucru cu semne şi indicatoare.
(3) Când amenajarea se execută din timp şi se dispune de forţe şi mijloace,
lucrările genistice pot cuprinde în plus adăposturi pentru personal, echipamente şi
celelalte materiale din înzestrarea plutonului de decontaminare.
(4) Recunoaşterea şi amenajarea raioanele/terenurile de decontaminare se
execută de către plutonul de decontaminare.
(5) Dispozitivul de decontaminare se instalează în raionul stabilit, de regulă,
după întrebuinţarea ADMCBRN de către inamic, plutonul de decontaminare
dispunându-se din timp în apropierea acestuia, în măsură să acţioneze în folosul
trupelor contaminate.

NESECRET
59 din 185
 NESECRET

(6) În cazul în care sursele de apă lipsesc, se organizează aprovizionarea cu apă

necesară funcţionării autospecialelor, folosind şi mijloacele de transport din
înzestrarea forţelor care vin la decontaminare.
Art.147. - (1) Raioanele/terenurile de decontaminare se stabilesc în apropierea
punctelor obligatorii de trecere şi a raioanelor de dispunere a forţelor.
(2) Acestea se amenajează genistic cu lucrări sumare sau complete în funcţie de
acţiunile inamicului, timp, forţe şi mijloace la dispoziţie.
(3) Amploarea dispozitivului de decontaminare este variabilă în funcţie de
posibilităţile autospecialelor şi de volumul activităţilor de decontaminare.
Art.148. - (1) Când subunităţile de decontaminare intervin în dispozitivul
forţelor, acestea amenajează terenuri de decontaminare, de regulă, în locurile unde se
găseşte majoritatea personalului, tehnicii militare şi materialelor contaminate.
(2) Când armamentul, echipamentele şi materialele nu pot fi scoase din
dispozitiv sau când deplasarea lor nu este indicată, autospecialele de decontaminare
se deplasează de la un obiect la altul şi asigură decontaminarea totală a acestora.
(3) Când decontaminarea se execută de-a lungul itinerarelor de deplasare a
forţelor, terenurile de decontaminare se amenajează astfel încât să nu fie necesară
schimbarea dispozitivului de marş în vederea executării decontaminării.

1. Acţiuni în raionul de aşteptare

Art.149. - (1) Unitatea contaminată se deplasează către raionul de aşteptare,

înainte de decontaminare, amplasat la aproximativ 250-500 m, faţă de locul de
desfăşurare a decontaminării totale.
(2) Acţiunile de pre-decontaminare din raionul de aşteptare sunt destinate să
pregătească unitatea pentru decontaminarea totală; aceste acţiuni includ:
a) separarea vehiculelor contaminate de cele necontaminate, dacă este posibil;
b) coborârea echipajelor care deservesc vehiculele şi prevenirea unui eventual
transfer/extindere a contaminării;
c) pregătirea vehiculelor pentru decontaminarea totală a componentelor;
d) deplasarea forţelor şi vehiculelor contaminate către terenul unde urmează
să se execute decontaminarea.
Art.150. - (1) Verificarea/separarea autovehiculelor – se verifică toate
autovehiculele, folosind echipament de detecţie.
(2) Dacă se utilizează metoda de monitorizare a agenţilor chimici, trebuie ca
distanţa între vehicule să fie suficient de mare pentru a evita împrăştierea vaporilor de
agenţi chimici ridicaţi de pe un vehicul detectat ca fiind contaminat, către un vehicul
necontaminat.
(3) Dacă vehiculele sunt parcate prea apropiate, vaporii de agent chimic emişi
de pe vehiculul contaminat pot determina identificarea greşită a vehiculelor
necontaminate ca fiind contaminate.
(4) În cazul contaminării radioactive, se vor folosi detectoare de radiaţii; dacă
vehiculele prezintă contaminare doar pe suprafeţe izolate, decontaminarea se va face
cu complete de decontaminare; vehiculele determinate ca fiind necontaminate sunt
NESECRET
60 din 185
 NESECRET

îndrumate spre raionul de adunare în care va avea loc reorganizarea unităţii după
executarea decontaminării.
Art.151. - Debarcarea echipajelor – echipajele care deservesc vehiculele, cu
excepţia şoferilor, vor coborî din acestea; pe măsură ce coboară, echipajele vor lua tot
armamentul de pe vehicule, începând cu partea de sus a acestora; o dată ce membri
echipajului au coborât, aceştia nu vor mai urca în vehicule, pentru a preveni
extinderea contaminării în interiorul vehiculelor.
Art.152. - (1) Pregătirea autovehiculelor – echipajele vor pregăti vehiculele
pentru decontaminarea totală.
(2) Echipajele îndepărtează noroiul şi resturile de vegetaţie de pe vehicule,
folosind uneltele genistice din inventarul vehiculelor contaminate,
concentrându-se în special asupra roţilor acestora, deoarece aici se găsesc
concentraţiile mari de contaminanţii, fiind şi cel mai dificil de decontaminat; după ce
uneltele genistice au fost folosite, acestea vor fi decontaminate şi depuse înapoi în
vehicul.
(3) Îndepărtarea iniţială a noroiului şi a resturilor de crengi înlătură mare parte
din contaminare şi uşurează acţiunea de îndepărtare prin spălare a noroiului rămas.
Art.153. - (1) Tapiţeriile, dacă există, articolele din pânză, plasa de camuflaj, şi
orice alte materiale care adsorb contaminarea lichidă, se îndepărtează; aceste articole
sunt un potenţial risc de transfer şi nu sunt uşor de decontaminat.
(2) Dacă nu se decontaminează, agenţii chimici, funcţie de temperatură vor
desorbi creând riscul contaminării cu vapori.
(3) Obiectele/materialele care nu pot fi decontaminate folosind metodele
standard de decontaminare a forţelor se îndepărtează şi se transportă la un punct de
adunare a materialelor contaminate.
(4) Specialiştii NBC oferă asistenţă în privinţa acestor materiale pentru
decontaminare sau colectare.
Art.154. - Deplasarea spre terenurile de decontaminare totală a echipamentelor
şi personalului se coordonează de comandantul plutonului de decontaminare RBC şi
comandantul unităţii/subunităţii contaminate; aceştia stabilesc graficul
decontaminării personalului şi vehiculelor.

2. Decontaminarea totală a echipamentelor militare – autovehicule,

maşini de luptă, armamente şi materiale

Art.155. - (1) Decontaminarea totală a echipamentelor militare – autovehicule,

maşini de luptă, armamente şi materiale constă din cinci etape:
a) etapa 1 – spălarea primară/prespălare;
b) etapa a 2-a – aplicarea soluţiei/suspensiei de decontaminare;
c) etapa a 3-a – decontaminarea interiorului autovehiculelor;
d) etapa a 4-a – spălarea produşilor de reacţie;
e) etapa a 5-a – verificarea plenitudinii decontaminării.
(2) Obiectivul decontaminării totale a echipamentelor este reducerea nivelului
de contaminare până la un risc neglijabil.
NESECRET
61 din 185
 NESECRET

Art.156. - (1) Terenul de decontaminare a echipamentelor este destinat

decontaminării totale a armamentului, tehnicii militare şi materialelor.
(2) Terenul se amenajează cu forţele şi mijloacele subunităţii de
decontaminare, iar comandantul subunităţii care îl instalează este şeful acestui teren.
(3) În terenul de decontaminare a echipamentelor se destină şi se amenajează
locuri de lucru pentru decontaminarea armamentului şi tehnicii militare de toate
felurile.
(4) Decontaminarea totală a echipamentelor militare se execută de personalul
subunităţii de decontaminare armament şi tehnică care asigură atât funcţionarea
utilajului special, cât şi decontaminarea propriu zisă fiind responsabili de
corectitudinea decontaminării totale şi respectarea măsurilor de securitate.
Art.157. - Decontaminarea chimică şi biologică a echipamentelor se realizează
în cinci etape; în cazul contaminării radioactive, decontaminarea echipamentelor
cuprinde toate etapele, iar la etapa a 2-a, se aplică soluţia de decontaminare
radioactivă.
Art.158. - (1) Etapa 1 – spălarea primară/prespălarea – obiectivul procedeului
este îndepărtarea grosului contaminării şi a noroiului de pe vehicule care nu a fost
îndepărtat în raionul de aşteptare.
(2) Vehiculul este stropit timp de 2-3 minute cu apă fierbinte şi detergent, apoi
va fi frecat cu peria pentru îndepărtarea noroiului; acţiunea mecanică a frecării
îndepărtează, de asemenea, stratul mai gros de agenţi chimici.
(3) Deşi suprafeţele ascunse sunt mai greu de atins, trebuie să se încerce
îndepărtarea a cât de mult noroi este posibil, iar după ce vehiculul a fost frecat cu
peria, va fi stropit din nou cu apă pentru îndepărtarea noroiului şi a contaminării.
(4) Apa rezultată în urma spălării este poluată şi trebuie considerată
periculoasă; această etapă necesită sisteme care asigură o presiune mare a apei, dar şi
sisteme care furnizează volume mari de apă.
Art.159. - (1) Eficacitatea spălării depinde de tipul apei de spălare folosite, apă
fierbinte cu detergent, apă fierbinte, apă rece sau abur.
(2) Apa fierbinte cu detergent este apa încălzită la 70-90C în care a fost
adăugat detergent pentru reducerea tensiunii superficiale; detergentul îndepărtează
agentul prin emulsifiere; apa fierbinte fără detergent este mai puţin eficientă decât cea
la care se adaugă detergent; datorită temperaturii ridicate, unii agenţi contaminanţi
sunt cel mai bine îndepărtaţi cu abur.
Art.160. - (1) Etapa a 2-a – aplicarea soluţiei/suspensiei de decontaminare –
obiectivul etapei este aplicarea decontaminantului pe toată suprafaţa vehiculului.
(2) Vehiculul este împărţit în patru părţi, fiecare parte fiind frecată cu perii de
către un militar; această împărţire limitează efortul fiecărui membru al echipei şi se
evită frecarea de mai multe ori a aceleiaşi părţi din vehicul.
(3) Suspensia este aplicată începând de la partea superioară către părţile
mobile; se acordă o atenţie specială la aplicarea suspensiei de decontaminare pe roţi,
mai ales dacă vehiculul a traversat o zonă contaminată; suspensia de decontaminare
se aplicată prin frecare, deoarece aceasta măreşte procesul de amestecare a suspensiei
cu agentul, în special când agenţii sunt depuşi în strat gros pe vehicul.
NESECRET
62 din 185
 NESECRET

Art.161. - (1) Etapa a 3-a – decontaminarea interiorului autovehiculelor –

scopul este să se permită ca soluţia/suspensia aplicată să neutralizeze complet agentul
chimic şi să decontamineze interiorul vehiculului.
(2) Vehiculele sunt deplasate într-un teren care asigură mascarea activităţilor.
Art.162. - (1) La contaminarea radioactivă, pentru determinarea debitului dozei
şi a locurilor contaminate din interiorul vehiculului, se va utiliza un radiometru/
röentgenometru.
(2) În cazul în care contaminarea are o intensitate mai mare faţă de riscul
neglijabil, interiorul vehiculului trebuie decontaminat.
(3) Decontaminarea cu apă fierbinte şi detergent se face folosind un burete
pentru frecarea acestor suprafeţe.
Art.163. - (1) Etapa a 4-a – spălarea produşilor de reacţie – obiectivul acestei
etape este îndepărtarea de pe vehicule a produşilor de reacţie dintre soluţia/suspensia
de decontaminare şi agenţii RBC.
(2) Vehiculele sunt stropite cu apă de la partea superioară către partea
inferioară, acordându-se o atenţie deosebită roţilor.
(3) Dacă nu se reuşeşte îndepărtarea totală a produşilor de reacţie de pe
vehicul, rezultatele monitorizării de la etapa a 5-a pot fi false.
(4) Dacă nu sunt disponibile sisteme care să asigure o presiune ridicată a apei,
se vor utiliza pompe.
Art.164. - (1) Etapa a 5-a – verificarea plenitudinii decontaminării – obiectivul
este să se verifice dacă decontaminarea a fost complet executată.
(2) În această etapă se determină dacă vehiculul prezintă un risc neglijabil sau
contaminarea remanentă este semnificativă.
(3) Procedeele de detecţie diferă în funcţie de tipul contaminării.
(4) Dacă nivelul contaminării găsite pe vehicul este semnificativ, acesta va fi
retrimis la etapa 1 pentru decontaminarea chimică sau radioactivă.
Art.165. - (1) Pentru verificarea prezenţei vaporilor rezultaţi în urma
contaminării chimice reziduale lichide, se foloseşte trusa de verificare a plenitudinii
decontaminării.
(2) Dacă rezultatul indică prezenţa vaporilor de contaminant, se va folosi hârtie
indicatoare pentru a verifica prezenţa contaminării lichide.
(3) Dacă rezultatul verificării cu ambele mijloace este suspectat ca fiind
pozitiv, se va folosi un detector de substanţe chimice cu tubuşoare, pentru a confirma
sau infirma prezenţa contaminării.
(4) Dacă nivelul contaminării este semnificativ, vehiculul respectiv va fi
retrimis la decontaminare.
(5) În funcţie de cerinţele misiunii, comandantul poate modifica criteriile pe
baza cărora un vehicul este retrimis la decontaminare.
Art.166. - (1) Pentru determinarea contaminării radioactive remanente, se va
folosi un radiometru/röentgenometru; dacă rezultatul verificării este pozitiv, se va
determina intensitatea contaminării în interiorul şi exteriorul vehiculului.
(2) În cazul unei contaminări mai mari decât riscul neglijabil, vehiculul este
trimis pentru reluarea operaţiunilor de decontaminare.
NESECRET
63 din 185
 NESECRET

Art.167. - (1) Comandantul plutonului de decontaminare şi comandantul

unităţii contaminate stabilesc criteriile de executare a redecontaminării înaintea
începerii acţiunilor de decontaminare.
(2) Dacă unitatea are suficiente resurse şi timp la dispoziţie, orice vehicul care
prezintă o contaminare care depăşeşte riscul neglijabil trebuie retrimis la
decontaminare, însă deoarece timpul şi resursele sunt de obicei factori restrictivi, nu
toate vehiculele vor fi retrimise la decontaminare.

3. Decontaminarea totală a personalului

Art.168. - (1) Terenul de decontaminare a personalului este destinat pentru

decontaminarea totală a personalului contaminat radioactiv, chimic sau biologic.
(2) Terenul de decontaminare a personalului se organizează, amenajează şi
instalează cu mijloacele subunităţii de decontaminare personal, comandantul acesteia
fiind şi şeful terenului de decontaminare a personalului.
Art.169. - (1) Acţiunea principală în cazul decontaminării totale a forţelor este
îmbăierea personalului şi schimbarea echipamentului individual de protecţie
contaminat, inclusiv masca contra gazelor.
(2) În terenul de decontaminare a personalului se destină şi se amenajează locul
de lucru pentru decontaminarea personalului, unde se instalează autospeciala pentru
decontaminarea personalului, precum şi locuri pentru scoaterea EPINBC contaminate
şi pentru păstrarea temporară a materialelor contaminate, precum şi depozitul pentru
EPINBC din stocul de schimb.
(3) Pentru decontaminarea personalului, pe timp de vară, pot fi destinate şi
autospeciale de decontaminare a tehnicii de luptă care au posibilităţi de îmbăiere a
personalului.
(4) Personalul plutonului asigură atât decontaminarea propriu zisă, cât şi
menţinerea ordinii, funcţionarea autospecialei, executarea corectă a decontaminării
personalului şi respectarea graficului de lucru şi a măsurilor de securitate.

4. Decontaminarea animalelor

Art.170. - (1) Terenul de decontaminare a animalelor, se instalează numai

dacă este cazul şi este destinat decontaminării totale a animalelor contaminate
radioactiv, chimic sau biologic.
(2) Terenul de decontaminare a animalelor se amenajează, la nevoie, în locul
indicat de comandantul plutonului de decontaminare totală, prin grija serviciului
veterinar al forţelor contaminate sau al eşalonului superior.
(3) Şeful acestui teren este un ofiţer/subofiţer din serviciul veterinar, căruia i se
pune la dispoziţie, de către comandantul plutonului de decontaminare, o autospecială
de decontaminare şi un cercetaş pentru executarea controlului contaminării
radioactive sau chimice a animalelor.
(4) Autospeciala se foloseşte pentru decontaminarea corpului animalelor cu
apă, săpun şi soluţii de formalină.
NESECRET
64 din 185
 NESECRET

5. Raionul de adunare după executarea decontaminării

Art.171. - (1) După ce acţiunile de decontaminare totală a personalului şi

echipamentelor au fost încheiate, unitatea se deplasează spre raionul de adunare.
(2) Unitatea intră în acest raion înainte de a se deplasa către raionul de
dispunere, pentru pregătirea acţiunilor viitoare sau pentru stabilirea locului de
refacere a capacităţii de luptă
(3) Raionul de adunare trebuie să se afle la aproximativ 1 km, în direcţia
vântului, faţă de locul în care s-au executat acţiunile de decontaminare, să aibă
adăposturi potrivite şi oportunităţi de mascare.

6. Decontaminarea echipamentelor

Art.172. - (1) Plutonul de decontaminare pregăteşte raioanele în care se vor

desfăşura acţiunile de decontaminare în mod diferit, datorită diferenţelor care există
între echipamentele ce urmează să fie decontaminate.
(2) Necesarul de echipamente/materiale şi personal pentru organizarea optimă
a decontaminării totale este asigurat de plutonul de decontaminare; uneori unitatea
sprijinită poate destina personal pentru executarea unor sarcini de asigurare a
acţiunilor şi de protecţie a forţelor.
Art.173. - (1) Comandantul plutonului de decontaminare RBC va lua în calcul
factorii MIFT-TC pentru a stabili organizarea optimă a dispozitivelor de
decontaminare totală a echipamentelor, în funcţie de cerinţele misiunii.
(2) Organizarea terenului de decontaminare de-a lungul unui itinerar (figura nr.
14), are în vedere următoarele:
a) se va asigura capacitatea de stropire cu apă fierbinte (cu detergent) sau abur
sub presiune;
b) etapa a 2-a necesită cel mai mare număr de personal;
c) la etapa a 5-a sunt necesari servanţi cu experienţă;
d) pentru îndepărtarea suspensiei, apa nu trebuie să fie fierbinte, dar cu cât
presiunea apei este mai mică, cu atât creşte cantitatea de apă necesară pentru clătire.

NESECRET
65 din 185
 NESECRET

VÂNTULUI
DIRECŢIA
Raion
aşteptare

Itinerar A
300-500 m
vehicule D A
necontaminate. T D
T T
- T
4 -
M 4
M
●● ETAPA 1 Decontaminarea totală
Spălarea a personalului.
primară/prespălarea
50-100 m
între staţii Cdt. Gr.

A A
D D
T ETAPA 2
T
T T
Aplicarea
- - soluţiei/suspensiei de
4 4 decontaminare.
M M

●● ETAPA 3
Decontaminarea interiorului
autovehiculelor.
A
A
D Cdt. Gr. D
T
T
T
T
-
- ETAPA 4
4
4
M Spălarea produşilor
M
de reacţie

●●● Linie de separare

Cdt. Pl. ETAPA 5

Verificarea plenitudinii
Spre raionul decontaminării
de dispunere.
Personal
decontaminat.

Figura nr. 14. Decontaminarea totală a echipamentelor pe itinerar

în situaţia în care plutonul de decontaminare RBC primeşte
ca întărire o grupă de decontaminare (o variantă)

NESECRET
66 din 185
 NESECRET

SECŢIUNEA a 6-a
Activităţile plutonului de decontaminare după îndeplinirea misiunii

Art.174. - Operaţiile de decontaminare se consideră încheiate iar plutonul de

decontaminare RBC şi-a îndeplinit misiunea/sarcina atunci când vehiculele şi
personalul unităţii/subunităţii contaminate au trecut prin dispozitivul de
decontaminare, iar după verificarea plenitudinii contaminării se constată că
decontaminarea a fost executată complet.
Art.175. - (1) Plutonul de decontaminare execută decontaminarea totală a
echipamentelor cu care s-a executat misiunea.
(2) Personalul plutonului de decontaminare execută decontaminarea şi
îmbăierea.
(3) Plutonul de decontaminare marchează raionul în care a executat
decontaminarea şi raportează eşalonului superior folosind un raport NBC-4.

1. Activităţi desfăşurate în terenul de decontaminare a echipamentelor

Art.176. - Terenul de decontaminare a echipamentelor este închis treptat,

începând cu etapa 1; toate vehiculele, echipamentele, şi materialele care se mai pot
utiliza vor fi verificate prin detectarea contaminării; dacă se determină prezenţa
contaminării, se va executa decontaminarea, urmându-se etapele acesteia.
Art.177. - Etapa 1 – spălarea primară/prespălarea – toate autospecialele se
stropesc cu apă fierbinte şi detergent pentru a îndepărta contaminarea care s-ar fi
putut transfera în timpul acţiunilor de decontaminare; se verifică prezenţa
contaminării la toate echipamentele şi vehiculele folosind mijloacele de detecţie
corespunzătoare; dacă nu se detectează contaminarea, utilajul special se încărcă în
vehicule; fiecare groapă de colectare se astupă şi se vor marca semne de avertizare.
Art.178. - Etapa a 2-a – aplicarea soluţiei/suspensiei de decontaminare –
subansamblurile/utilajele autospecialelor după decontaminare se strâng şi se introduc
în compartimentele corespunzătoare.
Art.179. - (1) Etapa a 3-a – decontaminarea interiorului autovehiculelor – se
verifică aparatura care nu au fost folosită pentru a detecta prezenţa contaminării şi se
încărcă pe vehicul.
(2) Materialele contaminate se colectează şi se depun într-o groapă care se
marchează cu semne de avertizare NBC.
Art.180. - (1) Etapa a 4-a – spălarea produşilor de reacţie – se stropesc toate
vehiculele şi echipamentele cu apă fierbinte şi detergent pentru a îndepărta
contaminarea care ar fi putut fi transferată în timpul procesului de clătire; se golesc
toate rezervoarele de apă.
(2) Se verifică prezenţa contaminării la toate echipamentele şi vehiculele
folosind mijloacele de detecţie corespunzătoare.
(3) Dacă nu se detectează contaminarea, utilajul special se încărcă în vehicule;
gropile se astupă şi se marchează cu semne de avertizare NBC.

NESECRET
67 din 185
 NESECRET

Art.181. - (1) Etapa a 5-a – verificarea plenitudinii decontaminării – se

verifică aparatura şi materialele pentru determinarea prezenţei contaminării; dacă în
urma verificării nu s-a detectat contaminarea, acestea se încarcă în vehicul.
(2) Vehiculele vor fi deplasate în direcţia opusă celei în care bate vântul şi se
reverifică plenitudinea contaminării; dacă este prezentă contaminarea se aplică
măsurile de decontaminare necesare.
(3) După ce autospecialele au fost decontaminate, personalul va trece în terenul
pentru decontaminarea totală a personalului.

2. Activităţi desfăşurate în terenul de decontaminare a personalului

Art.182. - După decontaminarea/îmbăierea personalului de decontaminare,

grupa de decontaminare personal strânge utilajul special şi-l introduce în
compartimentele vehiculului, astupă gropile şi le marchează cu semne de
avertizare NBC.

SECŢIUNEA a 7-a
Responsabilităţile şefului raionului/terenului de decontaminare

1. Responsabilităţile şefului raionului de decontaminare

Art.183. - (1) Şeful raionului de decontaminare totală este comandantul

plutonului care a instalat dispozitivul pentru îndeplinirea misiunii, răspunde de
recunoaşterea, amenajarea, ocuparea şi instalarea la timp a dispozitivului de
decontaminare totală şi executarea decontaminării totale a personalului,
echipamentelor şi materialelor din înzestrarea forţelor; în funcţie de amploarea
misiunii/sarcinii şi cantitatea de forţe şi mijloace participante şeful raionului de
decontaminarea poate fi comandantul companiei de decontaminare sau înlocuitorul
comandantului de pluton.
(2) Şeful raionului de decontaminare totală este obligat:
a) să menţină în permanenţă gata de acţiune personalul şi mijloacele necesare
pentru instalarea dispozitivului de decontaminare totală;
b) să recunoască din timp zona stabilită pentru amenajarea raionului de
decontaminare indicat prin misiune şi să conducă instalarea dispozitivului de
decontaminare;
c) să organizeze siguranţa nemijlocită a raionului/terenului de decontaminare
şi să stabilească modul de acţiune la darea semnalelor de înştiinţare, până la sosirea
forţelor contaminate;
d) să organizeze sistemul de legătură în cadrul raionului de decontaminare;
e) să conducă lucrările care se execută în cadrul raionului de decontaminare,
să ia măsuri de asigurare la timp cu materialele necesare, precum şi îmbrăcămintea
din stocul de schimb;
f) să organizeze controlul individual al gradului de expunere operaţional al
personalului subordonat care lucrează în raionul de decontaminare;
NESECRET
68 din 185
 NESECRET

g) să urmărească respectarea măsurilor de securitate pe timpul lucrului şi

executarea corectă a decontaminării personalului şi echipamentelor.
(3) Înainte de începerea decontaminării totale, şeful raionului/terenului de
decontaminare face cunoscut comandantului unităţii contaminate organizarea
raionului/terenului de decontaminare şi modul de deplasare în cadrul acestuia,
precum şi graficul decontaminării forţelor.

2. Responsabilităţile şefilor terenurilor de decontaminare

echipamente şi personal

Art.184. - Şefii terenurilor de decontaminare sunt subordonaţi nemijlocit

şefului raionului de decontaminare şi răspund de organizarea, amenajarea şi instalarea
dispozitivelor, precum şi de calitatea decontaminării ce se execută în terenurile
respective fiind obligaţi:
a) să recunoască, să organizeze şi să conducă activitatea de amenajarea a
terenurilor de decontaminare şi de instalare dispozitivului de lucru;
b) să organizeze siguranţa nemijlocită a terenului până la sosirea forţelor
contaminate;
c) să întâmpine şi să repartizeze pe terenuri şi locuri de lucru personalul şi
tehnica de luptă sosite pentru decontaminare;
d) să conducă lucrările de decontaminare şi să controleze calitatea acestora;
e) să urmărească aplicarea măsurilor de securitate pe timpul acţiunilor;
f) să organizeze controlul gradului de expunere operaţional al personalului din
subordine;
g) să urmărească aprovizionarea la timp a terenurilor de decontaminare cu
materialele necesare;
h) să comunice comandanţilor subunităţilor sosite la decontaminare datele
referitoare la personalul care trebuie ţinut sub supraveghere medicală după executarea
decontaminării totale.

SECŢIUNEA a 8-a
Executarea decontaminării totale în zona de operaţii

1. Executarea decontaminării totale pe timpul operaţiei ofensive

Art.185. - Plutonul de decontaminare pe timpul realizării dispozitivului de

ofensivă, pregăteşte şi, după caz, instalează dispozitivul de decontaminare la ieşirea
forţelor din raioanele de concentrare, pe itinerarele de manevră după trecerea
punctelor obligatorii şi în apropierea noilor raioane de dispunere.
Art.186. - Pe timpul ducerii operaţiei ofensive, plutonul de decontaminare
concentrează efortul, pe direcţia principală de efort a marii unităţi, prin instalarea
dispozitivului de decontaminare în zona forţelor de sprijin de luptă, în folosul forţelor
de sprijin nemijlocit al efortului principal, precum şi în zona operaţiilor în spate, în
folosul forţelor de sprijin logistic şi rezervelor.
NESECRET
69 din 185
 NESECRET

Art.187. - După trecerea la urmărirea inamicului, plutonul de decontaminare

poate acţiona descentralizat, pentru sprijinul direct al grupărilor de angajare şi de
susţinere sau în cadrul sprijinului general executat în folosul forţelor care se
regrupează şi participă la refacerea capacităţii de luptă.
Art.188. - Pentru oportunitate în operaţie, plutonul de decontaminare poate să
devanseze coloanele forţelor de angajare/sprijin şi pregăteşte dispozitivul de
decontaminare ordonat.
Art.189. - În ofensivă plutonul de decontaminare poate instala dispozitivul de
decontaminare în folosul forţelor de sprijin şi rezervelor pentru a participa la
decontaminarea operaţională.
Art.190. - În zona acţiunilor din spate se instalează dispozitivul de
decontaminare pentru decontaminarea totală a personalului şi echipamentelor
contaminate; inclusiv a celor evacuate cu nevoi de reparaţii.
Art.191. - Subunităţile destinate pentru decontaminarea terenului acţionează
pentru decontaminarea unor puncte obligatorii de trecere/porţiuni de itinerar, pe
itinerarele de apropiere până pe aliniamentul de desfăşurare pentru atac, dacă nu se
întârzie operaţiile forţelor care execută deplasări/manevre.

2. Executarea decontaminării totale pe timpul operaţiei de apărare

Art.192. - Pe timpul operaţiei de apărare plutonul de decontaminare recunoaşte

şi pregăteşte raioane pentru instalarea dispozitivului de decontaminare în apropierea
raioanelor de mobilizare şi pe itinerarele/direcţiile de deplasare/manevră a forţelor,
după trecerea pe la punctele obligatorii.
Art.193. - Pentru îndeplinirea misiunilor plutonul de decontaminare recunoaşte şi
pregăteşte raioane în zona de contact şi în spate, pentru instalarea dispozitivului de
decontaminare, în folosul elementelor de conducere, forţelor de pe direcţia principală de
efort, forţelor de sprijin.
Art.194. - Pe timpul ducerii operaţiei, plutonul de decontaminare este în măsură
să asigure decontaminarea forţelor în zona de responsabilitate, în special la ieşirea
acestora din raioane, trecerea pe la punctele obligatorii, pe timpul desfăşurării pe
aliniamente şi ocupării unor noi raioane de dispunere.
Art.195. - Plutonul de decontaminare poate pregăti pentru instalare puncte fixe
de decontaminare în apropierea spitalelor de campanie/ROL-2 pentru acţiunea
conjugată cu elementele medicale în folosul personalului puternic contaminat.
Art.196. - Pentru oportunitate în acţiune, plutonul de decontaminare se poate
dispune din timp în apropierea obiectivelor precizate prin misiune sau poate intra în
compunerea subunităţilor din arma apărare NBC care participă la sprijinul general.
Art.197. - Pentru îndeplinirea misiunilor de decontaminare a terenului plutonul
de decontaminare dispune subunităţi la punctele obligatorii de trecere pentru a acţiona
oportun în folosul forţelor principale pe timpul executării deplasărilor, manevrelor şi
regrupărilor.

NESECRET
70 din 185
 NESECRET

3. Intervenţia plutonului de decontaminare pentru executarea

decontaminării operaţionale

Art.198. - Decontaminarea operaţională urmează, în general, decontaminării

imediate, şi este limitată la anumite părţi ale echipamentelor şi suprafeţelor de lucru,
esenţiale pentru operaţiile militare, folosind echipamentele de decontaminare din
înzestrarea unităţilor şi subunităţilor până la eşalonul batalion/similare inclusiv/din
inventarul tehnicii militare, în scopul reducerii riscurilor de contaminare a
personalului, ca urmare a mânuirii/manipulării echipamentelor şi materialelor,
evitarea transferului contaminării şi continuării acţiunilor.
Art.199. - Decontaminarea operaţională include:
a) schimbarea echipamentului de protecţie individuală;
b) decontaminarea echipamentelor şi armamentului.
Art.200. - (1) De obicei, decontaminarea operaţională se execută în zona de
operaţie a unităţii contaminate.
(2) Decontaminarea operaţională asigură mobilitatea în spaţiul de luptă;
suprafaţa de acţiune în dispozitivul de decontaminare este restrânsă, aproximativ
100 m2 şi este uşor de mascat în zonele aflate în apropierea inamicului; necesităţile
reduse de apă nu fac absolut necesară executarea decontaminării lângă o sursă de apă.
(3) Aceste două tehnici, decontaminarea echipamentelor şi armamentului şi
schimbarea echipamentului de protecţie individuală sunt folosite de obicei de grupuri
mici de personal; plutoanele sau companiile execută decontaminarea pe rând, în
grupuri mici.
Art.201. - (1) Responsabilităţile unităţii contaminate şi subunităţii de sprijin – pentru
executarea decontaminării operaţionale sunt prezentate în tabelul nr. 4.
Detalii Unitatea

(Cp. Dc.)Cp. Ap. NBCBg.(C.A.)

Echipa de decontaminare
Misiunea

Unitatea contaminată

Batalion
Faza

a batalionului
Planificarea

Cerere P S
Pregătirea

Coordonare P S
Alegerea raionului P S
Contact P S
Pregătirea şi instalarea dispozitivului S P S
Execuţia

Controlul şi protecţia dispozitivului P

Executarea decontaminării P S S

NESECRET
71 din 185
 NESECRET

Ieşirea din raion

Curăţarea P

Marcarea şi întocmirea raportului P -

Legendă: P = responsabilitate primară; S = responsabilitate de sprijin.

Tabelul nr. 4. Matricea de responsabilităţi pentru decontaminarea operaţională

(2) Unitatea contaminată este responsabilă pentru decontaminarea personalului
şi a echipamentelor.
(3) Decontaminarea operaţională a echipamentelor se face de către echipa de
decontaminare a batalionului, cu sprijin din partea unităţii contaminate.
Art.202. - (1) Plutonul de decontaminare poate sprijini eforturile unui batalion/
similare, metoda convenabilă este utilizarea grupelor de decontaminare care să
pregătească mai multe puncte de decontaminare, acţiunile pe scară mică fiind
descentralizate.
(2) Raioanele unde se va desfăşura decontaminarea sunt trecute în planul de
operaţie, punctele de contact sunt stabilite în planuri sau ordine şi sunt revizuite în
funcţie de situaţia din teren.
Art.203. - (1) Unitatea contaminată alege un raion care nu necesită multe
pregătiri pentru desfăşurarea decontaminării.
(2) Pentru alegerea unui raion de decontaminare se au în vedere următorii
factorii:
a) asigurarea mascării acţiunilor;
b) existenţa surselor de apă;
c) accesibilitatea pentru vehicule şi în afara itinerarelor principale;
d) direcţia vântului;
e) asigurarea condiţiilor pentru instalarea dispozitivului de decontaminare;
f) valorificarea facilităţilor existente, spălătorii auto, platforme betonate.
Art.204. - Unitatea contaminată întâlneşte plutonul de decontaminare în
apropierea raionului de decontaminare; formaţiunea de aprovizionare a unităţii
contaminate va aduce echipamentele de protecţie individuale pentru schimb,
decontaminanţi, trusele PD şi completele de decontaminare în dispozitivul de
decontaminare.
Art.205. - (1) Pentru pregătirea şi instalarea dispozitivului, plutonul va pregăti
terenurile de lucru ale autospecialelor; o astfel de acţiune implică pregătire minimă,
presupunând poziţionarea echipamentelor de decontaminare de-a lungul itinerarului.
(2) Procesul de decontaminare a vehiculelor constă de fapt, în deplasarea
acestora într-un anumit raion şi îndepărtarea majorităţii contaminanţilor, apoi ieşirea
din acest raion; formaţiunea de aprovizionare furnizează materialele necesare şi se
întoarce în raionul de staţionare al unităţii.
(3) Pe lângă aceste acţiuni, doi militari din unitatea contaminată pregătesc un
teren de schimbare a EPINBC, la o distanţă de 50 m, în direcţia opusă celei în care
bate vântul, faţă de terenul de decontaminare a vehiculelor.
NESECRET
72 din 185
 NESECRET

(4) După terminarea misiunii, comandantul poate decide schimbarea EPINBC;

decontaminarea vehiculelor şi schimbarea EPINBC se pot desfăşura concomitent.
(5) Dacă factorii MIFT-TC permit, echipele care deservesc vehiculele pot
îndepărta vegetaţia folosită drept camuflaj şi noroiul aflat pe vehicule, folosind lopeţi
sau alte mijloace asemănătoare; acţiunea poate fi executată înainte ca vehiculele să
intre pe aliniamentul de decontaminare.
Art.206. - (1) Faza de execuţie reprezintă realizarea propriu-zisă a
decontaminării operaţionale.
(2) Comandanţii vehiculelor păstrează distanţele corespunzătoare între vehicule
în timpul deplasării către dispozitivul de decontaminare; şoferii menţin contactul
vizual cu celelalte vehicule pentru a şti când să înceapă deplasarea.
(3) Comandantul unităţii contaminate prin şeful echipei de decontaminare dă
semnalul de plecare; tot personalul aflat în transportoarele blindate trebuie să rămână
pregătit, aşteptând ordinul de plecare; personalul aflat în vehiculele pe roţi trebuie să
coboare înaintea începerii decontaminării pentru a nu se uda.
(4) Pe timpul desfăşurării acţiunii de decontaminare, unitatea îşi va asigura
protecţia acţiunilor.
Art.207. - (1) Fiecare vehicul va fi decontaminat timp de două-trei minute;
după aceasta, în funcţie de decizia comandantului, vehiculele se deplasează către
zona de schimbare a echipamentului de protecţie individuală, personalul coboară şi
îşi schimbă echipamentul de protecţie.
(2) Tehnica schimbării EPINBC se realizează în grupuri mici, astfel încât
comandanţii să poată controla desfăşurarea schimbului şi să se asigure că rezervele de
echipament sunt suficiente.
(3) Când decontaminarea a fost încheiată, personalul urcă în vehicule şi se
deplasează către noile poziţii de luptă.
(4) Randamentul decontaminării operaţionale creşte în condiţiile acordării
sprijinului de către plutonul de decontaminare.
Art.208. - (1) Deşi decontaminarea operaţională se face rapid şi cu puţină
pregătire, după încheierea acţiunii, raioanele folosite vor fi contaminate; acestea
reprezentând un pericol pentru forţele proprii care vor reocupa raioanele respective.
(2) Necesităţile de curăţare în terenul de decontaminare a vehiculelor se
stabilesc în funcţie de factorii MIFT-TC.
(3) Contaminanţii îndepărtaţi se vor îngropa sau arde iar decontaminanţii
neutilizaţi se vor recupera.
(4) Arderea va determina riscul contaminării cu vapori pe direcţia în care bate
vântul, din acest motiv metoda preferată de îndepărtare a deşeurilor contaminate este
îngroparea.
(5) În cazul în care contaminanţii sunt incineraţi, se va anunţa punctul de
comandă al batalionului, care va anunţa toate unităţile care ar putea fi afectate de
riscul contaminării cu vapori.
Art.209. - (1) Se va realiza o prognoză a riscului de contaminare cu vapori pe
direcţia vântului, anunţând unităţile afectate înainte de a se trece la incinerarea
contaminanţilor.
NESECRET
73 din 185
 NESECRET

(2) Plutonul de decontaminare RBC trebuie să mute mijloacele de

decontaminare la o distanţă de siguranţă de zona de decontaminare a vehiculelor, iar
după încheierea decontaminării, va decontamina echipamentele de decontaminare,
inclusiv furtunurile.
(3) Dacă schimbarea echipamentului de protecţie individuală se face în alt
raion decât în raionul în care se execută decontaminarea vehiculelor, unitatea
contaminată va trebui să cureţe raionul respectiv.
Art.210. - Echipa de decontaminare a unităţii contaminate marchează locul în
care s-a desfăşurat decontaminarea operaţională cu semnele de avertizare NBC
standard şi raportează zona contaminată folosind raportul NBC-5; astfel, forţele
proprii pot evita zona în care s-a executat decontaminarea.
Art.211. - Algoritmul decontaminării operaţionale este folosit de către
personalul NBC din cadrul batalionului pentru a planifica decontaminarea
operaţională cu intervenţia plutonului de decontaminare RBC (tabelul nr. 5).

Nr.
Activitatea Mod de executare
crt.
Evaluarea Dacă batalionul nu dispune de mijloacele de
1.
decontaminării decontaminare, cere sprijinul eşalonului superior.
Plutonul de decontaminare în cooperare cu unitatea
contaminată alege locul punctului de contact;
2. Coordonarea
decontaminarea trebuie executată după 1-6 ore de la
contaminare.
Unitatea contaminată alege raionul în care se va executa
decontaminarea împreună cu batalionul; la alegerea
raionului se iau în considerare următorii factori:
a) departe de drumul principal, dar cu acces pentru
Alegerea vehicule;
3.
raionului b) suprafaţă suficient de mare, 100 m2 pentru o grupă;
c) posibilităţi de mascare;
d) sursă de apă;
e) posibilitatea de evacuare a apei folosite la
decontaminare.
Se va asigura că plutonul de decontaminare cunoaşte locul
Întâlnirea
4. de întâlnire cu unitatea contaminată, precum şi raionul ales
(contactul)
pentru executarea decontaminării.
Pregătirea şi
Se va asigura că plutonul de decontaminare este pregătit
instalarea
pentru începerea acţiunii de decontaminare; se va asigura că
5. dispozitivului
unitatea contaminată îşi schimbă echipamentul de protecţie
de
individuală în acelaşi timp cu decontaminarea vehiculelor.
decontaminare
6. Controlul şi Se va asigura că şoferii vehiculelor contaminate cunosc
protecţia itinerarul de deplasare spre terenul de decontaminare; se va

NESECRET
74 din 185
 NESECRET

Nr.
Activitatea Mod de executare
crt.
dispozitivului
de asigura protecţia raionului de către unitatea contaminată.
decontaminare
Se va asigura că plutonul de decontaminare execută
decontaminarea timp de trei minute pentru fiecare vehicul;
7. Execuţia
dacă este necesar, personalul va trece la schimbarea
echipamentului de protecţie individuală.
Plutonul de decontaminare se asigură că terenul de
8. Curăţarea schimbare a echipamentului de protecţie individuală este
necontaminat.
Marcarea zonei Plutonul de decontaminare marchează corespunzător
9. şi întocmirea dispozitivul în care a avut loc acţiunea de decontaminare şi
rapoartelor înaintează un raport NBC 5 către eşalonul superior.

