UNIVERSITATEA CRESTINA „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE

SI ADMINISTRATIVE
Programul de studii universitare de licenta drept

REFERAT
DISCIPLINA Drept Civil. Contracte

TEMA: Probleme speciale cu privire la capacitatea partilor in cadrul contractului de

donatie

Cadru didactic titular

Lect. univ. dr. Dorel Vlad

Student
Nume:Patrusca Florin Catalin
ANUL: III
Forma de invatamant: IFR
Grupa: 2205

-2021-

1
1. Contractul de donatie
Donatia reprezinta contractul prin care, cu intenţia de a gratifica, o parte, numită
donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părţi, numită
donatar. Liberalitatea este actul juridic prin care o persoană dispune cu titlu gratuit de
bunurile sale, în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane. Liberalităţile pot fi
făcute exclusiv prin donaţie sau prin legat cuprins în testament. Elementul de
diferenţiere între donaţie şi legat are în vedere faptul că donaţia este o liberalitate
între vii iar legatul este o liberalitate pentru cauză de moarte.

Contractul de donaţie se încadrează în rândul contractelor cu titlu gratuit, ca de altfel

şi contractul dezinteresat. Elementul de diferenţiere între donaţie şi contractul
dezinteresat este acela că în ipoteza donaţiei patrimoniul donatorului se micşorează
cu bunul de care a dispus în favoarea donatarului, pe când în ipoteza contractului
dezinteresat patrimoniul rămâne intact, folosul gratuit oferit neafectând structura
patrimoniului.

Din definiţia contractului de donaţie se desprind caracterele sale juridice, după cum
urmează:

a) Contract cu titlu gratuit. Donatorul, cu intenţia de a gratifica, transmite

donatarului, unul sau mai multe drepturi, fără a obţine în schimb vreun
avantaj. Intenţia de a face o donaţie sau de a gratifica este cunoscută sub
denumirea de „animus donandi”. Micşorarea patrimoniului donatorului,
corelativ cu mărirea patrimoniului donatarului, cu aceleaşi drepturi, are drept
cauză intenţia liberală sau „animus donandi”, caracteristică donaţiei ca specie
de liberalitate.

Donaţia cu sarcină este acel contract în care donatorul impune donatarului să dea,
să facă sau să nu facă ceva, corelativ cu transmiterea către acesta din urmă a
dreptului sau drepturilor ce fac obiectul contractului.

b) Contract unilateral. Donaţia reprezintă un act juridic bilateral întrucât pentru

încheierea sa valabilă necesită exprimarea voinţei ambelor părţi (a donatorului
şi a donatarului) şi este un contract unilateral deoarece creează obligaţii doar
pentru una dintre părţile contractante. Astfel, donatorul se obligă să transmită
donatarului un drept real sau de creanţă, după caz. Donatarul, prin ipoteză, nu

2
 îşi asumă nicio obligaţie, însă cu toate acestea donatarului îi incumbă o
obligaţie morală, de recunoştinţă faţă de donator, obligaţie ce prezintă
caracter continuu. Existenţa obligaţiei de recunoştinţă nu afectează însă
caracterul de contract unilateral al donaţiei. Cu toate acestea, nerespectarea
obligaţiei de recunoştinţă de către donatar poate atrage revocarea donaţiei
pentru ingratitudine.
c) Contract solemn. Donaţia se încheie prin înscris autentic, sub sancţiunea
nulităţii absolute. Aşadar, regula este reprezentată de încheierea