Tabelul nr. 5. Algoritmul decontaminării operaţionale

Art.212. - (1) La intervenţia în folosul unei unităţi care execută

decontaminarea operaţională, comandantul plutonului de decontaminare trebuie să ia
în considerare factorii MIFT-TC şi situaţia tactică şi să-şi coordoneze activităţile cu
unitatea căreia i se acordă sprijin, urmărindu-se amplasarea separată a terenurilor de
decontaminare şi încadrarea pe o suprafaţă restrânsă.
(2) În funcţie de resursele disponibile şi de situaţia tactică curentă, unitatea
contaminată poate selecta modul de execuţie a decontaminării:
a) decontaminarea pe două culoare;
b) decontaminarea operaţională dispersată.
Art.213. - (1) Decontaminarea pe două culoare – plutonul de decontaminare va
sprijini misiunea cât mai în adâncimea dispozitivului de luptă propriu.
(2) Cele două culoare vor fi amplasate dispersat, pentru a evita concentrarea
unui număr mare de forţe într-un singur loc; decontaminarea are eficienţa maximă
dacă este finalizată la 1-6 ore după contaminare; în cazul în care acţiunea nu s-a
încheiat în acest timp, este recomandabil să se execute decontaminarea totală;după
decontaminare nu este necesară verificarea echipamentelor din punct de vedere al
plenitudinii decontaminării, scopul fiind îndepărtarea grosului contaminanţilor.
(3) Etapele, riscurile, echipamentul necesar şi procedeele sunt prezentate în tabelul nr. 6 iar o variantă a
organizării decontaminării operaţionale pe două culoare cu sprijin este arătată în figura nr. 15.
Echipament
Etape şi riscuri Procedee
necesar
Precauţie: unitatea se Un militar din echipa de
dispersează în raionul de decontaminare semnalizează
aşteptare, mascând tehnica; se Cronometru ca la fiecare trei minute două
ia legătura cu punctul de vehicule să plece din raionul
control pentru ultimele ordine; de aşteptare; la semnal,
NESECRET
75 din 185

Etape şi riscuri
punctul de control
monitorizează şi
supraveghează deplasarea în
interiorul liniilor pentru a
preveni aglomerarea.
Etapa 1. Ermetizarea
vehiculelor/ echipamentelor
Executarea acestei etape
previne răspândirea
contaminării în zone
necontaminate; etapa se
execută pentru ambele
culoare.
Riscuri. Dacă etapa nu este
executată, contaminarea se va
răspândi în zonele
necontaminate, expunând
personalul la riscul
contaminării.
Etapa 2. Spălarea
vehiculelor/ echipamentelor.
Şoferii rămân în interiorul
vehiculelor care staţionează
pentru prima spălare;
decontaminarea se execută
prin stropirea unei jumătăţi de
vehicul/ echipament timp de
1-1,5 minute, apoi vehiculele
înaintează către a doua
decontaminare, unde va fi
decontaminată cealaltă
jumătate a vehiculului/
echipamentului, timp de 1-1,5
minute.
Etapa 3. Vehiculele se
NESECRET
Echipament
Procedee
necesar
vehiculele vor porni către
staţia de decontaminare pe
culoarul corespunzător
fiecăruia.
Înainte de începerea
decontaminării, servanţii
închid toate uşile de acces,
trapele, ferestrele; armele se
acoperă; personalul care nu
participă direct la acţiunea de
decontaminare poate începe
procedurile de schimbare a
echipamentului de protecţie
Nu este necesar
individuală.
nici un fel de
OBSERVAŢIE: se va
echipament.
asigura că vehiculele echipate
cu sisteme de filtre şi
ventilaţie funcţionează
corespunzător; personalul care
a acţionat în interiorul
vehiculelor nu trebuie să-şi
schimbe EPINBC dacă nu a
fost expus la nici unui fel de
contaminare.
a) 3 motopompe; Contaminarea chimică,
b) combustibil biologică şi radiologică: 4
pentru încălzi- militari din plutonul de
torul de apă şi decontaminare execută
pentru decontaminarea
motopompe; echipamentelor.
c) sursă de apă Un al 5-lea militar conduce
d) detergent acţiunea. Militarii stropesc
lichid; echipamentul contaminat cu
e) ADTT-4M . apă caldă în care s-a dizolvat
detergent lichid. În cazul
vehiculelor, decontaminarea se
începe de la partea superioară
şi se continuă către părţile
mobile, roţi, şenile.
Schimbarea EPINBC este
NESECRET
76 din 185
 NESECRET

Echipament
Etape şi riscuri Procedee
necesar
deplasează către raionul de hotărâtă de către comandant.
adunare.

Tabelul nr. 6. Decontaminarea pe două culoare cu sprijin

Raion adunare
echipament
contaminat.

ETAPA 1 ETAPA 1
Ermetizarea Punct de Ermetizarea
vehiculelor şi control. vehiculelor şi
echipamentelor. echipamentelor.

ETAPA a 2-a
Decontaminarea vehiculelor
şi echipamentelor.
20-30 m

ETAPA a 3-a
Raionul de adunare.
VÂNTULUI
DIRECŢIA

Către raionul de
dispunere.
Figura nr. 35. Decontaminarea pe două culoare cu sprijin

Schimbarea echipamentului de
protecţie individuală.

Figura nr. 15. Decontaminarea pe două culoare cu sprijin

NESECRET
77 din 185
 NESECRET

Art.214. - Decontaminarea operaţională dispersată necesită acţiunea într-o

suprafaţă mare; trei terenuri de decontaminare, fiecare având două culoare, sunt
dispersate pe o suprafaţă suficient de mare pentru a micşora vulnerabilitatea (figura
nr. 16).

200-500 m până la
raionul de aşteptare. Lac
Punct de control.

Teren Dc. 1

Teren Dc. 2

Teren Dc. 3

ADTT-4M

ADTT-4M
ADTT-4M
ADTT-4M ADTT-4M
Raion adunare. ADTT-4M

Raion adunare. Raion adunare.

Schimbarea EPINBC.

Figura nr. 16. Decontaminarea operaţională dispersată

SECŢIUNEA a 9-a
Decontaminarea terenului

Art.215. - (1) Decontaminarea terenului are puţine avantaje pe termen scurt,

dar poate avea avantaje pe termen lung.
(2) În general, terenul ocupat nu poate fi decontaminat într-o măsură care să
permită reducerea imediată a nivelului optim de protecţie individuală.
(3) În cel mai bun caz, decontaminarea poate accelera procesul determinat de
condiţiile meteorologice, permiţând reducerea NOPINBC ceva mai devreme – de
exemplu, în două zile în loc de patru sau cinci zile.
NESECRET
78 din 185
 NESECRET

Art.216. - (1) Decontaminarea terenului poate fi atât de costisitoare şi

ineficientă încât se poate lua în considerare chiar renunţarea la executarea acestei
acţiuni.
(2) Există situaţii când această decontaminare este absolut necesară, de
exemplu când inamicul atacă obiective vitale, ca aeroporturile, porturile sau nodurile
de cale ferată.
Art.217. - (1) Dacă se decide executarea decontaminării terenului, se va
preciza suprafaţa care trebuie decontaminată.
(2) Pentru intrarea/ieşirea dintr-un obiectiv important, este necesară construirea
unui drum; efortul depus se va limita la zonele în care se va lucra sau vor fi efectuate
deplasări.
(3) Indiferent de activitatea efectuată, forţele vor fi obligate probabil să rămână
în echipamentul de protecţie, însă poate fi redus pericolul contaminării cu agenţi
chimici lichizi şi transferul acestora în alte zone.
Art.218. - (1) Plutonul de decontaminare destinat să execute decontaminarea
terenului acţionează, de regulă, în afara zonei focului eficace a armamentului terestru
al inamicului, care execută trageri prin ochire directă.
(2) Pentru a interveni oportun în vederea executării decontaminării terenului,
plutonul de decontaminare poate fi dispus din timp în apropierea punctelor obligatorii
de trecere, de regulă, la intrarea în acestea, asigurând deplasarea forţelor şi
introducerea acestora în operaţie/luptă.
Art.219. - (1) Până la primirea misiunii, plutonul se dispune în raionul ce i-a
fost fixat sau se deplasează pe itinerarul ordonat, fiind gata permanent pentru
executarea decontaminării chimice a terenului.
(2) În raionul de dispunere comandantul de pluton organizează verificarea
armamentului şi muniţiei, a autospecialelor, completarea plinurilor de carburanţi şi
lubrifianţi, cantitatea de substanţe de decontaminare precum şi celelalte materiale,
luând măsurile ce se impun.
Art.220. - (1) Pentru executarea misiunilor primite, plutonului de
decontaminare i se precizează punctele de plecare situate la distanţe care să permită
observarea porţiunilor de teren/itinerar/culoar contaminat şi darea misiunilor în teren.
(2) Odată cu începerea deplasării din punctele de plecare, grupele se desfăşoară
în dispozitiv de lucru şi încep decontaminarea chimică când ajung la o distanţă de
10-15 m de limitele porţiunilor contaminate.
(3) Începerea deplasării şi desfăşurarea în dispozitivul de lucru se execută la
ordinul (semnalul) comandantului plutonului de decontaminare sau la timpul fixat.
Art.221. - Pentru îndeplinirea misiunilor ce îi revin, plutonul de decontaminare
adoptă dispozitive de lucru “în coloană” sau “eşalonat spre dreapta/stânga”, în
funcţie de condiţiile concrete ale situaţiei, caracterul terenului şi direcţia vântului; ele
trebuie să asigure:
a) îndeplinirea misiunii în timp cât mai scurt şi folosirea judicioasă a
subunităţilor şi autospecialelor la dispoziţie;
b) încadrarea în normele de consum stabilite;
c) organizarea în cât mai bune condiţii a conducerii şi cooperării.
NESECRET
79 din 185
 NESECRET

Art.222. - (1) Dispozitivul de lucru “în coloană” se adoptă, de regulă, la

executarea decontaminării chimice a porţiunilor de itinerare contaminate a căror
lăţime nu depăşeşte fâşia ce se decontaminează de către o autospecială printr-o
singură deplasare, precum şi a culoarelor de trecere prin porţiunile contaminate în
cadrul barajelor genistico-chimice şi a câmpurilor de fugase chimice.
(2) În acest caz autospecialele se deplasează în coloană, la distanţa de 25-50 m
între ele şi intră succesiv în acţiune; fiecare autospecială continuă decontaminarea
porţiunii de itinerar/culoar din locul de unde a terminat-o autospeciala din faţă sau se
suprapune peste aceasta, pentru a realiza norma de consum de suspensie/soluţie de
decontaminare stabilită.
Art.223. - (1) Dispozitivul de lucru “eşalonat spre dreapta/stânga” se adoptă,
de regulă, atunci când lăţimea porţiunii de teren care urmează să fie decontaminată
sau lăţimea itinerarului/culoarului contaminat este mai mare decât fâşia ce se
decontaminează de către o autospecială printr-o singură deplasare; în acest caz se
folosesc concomitent două sau trei autospeciale, iar eşalonarea lor spre dreapta sau
spre stânga se stabileşte în funcţie de direcţia vântului.
(2) Autospecialele se deplasează la distanţe între 25-50 m între ele şi la
intervale care asigură suprapunerea marginilor fâşiilor decontaminate, eşalonându-se
spre dreapta când vântul bate dinspre dreapta şi spre stânga când vântul bate dinspre
stânga; decontaminarea se execută concomitent de către toate autospecialele destinate
să acopere, printr-o singură deplasare lăţimea stabilită a porţiunii de teren/culoar care
trebuie decontaminată.
(3) Dacă vântul bate din faţă sau pe direcţia de deplasare a autospecialelor în
timpul decontaminării, distanţele dintre ele, în cadrul dispozitivului “eşalonat spre
dreapta/stânga” se menţin la limita maximă de 50 de m.
Art.224. - (1) În timpul sau după terminarea lucrărilor de decontaminare,
comandantul de pluton, organizează marcarea porţiunilor de teren/itinerar/culoar
decontaminat, apoi le predă reprezentantului serviciului de comenduire şi îndrumare a
circulaţiei, precizându-i limitele porţiunilor/culoarelor respective, cum sunt marcate
şi după cât timp se poate circula prin ele folosindu-se numai măştile contra gazelor.
(2) Marcarea se execută prin instalarea semnelor de marcare la începutul şi
sfârşitul porţiunilor/culoarelor decontaminate, pe ambele margini.
Art.225. - (1) Plenitudinea decontaminării chimice a terenului se asigură prin
realizarea normei de consum de suspensie/soluţie de decontaminare în funcţie de
natura contaminării; aceasta se realizează prin respectarea vitezei necesare de
deplasare a autospecialelor şi consumului uniform al suspensiei/soluţiei de
decontaminare.
(2) În cazul când norma de consum a suspensiei/soluţiei de decontaminare nu
poate fi realizată printr-o singură deplasare a unei autospeciale, decontaminarea se
repetă de atâtea ori cât este necesar pentru asigurarea plenitudinii decontaminării.
(3) În acest scop se pot folosi concomitent 2-3 autospeciale, care
decontaminează succesiv aceeaşi porţiune de teren.

NESECRET
80 din 185
 NESECRET

(4) Plenitudinea decontaminării terenului nu se realizează imediat, ci după un

timp oarecare, în funcţie de anotimp, condiţiile meteorologice şi tipul agentului
chimic cu care s-a produs contaminarea.
(5) De aceea, pe timp de vară, deplasarea forţelor prin porţiunile de teren
(itinerar, culoar) decontaminate folosindu-se numai măştile contra gazelor este
admisă după 30 de minute în cazul când au fost contaminate cu iperită şi după
1,5-2 ore în cazul când au fost contaminate cu soman sau cu agenţi chimici de luptă
de tipul “V”, iar iarna acest timp este mai mare.
Art.226. - (1) După terminarea lucrărilor de decontaminare a terenului
comandantul de pluton întocmeşte schema-raport, pe care o prezintă comandantului
de la care a primit misiunea.
(2) Schema-raport cuprinde:
a) direcţia sud-nord;
b) reperele după care pot fi identificate porţiunile de teren/itinerare sau
culoarele decontaminate;
c) porţiunile/culoarele decontaminate, limitele şi dimensiunile acestora,
distanţele limitelor dinainte şi din spate faţă de repere;
d) când au fost terminate şi de cine, lucrările de decontaminare;
e) cum sunt marcate porţiunile respective şi cui au fost predate;
f) direcţia şi viteza vântului la suprafaţa pământului.
(3) Când plutonul acţionează în cadrul companiei, comandantul acestuia nu
întocmeşte schema-raport, raportând verbal despre îndeplinirea misiunii.

SECŢIUNEA a 10-a
Decontaminarea echipamentelor vulnerabile

Art.227. - (1) Trebuie avut în vedere că majoritatea echipamentelor militare nu

au fost evaluate din punct de vedere al rezistenţei la decontaminare şi la prezentarea
acestora în vederea decontaminării nu prezintă efecte adverse în funcţionare.
(2) Pe măsură ce se efectuează mai multe teste, procedurile specifice de
decontaminare vor fi cuprinse în instrucţiunile pentru toate tipurile de echipament.
(3) Anumite echipamente sunt foarte vulnerabile când sunt supuse
decontaminării; echipamentele electronice şi cele optice sunt cele mai vulnerabile.
(4) Unele materiale, cum sunt cele textile şi cauciucul tind să absoarbă agenţii
chimici; în consecinţă, decontaminarea suprafeţelor absorbante este extrem de
dificilă, chiar imposibilă.
(5) Majoritatea decontaminanţilor sunt extrem de corozivi şi nu pot fi utilizaţi
în cazul anumitor materiale, de exemplu muniţia, făcând-o inutilizabilă.
Art.228. - Echipamentele vulnerabile nu se vor supune decontaminării fără ca
aceasta să fie absolut necesară.
Art.229. - În cazul când decontaminarea se impune, se vor respecta cele patru
principii:
a) oportunitatea;
b) necesitatea;
NESECRET
81 din 185
 NESECRET

c) în adâncimea dispozitivului propriu de luptă;

d) prioritatea.
Art.230. - (1) Se va lua în considerare cea mai eficientă metodă de
decontaminare pentru situaţia şi materialele disponibile.
(2) Nivelul contaminării se verifică după fiecare etapă a decontaminării, pentru
a determina când s-au atins nivelele de siguranţă.
(3) Se controlează şi apa rezultată în urma decontaminării; lichidele, cârpele şi
celelalte materiale folosite la decontaminare se neutralizează/decontaminează.
(4) Soluţia de decontaminare se mânuieşte cu atenţie, evitându-se împrăştierea
pe echipamentul de protecţie; în cazul când aceasta se întâmplă, soluţia va fi ştearsă
imediat cu o cârpă.

1. Decontaminarea echipamentelor electronice

Art.231. - (1) Circuitele echipamentelor electronice neetanşate pot fi distruse

de umezeală, praf şi/sau materialele decontaminante corozive.
(2) Majoritatea echipamentelor electronice de teren sunt etanşe pentru a fi
protejate împotriva condiţiilor de mediu, ceea ce oferă şi o bună protecţie împotriva
contaminării RBC.
(3) Contaminarea nu se extinde prin carcasele exterioare şi la componentele
sigilate, dar în cazul în care echipamentele electronice sunt expuse, contaminanţii pot
ajunge la aceste părţi; dacă pe carcasele exterioare sunt prezenţi contaminanţi, aceştia
se vor şterge cu decontaminantul corespunzător.
(4) După decontaminarea părţilor exterioare, echipamentele se şterg cu o cârpă
cu apă sau solvent pentru a îndepărta urmele soluţiei de decontaminare.
(5) Echipamentele electronice nu se decontaminează prin introducerea în
soluţia decontaminantă, prin stropire sau spălare cu peria.
Art.232. - Decontaminanţi corozivi nu se folosesc în cazul echipamentelor
electronice neetanşate din adăposturi sau din interiorul elicopterelor.
Art.233. - În cazul contaminării radioactive a echipamentelor, aceasta va fi
îndepărtată prin ştergere cu peria sau cârpa.

2. Decontaminarea echipamentelor optice

Art.234. - (1) Sistemele optice sunt foarte vulnerabile la acţiunea materialelor

de decontaminare, care pot zgâria sau distruge lentilele.
(2) Sistemele optice se şterg cu materiale moi, neabrazive, ca materialele de
curăţat lentile, molton, sau o cârpă moale, înmuiată în apă cu detergent.
(3) Sistemele optice se şterg cu soluţia decontaminantă, nu se imersează în
aceasta.
Art.235. - (1) Apa fierbinte cu detergent este un bun decontaminant în cazul
contaminării chimice şi biologice.
(2) Contaminarea radioactivă se îndepărtează cu aer sub presiune sau apă
fierbinte cu săpun, iar clătirea se face folosind un burete înmuiat în apă curată.
NESECRET
82 din 185
 NESECRET

3. Decontaminarea muniţiei

Art.236. - (1) Muniţia contaminată se decontaminează folosind apă rece cu

detergent; decontaminarea se execută folosind perii, cârpe sau mături.
(2) Apa rece cu detergent este decontaminantul preferat pentru toate tipurile de
contaminare.

4. Decontaminarea materialelor din pânză

Art.237. - (1) Aceste articole cuprind materiale în care se păstrează diferite

mijloace, inclusiv cele de comunicaţii.
(2) Decontaminarea acestora este dificilă, iar dacă gradul de contaminare
chimică este ridicat se ard sau îngroapă.
(3) În multe cazuri, ca procedeu de decontaminare, este preferată acţiunea
factorilor meteorologici, deoarece materialele textile fixează contaminarea,
înrăutăţind situaţia.
(4) Decontaminarea prin fierbere cu apă şi detergent se foloseşte în cazul
contaminării biologice şi chimice.
(5) Contaminarea radioactivă poate fi îndepărtată prin frecare apoi spălare; ea
poate fi de asemenea îndepărtată prin vacuumare.
Art.238. - (1) Recuperarea materialelor textile contaminate necesită un efort
foarte mare din punct de vedere logistic şi uman.
(2) Decontaminarea materialelor textile consumă o mare parte din resursele de
decontaminare ale unităţii şi multe ore de muncă care pot fi utilizate pentru alte
activităţi.
(3) Pentru materialele textile contaminate se vor lua în calcul şi alte opţiuni
având în vedere situaţia tactică generală.
(4) Articolele textile contaminate de dimensiuni mari, cum sunt corturile,
prelatele vehiculelor, tapiţeriile scaunelor sau alte materiale folosite pentru protecţia
mijloacelor şi echipamentelor trebuie distruse.
(5) Folosirea materialelor textile de protecţie împotriva contaminării RBC
măreşte capacitatea de supravieţuire a unităţii, însă trebuie distruse după expunerea la
contaminare, în acest caz se ia în calcul îndepărtarea acestor materiale, prin ardere
sau distrugere, înainte ca unitatea să iasă din zona contaminată.

5. Decontaminarea alimentelor şi a apei

Art.239. - (1) Majoritatea forţelor nu pot testa puritatea apei şi a alimentelor,

chiar dacă le pot decontamina.
(2) Decontaminarea alimentelor şi a apei necesită aplicarea unor proceduri
adecvate de către personalul specializat în domeniu.
(3) Apa potabilă contaminată, se verifică prin proceduri specifice de către
personalul medical.
NESECRET
83 din 185
 NESECRET

(4) Alimentele contaminate se supun analizelor de laborator de către personalul

medical.
Art.240. - (1) Decontaminarea alimentelor şi apei este dificilă, de aceea se vor
face toate eforturile pentru a le păstra în containere sigilate şi ambalaje protectoare.
(2) Alimentele se păstrează împachetate, iar pachetele se ţin în cutii de carton,
cutii de metal sau alte containere; aceste containere se depozitează în frigidere
închise.
(3) Dacă se aplică aceste reguli iar unitatea este supusă contaminării, mai pot fi
salvate şi decontaminate o parte din alimente şi apă.
(4) Nu se vor arunca mari cantităţi de alimente sau apă, deoarece unele ar putea
fi utilizate.
Art.241. - (1) Produsele alimentare contaminate se împart în trei grupe.
(2) Prima grupă include conserve nedeschise/ambalate care au fost expuse
doar acţiunii vaporilor de contaminant şi în general, aceste alimente pot fi folosite
după o scurtă perioadă de expunere la aer pentru îndepărtarea vaporilor prezenţi.
(3) A doua grupă conţine conserve nedeschise/ambalate care au fost
contaminate cu un agent chimic sub formă lichidă.
(4) Grupa a treia include alimente neambalate sau ambalate necorespunzător,
care au fost expuse acţiunii unui agent contaminant în formă de vapori sau formă
lichidă.
(5) Încercările de a decontamina materialele de ambalare poroase, cum sunt
cartonul sau lemnul, sunt de obicei ineficiente şi pot extinde contaminarea.
(6) Cel mai bun procedeu este de a îndepărta straturile exterioare contaminate
pentru a examina stratul interior şi a determina dacă agentul contaminant este prezent
şi în interior; dacă stratul respectiv de ambalaj a fost străpuns, se continuă
îndepărtarea altor straturi, până se ajunge la un strat de ambalaj necontaminat.
(7) Produsele folosite pentru hrănire militarilor sunt de obicei ambalate în cutii
de carton, deci acest procedeu este uşor de executat; dacă s-a ajuns la un strat
necontaminat, alimentele respective se vor trece în prima grupă.
(8) Dacă agentul contaminat a ajuns la alimente, acestea se trec la grupa a treia.
(9) Alimentele din această categorie trebuie decontaminate doar când este
absolut necesar, iar când contaminarea a fost produsă doar de vapori ai unor agenţi
iritanţi, se poate renunţa la fierberea alimentelor în apă.
(10) Dacă o astfel de expunere a fost de scurtă durată, pentru decontaminare se
foloseşte expunerea la aer pentru o perioadă scurtă de timp.
(11) Frigerea, prăjirea sau fierberea cărnii nu vor îndepărta urmele de agenţi
chimici vezicanţi din aceasta.
(12) Raţiile operaţionale sunt primele care se folosesc iar stocurile
necontaminate trebuie întotdeauna folosite cu prioritate, aceasta permite
decontaminarea stocurilor contaminate fără a întrerupe procesul de aprovizionare cu
alimente.
Art.242. - (1) Dacă sunt indicii privind contaminarea unor alimente din grupa a
III-a, acestea nu se folosesc.

NESECRET
84 din 185
 NESECRET

(2) Pentru menţinerea operativităţii sistemului de aprovizionare cu alimente se

folosesc raţiile zilnice şi stocurile necontaminate concomitent cu executarea
decontaminării stocurilor contaminate.

SECŢIUNEA a 11-a
Particularităţile activităţii comandantului plutonului de decontaminare RBC
pentru comanda şi controlul acţiunilor plutonului

Art.243. - (1) Primirea misiunii – comandantul plutonului de decontaminare

primeşte misiunea de la comandantul companiei din care face parte sau de la
comandantul unităţii căreia plutonul i-a fost dat ca întărire.
(2) Când acţionează în raionul lovit cu ADMCBRN, comandantul plutonului
primeşte, de regulă, misiunea în teren, de la comandantul detaşamentului de salvare-
evacuare.
(3) În misiunea pe care o primeşte, comandantului plutonului i se precizează:
a) misiunea pentru executarea decontaminării totale; unităţile/subunităţile care
execută decontaminarea; efectivele şi cantitatea de tehnică contaminate; natura
contaminării; modul de executare a decontaminării totale; dispozitivul de
decontaminare în care acţionează; itinerarul de deplasare; locul, data şi ora de
întâlnire cu comandantul unităţii/subunităţii contaminate; termenele de îndeplinire a
misiunii;
b) cu cine cooperează pe timpul îndeplinirii misiunii şi modul de luare a
legăturii sau cui, până când şi ce subunităţi se dau ca întărire;
c) modul de aprovizionare cu apă şi componente pentru soluţia/suspensia de
decontaminare şi cu echipament de schimb;
d) modul de strângere şi evacuare a materialelor contaminate;
e) raionul de adunare după îndeplinirea misiunii;
f) locul comandantului companiei de apărare NBC decontaminare;
g) modul de menţinere a legăturii, termenele şi procedeele de prezentare a
rapoartelor.
(4) Misiunea poate fi dată pe hartă sau în teren.
Art.244. - Recunoaşterea – comandantul plutonului de decontaminare, când nu
acţionează în cadrul companiei din care face parte, execută recunoaşterea cu
comandanţii de grupe.
Art.245. - (1) La executarea recunoaşterii, comandantul de pluton stabileşte:
a) locul şi limitele dispozitivului de decontaminare, locurile de lucru ale
grupelor şi echipajelor dispozitivului de decontaminare care se instalează;
b) drumurile de acces şi de ieşire din dispozitivul de decontaminare şi între
celelalte elemente ale dispozitivului;
c) ordinea şi gradul de amenajare genistică a dispozitivului de decontaminare;
NESECRET
85 din 185
 NESECRET

d) celelalte elemente ale dispozitivului de decontaminare;

e) raionul de adunare al plutonului după îndeplinirea misiunii.
(2) În cazul în care plutonul acţionează în cadrul raionului de dispunere/
staţionare a forţelor, la sosirea în raionul ordonat, comandantul plutonului se prezintă
la comandantul unităţii contaminate care îi va preciza în plus:
a) subunităţile care necesită să fie supuse decontaminării totale şi natura
contaminării lor, dacă nu s-a indicat prin misiune;
b) efectivele, felul şi cantitatea de tehnică contaminată, unde se află aceasta şi
natura contaminării, drumurile de acces la aceasta sau timpul când forţele
contaminate urmează să sosească în raioanele fixate;
c) când începe şi se termină decontaminarea;
d) ordinea şi modul de decontaminare,
e) raionul pentru amenajarea terenurilor de lucru;
f) drumurile de acces la terenurile de lucru;
g) modul de asigurare a EPINBC pentru schimb.
(3) În cazul când plutonul acţionează pe itinerare de deplasare a forţelor,
comandantul plutonului stabileşte în plus:
a) modul de dispunere a autospecialelor;
b) locul pentru verificarea plenitudinii decontaminării;
c) locul de repetare a decontaminării totale;
(4) Când nu se dispune de timp suficient pentru pregătirea în vederea
îndeplinirii misiunii sau urmează să se acţioneze pe subunităţi şi la distanţe mari
unele de altele nu se mai execută recunoaşteri; în acest caz misiunea se primeşte pe
hartă iar comandanţii de subunităţi iau decizia şi dau ordinul de operaţie, de regulă, în
teren, după sosirea în raioanele de dispunere a forţelor contaminate sau în raioanele
fixate pentru instalarea dispozitivelor de decontaminare totală.
Art.246. - (1) Emiterea ordinului de operaţie – comandantul plutonului de
decontaminare mai specifică în plus faţă de problemele generale:
a) cantitatea şi felul echipamentelor contaminate; natura contaminării;
b) terenul de decontaminare, limitele acestuia, itinerarele de acces şi
dispozitivul de decontaminare adoptat;
c) terenurile de lucru ale grupelor, locurile pentru instalarea şi desfăşurarea
autospecialelor de decontaminare;
d) ordinea şi gradul de amenajare a terenurilor de lucru;
e) modul de executare a decontaminării totale a echipamentelor contaminate
şi a controlului plenitudinii decontaminării;
f) când începe şi se termină decontaminarea;
g) modul de aprovizionare cu apă sau cu componente pentru soluţia de
decontaminare şi alte materiale consumabile;
h) locul de regrupare a plutonului după îndeplinirea misiunii.
(2) Grupei de decontaminare a personalului:
a) efectivele contaminate şi natura contaminării acestora;
b) locul şi limitele terenului de decontaminare a personalului,
c) organizarea terenului de lucru;
NESECRET
86 din 185
 NESECRET

d) forţele şi mijloacele repartizate pentru sprijinul decontaminării;

e) modul de executare a decontaminării totale a personalului şi a controlului
plenitudinii decontaminării;
f) modul de aprovizionare cu apă, combustibil şi alte materiale;
g) modul de aprovizionare cu echipamente de protecţie individuală de
schimb;
h) când începe şi când se termină misiunea;
i) locul de regrupare a plutonului după îndeplinirea misiunii.
Art.247. - (1) După emiterea ordinului de operaţie, comandantul de pluton, în
funcţie de situaţie, organizează cooperarea între subunităţi, stabileşte măsurile pentru
asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor, organizează controlul gradului de expunere
operaţional sau al contaminării chimice a personalului şi materialelor contaminate,
controlează modul de instalare a dispozitivului de decontaminare în terenurile şi
locurile de lucru.
(2) Comandantul de pluton se deplasează la punctul de contact pentru
întâmpinarea unităţilor contaminate şi stabilirea detaliilor privind executarea
decontaminării forţelor.
Art.248. - Comandantul de pluton este obligat să gestioneze permanent situaţia
din dispozitivul de acţiune al plutonului, să controleze modul în care subunităţile
subordonate îndeplinesc misiunile, să ia măsuri de înlăturare a neajunsurilor şi de
aprovizionare cu componente pentru soluţia de decontaminare, apă, combustibil şi
alte materiale consumabile, precum şi cu EPINBC pentru schimb.
Art.249. - (1) După terminarea lucrărilor de decontaminare totală, comandantul
plutonului organizează distrugerea, arderea sau îngroparea materialelor contaminate,
astuparea şanţurilor, gropilor, a puţurilor absorbante, decontaminarea totală a
autospecialelor şi a celorlalte mijloace, neutralizarea sau marcarea locurilor
contaminate, executarea decontaminării totale a personalului şi a controlului gradului
de expunere operaţional a acestuia; totodată raportează despre îndeplinirea misiunii şi
ordonă deplasarea în raionul de adunare stabilit.
(2) În raionul de dispunere se execută completări cu materiale, carburanţi,
lubrifianţi, substanţe şi soluţii de decontaminare, lucrări de mentenanţă a
echipamentelor şi refacerea capacităţii operaţionale în vederea îndeplinirii unei noi
misiuni.
Art.250. - (1) Când plutonul intervine în sprijinul unităţilor, independent, pe
grupe comandantul de pluton este obligat să asigure: completarea tuturor materialelor
necesare subunităţii respective; cantitatea necesară de componente pentru soluţia de
decontaminare, carburanţi şi lubrifianţi, piese de schimb şi accesorii şi alte materiale
consumabile; să menţină legătura cu subunităţile subordonate şi să controleze
îndeplinirea misiunilor pe care le-au primit;
(2) La darea misiunilor comandanţilor acestor subunităţi, comandantul de
pluton indică:
a) unde acţionează fiecare grupă, cât timp, în sprijinul cui şi cu ce misiune;
b) unde, când şi la cine să se prezinte în vederea îndeplinirii misiunii,
itinerarul de deplasare şi forma de recunoaştere;
NESECRET
87 din 185
 NESECRET

c) modul de ţinere a legăturii şi de raportare;

d) unde să se prezinte după îndeplinirea misiunii.
(3) După darea misiunilor, comandantul de pluton verifică pregătirea şi
plecarea grupelor în misiune conform ordinului primit.
(4) Pe timpul executării misiunilor comandantul de pluton se află la grupa care
execută misiunea cea mai importantă.
(5) Activitatea celorlalte subunităţi se controlează fie prin sistemul de
comunicaţii, fie prin deplasarea periodică în locurile unde acestea acţionează.
SECŢIUNEA a 12-a
Particularităţi ale decontaminării totale

1. Decontaminarea pe timp de noapte

Art.251. - (1) Acţiunile de decontaminare se desfăşoară şi pe timpul nopţii.

(2) Inamicul poate folosi arme biologice şi chimice pe timp de noapte, întrucât
condiţiile meteorologice de utilizare a acestor mijloace sunt favorabile.
(3) Agenţii chimici sunt mai stabili pe timpul nopţii, datorită condiţiilor mai
stabile din aer.
(4) Agenţii biologici nu sunt supuşi acţiunii dăunătoare a razelor ultraviolete
ale soarelui; în consecinţă, contaminarea biologică produsă pe timpul nopţii impune
executarea oportună a decontaminării.
(5) Inamicul poate folosi pe timpul nopţii arme nucleare, pentru a exploata la
maxim efectul radiaţiei luminoase, orbirea personalului.
Art.252. - (1) Decontaminarea totală a forţelor pe timp de noapte impune
următoarele măsuri:
a) iluminarea locurilor de lucru din cadrul terenurilor de decontaminare,
respectându-se măsurile de camuflaj;
b) marcarea cu semne şi indicatoare vizibile pe întuneric a elementelor
raionului de decontaminare, a locurilor de lucru şi a căilor de acces;
c) intensificarea îndrumării circulaţiei pe drumurile de acces în raionul de
decontaminare şi de ieşire din acesta precum şi executarea recunoaşterii acestora cu
comandanţii subunităţilor sosite pentru executarea decontaminării totale;
d) întărirea siguranţei nemijlocite a raionului de decontaminare;
e) evitarea zgomotelor, reducerea la strictul necesar a deplasărilor şi stabilirea
regulilor de recunoaştere reciprocă.
(2) Se are în vedere că durata decontaminării şi consumurile de
soluţie/suspensie de decontaminare cresc; raioanele de decontaminare se recunosc pe
timp de zi.
Art.253. - (1) Conducerea acţiunilor de decontaminare pe timp de noapte este
complexă întrucât utilizarea luminii se face în mod restrictiv pentru ca inamicul să nu
descopere zona în care se află forţele proprii.
(2) Personalul nu dispune de lumină decât pentru a executa acţiunile principale
ale decontaminării, cum sunt stropirea cu apă, aplicarea decontaminanţilor, folosirea
echipamentului de detecţie şi scoaterea echipamentului de protecţie.
NESECRET
88 din 185
 NESECRET

Art.254. - (1) Acţiunile de decontaminare pe timpul nopţii sunt dificile,

presupun deprinderi şi abilităţi adecvate ale specialiştilor NBC.
(2) Ori de câte ori este posibil, decontaminarea totală se va executa în zone cu
construcţii, dar aceasta poate fi executată şi în zone fără construcţii.
(3) Pentru decontaminarea totală a personalului se poate folosi o clădire sau
locuri mascate, iar pentru decontaminarea totală a echipamentelor se folosesc
depozite sau locuri mascate.
(4) Construcţiile permit folosirea luminii artificiale, militarii pot vedea ceea ce
decontaminează, ceea ce trebuie să facă şi pot citi aparatele de măsură.
Art.255. - Vor fi necesari mai mulţi militari care să cunoască terenul şi să
acţioneze ca îndrumători.

2. Decontaminarea în teren muntos-împădurit

Art.256. - Decontaminarea totală a forţelor în teren muntos-împădurit necesită

luarea măsurilor pentru:
a) instalarea raioanelor de decontaminare de-a lungul căilor de comunicaţii, în
afara acestora sau chiar pe acestea, în locuri cu deschideri largi sau unde copacii sunt
rari, locuri ferite de pericolul unor alunecări de teren sau copaci;
b) pregătirea căilor de acces şi intensificarea controlului circulaţiei;
c) prevenirea izbucnirii incendiilor;
d) aprovizionarea cu apă, dacă lipsesc resursele din zonă sau au un debit
redus;
e) executarea recunoaşterilor itinerarelor, zonelor, raioanelor şi terenurilor
unde se vor instala dispozitivele de decontaminare.

3. Decontaminarea pe timp de iarnă

Art.257. - Decontaminarea totală a forţelor pe timp de iarnă necesită luarea

măsurilor pentru:
a) instalarea dispozitivelor/terenurilor de decontaminare în apropierea
drumurilor şi itinerarelor de deplasare prevăzute cu căi de comunicaţie accesibile
tuturor categoriilor de tehnică de luptă şi în locuri cu strat redus de zăpadă, ferite de
avalanşe sau înzăpeziri;
b) pregătirea din timp a autospecialelor de decontaminare pentru acţiuni la
temperaturi scăzute;
c) încălzirea pe rând a personalului în corturi sau clădiri încălzite;
d) curăţirea de zăpadă a căilor de acces şi a terenurilor de lucru;
e) încălzirea rezervei de apă;
f) crearea rezervelor de combustibil necesar funcţionării autospecialelor de
decontaminare.

NESECRET
89 din 185
 NESECRET

CAPITOLUL V
Plutonul de decontaminare echipament

SECŢIUNEA 1
Rolul, locul şi destinaţia plutonului de decontaminare echipament

Art.258. - Plutonul de decontaminare echipament6 are rolul de a asigura

decontaminarea RBC a elementelor de echipament militar individual, a lenjeriei şi a
echipamentelor de protecţie individuală NBC ale forţelor luptătoare şi de sprijin, atât
în cadrul operaţiilor militare desfăşurate în timp de război, cât şi în operaţiilor de
stabilitate şi de sprijin/OSS.
Art.259. - (1) Plutonul de decontaminare echipament acţionează, de regulă,
independent, în raionul sau în apropierea raionului formaţiunilor de sprijin logistic ale
marilor unităţi.
(2) În unele situaţii plutonul poate primi misiunea să intervină în sprijinul
marilor unităţi, acţionând în raioanele formaţiunilor de sprijin logistic ale acestora.
(3) Pe timpul OSS – asistenţă militară, activităţi de evacuare a necombatanţilor,
plutonul se poate găsi în raionul de dispunere a spitalului de campanie ROL-2/
formaţiunilor medicale sau în raioanele taberelor de sinistraţi, refugiaţi, raioanele de
evacuare, alte raioane unde este necesară îndeplinirea misiunilor specifice.
(4) Pe timpul pregătirii acţiunilor militare, plutonul de decontaminare
echipament se găseşte, de regulă, dispus în cadrul raionului companiei din care face
parte.
Art.260. - Plutonul de decontaminare echipament este o structură de tip
subunitate de armă, destinată să realizeze misiuni de decontaminare RBC a
echipamentului, pentru asigurarea resurselor necesare completării şi înlocuirii
stocurilor consumate.

SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea, înzestrarea, misiunile şi posibilităţile
plutonului de decontaminare echipament

1. Organizarea şi înzestrarea plutonului de decontaminare echipament

6
Termenul „echipament” în cuprinsul acestui capitol desemnează îmbrăcămintea, EPINBC şi alte materiale de
echipament altele decât cele la care se referă termenul utilizat în capitolul IV.

NESECRET
90 din 185
 NESECRET

Art.261. - (1) Plutonul de decontaminare echipament este structura

organizatorică care acţionează în majoritatea situaţiilor independent, având un înalt
grad de coeziune între grupe şi diferitele categorii de personal ce îl compun,
constituindu-se într-o subunitate stabilă, cu o mare capacitate de a desfăşura acţiuni în
toate condiţiile de climă, timp şi anotimp.
(2) Plutonul este constituit în principiu din două grupe de decontaminare
echipament organizate identic.
(3) Conducerea plutonului de decontaminare echipament este asigurată de
comandantul plutonului.

2. Misiunile şi posibilităţile plutonului de decontaminare echipament

Art.262. - (1) Plutonul de decontaminare echipament îndeplineşte următoarele

misiuni:
a) decontaminarea RBC a îmbrăcămintei, lenjeriei şi a celorlalte elemente din
echipamentul individual;
b) decontaminarea RBC a echipamentelor de protecţie individuală NBC;
c) decontaminarea îmbrăcămintei de protecţie;
d) spălarea îmbrăcămintei şi lenjeriei.
(2) Pentru îndeplinirea misiunilor ce îi revin, plutonul acţionează, de regulă,
independent, întrunit sau pe grupe; în unele situaţii, în funcţie de cantitatea de
materiale necesare a fi decontaminate/spălate şi urgenţa executării misiunii, plutonul
poate acţiona în cadrul companiei din care face parte.
(3) Când acţionează în cadrul companiei sau independent, plutonul organizează
şi asigură lucrul în dispozitivul de decontaminare echipament.
(4) Pentru îndeplinirea misiunilor în folosul marilor unităţi, plutonul intervine,
întrunit sau pe grupe/autospeciale în raioanele formaţiunilor logistice sau în
apropierea acestora, amenajând dispozitive de decontaminare în apropierea punctelor
de adunare a materialelor contaminate.
Art.263. - (1) Posibilităţile plutonului de decontaminare echipament sunt date
de caracteristicile tehnico-tactice ale autospecialelor din înzestrare privind
decontaminarea RBC a diferitelor elemente de echipament.
(2) Durata misiunii depinde de cantitatea şi tipul materialelor care trebuie
decontaminate, natura contaminării şi numărul de autospeciale avute la dispoziţie sau
stabilite prin decizia comandantului de pluton.
(3) În funcţie de aceste variabile, într-un ciclu de decontaminare care poate
dura între 45 şi 125 minute, se pot decontamina 225 kg de îmbrăcăminte sau 180 kg
de echipament de protecţie individuală NBC, utilizând toate cele trei autospeciale de
decontaminare ale plutonului, în cazul când acesta este dotat cu autospeciale de tipul
ADE-84.
(4) Posibilităţile plutonului sunt influenţate nemijlocit de gradul de instruire al
plutonului, de calităţile moral-volitive ale personalului plutonului şi de competenţa
comandantului.

NESECRET
91 din 185
 NESECRET

Art.264. - (1) Pentru atingerea posibilităţilor maxime în îndeplinirea misiunilor

specifice, fiecare militar trebuie să-şi cunoască foarte bine atribuţiile proprii, să aibă
deprinderi perfecţionate pentru executarea activităţilor ordonate şi să posede
rezistenţa psihofizică necesară lucrului îndelungat în NOPINBC-3 sau 4 şi în
condiţiile riscului contaminării; fiecare comandant de grupă trebuie să fie în măsură
ca, la nevoie, să îndeplinească atribuţiile comandantului de pluton.

SECŢIUNEA a 3-a
Acţiunile plutonului pentru executarea decontaminării echipamentului

1. Pregătirea şi executarea misiunii de decontaminare echipament

Art.265. - Decontaminarea echipamentelor de către subunităţile specializate

este o componentă a decontaminării totale şi constă în îndepărtarea sau neutralizarea
contaminării RBC de pe suprafaţa sau din structura echipamentelor de protecţie
individuală NBC, îmbrăcămintei şi încălţămintei.
Art.266. - (1) Acţiunile de decontaminare a echipamentului deşi sunt executate
de către subunităţi de sprijin de luptă se încadrează în sprijinul logistic al forţelor.
(2) Modul de acţiune al plutonului de decontaminare echipament este
asemănător în toate formele acţiunilor militare, dispunerea şi manevra acestuia
depinzând de dispunerea şi manevra formaţiunilor de sprijin logistic.
Art.267. - (1) Până la primirea misiunii, plutonul de decontaminare echipament
se dispune în raionul ce i-a fost fixat, unde, în funcţie de timpul avut la dispoziţie,
execută verificarea autospecialelor, a autovehiculelor şi a materialelor plutonului,
completarea necesarului în armament, muniţie, substanţe de decontaminare,
carburanţi, lubrifianţi şi alte materiale, precum şi activităţi de pregătire a
personalului.
(2) În unele situaţii plutonul poate primi misiunea în raionul în care are
dispozitivul de decontaminare deja instalat.
Art.268. - Comandantul plutonului primeşte misiunea de la comandantul
companiei din care face parte sau de la comandantul unităţii căreia plutonul i-a fost
dat ca întărire/sprijin, în această situaţie acţiunile fiind coordonate de către structura
de apărare NBC.
Art.269. - (1) După primirea misiunii şi parcurgerea etapelor pregătirii acţiunii,
comandantul de pluton organizează deplasarea subunităţii în raionul fixat pentru
instalarea dispozitivului de decontaminare şi, în funcţie de situaţie, execută
recunoaşterea acestuia.
(2) La ajungerea în raionul ordonat dispune plutonul într-un loc adăpostit,
organizează măsurile de asigurare a acţiunilor şi protecţia forţelor, studiază terenul şi
stabileşte locurile pentru dispunerea elementelor dispozitivului de decontaminare.
Art.270. - (1) La instalarea dispozitivului de decontaminare a echipamentului,
se amplasează autospecialele în locurile indicate, se instalează şi pregătesc pentru
lucru autospecialele, se trece la amenajarea, utilarea şi marcarea celorlalte elemente
NESECRET
92 din 185
 NESECRET

ale dispozitivului de decontaminare, precum şi la amenajarea genistică a terenului

pentru siguranţa nemijlocită şi apărarea raionului în care se instalează dispozitivul de
decontaminare.
(2) În cazul în care materialele contaminate sosesc la dispozitivul de
decontaminare înainte de a se termina instalarea şi amenajarea acestuia, lucrările de
amenajare genistică a terenului pentru siguranţa nemijlocită şi apărare se continuă
după începerea lucrului în locurile de lucru ale autospecialelor.
Art.271. - (1) Echipamentul contaminat chimic sau biologic se aduce la
dispozitivul de decontaminare în saci pentru transportul materialelor contaminate,
prevăzuţi cu etichete având înscrisă natura contaminării, atunci când se cunoaşte şi
tipul echipamentului.
(2) Materialele contaminate se triază după regimurile de lucru corespunzătoare
naturii contaminării şi se înscriu în registrul de evidenţă a materialelor primite pentru
decontaminare.
(3) Dacă nu se cunoaşte cu ce agenţi chimici sunt contaminate materialele, se
execută controlul contaminării acestora.
(4) Materialele contaminate triate se supun ciclului de decontaminare.
Art.272. - Pentru primirea şi trierea materialelor contaminate, precum şi
trierea, împachetarea şi predarea/expedierea materialelor decontaminate se foloseşte
grupa de primire şi triere echipamentului din compunerea căreia se numesc şefii
depozitului de materiale contaminate şi depozitului de materiale decontaminate; în
ajutorul acestora se destină temporar câte un servant de la fiecare autospecială.
Art.273. - (1) Pentru a asigura plenitudinea decontaminării, în procesul de
decontaminare, trebuie să se respecte cu cea mai mare stricteţe regimul de lucru
stabilit pentru fiecare categorie de material, funcţie de natura contaminării şi de
substanţele de decontaminare.
(2) Dacă nu s-au stabilit natura şi tipul contaminării, materialele nu se supun
decontaminării; se reia activitatea de identificare a contaminanţilor.
(3) La terminarea operaţiunilor propriu-zise de decontaminare se execută
verificarea plenitudinii acesteia.
Art.274. - (1) După decontaminare, stoarcere şi uscare materialele se
transportă la depozitul de materiale decontaminate, unde se triază şi se depozitează
după felul lor, urmând a fi predate depozitelor de resort.
(2) Materialele contaminate concomitent cu substanţe radioactive, cu agenţi
chimici şi cu agenţi biologici se supun, după decontaminare, controlului plenitudinii
decontaminării şi, dacă se constată că nu s-a realizat reducerea gradului de
contaminare sub normele admise, se predau depozitelor de echipament pentru
stabilirea necesităţii modalităţii de rulare a ciclului de decontaminare.
Art.275. - (1) Primirea, trierea şi încărcarea materialelor contaminate în maşina
de decontaminare se execută în NOPINBC-4.
(2) Scoaterea/descărcarea materialelor decontaminate din maşina de
decontaminare, stoarcerea, uscarea şi trierea lor, precum şi lucrul pentru deservirea
autospecialei şi a utilităţilor după constatarea realizării plenitudinii decontaminării, se

NESECRET
93 din 185
 NESECRET

va executa având EPINBC în poziţia de aşteptare, după constatarea realizării

plenitudinii decontaminării.
(3) La decontaminarea materialelor contaminate cu agenţi chimici neurotoxici
sau neidentificaţi, întregul personal din terenurile de lucru trebuie să aibă în
permanenţă măştile contra gazelor îmbrăcate.
Art.276. - (1) După terminarea lucrărilor de decontaminare a echipamentului,
se iau măsuri de decontaminare a terenului şi tehnicii din dispozitivul de
decontaminare, se execută colectarea, depozitarea şi izolarea materialelor
contaminate, după care se execută decontaminarea întregului personal.
(2) Terenul în care s-a executat decontaminarea se marchează cu semne de
avertizare standard şi se raportează prin raportul NBC-5, pentru evitarea zonei de
către forţele proprii.
Art.277. - După terminarea misiunii comandantul plutonului de decontaminare
a echipamentului raportează despre executarea misiunii, ordonă strângerea
dispozitivului de decontaminare, încolonează plutonul şi se deplasează în raionul
ordonat.

2. Dispozitivul de decontaminare a echipamentului

Art.278. - (1) Plutonul de decontaminare a echipamentului instalează un

dispozitiv de decontaminare.
(2) Şeful dispozitivului de decontaminare echipament este comandantul
plutonului care l-a instalat.
Art.279. - (1) Dispozitivele de decontaminare a echipamentului trebuie să se
instaleze la distanţă de siguranţă faţă de trupe sau localităţi, pentru a exclude orice
pericol de vătămare a personalului şi populaţiei cu vapori de agenţi chimici, praf
radioactiv sau agenţi biologici.
(2) Dispozitivele de decontaminare a echipamentului se amenajează, de regulă,
în apropierea surselor de apă, luându-se măsurile necesare evitării contaminării
acestora, în locuri cu drumuri de acces pentru mijloacele de transport şi cu posibilităţi
de mascare şi de folosire a proprietăţilor de protecţie a terenului; în cazul în care nu
există posibilitatea instalării dispozitivelor de decontaminare în apropierea surselor de
apă, se organizează aprovizionarea cu apa necesară funcţionării lor din alte surse,
folosind mijloacele de transport proprii sau ale formaţiunii logistice a unităţii în
folosul căreia acţionează.
Art.280. - Dispozitivul de decontaminare a echipamentului, de regulă,
cuprinde:
a) terenurile de lucru ale autospecialelor;
b) depozitul de materiale contaminate, locul pentru determinarea naturii
contaminării acestora şi locul pentru trierea lor;
c) depozitul pentru materiale decontaminate şi locul pentru trierea lor;
d) locurile pentru îmbrăcarea şi scoaterea EPINBC;
e) adăposturi pentru personal, tehnică şi materiale care aparţin dispozitivului
de decontaminare;
NESECRET
94 din 185
 NESECRET

f) lucrările de amenajare genistică a terenului pentru siguranţa nemijlocită şi

apărarea dispozitivului de decontaminare.
Art.281. - (1) La instalarea dispozitivelor de decontaminare a echipamentului,
elementele acestuia se dispun astfel încât vântul să nu bată dinspre locurile unde se
află dispuse materialele contaminate spre locurile unde este dispus personalul sau
sunt dispuse materiale necontaminate.
(2) Depozitul de materiale contaminate, locul de triere şi locul pentru
determinarea naturii contaminării se dispun separat de locul de dispunere a rezervelor
de apă, locurile pentru depozitarea materialelor decontaminate şi de triere a lor.
(3) Funcţie de dispunerea acestora, dispozitivul de decontaminare a
echipamentului se împarte în teren contaminat şi teren necontaminat.
(4) Pe limita dintre cele două terenuri se instalează autospecialele de
decontaminare a echipamentului; limita dintre terenurile contaminate şi terenurile
necontaminate se marchează cu semne de marcare; totodată se marchează întregul
teren contaminat în funcţie de natura contaminării, condiţiile meteorologice şi de
relief.
(5) În cazul agenţilor chimici neurotoxici limita de spate a terenului contaminat
se marchează până la o adâncime de 400-500 m în plus pe direcţia vântului.

3. Cooperarea plutonului de decontaminare echipament

cu alte subunităţi/formaţiuni pentru îndeplinirea misiunii

Art.282. - Pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin, subunităţile de

decontaminare a echipamentului cooperează cu unităţile/subunităţile de alte arme, cu
formaţiunile de sprijin logistic, cu formaţiunile de protecţie civilă, astfel:
a) cu unităţile/subunităţile de alte arme – pentru precizarea cantităţilor de
echipament care urmează a fi decontaminate şi a modului de predare/primire a
materialelor decontaminate;
b) cu depozitele de echipament – pentru stabilirea modului de preluare a
îmbrăcămintei şi lenjeriei după decontaminare;
c) cu depozitele de materiale de apărare NBC – pentru stabilirea modului de
preluare a EPINBC decontaminate, precum şi a modului de aprovizionare a
dispozitivelor de decontaminare a echipamentului cu substanţele de decontaminare
necesare;
d) cu formaţiunile de protecţie civilă – pentru precizarea unor posibilităţi de
decontaminare din zonă şi a modalităţilor reciproce de decontaminare a
echipamentului şi a altor materiale.

4. Particularităţi ale decontaminării echipamentului

Art.283. - La executarea lucrărilor de decontaminare totală a echipamentului

pe timp de noapte se iau măsuri pentru:
a) recunoaşterea şi cercetarea pe timp de lumină a raionului în care se
instalează dispozitivul de decontaminare;
NESECRET
95 din 185
 NESECRET

b) organizarea iluminării artificiale a dispozitivului de decontaminare,

respectându-se cu stricteţe măsurile de mascare a luminii;
c) pregătirea agregatelor pentru lucrul pe timp de noapte;
d) marcarea cu semne vizibile a drumurilor de acces şi de ieşire în şi din
dispozitivul de decontaminare, precum şi a căilor de circulaţie în interiorul acestuia;
e) întărirea siguranţei nemijlocite a dispozitivului de decontaminare.

Art.284. - Pe timpul acţiunilor în păduri şi în munţi raioanele de

decontaminare a echipamentului se instalează de regulă, în apropierea drumurilor şi a
surselor de apa, în locuri care să permită desfăşurarea autospecialelor în condiţii de
siguranţă; totodată se iau măsuri de evitare a accidentelor ca urmare a surpării
terenului, râpelor precum şi a incendiilor.
Art.285. - La executarea decontaminării echipamentului pe timp de iarnă se
iau măsuri pentru:
a) instalarea dispozitivelor de decontaminare a echipamentului în apropierea
diferitelor construcţii neocupate de trupe sau populaţie;
b) organizarea încălzirii şi îmbăierii personalului;
c) prevenirea îngheţului apei în diferite instalaţii, utilaje/agregate sau
rezervoare.

SECŢIUNEA a 4-a
Particularităţile activităţii comandantului plutonului de decontaminare echipament
pentru comanda şi controlul acţiunilor plutonului

Art.286. - Pasul 1 – Primirea misiunii – comandantul plutonului de

decontaminare echipament primeşte misiunea de la comandantul companiei din care
face parte sau de la comandantul unităţii căreia plutonul i-a fost dat ca întărire; în
ordinul de operaţie, de regulă, i se precizează:
a) repartizarea grupelor, unitatea, perioada şi tipul de subordonare - dacă este
cazul;
b) dispunerea dispozitivului de decontaminare;
c) itinerarul de deplasare a plutonului în raionul unde va îndeplini misiunile
ordonate;
d) termenele de instalare a dispozitivului de decontaminare;
e) materialele care urmează a fi decontaminate, cantitatea acestora şi natura
contaminării, dacă se cunoaşte;
f) când încep să sosească materialele contaminate şi unde se expediază după
decontaminare;
g) cu cine cooperează pe timpul îndeplinirii misiunii;
h) modul de asigurare materială, tehnică şi medicală.
Art.287. - (1) Pasul 2 – Recunoaşterea – comandantul plutonului de
decontaminare echipament, când acţionează independent, execută recunoaşterea cu
comandanţii de grupe.
(2) La executarea recunoaşterii, comandantul de pluton stabileşte:
NESECRET
96 din 185
 NESECRET

a) locul terenurilor de lucru ale grupelor, limita dintre terenul contaminat şi

necontaminat; locurile celorlalte elemente ale dispozitivului de decontaminare;
b) succesiunea şi modul de amenajare genistică a dispozitivului de
decontaminare;
c) modul de amenajare a căilor de acces şi de ieşire din dispozitivul de
decontaminare, precum şi a căilor de circulaţie între elementele dispozitivului;
d) procedeul şi regimul de decontaminare;
e) modul de executare a controlului contaminării, când nu se cunoaşte natura
acesteia, precum şi a verificării plenitudinii decontaminării;
f) măsurile de siguranţă nemijlocită.
Art.288. - (1) Pasul 3 – Emiterea ordinului de operaţie – comandantul
plutonului de decontaminare echipament specifică în plus faţă de problemele
generale, atunci când plutonul acţionează întrunit, următoarele:
a) locul şi termenele de instalare a dispozitivului de decontaminare;
b) itinerarul de deplasare;
c) ce materiale urmează să fie decontaminate, cantitatea lor şi natura
contaminării, dacă se cunoaşte;
d) când încep să sosească materialele contaminate şi unde se predau după
decontaminare;
e) modul de executare a controlului contaminării, când nu se cunoaşte natura
acesteia, precum şi a verificării plenitudinii decontaminării;
f) procedeul şi regimul de decontaminare;
g) modul de aprovizionare cu apă, substanţe şi compoziţii de decontaminare,
carburanţi, lubrifianţi şi alte materiale;
h) modul de evacuare şi reparare a echipamentelor şi materialelor de apărare
NBC;
i) cu cine se cooperează pentru îndeplinirea misiunii.
(2) Când plutonul acţionează pe grupe:
a) în sprijinul cărei unităţi acţionează fiecare grupă, cu ce misiune şi pentru
cât timp;
b) unde, când trebuie să se prezinte, itinerarul de deplasare, cu cine şi cum ia
legătura;
c) unde să se prezinte după îndeplinirea misiunii.
Art.289. - Până la sosirea materialelor contaminate în raionul/terenul/
dispozitivul de decontaminare a echipamentului comandantul de pluton este obligat:
a) să instaleze siguranţa nemijlocită şi observatorul în dispozitivul de
decontaminare şi să le dea misiuni;
b) să conducă activitatea de amenajare a dispozitivului de decontaminare, în
special a sursei de apă şi sistemului de colectare a apei contaminate, a depozitului de
materiale contaminate şi locurilor de triere a acestora, a locurilor pentru
îmbrăcarea/scoaterea EPINBC, a locurilor pentru decontaminarea personalului după
lucru şi a adăposturilor pentru personalul şi materialele care aparţin plutonului;
c) să supravegheze lucrările de amenajare genistică a terenului pentru
siguranţa nemijlocită şi apărarea dispozitivului de decontaminare;
NESECRET
97 din 185
 NESECRET

d) să organizeze şi să conducă activitatea de marcare a limitei dintre terenul

contaminat şi necontaminat, precum şi activitatea de delimitare şi marcare a terenului
contaminat;
e) să conducă lucrările pentru amenajarea drumurilor de acces în dispozitivul
de decontaminare şi de ieşire din acesta, precum şi a căilor de circulaţie în interiorul
dispozitivului;
f) să verifice mascarea dispozitivului de decontaminare şi a elementelor
acestuia;
g) să verifice starea de pregătire pentru lucru a autospecialelor şi să ia măsuri
de remediere a neajunsurilor;
h) să stabilească legătura cu eşalonul superior, cu formaţiunea de sprijin
logistic şi cu alte elemente cu care cooperează;
i) să raporteze când este gata de lucru.
Art.290. - Comandantul plutonului, la sosirea materialelor contaminate în
dispozitivul de decontaminare a echipamentului, este obligat:
a) să organizeze primirea şi trierea materialelor contaminate;
b) să repartizeze grupelor materialele pentru decontaminare, să stabilească şi
să indice comandanţilor de grupe procedeele şi regimurile de decontaminare;
c) să supravegheze transportul materialelor de la depozitul de materiale
contaminate la terenurile de lucru şi respectarea măsurilor de securitate.
Art.291. - Comandantul plutonului, pe timpul executării decontaminării totale
a materialelor contaminate, este obligat:
a) să asigure menţinerea ordinii în dispozitivul de decontaminare;
b) să supravegheze activitatea grupelor şi în special respectarea regimului de
lucru;
c) să urmărească încărcarea la timp a materialelor contaminate în maşina de
decontaminare;
d) să urmărească funcţionarea agregatelor, autospecialelor şi menţinerea
parametrilor funcţionali ai acestora;
e) să asigure repauzarea echipajelor;
f) să urmărească respectarea măsurilor de securitate necesare;
g) să asigure verificarea plenitudinii decontaminării;
h) să ia măsuri pentru asigurarea la timp a apei, combustibilului şi
substanţelor de decontaminare necesare funcţionării neîntrerupte a dispozitivului de
decontaminare;
i) să ţină evidenţa materialelor primite şi decontaminate.
Art.292. - Comandantul de pluton, după terminarea lucrărilor de
decontaminare, este obligat:
a) să asigure transportul materialelor la depozitul de materiale decontaminate
şi să organizeze trierea şi împachetarea acestora;
b) să ia măsuri pentru predarea/expedierea materialelor decontaminate la
depozitele de echipament şi depozitele de materiale de apărare NBC;

NESECRET
98 din 185
 NESECRET

c) să ia măsuri pentru decontaminarea terenului şi a materialelor care aparţin

plutonului şi care au fost contaminate pe timpul lucrului şi de curăţire a raionului de
decontaminare;
d) să urmărească executarea decontaminării personalului plutonului;
e) să raporteze despre terminarea lucrărilor de decontaminare a
echipamentului.

CAPITOLUL VI
Plutonul de mascare cu fum

SECŢIUNEA 1
Rolul, locul şi destinaţia plutonului de mascare cu fum

Art.293. - (1) Plutonul de mascare cu fum este structura organizatorică de

bază, care acţionează, de regulă, în cadrul companiei din care face parte, având un
grad înalt de coeziune între grupe şi diferitele categorii de personal care îl compun; se
constituie într-o subunitate stabilă, dinamică şi flexibilă, cu o capacitate sporită de a
duce acţiuni de luptă specifice, în toate condiţiile de climă, timp şi anotimp.
(2) Conducerea plutonului de mascare cu fum este asigurată de către
comandantul de pluton.
Art.294. - (1) Plutonul de mascare cu fum este destinat pentru a participa la
acţiunile de sprijin de luptă prin crearea perdelelor de aerosoli în scopul realizării:
a) mascării cu aerosoli7 a acţiunilor forţelor proprii;
b) inducerii în eroare a inamicului prin crearea perdelelor de aerosoli false;
c) orbirea elementelor de cercetare/observare ale inamicului.
(2) Simultan cu îndeplinirea misiunii de bază plutonul de mascare cu fum
trebuie să fie în măsură să participe la OSS.

SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea, înzestrarea, misiunile şi posibilităţile plutonului de mascare cu fum

1. Organizarea şi înzestrarea plutonului de mascare cu fum

Art.295. - (1) Plutonul de mascare cu fum este constituit în principiu din trei
grupe identic organizate şi este înzestrat cu autospeciale de fumizare.
(2) Grupa este formată din două echipaje, fiecare dintre acestea fiind înzestrate
cu câte o autospecială de fumizare.

2. Misiunile şi posibilităţile plutonului de mascare cu fum

7
În cuprinsul prezentului manual se vor folosi expresiile „mascare cu fum”, „mascare cu aerosoli”, „fumizare”,
care au acelaşi înţeles.

NESECRET
99 din 185
 NESECRET

Art.296. - Cu organizarea şi dotarea de care dispune, plutonul poate executa

următoarele misiuni:
a) zădărnicirea operaţiilor de cercetare terestră şi aeriană a inamicului asupra
dispozitivului, mascarea operaţiilor şi a diferitelor obiective ale forţelor proprii;
b) împiedicarea operaţiilor aviaţiei în executarea unor lovituri precise asupra
diferitelor obiective, în special depozite, puncte obligatorii de trecere, sisteme de
comandă, control, comunicaţii, noduri de comunicaţii, puncte de comandă;
c) asigurarea mascării pregătirii operaţiei, a realizării grupării de forţe şi
mijloace, zădărnicirea operaţiilor inamicului şi inducerea lui în eroare asupra
concepţiei de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor proprii;
d) crearea unor pături şi perdele de aerosoli de mascare false pentru a-l obliga
pe inamic la un consum mare şi inutil de forţe şi mijloace de cercetare;
e) protejarea parţială a trupelor şi a diferitelor obiective proprii faţă de
efectele emisiunii de lumină a exploziei nucleare.
Art.297. - (1) Posibilităţile plutonului de mascare cu fum rezultă din
capacităţile de realizare a fumului de mascare determinate de caracteristicile de
înzestrare a acestuia şi factorii de mediu existenţi pe teatrul de operaţii militare în
care acţionează plutonul.
(2) În condiţii favorabile şi în funcţie de felul mascării cu aerosoli, posibilităţile plutonului de mascare cu fum
sunt (tabelul nr. 7):
VALOAREA NUMĂR DE FELUL MASCĂRII CU AEROSOLI
SUBUNITĂŢII AUTOSPECIALE LINIAR (km) ÎN
CU VÂNT CU VÂNT DIN SUPRAFAŢĂ
FRONTAL FLANC (km2)
GRUPA 2 0,4 - 0,5 2-3 0,5 - 1
PLUTONUL 6 1,2 - 1,5 6-9 1,5 - 3
NOTĂ: Posibilităţile sunt calculate aproximativ, pentru situaţia în care vântul este constant ca
direcţie şi cu viteza între 2 şi 3 m/s.

Tabelul nr. 7. Posibilităţile plutonului de mascare cu fum

SECŢIUNEA a 3-a
Factorii de bază pentru executarea mascării cu fum

Art.298. - (1) Factorii de mediu care influenţează în mod semnificativ acţiunile

de fumizare sunt cei reprezentaţi de condiţiile meteorologice, relief şi vegetaţie.
(2) Dintre factorii meteorologici influenţa cea mai mare o au gradul de
stabilitate pe verticală a aerului, viteza şi direcţia vântului.
(3) Curenţii de aer ascensionali împrăştie repede aerosolii de mascare şi din
această cauză în zilele călduroase de vară, perdelele de fum sunt eficiente, în special
dimineaţa şi înainte de apusul soarelui; pe timpul zilei cantitatea de mijloace şi
componente este de circa 30-50% mai mare faţă de norma de consum generală;
inversia este cea mai favorabilă pentru fumizare; în cazul convecţiei nu se recomandă

NESECRET
100 din 185
 NESECRET

folosirea fumului de mascare împotriva observării terestre, dar se poate folosi

împotriva celei executate din aer.
(4) Dacă viteza şi direcţia vântului se modifică brusc în timpul mascării cu
fum, obiectivul va fi uşor descoperit, demascând dispozitivul sau activitatea forţelor
proprii; viteza vântului cea mai favorabilă este de 3-5 m/s, iar dacă aceasta depăşeşte
9 m/s, perdeaua de fum se împrăştie rapid; la viteze mai mici de 3 m/s perdeaua se
creează foarte încet; sub 1,5 m/s vântul nu este suficient de stabil în direcţie şi viteză.
(5) Înălţimile, râpele şi văile contribuie la împrăştierea rapidă a aerosolilor.
(6) Cursurile de apă mici nu influenţează perdelele create, dar pe cursurile de
apă mari, aerosolii se propagă de-a lungul albiei în special dacă malurile sunt abrupte.
(7) Dacă perdeaua de aerosoli întâlneşte o pădure, aerosolii trec pe deasupra ei
şi numai o parte dintre aceştia pătrund printre copaci, ceea ce contribuie în mare parte
la dispersarea perdelei; în pădure are loc o stagnare a deplasării aerosolilor de
mascare determinând o creştere a densităţii acestora în zona de pătrundere; lăstărişul
reţine şi dispersează perdele de aerosoli.
(8) În localităţi şi în special în cele cu construcţii înalte, curenţii de aer ce iau
naştere de-a lungul străzilor influenţează în mod determinant crearea şi stabilitatea
perdelelor de fum, pe bază de aerosoli de mascare; înălţimile, construcţiile înalte, sunt
în general ocolite, vârfurile şi acoperişurile putând rămâne neacoperite cu fum.
(9) Influenţa factorilor de mediu asupra condiţiilor de producere a fumului de mascare/perdelelor pe bază de
aerosoli de mascare este arătată în tabelul nr.8:
FACTORI CONDIŢII
FAVORABILE MEDII NEFAVORABILE
Lipsă curenţi Variaţii mari ale Curenţi ascensionali
Stabilitatea aerului.
ascensionali. curenţilor ascensionali. puternici, turbulenţe.
Umiditatea aerului. 80-90 % 57-60 % sub 50 %
Constant pe anumite
Instabil, rafale sau vânt
Viteza şi direcţia Constant ca direcţie şi perioade din timpul
slab, peste 9 m/s ori
vântului. viteză v=3-5 m/s. zilei v = 3-5 m/s sau
mai mic de 1,5 m/s.
v = 5-9 m/s.
Direcţia vântului
faţă de obiectiv, pentru De flanc. Oblic. De faţă sau spate.
perdelele de fum.
Uşor accidentat cu Frământat cu acoperiri
Natura terenului. Neted.
puţine acoperiri. naturale.

Tabelul nr. 8. Influenţa factorilor de mediu asupra fumului de mascare

(10) Dintre precipitaţii ploaia influenţează negativ formarea perdelei de fum,

favorizând împrăştierea şi depunerea particulelor de fum: burniţa însă îmbunătăţeşte
proprietăţile de mascare ale fumului; ninsoarea, în general, nu influenţează cu nimic
instalarea perdelelor de fum.

SECŢIUNEA a 4-a
Principiile mascării cu aerosoli

NESECRET
101 din 185
 NESECRET

Art.299. - Pentru a se obţine eficienţa scontată în folosirea aerosolilor de

mascare este necesar să se aibă în vedere următoarele principii:
a) întrebuinţarea aerosolilor de mascare să se facă în strânsă cooperare cu
celelalte mijloace de mascare; îndeosebi mascarea antiradiolocaţie; într-o concepţie
unitară şi după un plan unic;
b) mascarea cu aerosoli trebuie executată atât ziua cât şi noaptea, în toate
formele de luptă, atunci când situaţia concretă impune acest lucru şi datorită
multitudinii de posibilităţi de observare dezvoltate de apariţia mijloacelor de
observare-cercetare moderne;
c) suprafeţele fumizate să fie suficient de mari pentru a nu da posibilitatea
aviaţiei să descopere obiectivul după reperele din teren;
d) mijloacele fumigene folosite să permită realizarea perdelei de aerosoli în
timp scurt şi să asigure mascarea împotriva tuturor sau cel puţin a principalelor
mijloace de observare;
e) perdeaua de aerosoli să nu îngreuneze activitatea desfăşurată în cadrul
obiectivelor mascate, manevra sau acţiunile de luptă ale forţelor proprii;
f) cunoaşterea permanentă a situaţiei meteorologice în zona obiectivului de
fumizat şi dispunerea mijloacelor fumigene astfel încât să asigure mascarea completă
a acestuia indiferent de direcţia din care bate vântul;
g) alegerea raţională a mijloacelor fumigene şi folosirea lor în raport de
caracteristicile tehnico-tactice şi a situaţiei de luptă concrete;
h) asigurarea mascării punctelor de fumizare, în special când se folosesc
autospeciale de fumizare pentru a nu putea fi descoperite de către aviaţia inamicului;
i) crearea, în toate situaţiile, a rezervelor de fumizare şi folosirea raţională a
forţelor şi mijloacelor de mascare cu aerosoli;
j) acordarea sprijinului de mascare cu aerosoli prioritar forţelor care
îndeplinesc misiunea principală;
k) integrarea sprijinului de mascare cu aerosoli cu manevra şi focul;
manevrele determină felul în care vor fi folosite mijloacele de fumizare;
l) subunităţile de fumizare nu se ţin în rezervă; mijloacele de fumizare sunt
prea rare şi valoroase pentru a fi ţinute în afara luptei; acestea trebuie realimentate
imediat şi retrimise să-şi continue misiunea;
m) realizarea unui plan viabil de susţinere logistică a subunităţilor de
fumizare, avându-se în vedere că resursele de materiale şi combustibil sunt limitate;
n) executarea unei conduceri şi a unui control ferm.

SECŢIUNEA a 5-a
Procedeele utilizării aerosolilor de mascare în operaţie

Art.300. - Pentru îndeplinirea misiunilor de mascare cu aerosoli se creează

perdele de aerosoli; în raport cu scopul urmărit prin utilizarea aerosolilor, perdelele
de aerosoli pot fi de mascare, de orbire, de protecţie şi de marcare.
Art.301. - (1) Perdelele de aerosoli de mascare se realizează în zona/suprafaţa
de teren existentă în fâşia de operaţii a unităţilor/subunităţilor proprii în scopul
NESECRET
102 din 185
 NESECRET

acoperirii dispozitivului, manevrei forţelor proprii şi a unor obiective importante din

adâncimea teritoriului împotriva observării aeriene şi terestre a inamicului.
(2) În scopul inducerii în eroare a inamicului asupra dispozitivului şi manevrei
trupelor proprii, pe lângă perdelele de aerosoli de mascare create nemijlocit, în zona
obiectivului ce urmează să fie mascat, se realizează şi perdele de aerosoli false;
dimensiunile şi forma acestora trebuie să fie apropiate de cele reale pentru a putea fi
credibile.
(3) Perdelele de aerosoli de mascare se realizează de regulă, cu ajutorul
autospecialelor de fumizare sau a lumânărilor fumigene în cazul mascării unor
obiective punctiforme pentru scurt timp; această misiune este realizată de către
plutonul de fumizare dotat cu autospeciale de fumizare din dotarea actuală.
Art.302. - (1) Perdele de aerosoli de orbire se realizează direct în faţa
frontului inamicului sau nemijlocit în dispozitivul acestuia, în raioanele posturilor de
observare şi punctelor de comandă-observare, punctelor de foc, în special cele
antiblindate, dispozitivelor de atac ale blindatelor şi chiar ale infanteriei, poziţiilor de
tragere ale artileriei antiaeriene etc.
(2) Prin realizarea perdelelor de aerosoli de orbire se urmăreşte scăderea bruscă
a vizibilităţii şi, în acest fel, împiedicarea observării şi executării focului prin ochire
directă, dezorganizarea dispozitivelor de atac, pierderea direcţiilor de către subunităţi,
ca urmare a imposibilităţii orientării după reperele din teren şi îngreunarea conducerii
acţiunilor de luptă.
(3) Pentru a se obţine eficienţă maximă, perdelele de aerosoli de orbire trebuie
realizate simultan asupra tuturor posturilor de observare şi punctelor de foc sau a
întregului dispozitiv de atac al subunităţilor care acţionează pe direcţia respectivă.
(4) Perdelele de aerosoli de orbire se creează cu ajutorul proiectilelor,
bombelor sau grenadelor fumigene; dimensiunile perdelei de aerosoli trebuie să
asigure orbirea completă a obiectivului pe toată durata executării manevrei propuse
de către trupele proprii.
Art.303. - (1) Aerosoli de protecţie sunt utilizaţi pentru a deregla sistemele de
ghidare ale armamentului inamicului sau pentru a atenua energia armelor
întrebuinţate în spaţiul de luptă; acest tip de aerosoli au posibilitatea de a reflecta,
refracta sau absorbi energie, putând deregla sistemele de ghidare prin laser a
diferitelor categorii de armament; de asemenea, pot fi folosiţi pentru protecţia
imediată proprie a diferitelor categorii de vehicule care au în înzestrare sisteme de
acest gen.
(2) Într-un mediu nuclear activ sau când există pericolul întrebuinţării armei
nucleare, aerosoli de protecţie pot fi întrebuinţaţi pentru a atenua energia
termică/emisiunea de lumină a exploziei nucleare.
(3) Când inamicul posedă arme cu energie direcţionată; lasere, arme cu
microunde, spoturi de particule, impuls electromagnetic direcţionat nenuclear;
utilizarea aerosolilor de protecţie poate atenua efectele acestora, diminuându-le
energia distructivă.

NESECRET
103 din 185
 NESECRET

Art.304. - (1) Fumul de marcare este folosit pentru a marca ţintele, identifica
poziţiile forţelor proprii şi a realiza prefigurarea comunicaţiilor pe spaţiul de luptă;
fumul de semnalizare.
(2) Mijloacele de întrebuinţare a fumului folosite pentru marcare sau
semnalizare sunt grenadele fumigene, cu coloraţie diferită a fumului, şi proiectilele de
artilerie.
Art.305. - Forma principală a dispozitivului de fumizare este „baza de
fumizare”; aceasta cuprinde următoarele elemente: punctul de conducere a fumizării;
punctele de fumizare de bază şi suplimentare; rezerva de mijloace de fumizare.
Art.306. - Punctul de conducere al fumizării/PCF este elementul de dispozitiv
din care acţionează comandantul plutonului cu subunităţi de asigurare la dispoziţie –
radio, cercetare NBC, logistică; se dispune şi amenajează în afara perdelei de aerosoli
şi asigură:
a) comanda subunităţilor;
b) observarea perdelei de fum din cadrul PCF sau cu elemente mobile în
interiorul acestora;
c) cercetarea/observarea meteorologică;
d) cercetarea NBC;
e) logistica acţiunilor de fumizare
Art.307. - Punctele de fumizare de bază/PFB sunt elemente de dispozitiv
formate din subunităţi de fumizare; echipă, grupă; cu dispunere stabilită în
concordanţă cu specificul fiecărei misiuni, şi asigură execuţie propriu-zisă a misiunii.
Art.308. - Punctele de fumizare suplimentare/PFS sunt elemente de dispozitiv
care asigură:
a) automascarea, mascarea PFB, cu lumânări fumigene pentru fiecare
autospecială;
b) completarea rapidă a misiunilor, în sectoarele în care perdeaua de aerosoli
are tendinţa de a deveni transparentă; datorită unor defecţiuni în funcţionarea
autospecialelor, schimbării locale a condiţiilor meteorologice; se dispune de regulă la
punctul de conducere/conducere-observare.
Art.309. - (1) Rezerva de fumizare/RF este elementul de dispozitiv care are
misiunea de a interveni oportun în scopul completării perdelei de aerosoli în situaţii
datorate scoaterii din luptă a unor puncte de fumizare de bază, iar cele suplimentare
sunt consumate.
(2) Rezerva de fumizare se constituie, de regulă, pentru misiuni prevăzute a fi
îndeplinite de cel puţin două subunităţi de fumizare şi se dispune astfel încât:
a) să aibă asigurată legătura de conducere;
b) să nu fie scoasă din luptă concomitent cu punctele de fumizare
suplimentare;
c) să poată interveni în primă urgenţă în PFB la epuizarea resurselor acestora,
precum şi la subunităţile din compunerea punctelor de fumizare suplimentare.
Art.310. - Dispozitivul de fumizare se realizează în funcţie de:
a) misiunea primită de subunitatea de fumizare; dispunerea, lungimea,
suprafaţa obiectivului de mascat, durata misiunii;
NESECRET
104 din 185
 NESECRET

b) condiţii meteorologice – direcţia şi viteza vântului, gradul de stabilitate pe

verticală al aerului, existenţa ceţii şi a norilor;
c) configuraţia terenului, existenţa vegetaţiei şi a clădirilor.
Art.311. - În funcţie de misiunea primită, dispozitivele de fumizare pot fi
realizate circular, în semicerc sau liniar.
Art.312. - (1) Dispozitivul de fumizare circular/DFC se adoptă în scopul
realizării păturii de aerosoli; pentru mascarea în suprafaţă, în condiţii de instabilitate a
condiţiilor meteorologice în terenuri relativ plane sau uşor frământate.
(2) Acest dispozitiv se organizează pentru mascarea cu aerosoli a unor
obiective militare – puncte de comandă, centre de transmisiuni, depozite, poziţii de
tragere, raioane de dispunere etc. sau în teritoriu – lucrări de artă, noduri de
comunicaţii, obiective industriale etc.
(3) În scopul executării eficiente a mascării prin utilizarea DFC se va urmări
realizarea raportului 1/10 dintre suprafaţa obiectivului şi suprafaţa acoperită cu
aerosoli şi dispunerea descentralizată a obiectivului de mascat în cadrul suprafeţei
fumizate, în funcţie de posibilităţile subunităţii de mascare cu fum; dispozitivul de
fumizare poate fi realizat pe unul sau mai multe cercuri concentrice, în funcţie de
misiune, situaţie şi posibilităţi; având în vedere aceste considerente plutonul de
mascare cu fum nu poate asigura în mod independent un DFC, el va participa la
realizarea acestuia (figura nr. 17). Aln. Fm. nr. 2 P.F.S

P.F.B.
P.F.S.
P.F.S. 1
2
P.F.S.
... Aln. Fm. nr. 1 P.F.B.

1 P.F.B. P.F.S.
200-
350 m P.F.S.
P.F.S.
P.F.S.
P.F.S.
P.F.S. P.F.B. XXX
P.F.S.
800- P.F.B. ...
1200 m
P.F.B. 4 P.F.S.
P.F.S.
2 2
200-
350 m
P.F.S.
P.F.
P.F.S.
1
P.F.S. P.F.B.
2 Cp. 6 Dc. echip. Fm.
1500- P.F.S. P.F.S.
P.F.S. P.F.S. 2500 m
P.F.B.
P.F.S. P.F.S.
1
2 Cp. 6 Fm.
P.F.S. P.F.S. P.F.B.

P.F.B. 2
1
P.F.S.

P.F.S.

P.F.S.

3 Cp. 6 Dc.
echip. Fm.

2 Cp. 6 Dc. echip. Fm.

.
...
12 3

Rz. Fm/Cp. 6 Dc.

echip. Fm

NESECRET
105 din 185
 NESECRET

Figura nr. 17. Locul plutonului de mascare cu fum în cadrul dispozitivului

de fumizare circular
(5) Elementele dispozitivului de fumizare circular se dispun, de regulă, astfel:
a) punctul de conducere a fumizării în afara păturii de aerosoli;
b) punctele de fumizare de bază, pe aliniamentele circulare ordonate;
c) punctele de fumizare suplimentare, de regulă, în raionul punctului de
conducere, mai puţin cele destinate automascării, iar în unele situaţii între
aliniamentele de fumizare;
d) rezerva de fumizare, în afara raionului mascat; în cazul acţiunii
independente a unui pluton de fumizare, rezerva de fumizare poate să lipsească.
Art.313. - Dispozitivul de fumizare semicircular/DFS se adoptă în scopul
realizării păturii de fum, pentru mascarea în suprafaţă, în cazul unei misiuni de scurtă
durată şi în condiţii de stabilitate meteorologică, în special a unui vânt dominant;
pentru aceasta, pot fi organizate, funcţie de subunităţile aflate la dispoziţie şi de
nevoile misiunii 1-2 aliniamente de fumizare; elementele dispozitivului de fumizare
vor fi organizate şi dispuse în mod similar cu DFC (figura nr. 18).
P.F.S.

P.F.B.

200-350m
P.F.S.
P.F.B.

...
1 Arm. Mţii
2
P.F.B.
1

800- 1200 m

P.F.S
P.F.B.

Rz. Fm.

P.F.S
P.F.B.

Pl. 1/Cp.7 Echip. Fm

NESECRET
106 din 185
Figura nr. 18. Dispozitiv de fumizare în suprafaţă semicircular organizat
de plutonul de mascare cu fum (o variantă)
 NESECRET

Art.314. - Dispozitivul de fumizare liniar/DFL se adoptă în scopul realizării

perdelei de aerosoli, pentru mascarea unor obiective militare cu dispunere liniară –
aliniamente, coloane în deplasare ale trupelor etc. sau de teritoriu – porţiuni de
itinerar, căi ferate, reţele de comunicaţii etc.; elementele de dispozitiv, mai puţin
PFB, sunt dispuse cu respectarea principiilor enumerate la dispozitivele anterioare,
dar în partea dinspre obiectivul/porţiunea mascată (figura nr. 19).
P.F.S P.F.S.

P.F.B. P.F.B.
Aln. Fm. nr.2

P.F.S.
75-100 m.

P.F.B.. P.F.B. P.F.B.

Aln. Fm. nr.1
1200-1500 m

...
1
2
2
P.F.S.
25-50 m

B. Tc.
F

Figura nr. 19. Dispozitiv de fumizare în suprafaţă liniar organizat

de plutonul de mascare cu fum

NESECRET
107 din 185
 NESECRET

Art.315. - Particularităţi în executarea dispozitivelor de fumizare:

a) misiunile de fumizare pot fi executate în condiţii similare şi cu subunităţi
de valori mai mici, misiuni pentru înşelare, false, pentru inducerea în eroare a
cercetării inamicului, în zone cu importanţă militară sau civilă;
b) mascarea cu aerosoli în suprafaţă poate fi executată prin dispozitive de
fumizare liniare, în teren mediu sau puternic frământat, funcţie de posibilităţile oferite
de acesta;
c) mascarea cu aerosoli a unor treceri permanente peste cursuri mari de apă se
va realiza cu dispozitive de fumizare circulare, prevăzându-se instalarea unor
autospeciale de fumizare pe mijloace de geniu, portiţe, pontoane etc., dispuse în
amonte/aval de obiectivul mascat, funcţie de direcţia vântului, la nivelul cursului de
apă;
d) automascarea autospecialelor de fumizare se va realiza cu lumânări
fumigene asigurate în cantităţi suficiente pentru toată durata misiunii;
e) plutoanele de mascare cu fum pot asigura şi misiuni de cercetare
meteorologică, atât în folosul propriu, cât şi în folosul trupelor, în special stabilirea
condiţiilor meteorologice la suprafaţa pământului.

SECŢIUNEA a 6-a
Concepte de întrebuinţare a fumului de mascare în operaţie

Art.316. - (1) Operaţiile de mascare cu aerosoli executate pe toată adâncimea

spaţiului de luptă, teatrului de operaţii militare, măresc posibilităţile comandanţilor de
a executa manevre de forţe şi mijloace, pentru a realiza concentrarea puterii de luptă
împotriva punctelor vulnerabile ale inamicului în locul şi la timpul potrivit; de
asemenea, mascarea cu aerosoli reduce vulnerabilitatea forţelor proprii faţă de
operaţiile de cercetare desfăşurate de inamic şi micşorează posibilitatea de
descoperire, identificare şi lovire a ţintelor de către acesta.
(2) Folosirea aerosolilor de mascare, alături de celelalte mijloace de mascare,
furnizează comandanţilor posibilităţile necesare creării condiţiilor favorabile
câştigării iniţiativei în acţiunile aeroterestre prin:
a) micşorarea posibilităţilor de observare ale inamicului;
b) întreruperea posibilităţilor de a comunica;
c) mascarea forţelor proprii/aliate;
d) inducerea în eroare a inamicului;
e) asigurarea mijloacelor de identificare şi semnalizare;
f) reducerea posibilităţilor sau împiedicarea executării focului direct de către
inamic asupra forţelor proprii;
g) mărirea eficienţei sistemelor de armament proprii/aliate.
(3) Studiile care au analizat influenţa aerosolilor de mascare asupra operaţiilor
militare indică următoarele:
a) aerosoli favorizează atacatorul, ridicând şansele de succes de la
aproximativ 25% la circa 85%;
NESECRET
108 din 185
 NESECRET

b) planificarea operaţiilor de fumizare sunt importante pentru obţinerea

succesului, dar acestea sunt mari consumatoare de resurse; pentru a realiza mascarea
cu aerosoli a unui obiectiv folosind artileria sunt necesare cu aproximativ 400% mai
multe încărcături decât cele alocate în mod normal;
c) executarea mascării cu aerosoli a unor zone întinse este dezirabilă,
deoarece măreşte şansele de obţinere a succesului cu până la 30%; combinată această
activitate cu folosirea mijloacelor de artilerie în scopul realizării sprijinului de
fumizare, măreşte posibilitatea de succes cu aproape 75%;
d) trebuie evitată folosirea fumului de mascare pe aliniamentul/direcţia de
observare a unităţilor/subunităţilor antiblindate proprii, care au în dotare rachete
antiblindate dirijate.
Art.317. - (1) În acţiunile ofensive, comandanţii pot realiza surprinderea şi
proteja forţele proprii prin combinarea operaţiilor de mascare cu aerosoli cu manevra
de forţe şi de foc; fumul de mascare reduce vulnerabilitatea pe timpul:
a) concentrării forţelor pentru executarea atacului;
b) executării marşurilor;
c) deplasărilor executate prin culoarele create prin diferite obstacole;
d) traversării unor cursuri de ape.
(2) De asemenea, diminuează posibilităţile inamicului de a folosi mijloace
antiblindate cu posibilităţi de lovire de la mare distanţă şi sistemele de descoperire şi
lovire de înaltă precizie.
Art.318. - Operaţiile în adâncime vor fi sprijinite cu fum utilizându-se aviaţia,
artileria şi sistemele generatoare de fum montate pe diverse vehicule: autoturisme,
autocamioane, transportoare blindate, tancuri etc.
Art.319. - (1) În apărare, aerosoli de mascare vor fi întrebuinţaţi pentru a
îngreuna activităţile inamicului şi a mări posibilităţile de operaţie proprii în spaţiul de
luptă.
(2) Operaţiile de mascare cu aerosoli vor avea ca scop:
a) izolarea eşaloanelor de atac ale inamicului;
b) mascarea poziţiilor forţelor proprii;
c) ascunderea manevrelor executate de forţele proprii;
d) dereglarea manevrelor şi comunicării unităţilor/subunităţilor inamice;
e) păstrarea capacităţii de luptă a forţelor necesară îndeplinirii misiunii.
(3) Aerosoli de mascare sprijină îndeplinirea obiectivelor apărării prin:
a) ascunderea selectivă a itinerarelor de cercetare aeriană şi terestră;
b) forţarea inamicului de a se grupa în formaţiuni concentrate devenind astfel
ţinte uşoare.
(4) În condiţii/medii CBRN, concentrarea temporară a forţelor poate deveni o
ţintă particulară şi uşoară pentru inamic; utilizarea aerosolilor de mascare în aceste
condiţii, realizează atât mascarea forţelor, cât şi protecţia acestora împotriva
emisiunii de lumină a armei nucleare.
Art.320. - (1) Pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiilor la contact, subunităţile
de mascare cu fum pot fi întrebuinţate pentru a sprijini operaţiile desfăşurate, atât în
zona forţelor de acoperire/fâşia de asigurare, cât şi în zona de apărare.
NESECRET
109 din 185
 NESECRET

(2) Când acţionează în sprijinul unităţilor/subunităţilor din fâşia de asigurare,

subunităţile de mascare cu fum sunt întrebuinţate în scopul:
a) ascunderii forţelor proprii şi creării de perdele de aerosoli false cu scopul
de a obliga inamicul să se desfăşoare prematur;
b) ascunderii dispozitivului, structurii şi dispunerii forţelor proprii; ascunderii
manevrelor şi contraatacurilor executate de forţele proprii şi creării condiţiilor
necesare realizării surprinderii;
c) diminuării posibilităţilor inamicului de a descoperi, localiza şi lovi ţintele;
d) acoperirii cu aerosoli a văilor şi defileurilor pentru a împiedica acţiunile
elicopterelor inamice pe timpul reglării focului artileriei;
e) sprijinirii operaţiilor de observare şi cercetare proprii prin folosirea fumului
din domeniul vizual şi infraroşu;
f) întârzierii forţelor inamice;
g) protejării şi ascunderii forţelor pe timpul traversării limitei dinainte a
apărării şi dispozitivului trupelor de la contact.
(3) Când subunităţile de mascare cu fum sunt întrebuinţate în sprijinul forţelor
de contact, misiunile acestora sunt:
a) mascarea operaţiilor de pregătire a luptei;
b) împiedicarea operaţiilor inamicului desfăşurate în scopul obţinerii de
informaţii;
c) ascunderea manevrelor şi operaţiilor de contraatac;
d) sprijinirea unităţilor/subunităţilor pentru a păstra iniţiativa de operaţie;
e) izolarea eşaloanelor inamicului şi ruperea legăturilor de vedere între
acestea în scopul împiedicării sprijinului reciproc cu foc;
f) ascunderea deplasărilor şi manevrelor executate de forţele destinate
executării contraatacurilor;
g) inducerea în eroare a inamicului asupra poziţiei forţelor proprii;
h) orbirea mijloacelor blindate şi a sistemelor antiblindate inamice pe timpul
executării atacurilor în flancul acestora de către forţele proprii; acestea vor fi dotate
cu dispozitive de vedere speciale.
Art.321. - Pentru a sprijinii operaţiile în spate structurile de mascare cu fum
vor executa operaţii specifice pe toată durata desfăşurării operaţiilor militare având ca
misiuni principale:
a) mascarea cu aerosoli a unor zone întinse în scopul protejării unităţilor de
sprijin, aprovizionare, transport, mentenanţă etc.;
b) mascarea cu aerosoli a unor obiective vitale; centre de comunicaţie, puncte
de aprovizionare, depozite de muniţie, parcuri de tehnică militară în special tancuri,
puncte obligatorii de trecere, staţii de îmbarcare/debarcare, aeroporturi, aerodromuri,
puncte de comandă etc.;
c) mascarea cu aerosoli a raioanelor în care-şi desfăşoară activitatea
unităţi/subunităţi a căror activitate este preponderent staţionară;
d) scăderea eficienţei şi derutarea operaţiilor aeriene şi aeronavale desfăşurate
de inamic;
e) mascarea cu aerosoli a manevrelor unităţilor/subunităţilor de logistică;
NESECRET
110 din 185
 NESECRET

f) împiedicarea operaţiilor de observare şi cercetare ale inamicului.

Art.322. - (1) În timp de pace, aerosolii de mascare pot fi utilizaţi în sprijinul
operaţiilor de asigurare a operaţiilor de menţinere a ordinii publice, parade, exerciţii
militare demonstrative şi în operaţii de menţinere a păcii.
(2) În mod particular, sistemele de fumizare pot fi utilizate pentru a dispersa
sau izola elementele violente creând senzaţia de izolare printre oameni.
(3) Operaţiile de luptă împotriva crimei organizate (antinarcotice); pot fi
sprijinite de subunităţi de mascare cu fum prin utilizarea acestora în scopul
restricţionării posibilităţilor de utilizare a aerodroamelor/câmpurilor de aterizare şi de
mascare a deplasărilor executate de forţe de combatere a acţiunilor ilegale.
Art.323. - În OSS aerosolii de mascare sprijină:
a) operaţiile contrainsurgente protejând structurile de forţe în toate fazele
desfăşurării acestor operaţii prin: obstrucţionarea acţiunilor de cercetare,
recunoaştere, identificare şi lovire a ţintelor; reducerea capacităţii şi dorinţei
insurgenţilor de a rezista;
b) operaţiile contrateroriste participând la: restricţionarea utilizării
facilităţilor aeroportuare şi a aerodromurilor; ascunderea desfăşurării, deplasării,
mascării, dispunerii şi a altor activităţi executate de forţele antiteroriste; ascunderea
obiectivului asaltului principal sau a ocupării acestuia de către forţele antiteroriste;
c) operaţiunile de menţinere a păcii asigurând: crearea unor perdele de
aerosoli în scopul obstrucţionării operaţiilor de observare ale forţelor în conflict;
restricţionarea operaţiilor combatanţilor de descoperire şi lovire a ţintelor; dereglarea
sistemelor de ghidare ale sistemelor de armament ale combatanţilor; folosirea
fumului pentru marcare şi semnalizare; separarea şi izolarea forţelor în conflict;
d) operaţiile impuse de situaţii neprevăzute prin executarea misiunilor de:
protejare a forţelor proprii pe timpul demonstraţiilor; mascare a forţelor în situaţia
atacării unor structuri destinate cercetării, descoperirii şi lovirii ţintelor, în cazul
desfăşurării unor acţiuni neconvenţionale; greve, incursiuni, jafuri, raiduri.

SECŢIUNEA a 7-a
Mascarea cu aerosoli în zona de operaţii

1. Angajarea plutonului de mascare cu fum pe timpul pregătirii

şi desfăşurării ofensivei

Art.324. - Plutonul de mascare cu fum este destinat realizării perdelelor de fum

de mare amploare ca întindere şi durată, în scopul ascunderii dispozitivului forţelor
proprii, a dispunerii şi manevrei acestora în adâncime, ferindu-le de cercetarea de tot
felul şi de loviturile din aer ale inamicului, precum şi pentru diminuarea efectelor
acestora asupra unor obiective de importanţă economico-socială şi militară.
Art.325. - Pe timpul pregătirii ofensivei plutonul de mascare cu fum va fi
utilizat, corespunzător cu tehnica din dotare, în scopul:
a) ascunderii; mascării deplasării forţelor de manevră şi de sprijin, permiţând
comandanţilor să concentreze forţele în ascuns;
NESECRET
111 din 185
 NESECRET

b) realizării surprinderii la nivel tactic, permiţând comandanţilor să câştige

iniţiativa şi să impună cursul dorit acţiunilor;
c) împiedicării acţiunilor/contracţiunilor de cercetare ale inamicului;
d) ascunderii obstacolelor sau breşelor pe timpul traversării acestora.
Art.326. - (1) Pentru realizarea acestor scopuri plutonul de mascare cu fum va
realiza perdele de aerosoli având obiective/scopuri diferite.
(2) Perdelele de aerosoli de mascare vor fi utilizate pentru a ascunde manevrele
forţelor, obstacolele şi breşele create în acestea, pe timpul traversării; ele vor fi create
în zona principală de operaţie şi de-a lungul flancurilor pentru a ascunde manevrele
executate.
(3) Producerea şi utilizarea aerosolilor de mascare în aceste situaţii trebuie
foarte atent planificate şi controlate pentru a preveni configurarea unităţii proprii,
împiedicând astfel demascarea poziţiilor unităţii.
(4) Producerea aerosolilor de mascare trebuie să preceadă în timp traversarea
liniei de plecare la ofensivă pentru a induce în eroare inamicul asupra poziţiei şi
mărimii forţelor.
(5) Aerosoli de protecţie sunt utilizaţi pentru a deteriora capacitatea inamicului
de a întrebuinţa rachetele antiblindate dirijate şi sistemele de apărare antiaeriană.
(6) Aerosoli de orbire sunt utilizaţi pentru a împiedica eforturile de cercetare şi
observare ale inamicului; utilizarea acestui tip de aerosoli trebuie să includă
producerea acestuia cu mijloace de întrebuinţare diferite, concomitent cu folosirea
mijloacelor de cercetare lovire de înaltă precizie şi înainte ca inamicul să descopere
elementele de dispozitiv ale unităţii proprii; planificarea acestui tip de aerosoli trebuie
bazată pe cunoaşterea punctelor critice ale inamicului, în scopul izolării şi inducerii în
eroare al elementelor de cercetare-observare.
(7) Fumul de marcare este utilizat pentru marcarea ţintelor inamicului în
scopul distrugerii rapide a acestora, în vederea reducerii posibilităţii acestora de a lovi
forţele proprii; el se realizează de regulă cu mijloace de artilerie sau aviaţie.
(8) Aerosoli de înşelare se va utiliza pentru a atrage atenţia inamicului asupra
zonelor de mică/fără importanţă militară; acesta trebuie creat pe zone mari/largi
departe de forţele principale.
OBIECTIVUL BRAVO
FUM
FUM

1 144
FUM 3 144
2 144 FUM
FUM
FUM
FUM

2 66

1 36

DIRECŢIA
X NESECRET
PRINCIPALĂ X
112 din 185
Figura nr. 20. Utilizarea fumului de mascare pe timpul pregătirii
şi desfăşurării operaţiilor ofensive
 NESECRET

Art.327. - Pe timpul desfăşurării operaţiilor ofensive aerosoli de mascare vor

fi folosiţi în funcţie de tehnica din dotare, în scopul:
a) realizării surprinderii, permiţând comandanţilor să profite pentru a prelua
rapid iniţiativa;
b) ascunderea desfăşurării forţelor de manevră şi de sprijin, permiţând
realizarea concentrărilor de forţe şi mijloace în ascuns; în acest caz, aerosoli trebuie
să ofere comandanţilor posibilitatea de a concentra maximum de forţe şi mijloace
posibile pentru a-şi asigura victoria;
c) împiedicării sincronizării comenzilor unităţilor inamice; ascunderii
obstacolelor şi breşelor;
d) micşorarea posibilităţilor inamicului de a descoperi şi a lovi ţintele, de a
ghida armamentul şi de a folosi sistemele de armament cu ochire directă.
Art.328. - (1) Aerosoli de orbire se vor utiliza pentru a izola obiectivul,
micşora posibilităţile inamicului de descoperire şi lovire a ţintei, împiedicării
acţiunilor de cercetare ale inamicului.
(2) Aerosoli de orbire se vor produce în faţa obiectivului; între
unităţile/subunităţile inamicului; în faţa punctelor de observare înaintate ale
inamicului, punctelor de observare ale artileriei; mijloacelor antiblindate dirijate şi
unităţilor/subunităţilor de tancuri inamice, înainte ca acestea să aibă posibilitatea
descoperirii obiectivelor proprii.
(3) Aerosoli de protecţie se utilizează ca şi contramăsură de fumizare şi pentru
a izola obiectivele importante care pot interfera semnificativ în operaţiile de
sincronizare ale comandanţilor inamici.
(4) Aerosoli de mascare se utilizează pentru a ascunde manevrele de ocolire a
micilor puncte de rezistenţă şi a obstacolelor din breşe; se folosesc, de asemenea, de-a
lungul flancurilor pentru a proteja forţele şi în zona din spate pentru a ascunde
dispunerea şi organizarea rezervelor.
(5) Aerosoli de mascare de autoapărare şi generat de sistemele proprii se
întrebuinţează pe timpul traversării zonelor periculoase şi în flancul forţelor pentru a
împiedica/limita observarea inamicului şi angajarea luptei.
(6) Fumul de marcare se utilizează la fel ca şi pe timpul pregătirii
luptei/operaţiei ofensive.
(7) Perdelele de aerosoli de inducere în eroare a inamicului se folosesc în
aceleaşi condiţii ca pe timpul pregătirii ofensivei.

NESECRET
113 din 185
 NESECRET

2. Angajarea plutonului de mascare cu fum pe timpul pregătirii

şi desfăşurării apărării

Art.329. - În operaţiile de apărare, plutonul de mascare cu fum creează

perdele de aerosoli în scopul:
a) ascunderii deplasării forţelor şi pentru ruperea luptei;
b) îngreunării înaintării forţelor inamicului şi dezorientării acesteia;
c) izolării grupurilor de ofensivă;
d) ascunderii operaţiilor subunităţilor/unităţilor de geniu şi a pregătirii
operaţiilor de apărare;
e) sprijinirii executării manevrelor de forţe şi mijloace;
f) dezorientării şi dezbinării comenzii unităţilor/subunităţilor inamicului;
g) protejării forţelor.
Art.330. - Pe timpul desfăşurării operaţiilor în adâncime, plutonul de mascare
cu fum creează perdele de fum pentru a:
a) forţa inamicul să se desfăşoare pe direcţiile în care apărarea este puternic
organizată;
b) deteriora comanda şi controlul trupelor inamicului;
c) izola gruparea de atac de grupurile de sprijin de luptă şi logistic.
Art.331. - În operaţiile de asigurare a acţiunilor de luptă plutonul de mascare
cu fum se va angaja în scopul:
a) ascunderii deplasării şi manevrei forţelor, permiţând comandanţilor să
concentreze forţele neobservate;
b) mascării manevrei forţelor proprii în vederea realizării surprinderii şi
obţinerea iniţiativei;
c) îngreunării operaţiilor de cercetare şi observare ale inamicului;
d) ascunderii obstacolelor şi locului de amplasare a acestora;
e) inducerii în eroare a cercetării/observării inamicului asupra dispunerii,
compunerii sau acţiunilor forţelor proprii.
Art.332. - (1) Aerosoli de mascare vor fi produşi pentru ascunderea
manevrelor forţelor proprii şi a obstacolelor organizate de acestea; se vor folosi:
a) de-a lungul flancurilor pentru a ascunde manevra forţelor;
b) în faţa forţelor din fâşia de asigurare pentru a le permite acestora ruperea
luptei şi executarea manevrelor (figura nr. 21).

FUM FUM FUM

FUM
NESECRET
114 din 185
 NESECRET

Figura nr. 21. Folosirea fumului în operaţiile de asigurare a acţiunilor de luptă

(2) Aerosoli de mascare vor fi planificaţi şi folosiţi raţional pentru a preveni
demascarea prin conturare a forţelor proprii angajate în luptă.
(3) Aerosoli de protecţie se utilizează pentru împiedicarea folosirii de către
inamic a sistemelor de armament antiblindate şi antiaerian.
(4) Perdelele de aerosoli false se creează în aceleaşi condiţii ca în operaţiile
ofensive.
Art.333. - La contact, aerosoli se vor întrebuinţa în scopul:
a) micşorării posibilităţilor inamicului de descoperire şi lovire a ţintelor, fără
deteriorarea posibilităţilor proprii de realizare a acestor acţiuni;
b) creării oportunităţilor pentru comandanţi de a câştiga iniţiativa reală şi de
riposta;
c) încetinirii ritmului de ofensivă a inamicului;
d) separării, izolării şi lovirii grupării de angajare care realizează atacul;
e) forţării infanteriei inamice să debarce;
f) deteriorării abilităţilor inamicului de a exercita comanda şi controlul.
Art.334. - (1) Aerosoli de orbire vor fi folosiţi pentru a izola zona de contact şi
zonele, aliniamentele de contraatac; deteriora capacităţile inamicului de a-şi folosi
sistemul de armament prin ghidare; reduce posibilităţile de executare a cercetării; a
deteriora capacitatea de atingere/realizare a obiectivelor atacului.
(2) Aerosoli de orbire trebuie produşi concomitent cu întrebuinţarea
mijloacelor de lovire de înaltă precizie, în faţa obiectivelor, între subunităţile
inamicului; în faţa punctelor de observare/observatorilor înaintate/înaintaţi ale/ai
inamicului; în faţa sistemelor de lovire antiblindate şi în poziţiile unităţilor de tancuri
înainte ca inamicului să descopere şi să lovească obiectivele şi unităţile proprii; se
realizează cu ajutorul aviaţiei sau cu artileria.
(3) Aerosoli de orbire trebuie planificaţi ca şi contramăsura de sprijin cu
aerosoli şi pentru a izola obiective semnificative care interferează cu operaţiile de
sincronizare ale inamicului; se realizează cu mijloacele de artilerie sau cu aviaţia.
(4) Aerosoli de mascare vor fi utilizaţi pentru a ascunde manevra executată în
vederea ocupării unor noi poziţii; traversării sau creării breşelor prin diverse
obstacole; ascunderea obiectivelor atacate de inamic; de regulă, aerosoli de mascare
se produce de-a lungul flancurilor pentru a proteja forţele, iar în spate pentru a
ascunde dispunerea şi compunerea rezervelor.
(5) Aerosoli de mascare folosiţi ca aerosoli de autoapărare se produc pe timpul
traversării zonelor critice şi pe flancuri pentru a limita observarea inamicului şi a
micşora posibilităţile acesteia de a angaja lupta.
NESECRET
115 din 185
 NESECRET

(6) Fumul de identificare/marcare va fi folosit prin aceleaşi procedee tactice ca

şi în cazul operaţiilor din fâşia de asigurare.
(7) Aerosoli de protecţie se utilizează atunci când inamicul deţine sau este
suspectat că deţine armament cu energie direcţionată şi constă în crearea în jurul
forţelor proprii a unor pături de aerosoli pe bază de uleiuri care vor atenua efectele
acestor arme.
(8) Fumul fals se va utiliza pentru a distrage inamicul de la efortul principal al
apărării spre raioanele potrivite executării contraatacurilor sau de mică/fără
importanţă pentru apărare.
Art.335. - Când plutonul de mascare cu fum acţionează în folosul rezervelor,
perdelele de aerosoli vor fi produşi în scopul:
a) reducerii posibilităţilor inamicului de a descoperi locurile de dispunere şi
mărimea forţelor de rezervă;
b) ascunderii deplasării forţelor în vederea concentrării fără a fi observate;
c) asigurării realizării surprinderii tactice, determinând astfel câştigarea
iniţiativei de operaţie.
Art.336. - În operaţiile militare duse în zona din spate plutonul de mascare cu
fum creează perdele de aerosoli având ca obiectiv:
a) ascunderea forţelor de sprijin, a activităţilor şi echipamentelor acestora;
b) mascarea zonelor de aterizare sau paraşutare;
c) izolarea forţelor inamicului în zona din spate;
d) zădărnicirea eforturilor inamicului de a obţine informaţii despre unităţile,
activitatea şi echipamentele aflate în zona din spate (figura nr. 22).
X
FUM

LE
ZONA DE
ZONA DE SPRIJIN A
SPRIJIN A BRIGĂZII
FUM

BRIGĂZII

ZONA DE
FUM

SPRIJIN A
DIVIZIEI
X X

ZONA DE
SPRIJIN A
BRIGĂZII

FUM LE

Figura nr. 22. Utilizarea perdelelor de aerosoli în zona din spate

unde poate acţiona plutonul de mascare cu fum

3. Acţiunile plutonului de mascare cu fum pentru îndeplinirea misiunilor

NESECRET
116 din 185
 NESECRET

Art.337. - (1) Asupra formării şi stabilităţii perdelelor de aerosoli o influenţă

deosebită o au condiţiile meteorologice, în special gradul de stabilitate pe verticală a
aerului, umiditatea şi precipitaţiile, viteza şi direcţia vântului.
(2) Stabilitatea pe verticală a aerului, în special inversia, favorizează acţiunile
de fumizare, menţinând perdeaua de aerosoli la suprafaţa solului; umiditatea şi
precipitaţiile atmosferice, determină persistenţa îndelungată a perdelelor de aerosoli;
viteza şi direcţia vântului influenţează formarea şi menţinerea perdelei de aerosoli.
Art.338. - Până la primirea misiunii/ordinului de operaţie plutonul se
deplasează pe itinerarul sau se dispune în raionul ordonat, de regulă în cadrul unităţii
de apărare NBC din care face parte; în raion, aceasta execută: verificarea şi
completarea tuturor materialelor, a stocului de muniţie şi a plinurilor de carburanţi şi
lubrifianţi verificarea şi repararea autospecialelor de fumizare defecte.
Art.339. - Comandantul de pluton primeşte misiunea de la comandantul
companiei.
Art.340. - (1) Comandantul plutonului organizează cooperarea între pluton şi
trupele în folosul cărora acţionează şi constă în:
a) cunoaşterea situaţiei în care se află trupele;
b) stabilirea unor măsuri suplimentare de fumizare sau încetării acesteia;
c) cunoaşterea situaţiei meteorologice;
d) stabilirea dispunerii forţelor şi mijloacelor de fumizare la dispoziţie;
e) stabilirea unor măsuri de asigurare a operaţiilor de luptă şi protecţie a
trupelor;
f) modul de ţinere a legăturii şi de informare;
g) modul de organizare a controlului şi îndrumării circulaţiei în zona şi pe
itinerarele mascate cu aerosoli.
(2) Cu unităţile care participă la realizarea măsurilor de mascare stabileşte:
a) caracteristicile de lucru radio de cooperare;
b) semnalele de conducere a fumizării;
c) forţele care participă la mascarea cu fum antiradiolocaţie;
d) aprovizionarea cu materiale.
Art.341. - (1) După luarea deciziei, comandantul plutonului dă ordinul de
marş, după care pleacă cu o grupă de recunoaştere, în compunerea căreia intră de
regulă comandanţii de grupe.
(2) Pe timpul executării recunoaşterilor, comandantul de pluton stabileşte:
a) natura şi suprafaţa obiectivului care va fi acoperit cu aerosoli;
b) dispozitivul de fumizare, locul punctelor de fumizare de bază şi de rezervă
şi locul punctelor de fumizare suplimentare;
c) drumurile de acces din raionul de acţiune;
d) locul punctului de comandă şi observare, precum şi al postului
meteorologic;
e) probleme care fac obiectul cooperării cu obiectivul mascat cu aerosoli;
f) raionul de adunare după îndeplinirea misiunii.

NESECRET
117 din 185
 NESECRET

(3) Când nu există timp suficient recunoaşterea se execută la ajungerea în

raionul unde va acţiona.
Art.342. - După organizarea cooperării, comandantul plutonului dă ordinul de
operaţie, de regulă în teren şi indică: obiectivul de acoperit cu aerosoli; dispozitivul
de fumizare; modul de dispunere al autospecialelor; modul de asigurare cu materiale
de fumizare; modul de executare a observării meteorologice; locul punctelor de
comandă ale grupelor şi al punctului de conducere şi observare; forţele şi mijloacele
care constituie rezerva; raionul de adunare după îndeplinirea misiunii.
Art.343. - (1) În apărare plutonul de mascare cu fum asigură mascarea cu
aerosoli a obiectivelor importante din fâşia de apărare, a unor raioane, a manevrei
trupelor, în adâncime şi a itinerariului, precum şi a unor drumuri şi poduri şi obiective
economice, sociale şi militare importante.
(2) În acest scop, plutonul se dispune din timp în apropierea obiectivului
respectiv pentru a putea ocupa în scurt timp dispozitivul de fumizare şi realiza
mascarea cu aerosoli.
Art.344. - În ofensivă, plutonul de mascare cu fum asigură protecţia trupelor pe
timpul regrupării şi realizării dispozitivului de ofensivă prin mascarea cu aerosoli a
raioanelor de concentrare a trupelor în vederea trecerii la ofensivă, mascarea
manevrei trupelor şi asigurarea deplasării şi introducerii în luptă a forţelor de sprijin
nemijlocit a efortului principal; în acest scop, se execută mascarea cu aerosoli a
raioanelor importante şi a punctelor obligatorii de trecere; plutonul de mascare cu
fum se dispune din timp în apropierea obiectivului respectiv, astfel ca la ordin să
poată trece în timp scurt la îndeplinirea misiunii.
Art.345. - (1) În adâncimea teritoriului se execută mascarea cu aerosoli a
obiectivelor importante, concomitent cu crearea unor raioane/direcţii false.
(2) Mascarea cu aerosoli a obiectivelor importante şi platformelor industriale, a
punctelor de comandă, a centrelor de transmisiuni, gărilor, podurilor şi a altor
obiective se va face în strânsă colaborare cu celelalte mijloace de mascare; de
asemenea, subunităţile de mascare cu fum cooperează cu unităţile/subunităţile de
apărare antiaeriană şi cu alte forţe în scopul: coordonării dispunerii autospecialelor de
fumizare; a operaţiilor de acoperire cu fum; stabilirii semnalelor de conducere a
fumizării; menţinerii legăturii permanente între comandantul subunităţii de mascare
cu fum şi comandantul/şeful obiectivului care se maschează cu aerosoli; executării
manevrei subunităţii de mascare cu fum în funcţie de schimbările din situaţia
meteorologică; realizării măsurilor de asigurare de luptă.
(3) Pentru mascarea cu aerosoli a localităţilor şi platformelor industriale,
înălţimea stratului de aerosoli trebuie să fie de circa 80-120 m pentru a putea acoperi
clădirile şi coşurile înalte ce ar putea constitui repere pentru inamic.

SECŢIUNEA a 8-a
Consideraţii privind planificarea, pregătirea şi concentrarea mascării cu aerosoli

1. Estimarea sprijinului de mascare cu aerosoli

NESECRET
118 din 185
 NESECRET

Art.346. - (1) La realizarea pregătirii informaţiilor despre spaţiul de luptă

ofiţerul de apărare NBC şi comandantul plutonului vor întocmi estimarea NBC pentru
utilizarea aerosolilor, în sprijinul planificării acestuia în operaţiilor militare
planificate.
(2) Ofiţerul cu apărarea NBC va recomanda cursul de operaţie pentru utilizarea
aerosolilor asupra diferitelor ţinte din dispozitivul inamicului.
2. Planificarea sprijinului de mascare cu aerosoli

Art.347. - Concomitent cu pregătirea estimării în vederea utilizării aerosolilor

de mascare, ofiţerul cu apărarea NBC împreună cu comandantul plutonului întocmesc
un plan de operaţie în vederea sprijinirii cu aerosoli a operaţiilor militare.
Art.348. - Activităţile pentru pregătirea planului de operaţie în vederea
realizării sprijinului cu aerosoli de care comandantul de pluton trebuie să ţină seama,
sunt:
a) integrarea planului în concepţia de operaţie a comandantului, avându-se în
vedere – misiunea reformulată; nevoile de foc şi mascare cu aerosoli; organizarea
pentru misiune; sistemele de fumizare şi obiectivele; direcţiile şi raioanele principale;
măsurile de coordonare a sprijinului – timpul disponibil, locul, existenţa/inexistenţa
zonelor de fumizare şi a ţintelor, obiective de mascat cu aerosoli, ţinte pentru
artilerie, bazate pe informaţii, ca aliniamentele de limitare a focului, aliniamentele de
coordonare a focului, aliniamentele de încetare a focului, muniţia disponibilă şi
priorităţile de lovire a ţintelor;
b) actualizarea planului cu noile date obţinute – materializarea în plan a
elementelor de manevră şi a obiectivelor; materializarea ţintelor probabile
c) dezvoltarea planului de întrebuinţare a aerosolilor – întocmirea listei
ţintelor de la ofiţerul cu conducerea focului; actualizarea listei ţintelor, dacă aceasta
este necesară (anexa nr. 8); întocmirea listei echipamentelor de fumizare; estimarea şi
hotărârea tipului de sprijin adecvat; estimarea timpului necesar îndeplinirii
misiunilor; estimarea/alegerea celui mai potrivit mijloc de utilizare a aerosolilor;
estimarea/alegerea celei mai potrivite unităţi pentru a executa fumizarea; alcătuirea şi
reactualizarea listei ţintelor; alocarea ţintelor de fumizare unităţilor;
d) coordonarea planului de sprijin cu aerosoli cu ofiţerul cu planificarea
focului – executarea unui instructaj/informare asupra modului de sprijin cu aerosoli;
obţinerea obiectivelor ce urmează a fi mascate cu aerosoli; modificarea planului dacă
este necesar; estimarea viabilităţii planului din punct de vedere al susţinerii logistice;
e) prezentarea pe scurt a planului pentru obţinerea aprobării din partea
comandantului – prezentarea sprijinului prin foc şi aerosoli; modificarea planului
dacă este necesar; hotărârea modului de sprijin; hotărârea timpului de executare a
misiunilor; hotărârea mijloacelor/unităţilor ce vor fi angajate în realizarea planului;
finalizarea listei cu ţinte ce trebuie lovite/fumizate;
f) coordonarea schimbărilor efectuate în planul de operaţie – informarea cu
privire la schimbările făcute în acţiunile de coordonare; modificarea planului dacă
este necesar;

NESECRET
119 din 185
 NESECRET

g) coordonarea planului de sprijin cu aerosoli cu celelalte subunităţi şi

unităţi – informare/instruire cu privire la utilizarea aerosolilor; modificarea planului
dacă este necesar;
h) confirmarea coordonării;
i) instruirea comandanţilor de subunităţi de mascare cu fum şi elaborarea
ordinului de operaţie.

3. Executarea mascării cu aerosoli

Art.349. - (1) Impactul extern al aerosolilor de mascare asupra operaţiilor

impune o coordonare, un control şi o planificare clară pentru a elimina posibilităţile
de eşec.
(2) Supervizarea fumizării de către personalul specializat este esenţială pentru a
asigura comandanţii că utilizarea aerosolilor de mascare măreşte, mai mult decât
reduce, posibilitatea obţinerii succesului în misiune.
Art.350. - (1) Comandanţii trebuie să controleze acţiunile de fumizare din zona
lor de responsabilitate.
(2) Obţinerea răspunsului asupra modului de utilizare a aerosolilor şi eficienţei
acestuia se bazează pe identificarea punctelor decisive şi factorul uman, când este
necesar să se înceapă sau să se termine fumizarea; comandanţii trebuie să primească
un răspuns imediat atunci când cer începerea/încetarea sprijinului cu fum.
(3) Planificarea aerosolilor trebuie făcută astfel încât utilizarea acestuia să nu
împiedice desfăşurarea operaţiilor proprii.

SECŢIUNEA a 9-a
Puncte de mascare cu fum

1. Instalarea punctelor de mascare cu fum

Art.351. - (1) Pentru îndeplinirea misiunilor de specialitate, plutonul de

mascare cu fum instalează puncte de fumizare de bază, de rezervă şi suplimentare.
(2) Mascarea cu aerosoli se execută din punctele de fumizare de bază.
(3) Punctele de fumizare de rezervă se pun în funcţiune când, pe timpul
îndeplinirii misiunii, din diferite cauze, perdeaua de aerosoli creată din punctele de
fumizare de bază nu este suficient de opacă.
(4) Punctele de fumizare asigură o perdea de aerosoli cu lungimea de
aproximativ 1 000-1 500 m şi lăţimea de aproximativ 250-300 m.
Art.352. - (1) Punctele de fumizare sunt parte componentă a dispozitivului de
fumizare; acesta trebuie să asigure realizarea perdelelor de aerosoli în mod simultan
şi pe întreaga suprafaţă de mascare; perdelele de aerosoli realizate vor avea suprafaţa
mai mare decât suprafaţa obiectivului de mascat, incluzând şi reperele care pot fi
recunoscute de aviaţie.

NESECRET
120 din 185
 NESECRET

(2) La obiectivul de suprafaţă mică, până la 300 m 2, suprafaţa mascată va fi de

regulă de 5-10 ori mai mare, iar la obiectivele de suprafaţă mare, până la 600 m 2,
de 3-5 ori.
Art.353. - (1) Dispozitivul de fumizare circular se adoptă, de regulă, în terenuri
relativ bune pentru mascarea unui obiectiv şi permite realizarea unei perdele de
aerosoli cu o suprafaţă de până la 3 km2.
(2) Distanţa faţă de obiectiv, la care se dispun autospecialele, este în principiu
de 1-1,5 km primul aliniament şi la 1,5-2,5 km al doilea aliniament; când se
organizează, faţă de primul.
(3) Intervalul între autospeciale de pe aliniament este de până la 200-350 m.
(4) Între punctele de fumizare distanţe se stabilesc în funcţie de situaţie şi
nevoi.
Art.354. - (1) Dispozitivul de fumizare în suprafaţă, se adoptă de regulă, în
terenuri frământate, împădurite, cu multe construcţii, precum şi atunci când situaţia
meteorologică este instabilă.
(2) Punctele de fumizare se dispun aproximativ uniform pe întreaga suprafaţă,
asigurându-se o densitate de 2-4 autospeciale pe 1 km2.
(3) Perdelele de aerosoli în suprafaţă se realizează pentru ascunderea
dispozitivului forţelor proprii faţă de cercetarea din aer a inamicului sau crearea unor
raioane false.
Art.355. - (1) Dispozitivul de fumizare combinat se adoptă atunci când
condiţiile pentru realizarea unuia din celelalte două nu este posibilă. De regulă, se
adoptă în terenuri mediu frământate.
(2) În unele situaţii determinate de caracteristicile terenului, condiţiile
meteorologice, în special direcţia vântului, frontal sau de flanc, sau de unele operaţii
ale trupelor poate fi adoptat şi un dispozitiv de fumizare liniar; perdelele de aerosoli
liniare se realizează, de regulă, pentru a ascunde manevra trupelor şi forţelor
teritoriale în teren descoperit, punctele obligatorii de trecere, noduri de comunicaţii,
defileuri şi localităţi; în această situaţie, autospecialele de fumizare se dispun liniar
sau în coloană, asigurând o suprafaţă acoperită cu fum de aproximativ 1,2-1,5 km 2,
respectiv 6-9 km2 – pentru pluton.
(3) Dispunerea în coloană a autospecialelor de fumizare se face la distanţa de
1,5-2,5 km şi este indicată când direcţia vântului este paralelă sau face un unghi mai
mare de 450 cu linia frontului, iar liniară la distanţa de 200-350 m, când direcţia
vântului este perpendiculară sau formează un unghi mai mic de 450 cu linia frontului.

2. Pregătirea şi verificarea autovehiculelor

Art.356. - (1) Pregătirea autovehiculelor se execută înainte de începerea

misiunii la ordinul şi sub comanda comandantului de pluton.
(2) Activităţile desfăşurate de membrii echipajelor autospecialei de fumizare
sunt arătate în instrucţiunile de specialitate.

NESECRET
121 din 185
 NESECRET

Art.357. - (1) Verificarea autovehiculelor trebuie executată permanent atunci

când misiunea şi situaţia o permite, având ca scop principal asigurarea condiţiilor
necesare îndeplinirii misiunii.
(2) Înainte de plecarea în misiune/începerea executării fumizării, se vor verifica
plinurile necesare deplasării şi producerii fumului de mascare; totodată, se va verifica
starea de operativitate a utilajului special şi a stării tehnice şi de funcţionalitate a
saşiului.
Art.358. - Deplasarea spre locul de instalare a punctelor de fumizare se execută
în conformitate cu cerinţele şi principiile modului de deplasare în operaţiile militare
descrise în capitolul privitor la deplasare.
Art.359. - (1) După executarea misiunii, plutonul de mascare cu fum execută
activităţile specifice încetării misiunii de mascare cu aerosoli şi execută deplasarea
spre raionul de adunare stabilit prin ordinul de operaţie.
(2) În raionul de adunare activităţile desfăşurate de pluton sunt cele descrise în
capitolul despre staţionare.

3. Amenajarea genistică a dispozitivului de luptă

a plutonului de mascare cu fum

Art.360. - Pentru a asigura protecţia autospecialei de fumizare şi a personalului

împotriva efectelor ADMCBRN sau a altor categorii de armament, precum şi pentru
mascarea acesteia, locul de dispunere al autospecialei se va amenaja genistic.
Art.361. - Amenajarea genistică a locului de dispunere a autospecialei de
fumizare cuprinde adăpostirea pentru autovehicul şi adăpostirea pentru personal.
Art.362. - În alegerea şi executarea lucrărilor de amenajare genistică se vor
folosi la maximum proprietăţile naturale de protecţie ale terenului împotriva
diferitelor mijloace de distrugere existente în spaţiul de luptă; pentru a micşora
efectul acestor mijloace de distrugere în masă se vor folosi excavaţiile, şanţurile şi
văile, precum şi contrapantele existente, în măsura în care acestea nu influenţează
executarea în cele mai bune condiţiuni a emisiei şi a propagării perdelei de fum de
către autospecialele de fumizare.
Art.363. - Amenajarea genistică a adăpostirii autospecialei de fumizare se
execută de către forţele şi mijloacele destinate de comandantul obiectivului în folosul
căruia se execută acoperirea cu aerosoli, împreună cu echipajul, după indicaţiile
comandantului acesteia.
Art.364. - (1) La alegerea locului pentru executarea adăpostirii pentru
autospecială, se va ţine cont de direcţia vântului predominant, astfel încât pentru
executarea fumizării să se evite manevra autospecialei şi, deci, scoaterea acesteia din
adăpostire; de asemenea, se va evita dispunerea adăpostirilor în locuri joase, pentru
ca apa provenită din ploi să nu le inunde; în acelaşi scop, se vor executa rigole şi
şanţuri pentru scurgere.
(2) Căile de acces spre adăpostire trebuie să fie ferite de observarea inamicului.
(3) Condiţia esenţială ca lucrarea realizată să fie viabilă constă în realizarea şi
menţinerea continuă a mascării din momentul începerii lucrului şi pe toată durata
NESECRET
122 din 185
 NESECRET

folosirii acestei lucrări; pentru aceasta, aspectul exterior trebuie să fie adaptat la
fondul terenului înconjurător evitându-se trăsăturile reale geometrice ale lucrărilor.
(4) Lucrările executate pe timpul nopţii trebuie perfect mascate până la ivirea
zorilor; toate urmele de lucru, urmele lăsate de maşini, ambalajele, resturile de
materiale etc. trebuie să fie îndepărtate sau mascate.
(5) Pentru personal se va amenaja un şanţ adăpost în taluzul din faţă, în
taluzurile laterale ale adăpostirii pentru autospecială sau separat.
Art.365. - Forma şi dimensiunile unei adăpostiri la profil normal, pentru
autospeciala de fumizare, prevăzute cu şanţ-adăpost pentru personal în taluzul
lateral-stânga, sunt arătate în figura. nr. 23.

Figura nr. 23. Adăpost pentru autospeciala de fumizare

SECŢIUNEA a 10-a
Particularităţi ale mascării cu aerosoli

1. Întrebuinţarea aerosolilor pe timp de iarnă

Art.366. - (1) Pe timp de iarnă acţiunile plutonului de mascare cu fum sunt

îngreunate datorită condiţiilor meteorologice specifice, acestea având un impact sever
asupra observării, mobilităţii şi funcţionării mijloacelor de producere a fumului.
(2) Datorită acestor condiţii, utilizarea autospecialei de fumizare implică
pregătirea din timp a acesteia şi luarea măsurilor necesare pentru a preveni îngheţul
substanţelor folosite la producerea aerosolilor sau pentru deplasare.
Art.367. - (1) Apariţia ceţii în acest anotimp, frecvent în jurul zonelor locuite
sau cu activitate militară intensă, favorizează mascarea şi uşurează misiunile de
fumizare ale plutonului de mascare cu fum.
(2) Ceaţa obstrucţionează vederea şi ascunde poziţiile prin prezentarea către
inamic a unui nor vizibil.
(3) În zonele îngheţate, producerea fumului cu ajutorul generatoarelor este
eficientă/eficace; fumul de marcare, colorat, poate fi utilizat pentru a dezvălui
poziţiile inamicului.
NESECRET
123 din 185
 NESECRET

(4) Condiţiile meteorologice şi ale terenului, specifice zonelor îngheţate şi

iernii pot produce dezorientarea, fiind necesară utilizarea fumului de marcare pentru a
indica itinerarele de deplasare şi a facilita orientarea trupelor.
Art.368. - La executarea mascării cu aerosoli pe timp de iarnă se iau
următoarele măsuri:
a) instalarea punctelor de fumizare în apropierea căilor de acces;
b) pregătirea din timp a autospecialelor de fumizare şi a celorlalte materiale
pentru întrebuinţarea la temperaturi scăzute;
c) protejarea personalului împotriva degerăturilor;
d) protejarea agentului fumigen împotriva îngheţului şi folosirea unor
substanţe cu punct de congelare scăzut;
e) realizarea rezervelor de combustibil necesar funcţionării autospecialei.

2. Întrebuinţarea aerosolilor de mascare pe timp de noapte

Art.369. - (1) Se vor utiliza în special aerosoli care pot produce mascarea în
domeniul infraroşu.
(2) Pregătirea şi instalarea dispozitivului de fumizare şi a punctelor de fumizare
se realizează pe timp de zi, iar executarea fumizării se începe la ora stabilită prin
ordinul de operaţie.

3. Întrebuinţarea aerosolilor de mascare în teren muntos-împădurit

Art.370. - Întrebuinţarea aerosolilor de mascare de către plutonul de mascare

cu fum în teren muntos-împădurit trebuie să ţină seamă de următoarele:
a) vremea parcurge întreg spectru de la frig extrem, gheaţă şi zăpadă pe timp
de iarnă, până la căldură excesivă în unele zone în timpul verii;
b) drumurile de acces sunt puţine şi deseori impracticabile pe timp ploios sau
iarnă;
c) pădurea favorizează deplasarea şi dispunerea în ascuns a plutonului, dar
perdeaua de fum va fi discontinuă şi de mică întindere;
d) operaţiile militare sunt îngreunate de teren şi se vor canaliza pe văi şi căile
de comunicaţii existente;
e) terenul este accidentat, compartimentat şi cu pante abrupte.
Art.371. - Aerosoli vor fi utilizaţi în scopul de a:
a) împiedica inamicul să utilizeze pasajele, văile, drumurile şi terenul
accesibil acestuia;
b) izola şi fracţiona formaţiunile inamice, pentru a putea fi neutralizate pe
bucăţi;
c) ascunde itinerarele ce pot fi folosite de inamic pentru atac, retragere sau
aprovizionare;
d) ascunde zonele cu poziţii potrivite pentru dispunerea mijloacelor de foc,
elementelor de comandă şi control, mijloacelor de cercetare şi supraveghere şi
posturilor de observare;
NESECRET
124 din 185
 NESECRET

e) masca terenul care este afectat de avalanşe sau căderi de pietre.

4. Întrebuinţarea aerosolilor de mascare pe litoral şi în deltă

Art.372. - Întrebuinţarea aerosolilor de mascare pe litoral şi în deltă este

determinată de:
a) condiţiile meteorologice şi de relief specifice, în special vântul şi căile de
comunicaţii; existenţa/inexistenţa şi structura acestora;
b) capacitatea de trecere şi de manevră a plutonului de mascare cu fum;
c) canalizarea operaţiilor militare pe anumite direcţii şi în anumite raioane;
d) fragmentarea dispozitivului adoptat, în funcţie de accesibilitatea terenului.

5. Întrebuinţarea aerosolilor de mascare în localităţi

Art.373. - Întrebuinţarea aerosolilor de mascare în localităţi va ţine seama de

următorii factori:
a) acoperirea cu aerosoli este diferită datorită obstacolelor care sparg aerosoli,
clădirilor înalte şi imprevizibilităţii curenţilor de aer care determină canalizarea
aerosolilor de-a lungul străzilor;
b) aerosoli difuzează bine noaptea, dar tinde să se ridice la nivelul
acoperişurilor la aproximativ o oră după răsăritul soarelui şi până la o oră după apus;
c) zonele deschise din oraşe tind să ridice aerosoli şi să obstrucţioneze
punctele de observaţie;
d) asfaltul încins degradează eficienţa aerosoli ca agent de mascare;
e) existenţa localităţilor îngreunează deplasarea şi instalarea autospecialelor
de fumizare;
f) plutonul de mascare cu fum este foarte vulnerabil în zona externă datorită
amprentei generatorului de aerosoli;
g) punctele de fumizare trebuie să fie dispuse mai aproape de obiectiv decât în
alt teren, impunând aducerea generatoarele de aerosoli în zona de operaţie a
armamentului inamic.

SECŢIUNEA a 11-a
Logistica mascării cu aerosoli

Art.374. - Planificarea sprijinului logistic al acţiunilor de fumizare va ţine

seama de următorii factori:
a) numărul şi tipul sistemelor de producere a fumului şi cantitatea de rezerve
disponibile pentru acestea;
b) priorităţile comandanţilor pentru sprijin;
c) consumul pentru producerea a aerosoli şi mărimea obiectivului de mascat;
d) timpul de acţiune şi tipul de aerosoli planificat;
e) elementele esenţiale necesare pentru obţinerea succesului în luptă;

NESECRET
125 din 185
 NESECRET

f) posibilităţile tactice majore ca exploatarea succesului, urmărirea şi

retragerea;
g) managementul real şi corect al unităţii/subunităţii de fumizare.
Art.375 - Plutonul de mascare cu fum nu are mijloace logistice în organică
pentru a fi susţinut logistic pe timpul executării misiunilor de specialitate şi din
această cauză comandamentul unităţii din care face parte va planifica aprovizionarea
şi reaprovizionarea acestuia, ţinând cont de următoarele elemente:
a) sprijinul de întreţinere, aprovizionare şi recuperare;
b) mijloace de transport disponibile;
c) nevoile şi urgenţele de aprovizionare;
d) existenţa/inexistenţa personalului necesar; managementul resurselor umane
avute la dispoziţie;
e) sprijinul de foc şi protecţia trupelor.
Art.376. - Executarea sprijinului logistic revine unităţii/subunităţii de asigurare
logistică aparţinând batalionului de apărare NBC din organica căreia face parte
plutonul sau al unităţii sprijinite, atunci când acestea acţionează independent.

CAPITOLUL VII
Operaţii de stabilitate şi de sprijin

SECŢIUNEA 1
Generalităţi

Art.377. - (1) Operaţiile de stabilitate şi de sprijin/OSS desfăşurate de către

plutonul apărare NBC se execută în conformitate cu legislaţia internaţională
referitoare la folosirea forţelor armate şi cu obligaţiile asumate de România pentru
realizarea păcii şi securităţii internaţionale,
(2) OSS au în vedere şi respectarea legislaţiei internă privind folosirea forţelor
armate în operaţii de apărare şi menţinere a ordinii constituţionale, de intervenţie în
situaţii de urgenţă civilă şi de sprijin al autorităţilor publice.
Art.378. - (1) Plutonul poate fi angajat în OSS în timp de pace, în situaţii de
criză, în timp de război sau în perioada post-conflict.
(2) În procesul pregătirii operaţiilor se stabilesc obiective bine delimitate în
timp şi spaţiu, unele dintre acestea fiind specifice, iar altele putând avea final deschis;
comandantul plutonului adaptează permanent obiectivele acţiunii în curs de
desfăşurare la modificările survenite în obiectivele politice.
(3) Întregul efort pentru atingerea obiectivului final stabilit este coordonat pe
baza planului de operaţie, avându-se în vedere sincronizarea efectelor în timp şi
spaţiu.
Art.379. - Datele şi informaţiile de cercetare obţinute din diferite surse,
constituie baza estimării comandantului şi a planificării operaţiilor.

NESECRET
126 din 185
 NESECRET

Art.380. - Forţele participante la OSS trebuie să fie disciplinate şi agile, apte să

răspundă în timp scurt unor situaţii greu de anticipat cu care se pot confrunta, inclusiv
trecerea la lupta armată.

SECŢIUNEA a 2-a
Principii specifice

Art.381. - OSS sunt de regulă nonlineare şi izolate şi se desfăşoară după

principiile specifice, cu respectarea, în funcţie de situaţie, a principiilor caracteristice
luptei armate.
Art.382. - (1) Definirea clară a obiectivului în OSS presupune integrarea
tuturor operaţiilor pentru realizarea scopului stabilit de eşalonul superior.
(2) Comandantul concretizează ordinele eşalonului superior, în obiective
militare concrete, pe care trebuie să le îndeplinească în cooperare cu forţele şi
organizaţiile participante.
(3) Orice schimbare în plan politic şi militar trebuie să se reflecte în
planificarea operaţiei.
Art.383. - (1) Unitatea de efort în OSS impune, ca şi în lupta armată,
direcţionarea operaţiilor tuturor forţelor şi mijloacelor către realizarea scopului
comun.
(2) Pentru contingentul naţional se menţine sistemul de comandă şi control
instituit; în cadrul contingentului naţional unitatea de efort este realizată pe baza
consensului între parteneri, prin aplicarea principiului autorităţii unice a
comandantului, într-un climat de cooperare între parteneri.
Art.384. - (1) Siguranţa operaţiilor se realizează pe baza dreptului la
autoapărare împotriva acţiunilor ostile.
(2) Comandantul trebuie să ia toate măsurile ce se impun pentru protecţia
permanentă a forţelor, indiferent de caracterul paşnic al operaţiilor.
(3) Când situaţia impune, conform regulilor de angajare, forţele trec cu
rapiditate de la o atitudine necombatantă la cea specifică luptei armate.
Art.385. - (1) Restricţionarea reprezintă aplicarea cu prudenţă a ripostei
armate şi vizează realizarea unui echilibru între desfăşurarea în siguranţă a operaţiilor
şi obiectivul social-politic propus.
(2) Comandantul trebuie să ia măsuri preventive, asigurând înţelegerea şi
respectarea regulilor de angajare şi informarea oportună a subordonaţilor cu privire la
situaţia politico-militară din zonă.
Art.386. - Legitimitatea derivă din percepţia ca îndreptăţită a prezenţei forţei şi
a operaţiilor executate de către aceasta, având autoritatea de a folosi mijloacele
adecvate pentru realizarea scopurilor stabilite prin convenţii recunoscute de părţile
contractante; legitimitatea poate deveni un element decisiv pentru desfăşurarea cu
succes a operaţiei; forţele angajate trebuie să aibă un mandat legal de operaţie, pe
care să-l respecte întocmai.

NESECRET
127 din 185
 NESECRET

Art.387. - Perseverenţa presupune pregătirea pentru aplicarea şi folosirea

constantă, timp îndelungat a forţelor, în funcţie de misiunea primită şi evoluţiile
politico-militare din zonă.
Art.388. - Utilizarea forţei în mod selectiv şi discriminant constă în utilizarea
forţei în concordanţă cu obiectivul urmărit şi situaţia concretă, având în vedere
misiunea şi limitările politice şi legale impuse.

SECŢIUNEA a 3-a
Operaţii de stabilitate

Art.389. - (1) Tipologia operaţiilor de stabilitate este diversă; principalele

tipuri de operaţii de stabilitate la care pot participa plutonul apărare NBC sunt:
a) controlul armamentelor;
b) combaterea terorismului;
c) sprijinul operaţiilor antidrog;
d) asistenţa umanitară şi civică;
e) asistenţa acordată unei naţiuni;
f) evacuarea necombatanţilor;
g) impunerea de sancţiuni;
h) operaţiile în sprijinul păcii;
i) demonstraţia de forţă.
(2) Plutonul apărare NBC poate participa în cooperare cu forţe specializate la
unele operaţii de stabilitate îndeplinind misiuni specifice.

SECŢIUNEA a 4-a
Operaţii de sprijin

Art.390. - (1) În operaţiile de sprijin, plutonul apărare NBC poate fi folosit

pentru a ajuta autorităţile civile externe sau interne, atunci când acestea se pregătesc
sau răspund la crize şi alte situaţii deosebite care depăşesc posibilităţile acestora, prin
asigurarea de sprijin, servicii, mijloace sau resurse specializate de bază, după caz.
(2) Scopul operaţiilor de sprijin constă în îndeplinirea, pentru un timp limitat, a
nevoilor nemijlocite ale anumitor grupuri, până când autorităţile civile pot face
aceasta fără asistenţă militară.
Art.391. - Operaţiile de sprijin cuprind: operaţii de sprijin intern/OSI – pe
teritoriul naţional – şi asistenţa umanitară externă/AUE – în afara acestuia.
Art.392. - (1) În OSI, plutonul poate participa la executarea:
a) operaţiilor de salvare în caz de calamităţi naturale şi dezastre;
b) sprijinului managementului consecinţelor accidentelor, chimice, biologice,
radiologice, nucleare şi a exploziilor de mare putere/CBRNE;
c) sprijinului impunerii legii civile;
d) asistenţei comunităţii.

NESECRET
128 din 185
 NESECRET

(2) În cadrul AUE, plutonul apărare NBC execută, de regulă, operaţii de

salvare, însă poate participa şi la sprijinul managementului consecinţelor accidentelor
CBRNE, precum şi la asistenţa comunităţii.

SECŢIUNEA a 5-a
Extracţia forţelor

Art.393. - (1) Extracţia forţelor din teatrul de operaţii se poate executa sub
presiunea elementelor ostile sau în absenţa acesteia, atunci când au fost îndeplinite
obiectivele care au determinat prezenţa lor; extracţia forţelor trebuie să fie flexibilă şi
în acord cu progresele politice realizate.
(2) În funcţie de situaţia concretă, extracţia poate fi rapidă, graduală sau
parţială.
Art.394. - (1) În scopul protejării forţelor care desfăşoară OSS, se constituie
rezerve cu posibilităţi de reacţie rapidă, care sunt dislocate atât în teatru, cât şi în
afara acestuia, pentru a interveni oportun, în caz de necesitate.
(2) Planificarea întrebuinţării rezervelor se execută de comun acord cu
partenerii de operaţie.
Art.395. - (1) În situaţia când este periclitată integritatea forţelor, la ordinul
eşalonului superior, cu acordul autorităţilor constituţionale abilitate – în cazul
operaţiilor multinaţionale, forţele se regrupează şi, în funcţie de situaţie, organizează
apărarea circulară, ieşirea din încercuire şi joncţiunea cu forţele de rezervă, după
regulile generale pentru astfel de situaţii.
(2) Pentru retrocedarea responsabilităţilor de orice natură către autorităţile
civile legal constituite, în raport cu situaţia concretă, comandanţii folosesc condiţiile
favorabile existente.

CAPITOLUL VIII
Operaţii intermediare

SECŢIUNEA 1
Deplasarea

1. Generalităţi

Art.396. - (1) Deplasarea este acţiunea desfăşurată de către plutonul din arma
apărare NBC pentru dislocarea dintr-un raion într-altul, intrarea în luptă, executarea
manevrei.
(2) Plutonul trebuie să fie permanent în măsură să execute deplasarea pe orice
distanţă.
(3) Deplasarea trebuie să se execute rapid, dispersat şi în ascuns pentru a
asigura protecţia plutonului împotriva loviturilor inamicului.
NESECRET
129 din 185
 NESECRET

Art.397. - (1) Plutonul se deplasează prin următoarele procedee:

a) marş – pe autovehicule, pe jos;
b) transport (cu mijloace rutiere, feroviare, aeriene sau navale) – pe
comunicaţii feroviare, maritime, fluviale şi aeriene;
c) combinat – prin marş şi transport.
(2) Procedeul de deplasare se adoptă în funcţie de situaţie, scopul, distanţa şi
timpul afectat deplasării, starea comunicaţiilor rutiere, feroviare, navale, aeriene şi
existenţa mijloacelor de deplasare.
(3) Procedeul de bază pentru deplasare este marşul.
(4) Indiferent de procedeul folosit, plutonul trebuie să ajungă în
raionul/aliniamentul stabilit la timp şi cu puterea de luptă completă, în vederea
îndeplinirii misiunii ordonate.
(5) În funcţie de situaţie şi misiune, deplasarea poate fi spre front, de-a lungul
frontului, dinspre front şi în spatele frontului.
Art.398. - În scopul organizării deplasării plutonului i se stabilesc:
a) elementul de marş – subunitatea care se deplasează sub comanda unui
singur comandant, de regulă, este un pluton;
b) seria de marş – un grup de elemente de marş aflate sub comanda unui
singur comandant, desemnate printr-o cifră sau o literă pentru a uşura planificarea şi
coordonarea acţiunilor;
c) momentul sosirii – termenul la care capul coloanei trece de un punct de
coordonare sau o linie stabilite;
d) momentul trecerii – termenul la care coada coloanei trece de un punct de
coordonare sau o linie stabilite;
e) intervalul – distanţa sau timpul dintre două elemente de marş consecutive
care se deplasează pe aceeaşi itinerar; se măsoară în metri sau minute de la spatele
unui element până în faţa următorului element;
f) distanţa dintre vehicule – depărtarea dintre două vehicule consecutive;
g) punctul iniţial – locul bine definit de pe un itinerar situat la o distanţă egală
cu lungimea coloanei unui pluton faţă de raionul de concentrare, de unde elementele
de marş trec sub comanda conducătorului deplasării şi încep deplasarea; din acest
punct coloana se formează prin trecerea succesivă a subunităţilor;
h) punctul final – locul bine definit de pe un itinerar de unde elementele de
marş trec sub comanda comandanţilor direcţi;
i) momentul final – termenul la care coada coloanei trece de punctul final;
j) punctul de coordonare – locul de pe itinerarul de deplasare, luat drept reper,
faţă de care se raportează subunităţile pe timpul deplasării; poate fi, de asemenea, un
punct unde pot avea loc interferenţe în deplasarea trupelor;
k) lungimea coloanei – mărimea coloanei, incluzând intervalul;
l) timpul de trecere – intervalul de timp dintre momentul în care primul
element trece printr-un anumit punct şi cel în care ultimul element trece prin acelaşi
punct;
m) ritmul de marş – distanţa medie parcursă într-o perioadă de timp, viteza în
km/h, incluzând scurtele opriri şi întârzierile;
NESECRET
130 din 185
 NESECRET

n) intervalul de timp – timpul necesar capului unei coloane să se deplaseze

dintr-un punct în altul;
o) densitatea traficului – numărul mediu de vehicule care ocupă un kilometru;
exprimat în vehicule pe km (vh/km);
p) modul de asigurare a legăturilor – prin mijloacele de comunicaţii pe
timpul deplasării.
Art.399. - (1) Cerinţele de bază ale pregătirii şi desfăşurării deplasării sunt:
a) nu confundaţi deplasarea cu manevra!
b) executaţi recunoaşteri la toate eşaloanele!
c) folosiţi eficient terenul şi vremea! – deplasarea în condiţii de vizibilitate
redusă asigură o siguranţă mai mare.
d) menţineţi securitatea pe timpul deplasării!
e) luaţi contact cu inamicul prin cea mai mică subunitate posibilă!
(2) Deplasarea plutonului se execută pe subunităţi; acest procedeu asigură o
securitate mai bună, o viteză şi o dispersare mai mare, dar şi o regrupare greoaie a
subunităţilor, dificultatea realizării legăturii cu elementele de marş în cazul unui atac
şi realizarea într-un timp mai mare a dispozitivului.
(3) Principala responsabilitate a comandantului plutonului este menţinerea
securităţii subunităţii pe timpul deplasării; aceasta se poate realiza prin respectarea
următoarelor cerinţe:
a) folosiţi formaţia de marş şi procedeul de deplasare corespunzător!
b) deplasaţi-vă cât de repede permit situaţia şi comunicaţiile rutiere!
c) asiguraţi-vă că elementele de siguranţă de cap, flanc şi spate sunt
organizate şi amplasate corect!
d) întăriţi disciplina privind folosirea luminilor şi limitarea zgomotelor!
e) verificaţi camuflarea personalului şi tehnicii!

2. Deplasarea prin marş

Art.400. - (1) Marşul constă în deplasarea organizată a subunităţii în coloană;

se execută noaptea sau în alte condiţii de vizibilitate redusă; ziua se execută numai pe
timpul desfăşurării acţiunilor de luptă, atunci când este impus de condiţiile situaţiei şi
la depărtări mari înapoia dispozitivului forţelor de contact cu inamicul; marşul pe
timp de zi se execută pe coloane de subunităţi, cu distanţe mari între ele şi necesită
măsuri de siguranţă eficace, în special în punctele obligatorii de trecere.
(2) Plutonul execută marşul:
a) pe autovehicule, în cadrul eşalonului superior sau independent;
b) pe jos, în cazuri deosebite.
Art.401. - (1) În funcţie de urgenţa impusă de situaţie, efortul cerut
personalului şi viteza de deplasare, marşul poate fi normal sau forţat.
(2) Marşul normal se execută, de regulă, pe timp de noapte sau în alte condiţii
de vizibilitate redusă, cu viteze medii de deplasare.
(3) Marşul forţat se execută când situaţia impune trecerea în timp scurt la
îndeplinirea unei misiuni de luptă, cu viteze maxime admise în normele tehnice şi de
NESECRET
131 din 185
 NESECRET

teren, de regulă, fără oprire, folosind pentru deplasare majoritatea timpului din zi şi
din noapte; el se execută atunci când se prevede întâlnirea cu inamicul, la
introducerea în luptă, în urmărire, în retragere şi în toate cazurile când există pericolul
atacului nuclear, biologic şi chimic sau cu sisteme incendiare.
Art.402. - (1) Marşul se execută în condiţiile când se prevede sau nu întâlnirea
cu inamicul.
(2) Când se prevede întâlnirea cu inamicul, marşul trebuie pregătit şi executat
astfel încât forţele să fie în permanenţă gata de acţiune, capabile să se desfăşoare cu
repeziciune şi să intre la timp în luptă; în acest scop se iau măsuri pentru constituirea
unui dispozitiv de marş adecvat.
(3) Când nu se prevede întâlnirea cu inamicul, marşul se pregăteşte şi se
execută astfel încât plutonul să ajungă în noul raion în condiţiile unor eforturi
normale; pentru aceasta se aleg cele mai bune drumuri care se pregătesc din timp;
coloanele se formează din subunităţi care au aceeaşi viteză de marş şi capacitate de
trecere.
Art.403. - (1) Pentru executarea marşului, plutonului i se stabileşte itinerar de
marş.
(2) Itinerarele de marş ocolesc, de regulă, localităţile mari, nodurile de
comunicaţii importante şi punctele obligatorii de trecere, şi pot fi: de bază, de rezervă
sau de rocadă.
Art.404. - Protecţia forţelor şi mijloacelor pe timpul executării marşului
impune:
a) luarea măsurilor de mascare a elementelor dispozitivului de marş;
b) executarea marşului, pe cât posibil pe timpul nopţii sau în alte condiţii de
vizibilitate redusă.
Art.405. - (1) Deplasarea prin marş pe distanţe mari se planifică şi se
organizează pe etape de marş – distanţa parcursă de pluton în 24 de ore.
(2) Viteza de marş reprezintă media vitezelor ce se realizează pe diferite
porţiuni de itinerare şi se exprimă în km/h.
(3) Mărimea etapei şi vitezei de marş se stabilesc în funcţie de:
a) caracteristicile geoclimatice ale zonei;
b) numărul, capacitatea, practicabilitatea itinerarelor;
c) existenţa obstacolelor;
d) formele acţiunilor militare după executarea deplasării;
e) pregătirea forţelor şi caracteristicile tehnico-tactice ale mijloacelor de
deplasare.
(4) Mărimea etapei şi vitezei de marş sunt prezentate în tabelul nr. 9:

Detalii Etapa de marş (în km) Viteza (în km/h) în

în: teren mediu frământat:
teren mediu teren
ziua noaptea
Felul deplasării frământat muntos
Coloane de automobile 30-40 25-30
Coloane de autospeciale de apărare 250 150 20-30 15-20

NESECRET
132 din 185
 NESECRET

NBC şi automobile cu remorci

Coloane de tehnică grea de apărare
15-20 10-15
NBC
Coloane pe jos 30 4-5 4-5

Tabelul nr. 9. Mărimea etapei şi vitezei de marş

Art.406. - (1) În teren muntos-împădurit viteza de marş se reduce cu 30-40%

faţă de cea din teren şes şi deluros.
(2) Pe timp de îngheţ-dezgheţ, pe drumuri înfundate şi în condiţii de vizibilitate
redusă viteza medie de marş poate fi de 10-15 km/h; la urcarea rampelor de 6-8%,
viteza este de până la 10 km/h, iar la coborârea pantelor de până la 15-20 km/h.
(3) Pe căldură mare, pe drumuri cu praf, pe timpul trecerii prin localităţi mari,
pe ceaţă şi ninsoare sau noaptea, viteza de marş se reduce cu 10-15% sau chiar mai
mult.
(4) Noaptea, când autovehiculele sunt echipate cu aparatură de vedere pe timp
de noapte, sau când luminează luna, pe drumurile cu indicatoare luminoase şi cu
circulaţie într-un singur sens, viteza de circulaţie poate fi aceeaşi din timpul zilei.
Art.407. - (1) Pentru odihna forţelor, ajustarea echipamentului şi materialelor,
verificarea stării tehnice a autovehiculelor, executarea întreţinerilor tehnice şi
înlăturarea defecţiunilor, se stabilesc halte mici şi halte mari; dacă marşul se execută
pe distanţe mari, în mai multe etape, la sfârşitul fiecărei etape se execută odihna de
zi/noapte.
(2) Haltele mici, în cazul deplasării pe autovehicule, se fixează astfel: prima –
după 1-2 ore de marş, iar următoarele după 2-3 ore, iarna după 1-1,5 ore, cu durata de
20-30 minute.
(3) Când marşul se execută pe jos, prima haltă se fixează după 30 minute de la
începerea deplasării, iar celelalte după 50 minute şi au fiecare o durată de 10 minute.
(4) Pe timpul staţionării în haltele mici, coloanele rămân orientate pe direcţia
de deplasare fără să se disperseze şi se menţin distanţele între unităţi şi subunităţi;
autovehiculele se dispun pe partea dreaptă a itinerarului, în afara părţii carosabile.
(5) Haltele mari se stabilesc la începutul celei de-a doua jumătăţi a fiecărei
etape de marş şi au o durată de 2-4 ore; dacă marşul se execută pe o distanţă mai mică
de o etapă, noaptea şi iarna pe geruri puternice, de regulă nu se fixează halte mari.
(6) Odihna de zi/noapte se fixează după fiecare etapă de marş; când marşul se
execută pe jos, în afara odihnei de zi/noapte, la fiecare 2-3 zile de deplasare se
fixează câte 24 ore de odihnă.
(7) Haltele mari şi odihna de zi/noapte se stabilesc în raioane situate în afara
itinerarelor de marş şi în apropierea acestora, care oferă condiţii favorabile de
siguranţă şi protecţie, surse de aprovizionare cu apă şi posibilităţi de aprovizionare cu
materiale şi de executare a lucrărilor de mentenanţă.
(8) Pe timpul haltelor mari şi a odihnei de zi/noapte se execută următoarele
activităţi:
a) servitul mesei;
NESECRET
133 din 185
 NESECRET

b) mentenanţă şi completarea plinurilor;

c) decontaminarea imediată;
d) acordarea primelor îngrijiri medicale;
e) evacuarea răniţilor şi bolnavilor;
f) odihna personalului;
g) stabilirea măsurilor de asigurare a acţiunilor şi protecţia forţelor.
Art.408. - Pentru recunoaşterea raioanelor haltelor mari şi odihnei de
zi/noapte, precum şi a itinerarelor de deplasare se trimit echipe de cercetare.
Art.409. - (1) În scopul coordonării deplasării coloanelor, pentru fiecare
itinerar de marş se fixează un punct iniţial şi puncte de coordonare.
(2) Punctul iniţial se stabileşte la o depărtare faţă de raionul de concentrare care
să asigure încolonarea unei subunităţi cu mijloacele primite de întărire/sprijin.
(3) Punctele de coordonare se stabilesc la distanţa corespunzătoare a 2-3 ore de
marş; acestea nu se stabilesc pe cursuri de apă şi la puncte obligatorii de trecere.
(4) Pentru fiecare punct se precizează momentul sosirii şi trecerii.
Art.410. - (1) Dispozitivul de marş reprezintă gruparea forţelor şi mijloacelor
plutonului pentru executarea deplasării.
(2) Constituirea dispozitivului de marş se face astfel încât acesta să asigure:
a) conducerea neîntreruptă şi deplasarea forţelor în timpul stabilit şi cu
întreaga putere de luptă;
b) trecerea rapidă la desfăşurarea operaţiilor în condiţii favorabile;
c) vulnerabilitate redusă faţă de loviturile inamicului;
d) deplasarea cu viteza stabilită pentru fiecare porţiune de itinerar.
Art.411. - (1) În cazul atacului din aer al inamicului se măresc distanţele dintre
maşini şi se continuă deplasarea.
(2) Asupra mijloacelor de cercetare-diversiune sau elementelor teroriste, care
acţionează împotriva coloanelor aflate în deplasare se intervine cu elementele de
siguranţă a marşului sau cu forţele destinate din timp acestor misiuni, iar forţele
principale continuă deplasarea; în astfel de situaţii se cooperează şi cu celelalte forţe
ale sistemului de apărare.
Art.412. - Când inamicul întrebuinţează ADMCBRN se iau măsuri de:
avertizare şi cercetare adecvate pe itinerarele de deplasare şi în raioanele
contaminate; de evitare/ocolire a itinerarelor contaminate; de salvare-evacuare,
concomitent cu deplasarea pe itinerarele de rezervă, dacă este cazul; şi pe cât este
posibil, de executare a decontaminării imediate şi operaţionale.
Art.413. - (1) Când plutonul execută marşul independent/izolat comandantul ia
măsuri de siguranţă a subunităţii pe care o comandă şi a celor de întărire, numeşte
observatori, terestru şi aerian, cărora le precizează misiunile şi modul de îndeplinire a
acestora; la nevoie, pentru cercetarea unor obiective de pe direcţia de deplasare,
numeşte echipe de cercetare; în funcţie de distanţa pe care se execută marşul şi de
posibilitatea întâlnirii cu inamicul; pentru siguranţa plutonului se numeşte o patrulă
de siguranţă; elementele destinate pentru siguranţa marşului, pe timpul haltelor se
transformă în elemente de siguranţă a staţionării.

NESECRET
134 din 185
 NESECRET

(2) Patrula de siguranţă, de valoarea unei grupe se compune din pichet mobil
de cap, pichet mobil/fix de flanc şi pichet mobil de spate.
(3) Pichetul mobil de cap se trimite la distanţa de 5-10 km, iar pichetul
mobil/fix de flanc şi de spate, până la 5 km.
(4) În localităţi, păduri, munţi, pe timp de noapte sau când marşul se execută pe
jos, aceste distanţe se pot reduce până la jumătate.
Art.414. - (1) Misiunile pichetului mobil de cap/flanc sunt:
a) să asigure coloana împotriva atacului prin surprindere al inamicului
terestru, să captureze sau să nimicească cercetaşii inamicului sau grupurile de
cercetare-diversiune ale acestuia;
b) să atace cu îndrăzneală inamicul de pe itinerarul de deplasare, să
cucerească punctele din teren favorabile pentru luptă, să oblige pe inamic să se
desfăşoare prematur, asigurând astfel condiţii favorabile pentru desfăşurarea şi
intrarea în luptă în mod organizat a coloanei proprii.
(2) Misiunile pichetului mobil de spate sunt:
a) să asigure coloanei, căreia îi face siguranţa, posibilitatea desprinderii de
inamic şi executarea deplasării în ordine;
b) să nu permită inamicului terestru să atace prin surprindere coloana,
interzicând îndeosebi acţiunile elementelor de cercetare-diversiune, subunităţilor
aeromobile şi desantului aerian al acestuia.
Art.415. - Pentru executarea marşului comandantul plutonului dă ordinul de
marş pe structura celor cinci paragrafe, în care precizează:
a) informaţii despre inamic şi aliniamentele probabile de întâlnire cu acesta;
b) misiunea pichetului mobil de cap/spate;
c) informaţii despre subunităţile vecine şi despre cercetare, când acţionează în
faţă;
d) compunerea şi misiunile patrulei de siguranţă;
e) ora trecerii pe la punctul iniţial şi pe la punctele de coordonare;
f) ordinea de încolonare, viteza de deplasare şi locul haltelor;
g) locurile unde sunt organizate posturi de comenduire şi îndrumare a
circulaţiei;
h) modul de acţiune la întâlnirea cu inamicul şi la atacul aerian al acestuia;
i) modul de hrănire al militarilor şi de alimentare cu CL a tehnicii din dotare;
j) semnalele de conducere şi modul de asigurare a legăturilor prin mijloacele
de comunicaţii pe timpul executării marşului;
k) înlocuitorul la comandă.
Art.416. - (1) Plutonul trebuie să respecte momentul sosirii la punctul iniţial la
ora stabilită; patrula de siguranţă precede forţele principale la distanţa ordonată.
(2) Distanţa dintre vehicule se stabileşte în funcţie de viteza de marş şi
condiţiile de vizibilitate şi este de 25-50 m; pe timpul deplasării pe drumuri cu praf,
polei, rampe abrupte, pante periculoase şi curbe cu rază mică, în condiţii de
vizibilitate redusă, precum şi pe timpul trecerii zonelor contaminate, distanţa dintre
vehicule se măreşte până la 100 m, uneori şi mai mult.

NESECRET
135 din 185
 NESECRET

(3) Noaptea autovehiculele folosesc dispozitive de camuflare a luminilor, iar

distanţa dintre acestea se reduce până la 25 m.
(4) Autovehiculele care din cauza unor defecţiuni tehnice au rămas pe itinerar
îşi ocupă locul în coloană numai în timpul haltelor.
(5) Coloana nu se opreşte în locuri înguste, pe poduri, în vaduri, pe pante mari,
în curbe cu rază mică.
(6) La trecerea peste poduri se iau măsuri de realizare a securităţii deplasării şi
la nevoie, pentru mărirea capacităţii de suport a acestora.
(7) În cazul atacului aerian al inamicului se continuă deplasarea mărind viteza
şi distanţa dintre autovehicule.
(8) Cercetarea NBC se execută de toate elementele din siguranţa marşului şi de
către forţele principale.
Art.417. - (1) În teren muntos-împădurit marşul se pregăteşte şi execută ţinând
seama de caracteristicile drumului, de timp, anotimp şi starea vremii.
(2) În locurile înguste şi greu accesibile, dacă este posibil, se lărgeşte partea
carosabilă; la nevoie se amenajează drumuri ocolitoare; de asemenea, se prevăd
măsuri pentru stingerea incendiilor şi înlăturarea obstacolelor.
(3) Toate instalaţiile hidrotehnice, care prin distrugerea lor pot modifica rapid
nivelul apei şi prin aceasta periclitează situaţia subunităţilor, trebuie apărate
împotriva atacurilor terestre şi din aer ale inamicului.
(4) În sectoarele periculoase de drum se instalează balustrade şi indicatoare
vizibile.
(5) Subunităţile trebuie să aibă pregătite din timp mijloace de trecere peste
râurile de munte şi dispozitive pentru frânarea suplimentară a vehiculelor.
(6) Siguranţa flancurilor se execută, de regulă, prin pichete fixe de flanc care
ocupă poziţii pe înălţimile dominante, îndeosebi la trecători şi pe podurile laterale
care duc spre itinerarele de deplasare.
(7) Când au fost semnalate elemente de cercetare-diversiune se iau măsuri
pentru întărirea siguranţei.
Art.418. - (1) Pe timp de iarnă cu zăpadă mare şi temperaturi scăzute,
executarea marşului necesită:
a) pregătirea şi menţinerea drumurilor în stare practicabilă;
b) luarea măsurilor pentru prevenirea degerării oamenilor;
c) pregătirea tehnicii pentru funcţionarea în condiţiile unor temperaturi
scăzute;
d) asigurarea autovehiculelor cu accesorii şi mijloace necesare măririi
capacităţii de trecere, acoperirea cu prelate a autovehiculelor destinate pentru
transportul militarilor.
(2) În siguranţa de marş se includ autovehicule înzestrate cu echipamente
pentru curăţirea zăpezii, iar pe timpul haltelor motoarele autovehiculelor se încălzesc
câte 4-5 minute la fiecare jumătate de oră.
(3) Când marşul se execută pe jos, în afara drumurilor sau pe drumuri
înzăpezite subunităţile din capul coloanei se schimbă după fiecare 20-30 minute.

NESECRET
136 din 185
 NESECRET

Art.419. - Când unele obstacole nu pot fi trecute sau ocolite se prevăd din timp
măsuri pentru transbordarea efectivelor, tehnicii şi materialelor folosindu-se în acest
scop toate mijloacele la dispoziţie.

3. Deplasarea prin transport

Art.420. - (1) Transportul constă în deplasarea personalului, tehnicii şi

materialelor cu ajutorul mijloacelor feroviare, maritime, fluviale şi aeriene.
(2) Pentru executarea transportului, plutonului i se destină raion pentru
aşteptare, îmbarcare şi adunare, staţii de cale ferată, porturi maritime sau fluviale,
aeroporturi/aerodromuri de bază şi de rezervă.
(3) Raioanele de aşteptare şi de adunare se aleg funcţie de teren şi de
posibilităţile de mascare la o distanţă de până la 3 km faţă de staţiile, aerodromurile şi
porturile de îmbarcare/debarcare; acestea trebuie să ofere drumuri şi condiţii
favorabile de ieşire rapidă, de protecţie şi de ascundere a forţelor.
(4) Îmbarcarea şi debarcarea se execută în timp scurt, în ordine, disciplinat,
evitându-se accidentele sau deteriorarea mijloacelor.
Art.421. - (1) Când transportul se execută pe comunicaţiile feroviare, maritime
sau fluviale comandantului plutonului i se precizează:
a) raionul de aşteptare;
b) itinerarul şi modul de deplasare spre locul de îmbarcare;
c) planul de îmbarcare şi de repartizare a personalului, tehnicii şi a
materialelor pe vagoane, platforme sau nave;
d) durata în timp de la începerea şi până la terminarea debarcării.
(2) Înainte de a începe deplasarea în vederea îmbarcării, comandantul
plutonului verifică dacă personalul cunoaşte regulile de îmbarcare, ancorare şi
debarcare a tehnicii militare, de comportare pe timpul transportului şi dacă tehnica şi
materialele sunt pregătite pentru transport.
(3) Personalul, tehnica şi materiale trebuie să se îmbarce cu repeziciune şi în
siguranţă, respectându-se cu stricteţe măsurile pentru prevenirea accidentelor şi
deteriorarea tehnicii militare şi a mijloacelor de transport.
Art.422. - (1) Pe timpul transportului pe comunicaţiile feroviare, maritime sau
fluviale plutonul trebuie să fie în permanenţă gata de debarcare, pentru continuarea
deplasării prin marş şi intrarea la timp în luptă.
(2) Cercetarea, observarea aeriană şi terestră se asigură prin posturi de
observare prevăzute şi cu aparatură de observare şi de cercetare NBC; şeful
eşalonului de transport este informat asupra situaţiei aeriene şi NBC de către şefii
sectoarelor de comenduire de cale ferată/de apă.
(3) Eşalonul de transport pe comunicaţiile feroviare, maritime sau fluviale se
apără împotriva inamicului aerian cu armamentul de infanterie destinat în acest scop;
paza pe timpul transportului pe comunicaţiile feroviare se execută de o subunitate
destinată.
(4) Subunităţile care se transportă pe comunicaţiile feroviare, maritime sau
fluviale se asigură cu rezerve de alimente şi apă potabilă pentru toată durata
NESECRET
137 din 185
 NESECRET

transportului iar acordarea asistenţei medicale se face de către punctul medical al

eşalonului superior.
Art.423. - Când datorită unor distrugeri sau din alte motive deplasarea pe calea
ferată s-a întrerupt şi nu mai poate fi reluată în timp scurt sau varientată, se face
transbordarea pe alte mijloace de transport ori se continuă deplasarea prin marş.
Art.424. - (1) Transportul pe comunicaţiile aeriene se execută atunci când
celelalte căi de comunicaţie sunt insuficient dezvoltate, au suferit distrugeri sau au
fost contaminate devenind impracticabile, în situaţii când se impun deplasări urgente
de forţe şi mijloace de apărare NBC pentru executarea unor misiuni de apărare NBC.
(2) Transportul pe comunicaţiile aeriene se efectuează cu avioane, elicoptere,
planoare, folosindu-se ca procedee de bază debarcarea/aterizarea; pentru unele
echipamente se pot folosi procedeele paraşutării acestora de la înălţime mică.
(3) Transportul pe mijloace aeriene/aeronave se organizează şi se planifică prin
grija eşalonului superior care transmite datele necesare comandantului plutonului ce
urmează a se transporta.

4. Deplasarea combinată

Art.425. - (1) Deplasarea combinată se execută atunci când plutonul se

deplasează pe distanţe mari şi nu se prevede întâlnirea cu forţe importante ale
inamicului; comandantul de pluton trebuie să ia toate măsurile pentru ca forţele să
ajungă la locul stabilit, aproximativ în acelaşi timp.
(2) Pe timpul deplasării combinate se respectă regulile stabilite la deplasarea
prin marş şi prin transport.

5. Pregătirea deplasării

Art.426. - Pregătirea deplasării cuprinde, de regulă, următoarele activităţi:

a) luarea deciziei, planificarea marşului şi transmiterea misiunilor la
subordonaţi;
b) organizarea conducerii;
c) stabilirea, cercetarea şi recunoaşterea itinerarelor de deplasare;
d) recunoaşterea raioanelor de îmbarcare, debarcare, transbordare, a celor de
plecare şi de adunare după deplasare;
e) pregătirea forţelor pentru marş; stabilirea şi luarea măsurilor pentru mărirea
capacităţii de trecere în punctele obligatorii;
f) organizarea asigurării acţiunilor şi protecţiei forţelor, cu accent deosebit pe
protecţia antiaeriană;
g) realizarea logisticii.
Art.427. - Planificarea deplasării forţelor trebuie să ţină seama de:
a) misiunea şi concepţia comandantului eşalonului superior;
b) timpul disponibil şi distanţa pe care se face deplasarea;
c) compunerea dispozitivului de marş;
d) reguli privind îndrumarea circulaţiei şi măsurile de control necesare;
NESECRET
138 din 185
 NESECRET

e) misiunile ulterioare;
f) situaţia inamicului, terestru şi aerian, inclusiv ameninţarea NBC;
g) gradele relative de mobilitate, disponibilitatea fâşiilor, numărul şi
capacitatea itinerarelor disponibile, condiţiile de teren şi stare a vremii;
h) alte deplasări, inclusiv traficul populaţiei civile;
i) capacitatea de a repara şi întreţine drumurile şi celelalte linii de comunicaţii
feroviare, navale şi aeriene.
Art.428. - (1) Conducerea forţelor pe timpul deplasării se asigură de către
comandantul plutonului pentru forţele ce se deplasează în coloana acestuia.
(2) Pentru conducerea forţelor pe timpul deplasării, comandantul plutonului
organizează, din perioada în care acestea se află în raioanele de concentrare, adunare,
îmbarcare sau debarcare, un sistem de comunicaţii bazat pe reţeaua de sprijin; la
nevoie se pot folosi mijloace şi comunicaţii cu fir, în primul rând cele din sistemul de
comunicaţii teritorial, mijloacele mobile şi radioreleu, iar în cadrul subunităţii şi prin
mijloacele de semnalizare.
(3) Folosirea mijloacelor de transmisiuni, indiferent de tip, se face la ordin şi
cu respectarea regimului impus de regulile de trafic.
(4) Sistemul de comunicaţii trebuie să asigure conducerea forţelor atât pe
timpul marşului cât şi la ajungerea în noul raion, pe timpul trecerii la îndeplinirea
misiunii.
(5) Păstrarea secretului asupra scopului deplasării unităţilor/subunităţilor se
asigură prin limitarea numărului persoanelor care au acces la informaţii şi care
participă la pregătirea deplasării.

SECŢIUNEA a 2-a
Staţionarea

1. Generalităţi

Art.429. - (1) Staţionarea este operaţia pe care o desfăşoară plutonul din arma
apărare NBC atunci când nu execută misiuni de luptă sau nonviolenţe, nu se
deplasează şi nu este în dispozitiv de luptă.
(2) Plutonul se poate găsi în staţionare înainte, după executarea unor operaţii
militare sau pe timpul opririlor cu durată mai mare, pentru odihna personalului, în
urma deplasării prin marş pe distanţe mari.
(3) Staţionarea are ca scop: asigurarea condiţiilor necesare forţelor pentru
pregătirea în vederea îndeplinirii unei noi misiuni; refacerea puterii de luptă;
pregătirea pentru reluarea sau executarea marşului.
Art.430. - Raionul de staţionare reprezintă zona în care o subunitate se
pregăteşte sau se regrupează în vederea unei acţiuni ulterioare.
Art.431. - Raionul de staţionare trebuie să asigure, după caz:
a) condiţii pentru mascarea personalului şi tehnicii;
b) protecţia împotriva focului executat de inamic;
c) posibilitatea organizării pazei şi siguranţei nemijlocite;
NESECRET
139 din 185
 NESECRET

d) puncte de intrare şi ieşire şi un sistem adecvat de drumuri interioare;

e) spaţiu suficient pentru dispersarea tehnicii şi personalului.
Art.432. - Raionul de staţionare al plutonului se stabileşte, de regulă, de
eşalonul superior, funcţie de factorii MIFT-TC.
Art.433. - (1) Mărimea raionului de staţionare variază în funcţie de factorii
MIFT-TC.
(2) Raioanele minate sau contaminate de inamic nu se ocupă; în situaţia când
nu există altă posibilitate, acestea se ocupă numai după verificarea la minare,
deminarea terenului şi decontaminarea acestuia.
Art.434. - Activităţile ce se desfăşoară în vederea dispunerii plutonului în
raionul de staţionare sunt:
a) comandantul plutonului trimite o echipă de recunoaştere comandată de un
comandant de grupă, care are în compunere câte un militar din fiecare subunitate
subordonată;
b) la apropierea de raion, plutonul este întâmpinat de către echipa de
recunoaştere şi condus imediat către locurile stabilite;
c) comandantul plutonului stabileşte locurile de dispunere în raionul de
staţionare pentru fiecare grupă în parte; imediat după sosirea plutonului în raionul de
staţionare acesta îşi organizează posturi de observare şi trimite echipe pentru
realizarea siguranţei nemijlocite; în vederea stabilirii locurilor de dispunere ale
grupelor, comandantul plutonului va ţine seama de posibilităţile de ajungere la locul
stabilit, cantitatea de echipamente militare din dotarea fiecărei grupe, acţiunile
ulterioare şi activităţile ce urmează a fi desfăşurate în raionul de staţionare;
d) raionul de staţionare trebuie pregătit pentru apărarea circulară;
comandantul plutonului împreună cu comandanţii de grupe organizează sistemul de
foc pentru apărarea circulară a raionului de staţionare cu poziţii de tragere de rezervă
şi vremelnice;
e) în limita timpului disponibil, raionul va fi amenajat genistic în vederea
protecţiei personalului şi echipamentelor militare imediat după sosirea în acesta;
f) comandantul plutonului şi fiecare comandant de grupă va lua toate măsurile
de asigurare şi de protecţie a forţelor care se impun pe timpul staţionării;
g) conducerea subunităţilor pe timpul staţionării se asigură în principal prin
legături telefonice care pot fi suplimentate prin curieri, semne şi semnale.
Art.435. - (1) Raionul de staţionare se ocupă, de regulă, pe întuneric sau în
condiţii de vizibilitate redusă.
(2) Oprirea coloanelor subunităţilor pe comunicaţiile rutiere pentru a aştepta
intrarea în raionul de staţionare este interzisă.
Art.436. - Pe timpul staţionării, comandantul plutonului realizează siguranţa
nemijlocită a subunităţii cu mijloacele proprii; în acest sens, instalează posturi de
pază; când există pericolul atacului inamic, plutonul organizează siguranţa staţionării.
Art.437. - (1) Postul de pază are valoarea unei grupe; aceasta se trimite până la
o distanţă de 1-2 km.
(2) Postul de pază organizează o poziţie de apărare cu o dezvoltare frontală de
până la 200 m şi primeşte o fâşie de siguranţă cu o lărgime de până la 600 m.
NESECRET
140 din 185
 NESECRET

(3) Siguranţa staţionării trebuie să intercepteze toate drumurile principale şi

căile de acces spre raionul de staţionare a plutonului.
(4) Pe tot timpul staţionării, plutonul trebuie să fie în permanenţă gata să
respingă inamicul terestru şi aerian, să nimicească inclusiv desantul aerian şi
grupurile de cercetare-diversiune ale acestuia.
Art.438. - (1) Pe timpul staţionării se desfăşoară următoarele activităţi pentru
refacerea puterii de luptă:
a) aprovizionarea;
b) lucrări de mentenanţă;
c) decontaminarea imediată;
d) acordarea primelor îngrijiri medicale;
e) evacuarea răniţilor şi bolnavilor;
f) hrănirea şi odihna personalului.
(2) Comandantul plutonului trebuie să urmărească repartizarea echitabilă a
militarilor pentru serviciul de pază şi pentru executarea lucrărilor de mentenanţă în
scopul asigurării timpului necesar pentru odihnă tuturor subordonaţilor.
(3) De regulă pe timpul staţionării se execută şi activităţi ce privesc pregătirea
pentru luptă a plutonului, respectiv:
a) pregătirea misiunii următoare imediat ce este cunoscută, concomitent cu
luarea tuturor măsurilor pentru respingerea atacurilor inamicului;
b) asigurarea echipamentelor militare şi muniţiei necesare îndeplinirii
misiunii;
c) pregătirea pentru deplasare.

2. Staţionarea în condiţii particulare

Art.439. - Staţionarea în localităţi, staţiuni, grupuri de cabane poartă

denumirea de cantonare.
Art.440. - Raioanele de cantonare se aleg şi se indică din timp, iar ocuparea
acestora presupune:
a) cercetarea comunicaţiilor rutiere, clădirilor, crestelor care duc către
localităţi, a viroagelor, cursurilor de apă şi a versanţilor din imediata apropiere a
localităţilor;
b) identificarea, stabilirea şi recunoaşterea clădirilor necesare cantonării;
c) identificarea, localizarea şi anihilarea elementelor care ar perturba
cantonarea forţelor;
d) identificarea, controlul, avizarea şi asigurarea pazei surselor de apă
potabilă;
e) stabilirea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor, de salvare şi
evacuare a personalului şi tehnicii.
Art.441. - (1) În teren muntos-împădurit, plutonul staţionează în apropierea
drumurilor şi culoarelor pentru a asigura ieşirea rapidă pe direcţiile de operaţie şi
desfăşurarea în vederea respingerii atacului inamicului.

NESECRET
141 din 185
 NESECRET

(2) Este interzisă staţionarea în raioanele unde sunt posibile inundaţii, avalanşe
de pietre, stânci şi zăpadă.
(3) Pentru a îngreuna pătrunderea inamicului şi a uşura lupta elementelor de
siguranţă pe comunicaţiile rutiere, se pregătesc din timp avalanşe şi distrugeri.
(4) Pentru protecţia împotriva incendiilor şi prevenirea extinderii acestora se
pregătesc căi de evacuare în vederea părăsirii raionului de staţionare în timpul cel mai
scurt.
(5) Lucrările pentru salvarea personalului şi tehnicii, precum şi stingerea
incendiilor se execută de subunităţi special destinate, iar la nevoie de către întregul
efectiv al plutonului.
Art.442. - Bivuacul reprezintă porţiunea de teren pe care staţionează temporar
forţele şi echipamentele militare din dotare; terenul se alege, de regulă, în afara
localităţilor sau taberelor permanente, în păduri, pe lângă o sursă de apă, iar forţele se
adăpostesc în corturi izoterme sau adăposturi improvizate cu materialele din dotare
sau din zonă.
Art.443. - La alegerea terenului pentru organizarea bivuacului trebuie să se
ţină seama de următoarele condiţii:
a) să fie mascat pentru evitarea descoperirii de către inamic, atât prin
observare terestră cât şi aeriană;
b) să ofere condiţii de instalare a siguranţei nemijlocite pentru prevenirea
surprinderii;
c) să fie dispus în apropierea unei căi de comunicaţie practicabilă pentru
autovehicule;
d) locurile alese trebuie să fie uscate, ferite de vânt, asigurate împotriva
avalanşelor şi torentelor;
e) să fie în apropierea unei surse de apă potabilă şi a surselor de aprovizionare
cu lemne;
f) să nu fie dispus pe văile râurilor care pot produce inundaţii pe timpul
ploilor abundente.
Art.444. - Aprovizionarea cu armament, echipament, materiale şi
medicamente, precum şi evacuarea răniţilor se execută pe ascuns, pe căile de acces
spre bivuac.

SECŢIUNEA a 3-a
Regruparea

Art.445. - Prin regrupare plutonul din arma apărare NBC îşi schimbă locul de
dispunere sau acţiune, execută manevra de forţe şi mijloace, în vederea constituirii
unui nou dispozitiv adecvat situaţiei existente în acel moment, având ca scop:
a) restructurarea dispozitivului de operaţie;
b) crearea unei grupări de forţe pe o altă direcţie;
c) întărirea unor grupări de forţe care au suferit pierderi mari;
d) suplimentarea efortului sprijinului de apărare NBC pe anumite direcţii de
operaţie;
NESECRET
142 din 185
 NESECRET

e) schimbarea formei de luptă;

f) îndeplinirea altei misiuni;
g) deplasarea forţelor şi mijloacelor în vederea scoaterii lor de sub loviturile
inamicului;
h) schimbarea raionului de dispunere al subunităţii.
Art.446. - (1) Regruparea trebuie să fie simplă şi realistă, pregătită minuţios, să
se desfăşoare rapid şi în secret, pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă
şi trebuie executată pe baza unei bune cunoaşteri a situaţiei.
(2) În condiţii de urgenţă regruparea se poate executa şi pe timp de zi –
scoaterea de sub loviturile inamicului.
Art.447. - Pentru pregătirea şi desfăşurarea regrupării comandantul plutonului
trebuie să aibă în vedere:
a) natura dispunerii viitoare, dintr-un raion în altul, dintr-un dispozitiv de
operaţie în altul, dintr-un raion într-un dispozitiv de luptă;
b) finalitatea regrupării – cu/fără înlocuirea forţelor;
c) natura deplasării – marş, transport, combinată;
d) scopul regrupării;
e) operaţia în curs de desfăşurare şi viitoare;
f) operaţiile inamicului;
g) condiţiile de teren şi stare a vremii.
Art.448. - (1) Regruparea plutonului se execută prin procedeele din adâncime
spre front, de-a lungul frontului şi dinspre front spre spate.
(2) Regruparea din adâncime spre front se execută prin deplasarea şi
desfăşurarea parţială sau totală a forţelor plutonului pentru realizarea noului
dispozitiv în viitoarele raioane de acţiune sau pentru întărirea sprijinul de apărare
NBC al operaţiilor pe direcţiile ameninţate.
(3) Regruparea de-a lungul frontului presupune deplasarea şi desfăşurarea
parţială sau totală dintr-un sector al frontului într-altul a forţelor plutonului în scopul
mutării efortului sprijinului de apărare NBC de pe o direcţie pe alta sau pentru
restructurarea dispozitivului.
(4) Regruparea dinspre front spre spate se execută prin: scoaterea forţelor
plutonului din arma apărare NBC; deplasarea acestora în raioane sau pe aliniamente
mai în spate în scopul refacerii puterii de luptă sau pentru constituirea unor grupări de
forţe necesare îndeplinirii altor misiuni.
(5) Pe timpul regrupării forţele trebuie să-şi menţină capacitatea de luptă
completă şi să fie apte permanent pentru a trece la îndeplinirea oricăror misiuni.
Art.449. - Pentru plutonul care se regrupează se stabilesc, de regulă, raioane de
adunare, avându-se în vedere existenţa drumurilor de acces, posibilitatea deplasării în
ascuns, mascarea activităţilor, precum şi posibilitatea dispunerii dispersate a forţelor.
Art.450. - Activităţile desfăşurate de către comandantul plutonului pentru
pregătirea regrupării sunt:
a) studierea şi elaborarea cursurilor acţiunilor;
b) transmiterea ordinelor preliminare către subordonaţi;

NESECRET
143 din 185
 NESECRET

c) elaborarea documentelor necesare ieşirii din raioanele ocupate, constituirii

dispozitivului de deplasare şi acţiune în zona finală;
d) transmiterea ordinului de operaţie, pe măsura elaborării şi pe urgenţe;
e) organizarea recunoaşterilor de-a lungul itinerarelor de deplasare şi în
raionul final;
f) organizarea operaţiilor şi a cooperării;
g) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunilor de protecţie a
forţelor pe timpul regrupării.
Art.451. - Studierea şi elaborarea cursurilor acţiunilor presupune: stabilirea,
celor mai favorabile itinerare pentru deplasarea subunităţilor plutonului pentru ieşirea
din dispozitivul de acţiune şi ocuparea noului raion; executarea recunoaşterilor,
culegerea şi verificarea ultimelor informaţii despre inamic şi acţiunile acestuia;
alegerea itinerarelor de deplasare şi a raionului final; amenajarea genistică a terenului
şi existenţa posibilităţilor de varientare a punctelor obligatorii de trecere; cunoaşterea
liniilor de comunicaţii, capacitatea şi starea acestora, caracteristicilor itinerarelor de
deplasare.
Art.452. - Regruparea se consideră încheiată atunci când comandantul
plutonului raportează eşalonului superior că toate forţele de care dispune sunt în
raionul sau dispozitivul ordonat.

SECŢIUNEA a 4-a
Înlocuirea

Art.453. - (1) Înlocuirea este operaţia prin care plutonul trece în locul altei
subunităţi din arma apărare NBC şi îşi asumă răspunderile acesteia.
(2) Înlocuirea cuprinde un ansamblu de măsuri şi activităţi ce se execută, de
regulă, noaptea sau în alte condiţii de vizibilitate redusă, pentru predarea la ordin a
raioanelor de către subunităţile care le-au ocupat altor subunităţi în vederea
îndeplinirii unei noi misiuni de către fiecare în parte; ea precede, de regulă, operaţia
de regrupare şi se poate desfăşura simultan sau pe etape.
(3) Scopul înlocuirii îl reprezintă creşterea eficienţei acţiunilor prin
restructurarea dispozitivului, întărirea unor grupări de forţe care au suferit pierderi
mari, suplimentarea efortului pe anumite direcţii, schimbarea formei/procedeului de
luptă armată, transferul responsabilităţii pentru o misiune.
Art.454. - În timpul acţiunii de înlocuire există o perioadă când sporeşte
vulnerabilitatea subunităţilor implicate, existând posibilitatea de a se ivi confuzia;
două sisteme de comandă paralele vor acţiona într-o singură zonă în acelaşi timp;
dacă locul şi ora stabilirii contactului între comandanţii subunităţilor nu a fost
specificat, comandantul plutonului care înlocuieşte îl va contacta pe comandantul
plutonului înlocuit pentru realizarea coordonării.
Art.455. - (1) În scopul asigurării unei bune funcţionări a activităţilor de
comandă şi control, coordonarea detaliată a acţiunii de înlocuire trebuie avută în
vedere chiar de la începerea planificării acţiunii.
(2) Coordonarea între cei doi comandanţi de plutoane include:
NESECRET
144 din 185
 NESECRET

a) schimbul de informaţii;
b) executarea recunoaşterilor;
c) schimbul de schiţe ale zonelor de responsabilitate/acţiune;
d) stabilirea secvenţială, pe timpi de execuţie a acţiunii de înlocuire;
e) utilizarea de călăuze şi de personal de legătură;
f) punerea în aplicare a măsurilor de siguranţă;
g) realizarea schimbului/transferului de tehnică şi materiale;
h) luarea în primire de către comandantul plutonului care înlocuieşte a
lucrărilor executate sau în curs de executare de către plutonul înlocuit;
i) stabilirea frecvenţelor radio, indicativelor, parolelor şi a semnalelor de
recunoaştere.
Art.456. - Pentru asigurarea controlului şi a flexibilităţii pe timpul executării
înlocuirii se stabilesc:
a) raioanele de adunare pentru subunităţile înlocuite şi raioanele de plecare
pentru subunităţile care înlocuiesc – la fixarea acestora trebuie să se ţină seama de
existenţa drumurilor de acces care să asigure deplasarea în ascuns a forţelor şi
dispunerea lor în cadrul raioanelor în mod dispersat;
b) punctele de contact – se stabilesc, de regulă, de către comandantul
plutonului care va fi înlocuit pentru a uşura realizarea legăturii între subunitatea care
vine la înlocuire şi călăuzele plutonului care va fi înlocuit; în unele situaţii este
necesar să fie stabilite mai multe puncte de contact;
c) punctele de despărţire – acele locuri în care rolul călăuzelor încetează, iar
responsabilitatea pentru conducerea plutonului revine în întregime comandantului
acestuia;
d) itinerarele de deplasare trebuie respectate de toate subunităţile în scopul
evitării apariţiei confuziei şi fratricidului; în măsura posibilităţilor se recomandă să
fie stabilite itinerarii diferite pentru cele două plutoane; este responsabilitatea
comandantului plutonului înlocuit să se asigure că deplasările se execută conform
planului.
Art.457. - (1) La primirea ordinului de înlocuire, comandantul plutonului care
se înlocuieşte, împreună cu comandantul plutonului care înlocuieşte, execută
recunoaşterea pe timpul căreia ia cunoştinţă de:
a) poziţia subunităţii înlocuite;
b) poziţia punctului de comandă-observare;
c) amenajarea genistică a raionului de observare;
d) misiunile de apărare NBC executate – locul, gradul de dezvoltare etc.;
e) itinerarele de deplasare în ascuns a subunităţilor spre locul de înlocuire;
f) posturile de comenduire şi îndrumare a circulaţiei;
g) locurile unde călăuzele întâmpină subunităţile ce sosesc şi ordinea de
înlocuire.
(2) Comandantul subunităţii care înlocuieşte precizează comandanţilor din
subordine:
a) raioanele de plecare şi modul de ieşire din acestea;

NESECRET
145 din 185
 NESECRET

b) timpul când începe şi când se termină înlocuirea şi modul de primire a

raioanelor;
c) locul unde vor fi întâmpinaţi de călăuze;
d) itinerarele de deplasare şi posturile de comenduire şi îndrumare a
circulaţiei;
e) măsurile pentru asigurarea acţiunilor şi protecţia forţelor;
f) modul de acţiune în cazul unui atac din partea inamicului.
(3) Comandantul subunităţii care se înlocuieşte precizează comandanţilor din
subordine:
a) modul de predare a raionului şi locul de adunare după înlocuire;
b) măsurile de mascare pe timpul înlocuirii;
c) numărul călăuzelor şi de la ce subunităţi se destină pentru însoţirea
subunităţilor care iau în primire;
d) unde şi când trebuie să sosească călăuzele şi pe ce itinerare trebuie să
conducă subunităţile care sosesc pentru înlocuire;
e) unde sunt instalate posturile de comenduire şi îndrumare a circulaţiei;
f) timpul când începe şi se termină înlocuirea;
g) modul de acţiune în caz de atac din partea inamicului.
Art.458. - Metodele de înlocuire – determinate de situaţia specifică sunt:
a) înlocuirea succesivă a plutoanelor – metoda solicită timp mai mult şi se
foloseşte atunci când itinerarele sunt în număr limitat şi toate trupele trebuie să
folosească acelaşi itinerar; plutonul înlocuitor ocupă un raion de plecare înapoia
plutonului înlocuit şi îl înlocuieşte în conformitate cu prevederile planului de
înlocuire; echipamentul şi proviziile necesare sunt schimbate;
b) înlocuirea simultană a plutoanelor – este o metodă rapidă dar favorizează
descoperirea de către inamic a subunităţilor care înaintează în acelaşi timp; se
recomandă această metodă atunci când misiunea solicită o înlocuire în timp scurt,
descoperirea de către inamic este mai puţin posibilă iar terenul oferă itinerarii
mascate; plutoanele care înlocuiesc, înaintează în acelaşi timp pe itinerarele stabilite
către punctele de înlocuire.
Art.459. - La stabilirea ordinii de înlocuire se iau în considerare următoarele
aspecte:
a) puterea de luptă a subunităţii – dacă subunitatea subordonată a suferit
pierderi masive în efective şi tehnică este prima care se înlocuieşte;
b) terenul – subunitatea subordonată, cea mai uşor de descoperit de către
inamic se înlocuieşte ultima; aceasta permite majorităţii subunităţilor înlocuitoare să
fie în poziţie înainte ca inamicul să descopere acţiunea de înlocuire;
c) inamicul – subunitatea subordonată care este poziţionată pe direcţia cea
mai probabilă şi periculoasă de apropiere de inamic trebuie înlocuită din prima etapă;
d) controlul – când două subunităţi alăturate trebuie să folosească acelaşi
itinerar pentru a executa înlocuirea, se va alege metoda şi ordinea de înlocuire care
reduce aglomeraţia şi confuzia; se evită concentrarea subunităţilor pe o suprafaţă
restrânsă;

NESECRET
146 din 185
 NESECRET

e) misiunea următoare – de regulă, subunitatea subordonată cu misiunea cea

mai dificilă se înlocuieşte prima.
Art.460. - Transferul de responsabilitate – momentul realizării transferului
trebuie stabilit de ambii comandanţi; în mod normal acest lucru se realizează când
două treimi din plutonul înlocuitor sunt în poziţie şi au preluat comanda şi controlul.
Art.461. - Transferul sau schimbul de echipamente şi provizii – pentru a
simplifica înlocuirea şi a menţine securitatea operaţională trebuie transferate anumite
echipamente şi provizii între cele două subunităţi; acestea includ plasele de mascare,
minele de semnalizare acustică şi luminoasă şi sistemele de avertizare timpurie a
plutonului; materialele care trebuie transferate pot fi materialele pentru delimitare,
materialele excedentare sau cele pentru depozitarea muniţiei, materialele grele sau
masive care ar împovăra subunitatea înlocuitoare dacă le-ar transporta; schiţele de
sector şi registrele câmpurilor de mine antiblindate trebuie, de asemenea, transferate
subunităţilor înlocuitoare.
Art.462. - Securitatea operaţiilor – toate eforturile plutonului trebuie orientate
în scopul interzicerii descoperirii de către inamic a acţiunii de înlocuire; pentru
aceasta se au în vedere următoarele aspecte:
a) înlocuirea trebuie făcută în condiţii de vizibilitate redusă;
b) dispozitivele, activităţile şi traficul radio al subunităţii înlocuite trebuie
menţinute pe timpul acţiunii de înlocuire; ambele plutoane trebuie să lucreze în
reţeaua radio a unităţii înlocuite; plutonul înlocuit menţine traficul de rutină în timp
ce plutonul înlocuitor rămâne pe recepţie de serviciu; odată ce înlocuirea este
terminată, la un semnal dinainte stabilit, plutonul înlocuit trece pe frecvenţa destinată
lui;
c) posturile de observare şi patrulele trebuie să menţină orarul stabilit; măsurile
de siguranţă se menţin sub controlul operaţional al subunităţii înlocuite înainte de
înlocuire.
Art.463. - Desfăşurarea operaţională a acţiunii de înlocuire – la momentul
stabilit pentru începerea înlocuirii, plutonul înlocuitor se deplasează spre punctul de
contact şi stabileşte legătura cu călăuza din plutonul înlocuit; călăuza conduce
plutonul spre punctul de contact unde se întâlneşte cu călăuzele de grupă; călăuzele
îşi îndrumă grupele spre punctele respective de contact unde călăuzele de grupe se
alătură grupelor lor; în varianta menţionată fiecare grupă execută înlocuirea;
comandantul de pluton predă conducerea forţelor, iar călăuzele conduc forţele către
un loc dispus în spatele poziţiilor defensive; comandanţii de grupe încep apoi să
înlocuiască succesiv militarii până la finalizarea activităţii; înainte ca militarii să
părăsească locul de dispunere, ei îi îndrumă pe cei care vin să înlocuiască; pe măsură
ce militarii sunt înlocuiţi ei se îndreaptă către raionul de adunare al plutonului; după
regruparea fiecărui pluton şi predarea responsabilităţii de către comandantul acestuia,
el se deplasează spre raionul de adunare al plutonului; după ce plutonul s-a regrupat
şi s-a realizat transferul de autoritate, comandantul de pluton îşi deplasează plutonul
în conformitate cu ordinele eşalonului superior.

NESECRET
147 din 185
 NESECRET

CAPITOLUL IX
Sprijinul logistic al plutonului din arma apărare NBC

Art.464. - (1) Sprijinul logistic pentru susţinerea plutonului din arma apărare
NBC, se realizează complet, prin respectarea prevederilor legilor, ordinelor
ministrului apărării, regulamentelor şi dispoziţiilor în vigoare.
(2) Logistica necesară plutonului va fi asigurată, de regulă, pe toată perioada
de acţiune în teatrul de operaţii, prin grija eşalonului căruia îi este subordonat.

CAPITOLUL X
Asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor

Art.465. - Asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor plutonului din arma

apărare NBC se realizează prin: siguranţă; protecţie electronică; contracararea
efectelor operaţiilor psihologice ale inamicului; mascare; protecţie genistică; protecţie
antiaeriană; apărare nucleară, biologică şi chimică; protecţia împotriva sistemelor
incendiare; protecţia informaţiilor; protecţia medicală şi sanitară veterinară; protecţia
mediului; protecţia muncii; activitatea de informare şi relaţii publice; asigurarea
geografică; asigurarea hidrometeorologică; asigurarea cu resurse umane; evitarea
fratricidului; asistenţa juridică; asistenţa religioasă.

SECŢIUNEA 1
Siguranţa

Art.466. - (1) Siguranţa presupune măsuri de supraveghere şi avertizare, pază

şi apărare nemijlocită şi generală a întregului raion de dispunere/acţiune, cât şi a
fiecărui element al acestuia, în toate situaţiile, în scopul zădărnicirii cercetării
inamicului, prevenirii surprinderii şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile intrării în
acţiune în mod organizat şi la timp a tuturor forţelor şi mijloacelor.
(2) Comandantul plutonului, în funcţie de situaţie şi caracterul acţiunilor
militare, destină forţele şi mijloacele pentru siguranţă, dă misiunea acestora, indică
modul de acţiune, organizează legătura şi dă indicaţii referitoare la realizarea
acesteia.
(3) În funcţie de tipul acţiunilor militare siguranţa poate fi: siguranţa
operaţiilor de luptă; siguranţa operaţiilor intermediare; siguranţa operaţiilor de
stabilitate şi de sprijin.
(4) Siguranţa operaţiilor de luptă, în funcţie de eşalonul la care se desfăşoară
operaţia, poate fi: siguranţa nemijlocită şi siguranţa de luptă.
NESECRET
148 din 185
 NESECRET

(5) Siguranţa operaţiilor intermediare poate fi, în cazul plutonului din arma
apărare NBC: siguranţa de staţionare şi siguranţa de marş.
(6) Siguranţa subunităţilor care acţionează în compunerea sau în sprijinul
marilor unităţi se realizează prin sistemul general al siguranţei de luptă a acestora.
Art.467. - (1) Siguranţa de luptă a plutonului se realizează prin misiuni de
protecţie şi misiuni de siguranţă; prin locul, rolul şi misiunile executate, plutonul
organizează siguranţa de luptă numai în situaţii deosebite.
(2) În misiunea de protecţie elementul de siguranţă are rolul de a observa şi
raporta informaţii, evitând angajarea decisivă cu inamicul şi urmăreşte: avertizarea
timpurie, realizarea şi menţinerea contactului cu inamicul şi furnizarea de informaţii
despre acţiunile acestuia, interceptarea şi nimicirea/respingerea subunităţilor de
cercetare ale inamicului, realizarea hărţuirii şi întârzierii inamicului.
(3) Prin siguranţă se realizează securitatea forţelor principale împotriva
observării terestre şi a focului direct, prin raportarea informaţiilor despre inamic şi
angajarea luptei pentru asigurarea timpului necesar executării manevrelor necesare
nimicirii/respingerii inamicului sau retragerii forţelor proprii.
Art.468. - (1) Siguranţa nemijlocită se organizează în orice situaţie, cu forţele
proprii cu scopul de a preveni atacul prin surprindere şi a interzice executarea
cercetării de către inamic.
(2) Siguranţa nemijlocită este compusă din pânde, observatori, santinele,
echipe cu misiuni de patrulare în locurile şi pe direcţiile pe care este posibilă
apropierea în ascuns a inamicului, pentru alarmarea la timp a plutonului, în scopul
respingerii sau nimicirii elementelor inamice.
Art.469. - (1) Siguranţa de staţionare se organizează când plutonul se găseşte
în staţionare, raionul de dispunere, raionul odihnei de zi sau de noapte; ea constă în
dispunerea unor subunităţi de valoare grupă/echipaj ca posturi de pază, posturi de
pândă şi santinelă în afara raionului de staţionare al plutonului, pe direcţiile probabile
de acţiune a inamicului, cu misiunea de a descoperi şi împiedica atacul prin
surprindere asupra subunităţii de apărare NBC.
(2) Pe poziţia/poziţiile posturilor de pază şi de santinelă se execută toate
lucrările de apărare necesare, se iau măsurile de mascare şi se organizează
observarea, focul şi protecţia subunităţilor din siguranţa staţionării împotriva
efectelor ADMCBRN.
(3) Postul de pândă se organizează la distanţa de vedere pe cele mai favorabile
căi de pătrundere a inamicului, în locuri bine mascate şi cu o bună vizibilitate.
Art.470. - (1) Siguranţa de marş se organizează pe direcţia de deplasare, în
faţa şi înapoia subunităţilor din arma apărare NBC.
(2) Dacă pe timpul marşului este posibilă întâlnirea cu unele elemente ale
inamicului măsurile de siguranţă trebuie să permită deplasarea rapidă a subunităţii de
apărare NBC, ocuparea unor poziţii favorabile şi o bună organizare a acţiunilor de
respingere/nimicire a inamicului.
(3) Pentru siguranţa marşului plutonul trimite patrulă de siguranţă de cap/spate.
(4) Plutonul poate fi trimis în siguranţa marşului ca pichet mobil de cap/spate
atunci când se deplasează în cadrul unei unităţi.
NESECRET
149 din 185
 NESECRET

(5) Elementele trimise în siguranţa marşului execută şi cercetarea pe direcţia de

acţiune.
Art.471. - (1) Siguranţa OSS cuprinde măsurile de siguranţă a persoanelor, a
unităţilor şi instalaţiilor.
(2) Măsurile de siguranţă a persoanelor – siguranţa militarilor este o
responsabilitate şi o funcţie a comenzii; toate elementele plutonului trebuie instruite
despre activităţile forţelor insurgente, cunoscute, necunoscute sau suspecte; disciplina
aprovizionărilor trebuie să fie strictă; conducătorii trebuie să sublinieze faptul că,
proviziile pierdute, schimbate sau aruncate vor fi recuperate de inamic şi folosite
împotriva forţelor proprii; armamentul şi echipamentele trebuie recuperate din zona
de luptă şi de la civilii care le colectează; toţi militarii plutonului trebuie instruiţi în
tacticile ce vor fi folosite împotriva inamicului; de asemenea, militarii vor fi
însărcinaţi cu misiunea de a proteja personalul cu atribuţii importante.
(3) Măsurile de siguranţă a unităţilor se realizează prin: organizarea de
subunităţi de pază şi patrulele care sunt folosite în marş, pe timpul haltelor şi în
raioanele de staţionare, pentru a reduce pierderile datorate ambuscadelor sau
atacurilor; militarii din zonele din spate pot dobândi un sentiment al falsei siguranţe
care îi va face să fie relaxaţi, deşi ameninţarea acestora este mai mare decât cea a
celor din zonele din faţă; comandanţii militarilor care sunt neexperimentaţi sau care
nu au asistat la un atac al inamicului, trebuie să supravegheze metodic menţinerea
disciplinei şi a siguranţei; comandantul plutonului poate să stabilească posturi de
siguranţă fixe pentru a se proteja pe el sau subunitatea.
(4) Măsurile de siguranţă a punctului de comandă – acesta este asigurat
împotriva atacurilor şi sabotajelor; o atenţie specială este acordată siguranţei
armamentului, muniţiei şi echipamentelor cu importanţă deosebită pentru inamic;
pentru economia de forţe, punctele de comandă şi instalaţiile logistice trebuie să fie
dispuse în locuri uşor de apărat; pentru o mai eficientă utilizare a personalului vor fi
folosite obstacolele fizice şi mijloace precum sârma, minele, alarmele, sistemele de
iluminare; sectoarele de tragere vor fi curăţate şi vor fi construite fortificaţii pentru
forţele din pază şi siguranţă; paza sau sistemele de siguranţă trebuie suplimentate cu
un sistem viguros de patrule; măsuri de securitate severe se vor lua pentru lucrătorii
locali, ca protecţie împotriva sabotajelor în interiorul instalaţiilor; personalul de lucru
va fi observat, identificat şi supravegheat permanent; toate măsurile de siguranţă vor
fi gata pentru a fi folosite oportun, iar militarii îşi vor păstra armamentul astfel încât
să poată fi folosit imediat; planurile de pază şi apărare a instalaţiilor vor fi schimbate
frecvent, pentru a preveni obţinerea de către inamic a informaţiilor privind
compunerea şi obiceiurile forţelor proprii.

SECŢIUNEA a 2-a
Protecţia electronică

Art.472. - (1) Protecţia electronică a plutonului se realizează prin măsuri şi

activităţi active şi pasive, pregătite şi executate într-o concepţie unitară, în toate

NESECRET
150 din 185
 NESECRET

situaţiile, pentru asigurarea stabilităţii şi continuităţii lucrului sistemelor şi

mijloacelor electronice destinate conducerii forţelor proprii.
(2) Protecţia electronică trebuie amplificată în condiţiile executării de către
inamic a acţiunilor specifice războiului electronic.
Art.473. - Protecţia electronică este individuală, de grup sau combinată şi
cuprinde: mascarea şi dezinformarea electronică, asigurarea capabilităţii
electromagnetice a mijloacelor/sistemelor electronice proprii, protecţia împotriva
bruiajului şi a focului inamicului, descoperirea (neutralizarea, distrugerea) şi
interdicţia utilizării mijloacelor electronice ale acestuia.
Art.474. - (1) Plutonul din arma apărare NBC aplică pentru asigurarea
protecţiei electronice măsuri tactice, tehnice şi organizatorice.
(2) Măsurile tactice de protecţie electronică se referă, de regulă, la:
a) dispunerea judicioasă a mijloacelor electronice astfel încât să se evite
radiaţia electromagnetică în direcţia inamicului, precum şi perturbarea reciprocă între
acestea;
b) modificarea frecventă a locului de dispunere a mijloacelor electronice
proprii;
c) mascarea şi protecţia fizică a echipamentelor electronice.
(3) Măsurile tehnice de protecţie electronică sunt următoarele:
a) utilizarea mijloacelor cu spectru distribuit;
b) criptarea/secretizarea mesajelor;
c) reducerea puterii de emisie.
(4) Măsurile organizatorice de protecţie electronică, de regulă, cuprind:
a) interdicţia sau limitarea lucrului mijloacelor electronice în regim de emisie;
b) securitatea comunicaţiilor şi/sau transmiterii;
c) controlul electronic al mijloacelor proprii;
d) pregătirea personalului asupra cunoaşterii regulilor de exploatare a
mijloacelor electronice, a efectelor armelor bazate pe radiaţia electromagnetică –
arme cu radio frecvenţă –, precum şi a măsurilor de atenuare şi înlăturare a acestora.
(5) Descoperirea/localizarea, capturarea sau după caz distrugerea mijloacelor
de război electronic ale inamicului – simulatoare, senzori, staţii de bruiaj cu o singură
întrebuinţare, iluminatoare şi telemetre laser – trebuie să se realizeze în orice situaţie,
folosind eficient armamentul şi materialele din dotare.
Art.475. - Misiunile privind protecţia radioelectronică se transmit prin ordinul
de operaţie în care se precizează regulile, procedurile şi caracteristicile de lucru radio
– frecvenţe, indicative, parole.

SECŢIUNEA a 3-a
Contracararea efectelor operaţiilor psihologice ale inamicului

Art.476. - (1) Contracararea efectelor operaţiilor psihologice ale inamicului

presupune măsuri, tehnici şi procedee iniţiate şi aplicate într-o concepţie unitară, în
scopul de a proteja forţele proprii şi populaţia din zona acţiunilor împotriva mesajelor
ostile sau de a reduce impactul acestora.
NESECRET
151 din 185
 NESECRET

(2) Misiunile contracarării efectelor operaţiilor psihologice ale inamicului sunt:

a) menţinerea stabilităţii opiniilor, sentimentelor, atitudinilor şi
comportamentelor militarilor şi populaţiei civile pentru a nu afecta îndeplinirea
obiectivelor stabilite; respingerea şi neutralizarea propagandei inamicului şi
menţinerea unui caracter predominant ofensiv-preventiv al activităţii proprii de
contrapropagandă;
b) consolidarea moralului, a încrederii personalului militar şi opiniei publice
în puterea forţelor proprii de a învinge;
c) subminarea imaginii favorabile, reale sau fictive promovate de propaganda
inamicului despre propriul potenţial; acestea se îndeplinesc prin acţiuni pregătitoare,
preventive şi contracţiuni.
(3) Protecţia psihologică a militarilor plutonului din arma apărare NBC se
organizează şi se desfăşoară pentru:
a) dezvoltarea rezistenţei psihofizice a militarilor la acţiunea factorilor
perturbatori ai luptei, consolidarea încrederii acestora în forţele proprii, comandanţi şi
armamentul din dotare;
b) prevenirea şi combaterea, în rândul forţelor proprii, a descurajării
psihomorale, a stărilor de frică, nesiguranţă şi panică;
c) limitarea şi anihilarea efectelor acţiunilor de influenţare duse de inamic;
d) recuperarea psihică şi refacerea moralului personalului afectat psihic;
e) diminuarea potenţialului psihologic, subminarea voinţei de luptă şi a
capacităţii de rezistenţă ale inamicului.
Art.477. - (1) Factorii care acţionează asupra proceselor psihofizice ale
militarilor pe timpul desfăşurării acţiunilor militare sunt:
a) fizici – zgomote, vibraţii, frigul, căldura, apa, focul, fumul, foamea, setea,
lumina, întunericul, necunoscutul, înălţimea, claustrarea, liniştea, echipamentele de
protecţie individuală NBC, radiaţiile, agenţii biologici şi toxici de luptă;
b) psihosociali – pericolul morţii, panica, conflictele, insuccesul, presiunea
luptei, lipsa de informare, informaţiile contradictorii, frica de prizonierat,
incertitudinea, singurătatea.
(2) Comandantul de pluton trebuie să cunoască aceşti factori şi să acţioneze ca
atare pentru diminuarea efectelor acestora.
(3) Pe timpul desfăşurării acţiunilor militare, comandantul de pluton trebuie:
a) să cunoască permanent situaţia psihologică a acţiunilor militare şi să
precizeze (stabilească) posibilităţile de acţiune în acest domeniu;
b) să promoveze un climat psihosocial favorabil îndeplinirii misiunilor;
c) să organizeze şi să execute informarea oportună şi suficientă a tuturor
subordonaţilor, inclusiv în scopul combaterii zvonurilor şi a acţiunilor de
dezinformare;
d) să asigure folosirea eficientă a mijloacelor tehnice de acţiune psihologică, a
materialelor şi resurselor speciale primite în sprijin.

SECŢIUNEA a 4-a
Mascarea
NESECRET
152 din 185
 NESECRET

Art.478. - (1) Mascarea se execută în scopul:

a) camuflării dispozitivului de luptă, armamentului şi tehnicii militare;
b) ascunderii acţiunilor de luptă;
c) reducerii efectelor ADMCBRN şi ale sistemelor incendiare;
d) asigurării secretului asupra pregătirii şi ducerii acţiunilor de luptă.
(2) Mascarea personalului şi mijloacelor constituie o obligaţie permanentă a
comandantului de pluton şi se execută pe baza ordinelor eşaloanelor superioare.
Art.479. - În toate situaţiile, mascarea se realizează prin:
a) pregătirea în ascuns a acţiunilor de luptă;
b) păstrarea secretului asupra concepţiei şi acţiunilor preconizate;
c) dispunerea dispersată a subunităţilor şi mijloacelor;
d) camuflarea dispozitivelor de luptă, punctelor de comandă, tehnicii militare,
lucrărilor de amenajare genistică şi barajelor;
e) executarea în ascuns a manevrei de forţe şi de mijloace, a deplasărilor şi
regrupărilor;
f) folosirea proprietăţilor naturale de mascare ale terenului, ale întunericului
sau ale altor condiţii de vizibilitate redusă, ale mijloacelor de mascare din înzestrare
şi improvizate;
g) camuflarea personalului şi mijloacelor faţă de aparatura de vedere pe timp
de noapte;
h) vopsirea tehnicii militare în culori adecvate mediului înconjurător;
i) aplicarea măsurilor de mascare radioelectronică, a surselor de lumină şi
reducerea zgomotelor, luminilor şi deplasărilor;
j) folosirea mijloacelor fumigene din înzestrare şi improvizate.
Art.480. - (1) Pentru executarea mascării în cadrul plutonului se folosesc:
a) mijloace de mascare din înzestrare – costume de mascare de vară sau de
iarnă, plase de mascare individuală, foi de cort, complete de mascare pentru
armament şi tehnică, plase de mascare de diferite dimensiuni pentru tehnica militară,
lucrări genistice şi mijloace fumigene;
b) mijloace de mascare din zonă – crengi de copaci, iarbă, stuf, paie, brazde,
pământ şi zăpadă, fără a schimba aspectul zonei.
(2) Pe timpul nopţii, mascarea acţiunilor de luptă se realizează prin:
a) interzicerea aprinderii focului şi a altor surse de lumină - lanterne,
chibrituri, ţigări;
b) camuflarea surselor de lumină ale tehnicii;
c) reducerea zgomotelor, interzicerea convorbirilor, transmiterea ordinelor şi
comenzilor cu voce tare;
d) limitarea deplasărilor şi executarea celor strict necesare în perfectă linişte.
(3) Pentru realizarea camuflării se desfăşoară următoarele activităţi:
a) studierea terenului şi a vegetaţiei existente pentru ca mascarea să nu
contrasteze cu mediul, indiferent de zona în care plutonul desfăşoară acţiunile;
b) camuflarea cu brazde a poziţiei de tragere, precum şi a pământului scos din
acestea împotriva observării terestre şi aeriene a inamicului;
NESECRET
153 din 185
 NESECRET

c) folosirea de către militari a mijloacelor strict necesare; un camuflaj prea

bogat sau precar ar putea atrage atenţia; mijloacele improvizate, crengile, tufişurile,
se vor aduce de pe o întindere cât mai mare pentru a nu demasca dispunerea
militarilor;
d) camuflarea căştilor cu plase de mascare sau, când acestea lipsesc, cu noroi
aplicat în mod neregulat;
e) înlocuirea uniformelor decolorate sau acoperirea cu noroi;
f) mascarea tenului; tenul expus va reflecta lumina atrăgând atenţia
inamicului, de aceea se va folosi machiajul pentru camuflare, chiar şi la tenurile
închise, deoarece şi acestea pot străluci datorită grăsimilor naturale din piele; pentru
aplicarea machiajului se va aplica o combinaţie de două culori în forme neregulate
astfel încât zonele ce pot străluci – fruntea, pomeţii, nasul, urechile, bărbia – se
vopsesc întunecat, zonele cu umbre – în jurul ochilor, sub nas, sub bărbie – se
vopsesc în culori deschise, vopsindu-se şi zonele expuse – ceafa, urechile,
antebraţele, palmele; dacă trusa de machiaj lipseşte, militarii vor folosi noroi sau
cărbune.

SECŢIUNEA a 5-a
Protecţia genistică

Art.481. - (1) Protecţia genistică cuprinde ansamblu acţiunilor şi lucrărilor

genistice planificate şi executate, în folosul propriu, de către toate forţele participante
la desfăşurarea acţiunilor pentru menţinerea capacităţii de luptă, protecţiei
personalului şi protejării tehnicii împotriva loviturilor de orice fel executate de inamic
şi pentru întârzierea şi interzicerea acţiunilor acestuia.
(2) Lucrările complexe şi care necesită pregătire specială se execută de către
forţe specializate.
(3) Protecţia genistică se execută în toate formele acţiunilor de luptă ale
subunităţilor pe baza ordinelor eşalonului superior.
Art.482. - Protecţia genistică se realizează prin:
a) executarea sau refacerea lucrărilor simple de fortificaţii de campanie;
b) executarea barajelor genistice;
c) amenajarea simplă şi asigurarea viabilităţii drumurilor din raioanele
acţiunilor de luptă;
d) camuflarea/ascunderea individuală şi a tehnicii de luptă.
Art.483. - Pe timpul marşului plutonul apărare NBC îşi realizează protecţia
genistică prin:
a) înlăturarea barajelor genistice neexplozive;
b) amenajarea raioanelor pentru halte mici, mari şi odihna de zi/noapte;
c) camuflarea/ascunderea personalului şi tehnicii în marş;
d) executarea lucrărilor pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor atacului cu
ADMCBRN şi sistemele incendiare.
Art.484. - Pe timpul staţionării plutonul apărare NBC îşi realizează protecţia
genistică prin:
NESECRET
154 din 185
 NESECRET

a) amenajarea raioanelor de staţionare;

b) camuflarea/ascunderea personalului şi tehnicii;
c) instalarea barajelor genistice neexplozive pe direcţiile probabile de acţiune
a inamicului;
d) refacerea unor lucrări genistice distruse.

SECŢIUNEA a 6-a
Protecţia EOD

Art.485. - (1) Protecţia EOD reprezintă totalitatea măsurilor stabilite de

structurile EOD şi a acţiunilor desfăşurate de acestea pentru asigurarea operaţiilor
militare specifice luptei armate/de stabilitate şi sprijin şi de protejare a personalului
participant prin neutralizarea şi/sau distrugerea muniţiei neexploadate (Unexploded
Ordonance/UXO), precum şi a dispozitivelor explozive improvizate (Improvised
Explosive Device/IED).
(2) În operaţiile militare protecţia EOD contribuie la întărirea capacităţii
operative a subunităţilor, asigurând coordonarea prevenirii degenerării puterii de
luptă a acestora datorită mijloacelor distructive explozive.
(3) Descoperirea muniţiilor neexploadate şi/sau a dispozitivelor explozive
improvizate se raportează în cel mai scurt timp posibil eşaloanelor superioare.
Raportul trebuie să conţină informaţii cât mai exacte pentru a se stabili şi evita zonele
de risc şi pentru a se aloca resursele EOD necesare.
Art.486. - Militarii care au descoperit un obiectiv suspect a fi dispozitiv
exploziv improvizat trebuie să respecte următoarele reguli:
a) să nu se apropie niciodată de obiectul suspect – pentru a confirma prezenţa
unui dispozitiv exploziv improvizat se vor folosi mijloacele de vedere de la distanţă
din diferite unghiuri; dacă există dubii, militarii se vor retrage şi vor anunţa structura
EOD;
b) să nu atingă obiectul suspect sau să tragă focuri de armă în obiectul
suspect deoarece aceste acţiuni pot declanşa iniţierea unui eventual dispozitiv
exploziv improvizat;
c) să nu ridice fitilul detonant – fitilul detonant este un material exploziv şi
numai prezenţa lui este suficientă pentru a chema echipa EOD;
d) să nu se deplaseze pe traseul firului de comandă a iniţierii deoarece
inamicul plasează fire de tracţiune sau alte dispozitive explozive improvizate sub
firele de comandă a iniţierii;
e) să nu se focalizeze asupra dispozitivului exploziv improvizat descoperit şi
să caute alte dispozitive explozive sau persoana care urmează să declanşeze explozia.
De asemenea, trebuie să adopte o poziţie defensivă pentru a evita atacurile cu

NESECRET
155 din 185
 NESECRET

vehicule în care sunt dispozitive explozive improvizate sau atacurile cu arme de

calibru mic sau cu grenade de aruncător.
Art.487. - În cazul descoperirii muniţiei neexplodate sau dispozitivelor
explozive improvizate se execută:
a) confirmarea incidentului – de la o distanţă de siguranţă sau folosind
posibilităţile de adăpostire din teren, utilizând numărul minim de personal, se caută
indicatorii care denotă prezenţa IED şi anume fire îngropate sau la vedere, antene,
fitil detonant, muniţie explozivă;
b) evacuarea zonei – se evacuează zona pe o distanţă de aproximativ 300 m
sau mai mare, dacă este vorba de o maşină capcană; populaţia se îndrumă în afara
zonei periculoase; în mod aleator se verifică persoanele care părăsesc zona pentru a
împiedica eventual declanşarea dispozitivului exploziv improvizat de către acestea; se
reţin persoanele suspecte pentru a fi interogate; se cercetează cu atenţie în imediata
apropiere a zonei evacuate pentru că este posibil să se descopere alte dispozitive
explozive improvizate;
c) raportarea la eşalonul superior despre obiectul suspect descoperit;
d) împrejmuirea zonei pentru a bloca traficul vehiculelor şi al pietonilor către
dispozitivul exploziv improvizat; se cercetează imediat zona de siguranţă privind
existenţa altor asemenea dispozitive, folosindu-se cât se poate de mult posibilităţile
de adăpostire, se asigură securitatea din toate direcţiile şi se ocupă zona;
e) controlul accesului în zona împrejmuită până la sosirea echipei EOD care
va consilia comandantul de la locul incidentului pentru a lua măsurile
corespunzătoare şi care va neutraliza/distruge muniţia neexplodată sau dispozitivul
exploziv improvizat.

SECŢIUNEA a 7-a
Protecţia antiaeriană

1. Apărarea antiaeriană activă

Art.488. - (1) Apărarea antiaeriană activă a plutonul apărare NBC se

desfăşoară în scopul prevenirii, acoperirii şi apărării dispozitivelor/obiectivelor şi
menţinerii puterii de luptă a forţelor, asigurării securităţii în spaţiul aerian în zona de
responsabilitate a subunităţilor organice împotriva cercetării şi loviturilor executate
din aer, precum şi pentru nimicirea mijloacelor inamicului de atac aerian la joasă
înălţime.
(2) Apărarea antiaeriană activă se realizează prin măsuri generale de siguranţă
antiaeriană, cercetarea spaţiului aerian, înştiinţarea şi prin combaterea mijloacelor de
cercetare şi atac aerian ale inamicului.
Art.489. - (1) Pentru realizarea apărării antiaeriene active împotriva
avioanelor/elicopterelor care acţionează la înălţime mică comandantul de pluton este
obligat să ia următoarele măsuri:
a) să organizeze permanent cercetarea spaţiului aerian în raionul de
dispunere/acţiune;
NESECRET
156 din 185
 NESECRET

b) să ordone măsuri pentru adăpostirea şi mascarea militarilor şi

echipamentelor;
c) să precizeze modul de folosire a armamentului de infanterie individual din
înzestrarea subunităţii şi să conducă executarea focului asupra ţintelor aeriene care
zboară la mică înălţime.
(2) Înainte de începerea acţiunii, pe timpul executării marşului şi în staţionare
întregul personal al plutonului trebuie să fie pregătit pentru a acţiona cu toate
categoriile de armament din dotare.
Art.490. - Pentru ducerea luptei împotriva mijloacelor de atac aerian ale
inamicului militarii sunt obligaţi să:
a) recunoască şi să deosebească tipurile de avioane şi elicoptere proprii de
cele ale inamicului, după aspectul exterior, silueta în zbor şi după însemnele
apartenenţei de stat;
b) execute corect şi repede, la comandă sau din proprie iniţiativă, foc cu
armamentul din înzestrare asupra avioanelor şi elicopterelor care zboară la înălţime
mică;
c) folosească adăpostirile din teren şi să se mascheze cât mai bine.
Art.491. - Pentru cercetarea spaţiului aerian, în cadrul plutonului se numesc
cercetaşi-observatori, care au următoarele misiuni:
a) să observe neîntrerupt spaţiul aerian şi să descopere apariţia ţintelor aeriene
ale inamicului;
b) să determine timpul, direcţia, înălţimea şi viteza de zbor;
c) să determine după auz, noaptea sau în alte condiţii de vizibilitate redusă –
ceaţă, nori denşi şi cu plafon jos – poziţia avioanelor şi a elicopterelor;
d) să raporteze comandantului datele observării şi alte evenimente importante
ce se petrec în spaţiul aerian stabilit – alarma aeriană la subunităţile vecine, desantul
aerian la diferite înălţimi, avioanele inamicului care nu intră în bătaia armamentului.
Art.492. - (1) Cercetaşii-observatori se dispun în apropierea comandanţilor de
subunităţi şi trebuie să fie astfel amplasaţi încât să aibă câmp de vedere circular, cât
mai mare, fără acoperiri pe direcţia probabilă de apropiere a inamicului aerian.
(2) Spaţiul aerian se cercetează permanent, de la dreapta către stânga şi de jos
în sus.
(3) Pe timpul marşului, spaţiul aerian se cercetează circular de către
cercetaşii-observatori numiţi în acest scop şi dispuşi în fiecare autovehicul.
(4) Cercetaşul-observator are în dotare binoclu, busolă, ceas, ochelari de soare,
mijloace de semnalizare optice şi acustice, steguleţe, fluier şi pistol de semnalizare.
(5) Activitatea cercetaşului-observator se desfăşoară în ordinea:
a) observarea spaţiului aerian;
b) descoperirea ţintei aeriene;
c) alarmarea subunităţii.
(6) Procedeele folosite pentru indicarea ţintelor aeriene se vor stabili de către
comandantul care a numit cercetaşul-observator, folosindu-se în acest scop
indicatoarele de pe cadranul busolei.

NESECRET
157 din 185
 NESECRET

(7) Identificarea avionului/elicopterului inamic trebuie să se facă la distanţa

maximă posibilă, pentru a lăsa timp trăgătorilor în vederea pregătirii şi deschiderii
focului.
(8) Avioanele şi elicopterele inamicului se identifică prin direcţia de atac,
deschiderea focului asupra subunităţii proprii sau vecine, paraşutarea sau debarcarea
desantului aerian, silueta şi însemnele apartenenţei de stat de pe fuzelaj, planuri şi
ampenaj.
(9) Alarma trebuie să fie astfel dată încât să fie auzită de toţi militarii din
subunitatea respectivă; când cercetaşul-observator se găseşte la o distanţă mai mare
faţă de subunitate, semnalul de alarmă se transmite din militar în militar.
Art.493. - Detaliile privind apărarea antiaeriană activă se regăsesc în
„F.T./A.A.-2/2, Manualul acţiunilor de apărare antiaeriană executate de către toate
armele din cadrul Forţelor Terestre”.

2. Măsuri de apărare antiaeriană pasivă

Art.494. - (1) Apărarea antiaeriană pasivă8 reprezintă totalitatea măsurilor,

altele decât cele din apărarea antiaeriană activă, întreprinse pentru a reduce la
minimum efectele operaţiilor aeriene ostile.
(2) Măsurile/operaţiile de apărare antiaeriană pasivă se referă la:
a) organizarea legăturilor de înştiinţare/alarmare privind ameninţarea aeriană;
b) planificarea, organizarea şi coordonarea trecerii coloanelor prin punctele
obligate de trecere şi/sau varientarea acestora;
c) distrugerea reperelor/marcajelor instalate/utilizate de către aviaţia
inamicului – surse de iluminare, repere radio/de radiolocaţie – şi a emiţătoarelor de
bruiaj;
d) avertizarea/înştiinţarea şi alarmarea forţelor despre pericolul aerian;
e) dispersarea forţei vii, a tehnicii de luptă şi a mijloacelor de transport;
f) adăpostirea forţelor întrebuinţând proprietăţile naturale ale terenului şi/sau
lucrările genistice;
g) mascarea împotriva cercetării aeriene inamice vizuale, în infraroşu şi prin
radiolocaţie.
Art.495. - (1) Pentru înştiinţarea plutonului apărare NBC privind pericolul
atacului aerian se întrebuinţează avertizările generale de apărare antiaeriană,
avertizările locale de apărare antiaeriană şi avertizarea timpurie directă.
(2) Avertizările privind pericolul atacului aerian se transmit şi recepţionează
prin reţelele de avertizare de apărare antiaeriană special destinate sau prin reţeaua de
conducere.
Art.496. - (1) Avertizările generale de apărare antiaeriană descriu situaţia
privind ameninţarea aeriană probabilă într-o perioadă de timp şi se aplică pentru
întreaga zonă de operaţii.

8
FT/AA/2/2, Manualul acţiunilor de apărare antiaeriană executate de către toate armele din cadrul Forţelor
Terestre, Sibiu, 2004.

NESECRET
158 din 185
 NESECRET

(2) Nivelul avertizării generale de apărare antiaeriană se stabileşte de către

comandantul zonei de operaţii la propunerea ofiţerului cu apărarea antiaeriană.
(3) Avertizările generale de apărare antiaeriană se transmit prin reţeaua de
avertizare de apărare antiaeriană şi prin reţeaua de conducere la toate nivelurile de
comandă şi trebuie să ajungă la toţi militarii.
(4) Nivelurile avertizării generale de apărare antiaeriană sunt prezentate în
tabelul nr.10.

Nivel Caracterizarea ameninţării aeriene

Atacul sau supravegherea, executate de către mijloacele aeriene ostile sau rachete,
sunt iminente sau se vor intensifica – mijloacele aeriene sunt în zona de operaţii sau
ROŞU
în imediata vecinătate a acestei zone, cu o mare probabilitate de a pătrunde în zona
de operaţii.
Atacul sau cercetarea din aer, executată de către mijloacele aeriene ostile, sunt
probabile; aceasta înseamnă că mijloacele aeriene ostile sunt pe un itinerar spre zona
GALBEN
de operaţii sau că, mijloacele aeriene necunoscute, suspecte de a fi ostile, sunt pe un
itinerar ori în interiorul zonei de operaţii.
ALB Atacul sau supravegherea sunt improbabile.

Tabelul nr.10. Nivelurile avertizării de apărare antiaeriană

(5) În procedurile de operare standard ale plutonului apărare NBC sunt

detaliate măsurile ce se vor întreprinde de subunităţi şi militari la primirea
avertizărilor de apărare antiaeriană generală.
Art.497. - (1) Avertizările locale de apărare antiaeriană stabilesc cu certitudine
care este ameninţarea aeriană pentru o parte specifică a spaţiului de luptă.
(2) Avertizările locale de apărare antiaeriană se bazează pe informaţiile şi
rezultatele cercetării propriilor mijloace de apărare antiaeriană; pentru plutonul
apărare NBC avertizarea locală va fi asigurată de către unitatea de apărare antiaeriană
a grupării operative.
(3) Nivelul avertizării locale de apărare antiaeriană se transmite prin aceleaşi
reţele prin care se transmite avertizarea generală de apărare antiaeriană.
(4) Nivelurile avertizării locale de apărare antiaeriană sunt prezentate în tabelul
nr.11.
Nivel Caracterizarea ameninţării aeriene
Ţintele aeriene sunt în zonă sau atacă – răspunsul/reacţia trebuie să fie imediat/
PERICOL
imediată.
Ţintele aeriene sunt în zona de interes, dar nu ameninţă sau sunt la margine zonei,
ATENŢIE
dar este timp pentru reacţie.
LINIŞTE Nu există ţinte aeriene în zonă.

Tabelul nr.11. Nivelurile avertizării locale de apărare antiaeriană

NESECRET
159 din 185
 NESECRET

(5) În procedurile de operare standard ale plutonului apărare NBC sunt

detaliate măsurile ce se vor întreprinde de către subunităţi şi militari la primirea
avertizărilor locale de apărare antiaeriană.
Art.498. - (1) Avertizarea timpurie directă este destinată pentru a alerta
subunităţile care pot fi/sunt ameninţate şi care nu sunt de artilerie şi rachete
antiaeriene.
(2) Avertizarea timpurie directă dezvoltă avertizările locale de apărare
antiaeriană stabilind direcţia principală, dacă platforma aeriană este inamică sau
neidentificată şi, dacă sunt cunoscute, mijloacele cele mai probabil a fi atacate ori
afectate din cadrul forţei sprijinite.
(3) Avertizarea timpurie directă este simplă, rapidă, sintetizată, poate fi
combinată cu avertizarea locală de apărare antiaeriană şi se transmite nemijlocit prin
voce.
(4) Un exemplu de avertizare timpurie directă este „PERICOL ! PERICOL !14
elicoptere atacă dinspre EST asupra forţelor AXEI ALBASTRE”.
(5) În procedurile de operare standard ale plutonului apărare NBC sunt
detaliate măsurile ce se vor întreprinde de către subunităţi şi militari la primirea
avertizărilor.

SECŢIUNEA a 8-a
Apărarea nucleară, biologică şi chimică

Art.499. - (1) Apărarea NBC este o componentă a protecţiei forţelor şi a

sprijinului operaţiilor acestora pentru asigurarea libertăţii de acţiune în mediile cu
riscuri CBRN.
(2) În sens larg, apărarea NBC cuprinde ansamblul activităţilor, măsurilor şi
acţiunilor planificate, organizate, coordonate şi controlate la nivelul comenzilor
pentru protejarea, menţinerea/refacerea capacităţii operaţionale şi amplificarea
capabilităţii forţei în scopul îndeplinirii misiunilor în condiţii/medii CBRN, ale
producerii evenimentelor EADA şi teroriste.
Art.500. - (1) Măsurile de apărare NBC se planifică şi organizează de plutonul
apărare NBC în funcţie de locul, rolul şi misiunile acestora în concepţia eşalonului
superior şi se execută cu forţele proprii şi echipamentele din înzestrare.
(2) Comandantul de pluton răspunde de pregătirea subunităţii pentru a evita,
reduce sau limita consecinţele atacului CBRN sau evenimentelor EADA şi a asigura
supravieţuirea şi îndeplinirea misiunilor în condiţii/medii CBRN, în scopul stabilirii
priorităţilor în realizarea măsurilor de apărare NBC, în raport cu misiunea primită,
personalul, timpul şi echipamentele de care dispune.
(3) Măsurile de apărare NBC sunt:
a) prevenirea/evitarea NBC;
b) protecţia NBC;
c) decontaminarea RBC.

NESECRET
160 din 185
 NESECRET

Art.501. - (1) Prevenirea/evitarea NBC constă în măsurile de apărare activă,

prin care se încearcă distrugea/neutralizarea mijloacelor de întrebuinţare a
ADMCBRN sau întrerupe întrebuinţarea acestor arme de către inamic.
(2) Măsurile de apărare pasivă sunt cele destinate pentru protecţia forţei şi
reducerea impactului pericolelor ADMCBRN asupra susţinerii forţei şi capacităţii
combative; cercetarea şi supravegherea NBC, folosind echipamente şi tehnologii
specifice sunt de o importanţă crucială pentru a evita expunerea accidentală sau
inutilă la contaminare; acestea furnizează informaţii pentru a susţine deciziile
comandantului privind avertizarea şi protecţia forţei; se execută prin misiuni de
observare şi cercetare nemijlocită a zonei, raionului şi itinerarului.
Art.502. - (1) Decontaminarea RBC se realizează când protecţia NBC a eşuat
şi constă în măsuri ce se iau pentru refacerea capabilităţii operaţionale, reducerea
efectelor contaminării RBC, asigurarea supravieţuirii plutonului şi continuarea
îndeplinirii misiunilor primite.
(2) Se realizează prin decontaminare imediată, operaţională, totală şi finală a
personalului, echipamentelor, materialelor, armamentului, tehnicii şi terenului.
Art.503. - (1) EPINBC se folosesc la ordinul comandanţilor de subunităţi şi
din proprie iniţiativă de către fiecare luptător, la primirea semnalului de înştiinţare
despre contaminarea RBC sau când se constată existenţa contaminării în raionul de
operaţie/dispunere.
(2) EPINBC se scot la ordinul comandanţilor şi numai după ce s-a stabilit, cu
ajutorul aparaturii de specialitate, lipsa pericolului contaminării RC, iar după indicii
exterioare lipsa pericolului contaminării B.
Art.504. - (1) Raioanele contaminate R, de regulă, se ocolesc; traversarea se
poate executa, dacă ocolirea nu este posibilă, numai după ce locurile cu debitul cel
mai scăzut al dozei absorbite au fost marcate şi după ce s-au luat toate măsurile de
protecţie individuală şi colectivă necesare.
(2) Respectând regulile de mai sus, trecerea zonelor/raioanelor contaminate R
se execută pe mijloace de transport proprii şi se poate realiza prin traversarea rapidă
sau prin ocolirea raioanelor cu debite mari de radiaţie; traversarea lor după scăderea
debitelor mari de radiaţie se execută utilizând itinerarele cele mai scurte, folosindu-se
EPINBC.
(3) Raioanele contaminate B se vor ocoli; traversarea acestor zone este
ineficientă datorită complexităţii operaţiilor de decontaminare şi tratament şi se
interzice complet în cazul în care se instituie carantina.
Art.505. - Măsurile sanitaro-igienice şi profilactice speciale constau în
respectarea strictă a regulilor de igienă personală şi de folosire a alimentelor şi apei
potabile, decontaminarea tehnicii şi lucrărilor de apărare, menţinerea stării sanitare
corespunzătoare în raioanele de dispunere, izolarea, evacuarea şi dispunerea în
carantină a bolnavilor.

SECŢIUNEA a 9-a
Protecţia împotriva sistemelor incendiare

NESECRET
161 din 185
 NESECRET

Art.506. - (1) Protecţia împotriva sistemelor incendiare se execută de către

plutonul din arma apărare NBC folosind forţele şi mijloacele din înzestrare, precum şi
pe cele din zona de responsabilitate pentru: apărarea împotriva efectelor armelor şi
muniţiilor incendiare; evitarea, controlul, evaluarea, limitarea şi înlăturarea efectelor
incendiilor în raioanele de dispunere şi de acţiune; ieşirea din raioanele în care se
produc incendii masive.
(2) Pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de protecţie împotriva sistemelor
incendiare constă în: descoperirea pregătirii inamicului pentru întrebuinţarea
sistemelor incendiare; prevenirea despre pericolul întrebuinţării de către inamic a
sistemelor incendiare; protecţia nemijlocită a forţelor şi elementelor de dispozitiv
împotriva efectelor întrebuinţării sistemelor incendiare; stabilirea caracterului şi
volumului lucrărilor de limitare şi înlăturare a urmărilor atacului cu arme şi muniţii
incendiare, în funcţie de natura incendiilor, precum şi de forţele şi mijloacele avute la
dispoziţie; limitarea şi înlăturarea urmărilor atacului cu sisteme incendiare.

SECŢIUNEA a 10-a
Protecţia informaţiilor

Art.507. - Protecţia informaţiilor cuprinde ansamblul măsurilor şi acţiunilor

organizatorice, informaţionale şi tehnice luate şi executate în scopul:
a) respectării regulilor de lucru în elaborarea şi exploatarea documentelor,
tehnicii şi materialelor de conducere în secret;
b) păstrării secretului asupra acţiunilor care se pregătesc sau sunt în curs de
desfăşurare, prin accesul limitat, autorizat şi ierarhizat la date şi informaţii;
c) controlul informaţiilor destinate publicului;
d) protecţiei fizice şi criptografice a informaţiilor care se transmit;
e) disimulării informaţionale împotriva cercetării inamicului;
f) penetrării documentelor, materialelor, cifrurilor şi codurilor inamicului.
Art.508. - Conducerea în secret a plutonului cuprinde totalitatea măsurilor şi
activităţilor care se organizează în scopul păstrării secretului asupra pregătirii şi
ducerii acţiunilor de luptă şi se realizează prin:
a) limitarea numărului de persoane care cunosc conţinutul documentelor de
luptă;
b) transmiterea misiunilor la subordonaţi numai în părţile ce-i privesc;
c) respectarea regulilor de întocmire, mânuire şi păstrare a documentelor de
luptă şi a codurilor;
d) cifrarea documentelor;
e) întrebuinţarea aparaturii de secretizare, a tabelelor de convorbiri, indicative
şi semnale, a hărţilor codificate pentru efectuarea comunicărilor prin mijloace de
transmisiuni;
f) educarea întregului personal în spiritul păstrării secretului convorbirilor
prin mijloacele de transmisiuni.

SECŢIUNEA a 11-a
NESECRET
162 din 185
 NESECRET

Protecţia medicală şi sanitară veterinară

Art.509. - Protecţia medicală şi sanitar-veterinară cuprinde totalitatea

activităţilor şi măsurilor referitoare la acordarea primului ajutor, scoaterea răniţilor şi
bolnavilor din dispozitivul subunităţilor, evacuarea lor pentru acordarea ajutorului
medical, prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor, protecţia medicală a subunităţilor
împotriva efectelor ADMCBRN şi sistemelor incendiare, educaţia şi instrucţia
sanitară a militarilor.
Art.510. - (1) Comandantul de pluton poartă răspunderea pentru protecţia
medicală a personalului, organizarea şi acordarea primului ajutor, scoaterea răniţilor
din spaţiul de luptă şi adăpostirea acestora în locuri ferite de focul inamicului, precum
şi asigurarea cu materiale sanitare şi farmaceutice.
(2) El este obligat să:
a) ia măsuri ca răniţii sau bolnavii să nu fie luaţi prizonieri de către inamic,
destinând la nevoie, temporar, militari pentru evacuarea acestora;
b) ia măsuri pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi a degerăturilor;
c) urmărească respectarea măsurilor de siguranţă pe timpul executării
decontaminării;
d) ia măsuri pentru respectarea de către militari a regulilor de igienă
individuală şi să organizeze, la nevoie, spălatul rufelor şi echipamentului;
e) stabilească locul de dispunere a punctului medical şi locurile de adunare a
răniţilor pe timpul ducerii luptei;
f) cunoască şi să ia măsuri pentru asigurarea cu materiale sanitare şi
farmaceutice.
Art.511. - (1) Răniţii şi bolnavii din spaţiul de luptă se strâng pe plutoane la
punctul de adunare răniţi, cu forţele şi mijloacele subunităţilor şi cele primite de la
eşalonul superior; aceştia se evacuează împreună cu armamentul individual, masca
contra gazelor şi lopata mică; în funcţie de destinaţie şi caracteristicile terenului.
(2) Răniţilor şi bolnavilor li se acordă primul ajutor şi ajutorul medical; primul
ajutor se acordă de către militari, sanitari şi echipa medicală pe locul unde au fost
răniţi, în adăposturile sau adăpostirile cele mai apropiate; în cadrul acestui ajutor se
folosesc pachetul cu pansamentul individual, pachetul de decontaminare individuală,
trusele medicale aflate în autovehicule precum şi materialele sanitare şi
medicamentele din genţile personalului sanitar; fiecare militar este obligat să
cunoască modalităţile de acordare a primului ajutor; după acordarea ajutorului
medical, răniţii uşor, apţi pentru luptă se înapoiază în subunităţile din care fac parte.
Art.512. - (1) În condiţiile întrebuinţării ADMCBRN şi sistemelor incendiare,
protecţia medicală prezintă particularităţi determinate de felul îmbolnăvirilor, rănilor
sau intoxicaţiilor – boala de iradiere, arsuri, intoxicaţii specifice agenţilor CBRN, boli
provocate de agenţi patogeni, precum şi de numărul mare de răniţi şi bolnavi care
apar în focare.
(2) Pentru lichidarea urmărilor atacului B se iau măsuri de izolare şi evacuare a
bolnavilor şi suspecţilor de boli contagioase, de depistare a contactelor şi izolare a

NESECRET
163 din 185
 NESECRET

acestora, precum şi de recoltare a probelor de sol, aer, apă sau vectori în vederea
precizării agentului patogen.

SECŢIUNEA a 12-a
Protecţia mediului

Art.513. - Protecţia mediului cuprinde ansamblul de măsuri şi acţiuni ce se

desfăşoară pentru păstrarea echilibrului ecologic, prevenirea şi combaterea poluării,
menţinerea şi ameliorarea factorilor naturali de mediu din zonele de desfăşurare a
acţiunilor militare.
Art.514. - (1) Pe timpul pregătirii şi ducerii acţiunilor militare, comandantul de
pluton ia măsuri de protecţie a mediului pentru:
a) protejarea vegetaţiei sălbatice – flori, puieţi, vegetaţie lemnoasă – de
acţiunea distructivă a personalului şi tehnicii;
b) evitarea tăierii crengilor, copacilor, precum şi a distrugerii mugurilor, în
scopul utilizării lor pentru mascarea forţelor;
c) recuperarea în totalitate a deşeurilor.
(2) Protejarea apelor se realizează prin:
a) interzicerea, în toate situaţiile, a deversării ori împrăştierii substanţelor
chimice periculoase, produselor petroliere sau toxice în apele de suprafaţă;
b) evitarea spălării autovehiculelor, blindatelor, recipientelor sau vaselor
contaminate cu produse chimice, petroliere sau toxice în apele de suprafaţă; această
activitate se execută în locuri special amenajate;
c) oprirea oricăror scăpări sau scurgeri de substanţe poluante şi curăţarea
zonei afectate prin decontaminare mecanică;
d) evitarea traversării cu tehnica a râurilor, lagunelor, şanţurilor sau canalelor
cu apă dacă nu este absolut necesar;
e) protejarea în mod deosebit a surselor, rezervoarelor şi conductelor de apă
potabilă;
f) prevenirea infiltrării apelor reziduale în apele subterane;
g) evacuarea produşilor rezultaţi în urma decontaminării în bazine sau
rezervoare impermeabile;
h) săparea puţurilor absorbante la distanţe cât mai mari de surse de apă;
i) marcarea raioanelor contaminate şi a celor în care s-a executat
decontaminarea pentru prevenirea extinderii contaminării;
j) stabilirea distanţei adecvate de protecţie între sursele de apă şi locul de
dispunere al taberei sau raionului de staţionare a subunităţii;
k) interzicerea depozitării în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale
lacurilor, pe plaje şi pe faleze, baraje, diguri sau în zonele de protecţie ale acestora, a
materialelor şi deşeurilor de orice natură.
(3) Protejarea solului se realizează prin:
a) deplasarea forţelor pe potecile, drumurile şi şoselele existente, evitându-se
efectuarea de noi trasee;
b) evitarea deplasărilor de forţe sau mijloace de transport pe vreme umedă;
NESECRET
164 din 185
 NESECRET

c) evitarea efectuării de lucrări genistice în zonele de importanţă istorică,

arheologică sau în rezervaţii naturale;
d) evaluarea impactului asupra mediului înainte de începerea lucrărilor de
amenajări specifice.
(4) Protejarea atmosferei se realizează prin:
a) reducerea emisiilor mijloacelor de transport, de propulsie şi a
generatoarelor electrice;
b) limitarea funcţionării în staţionare a autovehiculelor, blindatelor şi tehnicii
din dotare în scopul reducerii emisiilor de gaze în atmosferă;
c) evitarea arderii miriştilor, stufărişurilor sau a deşeurilor menajere şi a
deşeurilor rezultate în urma desfăşurării acţiunilor de luptă.

SECŢIUNEA a 13-a
Protecţia muncii

Art.515. - (1) Protecţia muncii se realizează pentru asigurarea integrităţii

personalului participant la acţiune, prin diminuarea riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvirii profesionale.
(2) Protecţia muncii se desfăşoară continuu şi sistematic sub conducerea
comandanţilor şi a persoanelor investite cu atribuţii în acest domeniu şi este
organizată pe baza factorilor de risc, de accidentare şi/sau de îmbolnăvire
profesională care decurg din elementele sistemului de muncă proprii fiecărei
componente a acestuia, executant – sarcină de muncă – echipamente tehnice – mediu
de muncă.
(3) Se va acorda o atenţie deosebită în cazul desfăşurării echipamentelor de
decontaminare şi manipulării instalaţiilor de presiune.

SECŢIUNEA a 14-a
Activitatea de informare şi relaţii publice

Art.516. - (1) Activitatea de informare şi relaţii publice se desfăşoară continuu

şi sistematic pentru asigurarea şi menţinerea unor raporturi favorabile în interiorul
plutonului, cât şi între acesta şi administraţia/serviciile publice, în folosul acţiunilor
militare, precum şi pentru informarea personalului asupra acestor acţiuni.
(2) Activitatea de informare şi relaţii publice, la nivelul plutonului, se
realizează prin:
a) crearea şi menţinerea unei imagini favorabile forţelor proprii;
b) informarea corectă asupra misiunilor subunităţilor, deciziilor politice şi
administrative referitoare la armată şi la problemele de interes pentru acţiunea ce se
desfăşoară;
c) creşterea responsabilităţii pentru îndeplinirea misiunilor;
d) formarea şi dezvoltarea conştiinţei civice.
NESECRET
165 din 185
 NESECRET

SECŢIUNEA a 15-a
Asigurarea geografică

Art.517. - (1) Asigurarea geografică se execută în scopul procurării,

prelucrării şi transmiterii la timp a datelor şi documentelor geografice necesare
pregătirii şi desfăşurării acţiunilor.
(2) Plutonul din arma apărare NBC beneficiază de datele, materialele şi
documentele geografice necesare pregătirii şi desfăşurării operaţiilor militare.

SECŢIUNEA a 16-a
Asigurarea hidrometeorologică

Art.518. - (1) Asigurarea hidrometeorologică se desfăşoară pentru obţinerea,

determinarea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la situaţia hidrologică şi
meteorologică, prognoza hidrometeorologică, fenomenele periculoase sau cu caracter
calamitar, influenţa fenomenelor hidrometeorologice asupra acţiunilor, precum şi
stabilirea măsurilor de protecţie a plutonului pentru pregătirea şi desfăşurarea
acţiunilor proprii.
(2) Plutonul utilizează datele şi informaţiile procurate prin mijloace proprii,
primite de la eşalonul superior sau furnizate de către forţele specializate în asigurarea
hidrometeorologică pe toată perioada pregătirii şi desfăşurării acţiunilor militare.

SECŢIUNEA a 17-a
Asigurarea cu resurse umane

Art.519. - (1) Asigurarea cu resurse umane se desfăşoară pentru completarea

necesarului de personal al plutonului din arma apărare NBC ca urmare a pierderilor
suferite în timpul acţiunilor desfăşurate sau a deficitelor apărute din alte cauze,
înfiinţarea de noi subunităţi.
(2) Asigurarea cu resurse umane presupune elaborarea şi transmiterea cererilor
de completare, primirea, repartiţia şi încadrarea personalului destinat pentru
completări.

SECŢIUNEA a 18-a
Evitarea fratricidului

Art.520. - (1) Evitarea fratricidului cuprinde ansamblul măsurilor şi acţiunilor

stabilite şi desfăşurate pentru evitarea uciderii sau rănirii personalului
subordonat/aliat şi a distrugerii materialelor şi tehnicii din dotarea acestuia de către
forţele proprii; aceasta se obţine prin cunoaşterea permanentă a situaţiei şi a acţiunilor
forţelor proprii, ale eşalonului superior şi ale vecinilor, precum şi printr-o conducere
şi cooperare neîntrerupte.
NESECRET
166 din 185
 NESECRET

(2) Pentru evitarea fratricidului pe timpul acţiunilor militare specifice luptei,

comandantul de pluton ia următoarele măsuri:
a) respectarea principiilor tragerilor prin intervale şi pe deasupra forţelor
proprii;
b) respectarea itinerarelor şi perioadelor stabilite pentru deplasare şi manevră;
c) stabilirea şi cunoaşterea semnalelor de recunoaştere între forţele proprii şi
elicopterele de asalt care sprijină acţiunile unităţii în folosul căreia acţionează
plutonul;
d) cunoaşterea, indicilor de recunoaştere, a itinerarelor de deplasare, a
elementelor de cercetare proprii, atât pe timp de zi cât şi pe timp de noapte şi în alte
condiţii de vizibilitate redusă;
e) stabilirea aliniamentelor de încetare a focului în cadrul planului de pază şi
apărare a raionului de dispunere/acţiune şi respectarea întocmai a acestora.

SECŢIUNEA a 19-a
Asistenţa juridică

Art.521. - (1) Asistenţa juridică asigură respectarea în acţiunile de luptă a

cerinţelor legilor ţării, regulamentelor militare şi ale dreptului internaţional umanitar
aplicabil în conflictele armate; aceasta trebuie să realizeze concordanţa dintre
cerinţele militare şi restricţiile impuse, îndeplinirea misiunilor fără încălcarea
normelor de drept, limitarea pierderilor colaterale în raport cu aşteptările,
discriminarea în selectarea obiectivelor şi proporţionalitatea între mijloacele şi
metodele folosite în raport cu necesităţile militare.
(2) Prin asistenţa juridică se amplifică demnitatea, onoarea şi prestigiul moral
ale personalului plutonului, implicit victoria acestuia, prin eliminarea crimelor,
distrugerilor şi suferinţelor inutile.

SECŢIUNEA a 20-a
Asistenţa religioasă

Art.522. - (1) Asistenţa religioasă se execută în scopul cultivării valorilor

religios-morale, patriotice, etice şi civice în vederea realizării şi menţinerii unui nivel
ridicat al moralului întregului personal al plutonului.
(2) Asistenţa religioasă se realizează prin pastoraţie individuală adecvată,
predică şi slujbe religioase în vederea îmbărbătării militarilor, fortificării voinţei,
curajului, sentimentului patriotic şi întăririi credinţei acestora.

CAPITOLUL XI
Proceduri standard de operare

NESECRET
167 din 185
 NESECRET

Art.523. - (1) Procedurile standard de operare/PSO reprezintă un ghid de

pregătire şi executare a operaţiilor şi standardizează modul de executare a
activităţilor, procedurilor şi responsabilităţilor atât a elementelor din organica
plutonului din arma apărare NBC cât şi a celor primite ca întărire/în sprijin.
(2) PSO acoperă doar operaţiile din timp de război care se execută după
dislocare şi nu repetă concepţia sau tehnicile oferite de regulamente şi manuale; se
aplică pentru toate forţelor plutonului.
(3) În cadrul PSO pot fi introduse toate regulile şi precizările pe care
comandantul plutonului le consideră importante şi necesare pentru buna desfăşurare a
operaţiilor.
Art.524. - Documentele de referinţă pentru PSO, cu toate anexele, includ
prevederile curente ale reglementărilor şi regulamentelor în vigoare.
Art.525. - Propunerea – comandantul plutonului este cel care propune şi
asigură respectarea prevederilor stabilite prin PSO, monitorizând diseminarea şi
implementarea acestora la subunităţi şi elementele primite ca întărire/sprijin.
Art.526. - (1) Modificările vor fi propuse comandantului de pluton de către
comandanţii de subunităţi.
(2) Modificările PSO pot fi temporare – valabile numai pentru o anumită
misiune sau perioadă de timp – şi permanente.
(3) Modificările PSO rezultate din ordinele de operaţii primite au prioritate; în
acest caz nu este necesară aprobarea comandantului eşalonului superior; după
executarea misiunii se va analiza dacă modificarea rămâne permanentă.
Art.527. - (1) Intenţiile comandantului reprezintă enunţarea ideilor principale
rezultate din analiza situaţiei şi sunt difuzate de către comandant cu două eşaloane
mai jos.
(2) Schemele nu trebuie să fie restrictive.

CAPITOLUL XII
Dispoziţii finale

Art.528. - (1) Prezentul manual intră în vigoare la data de 01.11 2006.

(2) La aceeaşi dată se abrogă „Manualul pentru luptă al plutonului de apărare
nucleară, biologică şi chimică”, provizoriu, intrat în vigoare cu nr. I. 4395 din 20.11
2002.
Art.529. - Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezentul manual.
Art.530. - Manualul va fi tipărit şi difuzat prin grija Structurii Instrucţie şi
Doctrină din Statul Major al Forţelor Terestre, până la mari unităţi, unităţi şi instituţii
militare de învăţământ.

COMANDANTUL CENTRULUI DE PREGĂTIRE

PENTRU APĂRARE NBC „MUSCEL”
NESECRET
168 din 185
 NESECRET

(şi Inspector pentru Apărare NBC)

Colonel
Tudorel RADU

Anexa nr. 1

ABREVIERI

ACNBC = Autoturism pentru Cercetarea Nucleară, Biologică şi

Chimică.
ADMCBRN = Arme de Distrugere în Masă Chimice, Biologice,
Radiologice şi Nucleare.
ADP = Autospeciala pentru decontaminarea personalului.
ADTT-4 M = Autospeciala pentru decontaminarea tehnicii şi terenului tip
4 modernizat.
Ameninţarea CBRN = Ameninţarea Chimică, Biologică, Radiologică şi Nucleară.
Apărare NBC = Apărare Nucleară, Biologică şi Chimică.
AUE = Asistenţa umanitară externă.
B = Biologic.
CB = Chimic şi Biologic.
CBRN = Chimic, Biologic, Radiologic şi Nuclear.
CBRNE = Accidente Chimice, Biologice, Radiologice şi Nucleare şi a
celor provocate de Exploziile de mare putere.
Cc. NBC = Cercetare Nucleară, Biologică şi Chimică.
CONOP = Control operaţional.
DAM = Detaşamentul de asigurare a mişcării.
DFC = Dispozitiv de fumizare circular.
DFL = Dispozitiv de fumizare liniar.
DFS = Dispozitiv de fumizare semicircular.
DMB = Detaşamentul mobil de baraje.
DMDA = Debite mici ale dozelor absorbite.
DSE = Detaşamentul de salvare-evacuare.
EADA = Emisii Altele Decât Atacul.
EPINBC = Echipamente de Protecţie Individuală Nucleară, Biologică şi
Chimică.
NESECRET
169 din 185
 NESECRET

FRAGO = Ordin Fragmentar.

FS = Forţe de Sprijin.
MIFT-TC = Misiune, Inamic, Forţe proprii, Teren-Timp la dispoziţie şi
Civili.
MPE = Muniţie, Pierderi, Echipament.
MTI = Materiale Toxice Industriale.
NOPINBC (0-4) = Nivel Optim de Protecţie Individuală Nucleară, Biologică şi
Chimică (0-4).
OSI = Operaţii de sprijin intern.
OSS = Operaţii de stabilitate şi de sprijin.
OPROD = Ordin de operaţii.
PAL = Punctul de aprovizionare de luptă.
PAR = Punctul de adunare a răniţilor.
PC = Punct de comandă.
PCF = Punct de conducere al fumizării.
PICL = Pregătirea Informativă a Câmpului de Luptă.
PFB = Punctele de fumizare de bază.
PFS = Punctele de fumizare suplimentare.
PONBC = Post de Observare Nucleară, Biologică şi Chimică.
PSO = Proceduri standard de operare.
R = Radioactiv.
RBC = Radioactiv, Biologic şi Chimic.
RF = Rezerva de fumizare.
SSANBC = Sistemul de Supraveghere şi Avertizare NBC.
SCTI = Substanţe Chimice Toxice Industriale.
TABCNBC = Transportor Amfibiu Blindat pentru Cercetare Nucleară,
Biologică şi Chimică.
ZI = Zonă de Interes
WARNO = Ordinul preliminar/de avertizare.

NESECRET
170 din 185
 NESECRET

Anexa nr. 2
(art. 20)
ORDIN PRELIMINAR
(o variantă)

Plutonul 2 Dc.
Cota 470,4 (FS 0440)
161300Z august 2005

ORDIN PRELIMINAR Nr. 02

Referinţe: WARNO nr. 02 al Cp.10 Ap.NBC. Hărţi 1:100.000

Timp operativ: local

1. SITUAŢIA
a. Inamicul cu mari unităţi din C.11 A a fost oprit temporar de forţele proprii
pe un aliniament situat la 40 km NE de localitatea MIHAESTI; în prezent, forţele de
pe direcţia principală de efort/C.11 A au trecut la consolidarea aliniamentului atins în
timp ce marile unităţi din forţele de sprijin nemijlocit al efortului principal se
deplasează către aliniamentul de contact în vederea introducerii în luptă şi reluării
ofensivei în următoarele 24 ore, cu lovitura principală, probabil pe direcţia
MIHĂEŞTI (FS 1148), STÂLPENI (FS 0038), SCHITU GOLEŞTI (FS 0030);
inamicul dispune de muniţie nucleară şi chimică şi probabil o va întrebuinţa în zona
noastră de responsabilitate.
b. Bg.10 Mc. trece la apărare pe poziţii în cadrul forţelor de sprijin nemijlocit
al efortului principal ale C.10 A, cu misiunea de a interzice pătrunderea inamicului

NESECRET
171 din 185
 NESECRET

dincolo de limita dinainte a apărării şi de a asigura condiţiile necesare pentru

executarea contraloviturii de către C.10 A.

2. MISIUNEA
Plutonul 2 Dc. care asigură sprijinul decontaminării al acţiunilor Bg.10 Mc.
execută ......

3. EXECUŢIA
a. La ajungerea în raionul cu centrul la cota 470,4 (FS 047404), comandantul
plutonului începe redactarea ordinului de operaţie.
b. NOPINBC-1 (nivel optim de protecţie individuală) începând cu 162000.
c. Unităţile Bg.10 Mc. (B.12,14,16) încep deplasarea din raionul de staţionare
la 161430.
d. Planificarea timpului:
161630 – 161830 – executarea recunoaşterilor cu comandanţii de grupe.
161700 – finalizarea organizării siguranţei nemijlocite.
161800 – distribuirea muniţiei şi alimentarea tehnicii.
162300 – transmiterea ordinului de operaţie.
170500 – raportarea deciziei comandanţilor de grupe.
170530 – 171130:
- Gr.1 Dc. Arm. Th. L. execută ...........................................
- Gr.2 Dc. Arm. Th. L. execută ............................................
- Gr. Dc. Pers. execută .........................................................
- Gr. Dc. Med. execută .........................................................
- Gr. Ctr. Cont. execută ........................................................
172200 – gata de luptă.

4. SPRIJINUL LOGISTIC
Nu sunt modificări.

5. COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE
Cele cunoscute.

COMANDANTUL PLUTONULUI 2 DECONTAMINARE RBC

Lt.
...............................................

LUAT LA CUNOŞTINŢĂ

- Gr.1 Dc. Arm. Th. L. ...........................................

- Gr.2 Dc. Arm. Th. L. ............................................
NESECRET
172 din 185
 NESECRET

- Gr. Dc. Pers. .........................................................

- Gr. Dc. Med. .........................................................
- Gr. Ctr. Cont. ........................................................

Anexa nr. 3
(art. 24)
ORDIN DE OPERAŢII
(o variantă)

Plutonul 2 Cc.NBC
Cota 543,5 (FS 895807)
200630Z mai 2005

ORDIN DE OPERAŢIE Nr. 04

Referinţe: - Hărţi U.T.M. 1:50.000, Ed. I 2000;

- OPORD nr. 04 al B. 300 I.
Timp operativ: ZULU (sau local)
Organizarea pentru misiune:
Subunitatea (structura) Dotarea
Comanda Pl. Cc.NBC 1 TABCc.NBC
Gr. 2 Cc. NBC 1 TABCc.NBC
Gr. 3 Cc. NBC 1 TABCc.NBC
Gr. 4 Cc. NBC 1 TABCc.NBC

1. SITUAŢIA:
a. Inamicul
1. Dispunere, compunere, putere de luptă:
Dispunere: ..........................................................
Compunere: .......................................................
Putere de luptă: ................................................
2. Posibilităţi:
2.1. Situaţia nucleară. Forţele inamicului au posibilitatea de a întrebuinţa
explozii nucleare de până la .... kt. În zona de operaţii ...... inamicul dispune de
NESECRET
173 din 185
 NESECRET

următoarele mijloace de întrebuinţare: rachete, artilerie şi aviaţie, ...... capabile să

lovească întreaga zonă de operaţii cu puterii cuprinse între ....kt şi ... kt.
2.2. Situaţia biologică. Forţele inamicului dispun de .... şi mijloace de
întrebuinţare a ....... dar probabil aceşti agenţi patogeni nu vor fi folosiţi în cadrul
zonei de operaţii. Toxinele au fost întrebuinţate de forţele inamice în zona ..........
2.3. Situaţia chimică. Forţele inamicului au folosit/nu au folosit ........ în
timpul atacurilor recente împotriva trupelor proprii. Cercetarea indică faptul că forţele
inamicului dispun/nu dispun de ........ care pot fi întrebuinţate cu .........
2.4. Fumul de mascare şi mijloacele incendiare. Forţele inamicului au
întrebuinţat/nu au întrebuinţat fumul de mascare punând accentul pe generarea
fumului şi mascarea blindatelor, folosirea fumului de tip ..... şi fumuri pe baza de ....
atât în operaţiile ofensive cât şi în cele de apărare în scopul ..........................
Mijloacele incendiare au fost folosite/nu au fost folosite în timpul recentelor operaţii
ofensive pentru ............................................. şi pentru a ……………............................
b. Trupele proprii
1. Misiunea eşalonului superior ..........................................................
2. Intenţia comandantului ....................................................................
3. Concepţia .........................................................................................
4. Subordonări şi resubordonări .........................................................

2. MISIUNEA:
Plutonul cercetare NBC asigură sprijinul operaţiilor B.300 I.

3. EXECUŢIA:
a. Intenţia
Scopul acestor acţiuni de luptă este de a ...........
b. Concepţia
Pl.2 Cc. îşi va îndeplini misiunea executând următoarele operaţii de sprijin ..
Manevra ..................................................................................................
Plutonul va fi sprijinit de .........................................................................
Apărarea antiaeriană ................................................................................
Protecţie genistică ....................................................................................
c. Misiunile şi sarcinile subunităţilor pentru executarea manevrei:
Gr.1 Cc. ....................;
Gr.2 Cc. ....................
d. Misiunile şi sarcinile pentru subunităţile date în sprijin:
Gr.3 Cc. ....................;
Gr.4 Cc. ....................
e. Instrucţiuni de coordonare:
(1) Comandantul Pl.2 Cc. se găseşte pe timpul luptei la .....................
(2) Ordinea de desfăşurare a activităţilor:
a) amenajarea genistică a raionului de dispunere ........................................;
b) instalarea ..................................................................................................
(3) Priorităţi în executarea misiunilor/lucrărilor ..............................................
NESECRET
174 din 185
 NESECRET

(4) NOPINBC-1, începând cu 202100.

(5 Ameninţarea NBC
(6) Gradul de expunere operaţional:
(7) Calculul timpului:
200730 – 200930 – recunoaşterea cu comandanţii de grupe;
200090 – primirea şi distribuirea materialelor de …;
201000 – transmiterea ordinului de operaţie;
201400 – raportarea deciziei de către comandanţii de grupe;
201430 – completarea cu muniţie şi CL;
201600 – 201800 – inspecţia comandantului plutonului.
201830– gata de luptă.

4. SPRIJINUL LOGISTIC:
Completarea cu materiale se realizează în raioanele de dispunere.
Cp.Log./Bg. ..... dispusă la FS 929826 (intersecţia de drumuri); PAL se află
dispus la .............
Itinerar de aprovizionare: FS 890812, FS 906831, FS 929820.
Materialele de resortul apărării NBC: .......
Hrănirea – pe timpul ducerii luptei se asigură hrană rece.
Axul de evacuare FS 8987921, FS 911803, FS 925818.
RATD/Bg. .... dispus la FS 925818.
Evacuarea răniţilor se execută prin grija .........................................
Punctul de adunare răniţi/P.A.R. – 50 m V de locul de …. (FS 899808). Pe
timpul nopţii P.A.R. se marchează cu lumină roşie.
Spitalul de campanie este dispus la FS 930827.
Prizonierii de război se dispun la ...................

5. COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE:
a) comandă şi control:
P.C./Bg. .... la FS 903801.
P.C./Cp. ... la FS 883801.
P.C./Pl.2 Cc. la cota 175,8 (FS 895807).
Succesiunea la comandă: Cdt. Gr.2 Cc., Cdt. Gr.3 Cc., Cdt. Gr.4 Cc.
b) comunicaţii:
Până la începerea misiunilor se vor folosi numai mijloacele de legătură prin
fir şi agenţi de legătură.
Indicative: C-da Cp.1 Cc.NBC – PALTINUL 3;
C-da Pl.2 Cc. NBC – ARINUL 1;
Gr.2.Cc. – ARINUL 2;
Gr 3.Cc. – ARINUL 3;
Gr.4.Cc. – ARINUL 4.
Frecvenţe: de bază – 31.600 KHz;
de rezervă – 36.775 KHz.
Semnale:
NESECRET
175 din 185
 NESECRET

a) de conducere:
“Solicit intervenţia” – CS2st.V;
“Aprob regruparea în raionul stabilit” – CS1st.V.
c) de alarmare şi avertizare în caz de pericol/urgenţă:

Tipul de SEMNALE Prin mijloace

Nr.
pericol/ de
crt. Acustice de alarmare Vizuale de avertizare
urgenţă transmisiuni
(1) Sunete neîntrerupte de (1) Fanion / panou de
sirenă timp de 1 min. culoare roşie în formă
(2) Succesiune de semnale de pătrat.
Despre întrerupte de claxon, fluier, (2) Ducerea braţelor
iminenţa goarnă sau alte instrumente lateral sus cu palmele 1111
1.
atacului de suflat în raportul 3:1 (3 orientate în jos şi
aerian. secunde semnal şi 1 secundă balansarea trunchiului
pauză). lateral stânga-dreapta.
(3) Voce: “ATAC (3) Idem cu
AERIAN” fanioane/panou.
(1) Sunete neîntrerupte de (1) Fanion / panou de
Despre
sirenă. culoare neagră în formă
iminenţa sau
(2) Succesiune de semnale de triunghi.
descoperirea
întrerupte de claxon, (2) Trecerea măştii
contaminării
trompetă, bătăi în metal sau contra gazelor în poziţia
radioactive,
alte obiecte în raportul de “de luptă” şi luarea
biologice sau
1:1 (1 secundă semnal şi 1 măsurilor de protecţie 2222
chimice/RBC
2. secundă pauză) NBC.
ca urmare a
(3) Voce: "GAZE, GAZE, (3) Ducerea braţului
întrebuinţării
GAZE"*, în cazul stâng sus şi flexia
ADMCBRN
contaminării chimice sau repetată a antebraţului
sau
biologice. până la atingerea
producerii
(4) Voce: "RAD, RAD, capului.
evenimentelor
RAD"*, în cazul Idem cu fanioane /
EADA.
contaminării radioactive. panou.
(1)Voce:
Revenirea la
“SALVATORUL”
starea
(2) Sunet constant de sirenă 3333
anterioară
3. pentru 1 minut sau sunete
transmiterii
neîntrerupte de claxon,
semnalelor de
fluier, goarnă sau alte
alarmare.
instrumente de suflat.

COMANDANTUL PLUTONULUI 2 CERCETARE NBC

Lt.
............................................................

LUAT LA CUNOŞTINŢĂ

NESECRET
176 din 185
 NESECRET

- Gr.2 Cc. NBC .........................................................

- Gr.3 Cc. NBC. .........................................................
- Gr.4 Cc. NBC. .........................................................

Anexa nr. 4
(art. 26)
ORDIN FRAGMENTAR
(o variantă)

Plutonul 1 Dc.Th.L.
Cota 658,7 (FS 0035)
180900Z August 2005

ORDIN FRAGMENTAR Nr. 03

Referinţe: OPORD nr.01 al Cp.2 Dc.;

Timp operativ: local.
Organizarea pentru misiune:
Nu sunt modificări.

1. SITUAŢIA:
Nu sunt modificări.
2. MISIUNEA:
Nu sunt modificări.
3. EXECUŢIA:
Plutonul 1 Dc.Th.L. intervine pe comunicaţia ....... în scopul ...........................
4. SPRIJINUL LOGISTIC:
Nu sunt modificări.
5. CONDUCEREA:
Nu sunt modificări.

COMANDANTUL Pl. 2 Dc. Th. L,

Lt.
..................................................................

NESECRET
177 din 185
 NESECRET

LUAT LA CUNOŞTINŢĂ

- Gr.1 Dc.Th.L. .........................................................

- Gr.2 Dc.Th.L. .........................................................
- Gr.3 Dc.Th.L. .........................................................

Anexa nr. 5
(art. 27)

ORDIN FRAGMENTAR
(o variantă)

Plutonul 2 Dc.Th.
Cota 658,7 (FS 0035)
180900Z August 2001

ORDIN FRAGMENTAR Nr. 05

Referinţe: OPORD nr. 01 al Cp.2 Dc.

Timp operativ: local
Organizarea pentru misiune: (dacă sunt schimbări).

1. MISIUNEA:
Intenţia comandantului:

MATRICEA DE EXECUŢIE PENTRU SPRIJIN NBC

Nr.
ETAPA/MISIUNEA
crt.
1. AMENINŢAREA NBC
2. AMENINŢAREA STABILITĂ
3. RAIOANE DE DECONTAMINARE
4. PUNCT DE CONTACT
5. GRUPA
6. GRUPA
7. GRUPA
8. NOPINBC
9. GR. EXP OPERAŢIONAL

NESECRET
178 din 185
 NESECRET

COMANDANTUL Pl. 2 Dc. Th.

Lt.
..................................................................

LUAT LA CUNOŞTINŢĂ

- Gr.1 Dc.Th. ............................................

- Gr.2 Dc.Th. .........................................................
- Gr.3 Dc.Th. .........................................................

Anexa nr. 6
(art. 105)
RAPORT
PRIVIND PRELEVAREA DE PROBE CONTAMINATE
RADIOACTIV, BIOLOGIC ŞI CHIMIC (RBC)

1. NUMĂR DE IDENTIFICARE: ......................................................................

2. DATA, ORA ŞI MINUTUL PRELEVĂRII: ...................................................

3. GRADUL, NUMELE, PRENUMELE/UNITATEA CARE A EFECTUAT

PRELEVAREA: ............................................................................................................

4. TIPUL/PROBA: ........... de mediu ............ produs biologic ...........

simplă ......... multiplă .......... de aer .......... suprafaţă .......... solidă .........
lichidă ........... metodă de prelevare ........ mediul de prelevare.

5. RAŢIUNEA PRELEVĂRII (ca urmare a): .......... atacului ......... alarmei

despre contaminarea RBC ........ bolii/decesului ............... cercetării.

6. TIMPUL DE EXPUNERE: ... ore: ... zile: ... săptămâni: ......... necunoscut.

7. LOCUL: ..................................... oraşul ...........................

................................. coordonate ....................
a. TERENUL: ......... şes ......... dealuri .......... munţi .......... deşert ......... junglă
....... stepă ........... copaci ........... iarbă ........... ţărm/mal .......... râu ........... ocean/mare.
b. VREMEA: ..... senin ...... înnorat ...... ploaie ...... ceaţă ...... zăpadă ...... praf.
c. VÂNTUL: ......... uşor ............. puternic .............. furtună ....... lipseşte.
d. MIROS: ...... plăcut ...... înţepător ...... (de) piper ...... (de) floare ....... iritant
....... lipseşte.

8. COMENTARII : ..............................................................................................
...............................................................................................................................
...............................................................................................................................
NESECRET
179 din 185
 NESECRET

...............................................................................................................................

9. DATE DESPRE ATAC: ............... procedeul de atac: ................; ......artilerie

................... rachete .................... bombe de aviaţie ....................... pulverizare din aer
................. aruncătoare .............. grenade ............... alte metode (descrie) ....................
a. EXPLOZIE: ............. aeriană (înălţimea ............/m); .............. circumferinţă
(mărime ........... distanţă ................).
Descriere ......................................................................................................
b. DENSITATE: ...... fum ...... ceaţă ...... praf ...... ploaie ....... invizibil.
Descriere .......................................................................................................
10. PROBE DE MEDIU: ... de sol ... de apă ... de vegetaţie ... de aer ... altele.
Descriere ...................................................................................................

11. PRODUSE BIOLOGICE: ........ (boală) acută ...... convalescenţă ...... expus,
fără boală ...... post-mortem ........ în observaţie.

12. COMENTARII: ......................................................................................

13. RĂNIŢI: Numărul de identificare ................. unitatea .........................

sexul ......... M ..... F

14. INDICII/SIMPTOME: bruşte ................. durata .....................................

CAPUL: ........ febră ........ rece ...... durere ....... înroşirea obrajilor .... ameţeală
.... pierderea cunoştinţei ..... comă ..... halucinaţii.
OCHII: ..... sensibili la lumina soarelui ....... dureri ...... lăcrimare ...... căderea
pleoapelor .... imagini duble .... imagini confuze .... pupile mărite ... pupile micşorate.
NASUL: .... secreţii abundente ..... sângerare.
GÂTUL: ..... dureri ..... uscăciune .... salivaţie ..... spută cu sânge .... răguşeală
.... dificultăţi de vorbire.
RESPIRAŢIA: ............. dificultăţi de respiraţie ............. respiraţie şuierătoare
(inspiraţie/expiraţie) ......... durere/disconfort în coşul pieptului .........._tuse.
INIMA: ......... bătăi puternice sau accelerate .................. neregulate.
GASTROINTESTINALE: ....... pierderea apetitului ....... greaţă ........ vomitat
frecvent ....... diaree frecventă ...... vomitat cu sânge ...... diaree cu sânge.
URINA: .......... urină cu sânge .......... imposibilitate de a urina.
SISTEMUL MUSCULAR ŞI OSOS: ...... dureri în regiunea gâtului ....
sensibilitate a muşchilor ..... crampe musculare ...... slăbiciune ..... paralizie
(descrie): .............................................................................................................; ..........
convulsii ..... durere .... frisoane .... durere musculară .... dureri ale spatelui ..... dureri
generale.
PIELEA: ....... eczemă ....... înroşire ....... mâncărime ...... vezicaţii ....... durere
...... amorţeală ..... transpiraţie abundentă.
15. COMENTARII: ..........................................................................................
...........................................................................................................................
NESECRET
180 din 185
 NESECRET

.........................................................................................................................

Anexa nr. 7
(art. 107)

RAPORT DE LIVRARE A PROBELOR

CĂTRE:
_______________________________________________________________
____________________________________________________________________
PENTRU INFORMAREA: _________________________________________
_______________________________________________________________
CLASIFICARE:
SECRET DE STAT PENTRU: ____________________________________
STRICT SECRET PENTRU: ______________________________________
SECRET PENTRU: ______________________________________________
SECRET DE SERVICIU PENTRU: _________________________________
(NOTĂ: Instituţiile vor fi incluse dacă mesajul va fi SECRET)
SUBIECTUL: PRELEVAREA DE PROBE CB.
REFERINŢE: __________________________________________________
GRUPUL DATĂ-TIMP(DDTTTT): (timpul din zonă) ................... ZULU LLL
(luna) ....... (anul)//
1. INFORMATII:
A. DATA TRANSPORTULUI: 11 IAN 85
B. MOD DE TRANSPORT: AIREXPRESS
C. PROGRAMUL TRANSPORTULUI:
DE LA: IAŞI ............ (ZZOOMM) Z ............ (luna, litere mari) ......... (anul,
două cifre)//
La: BUCURESTI .................. (ZZOOMM) Z ................... (luna, litere
mari) ........... (anul, două cifre)//
D. DESTINATIA: AEROPORTUL BĂNEASA
E. TIMPUL DE SOSIRE ESTIMAT: 11 2010 Z IAN 85.
2. CERERI SPECIALE DE MANIPULARE: GHEAŢĂ USCATĂ INCHISĂ
ÎN CONTAINER.

NESECRET
181 din 185
 NESECRET

3. TRANSPORTUL CONSTĂ DIN 2 LĂZI FRIGORIFICE: (1 PENTRU .......

ŞI 1 PENTRU ................................... CONŢINÂND ŞASE MOSTRE, TOATE
PROBELE LICHIDE SUNT ÎN TUBURI DE POLIPROPILEN ŞI AU FOST CU
GRIJĂ ÎMPACHETATE PENTRU A SE EVITA SPARGEREA.
URMĂTOARELE MOSTRE SUNT INCLUSE ÎN TRANSPORT:
REFERINŢELE DE MESAGERIE PENTRU ZBORUL TH-8501
MOSTRA: BANGKOK DDTTTTZ IAN 85 02-00
NUMĂRUL: 1AG
TH-850102-005AG
4. ROMÂNIA A STABILIT CĂ ACEST TRANSPORT ESTE EXECUTAT
DE TAROM.

NESECRET
182 din 185
 1
ŢINTA DE FUMIZARE

2
DESCRIEREA ŢINTEI

POZIŢIA ŢINTEI

3
(COORDONATE UTM)

4
SISTEM EO (electrooptic)

MIJLOACE DE

5
ÎNTREBUINŢARE

183 din 185

NESECRET
NESECRET

6
TIP DE FUM
7

PRIORITATE
8

(în metri/L x l)MĂRIMEA ŢINTEI

FOAIE DE LUCRU (LISTĂ) PENTRU ŢINTELE DE FUMIZARE

OBSERVAŢII
(art. 348)
Anexa nr. 8.
 NESECRET

Anexa nr. 9.

ACORDURI DE STANDARDIZARE IMPLEMENTATE

STANAG DENUMIRE EDIŢIA
STANAG 2002 NBC Semne de avertizare pentru marcarea zonelor
de teren contaminat, completelor de echipa- ediţia 8
mente, de aprovizionare şi de depozitare.
STANAG 2014 TOP Ordine de operaţii şi anexe. ediţia 8
STANAG 2150 NBC Standard de eficienţă pentru apărarea NBC. ediţia 6
STANAG 2353 NBC Evaluarea capabilităţii de apărare NBC. ediţia 4
STANAG 2047 NBC Alarme în caz de pericol/urgenţă despre
contaminare sau atac (numai atac NBC şi ediţia 7
aerian).
STANAG 2984 NBC Nivelurile graduale de ameninţare NBC şi
măsurile de protecţie adecvate. ediţia 4
STANAG 2112 NBC Cercetarea nucleară. biologică şi chimică. ediţia 4
STANAG 2103 NBC, Raportarea exploziilor nucleare, atacurilor
ATP-45 (B) chimice şi biologice, prognozarea pericolelor
(avertizare, zone de risc/contaminate) – ediţia 7
manualul operatorului.
STANAG 2083 NBC Ghidul comandanţilor privind expunerea
colectivă a personalului la radiaţii nucleare. ediţia 6
STANAG 2352 NBC Echipamente şi materiale de apărare
nucleară, biologică şi chimică (NBC) – ediţia 4
orientări operaţionale.
STANAG 2367 NBC Glosar NATO cu termeni şi definiţii NBC. ediţia 4
STANAG 2499 NBC, Influenţa purtării echipamentelor de protecţie
ATP-65 individuală asupra capabilităţii de luptă
(performanţei) a individului şi unităţii, în ediţia 1
acţiunile militare.
STANAG 2910 NBC, Metodologia evaluării pierderilor şi a
AXP-6(A) distrugerilor probabile cauzate de exploziile ediţia 5
nucleare – NBC-5N(A) – pentru învăţământ.
AXP-7 (A) Metodologia evaluării influenţelor purtării
echipamentelor de protecţie individuală NBC
asupra capabilităţii de luptă a luptătorului şi ediţia 1
unităţii, pe timpul exerciţiilor/aplicaţiilor/
manevrelor – pentru învăţământ.
AXP-8 Metodologia evaluării pierderilor probabile ediţia 1
în personal cauzate de atacul chimic – NBC –
NESECRET
184 din 185
 NESECRET

5N(A) – pentru învăţământ.

STANAG 2426 NBC Metodologia controlului contaminării ediţia 2
radioactive, biologice şi chimice (RBC).

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. F.T.-1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, ediţie 2004.

2. F.T.-2, Manualul pentru organizarea de stat major şi operaţii ale Forţelor
Terestre, Bucureşti, ediţie 2005.
3. F.T./NBC.-2, Manualul pentru luptă al batalionului de apărare NBC,
Bucureşti, ediţie 2005.
4. F.T./NBC.-3, Manualul pentru luptă al companiilor de apărare NBC,
Bucureşti, ediţie 2005.
5. P.Med.-3, Manualul de protecţia mediului pentru exerciţiile şi operaţiile
militare, Bucureşti, ediţie 2005.
6. FM 3-3/FMFM 11-17, Chemical and Biological Contamination Avoidance
U.S.Army Chemical School, ediţie 1992.
7. FM 3-19/FMFM 11-20, NBC Reconnaissance, U.S.Army Chemical School,
ediţie 1993.
8. FM 3-100/MCWP 3-3.7.1, Chemical Operations – Principles and
Fundamentals, U.S.Army Chemical School, ediţie 1996.
9. FM 3-5/FMFM 11-10, NBC Decontamination, U.S.Army Chemical School,
ediţie 1993.
10. FM 3-101-1, Smoke Squad/Platoon Operations – Tactics, Techniques and
Procedures, U.S.Army Chemical School, ediţie 1994.
11. FM 3-50, Smoke Operations, U.S.Army Chemical School, ediţie 1996.
12. FM 4 – 30.16, EOD – Multiservice Procedures for Explosive Ordnance
Disposal in a Joint Environment, ediţie 2001.

NESECRET
185 din 185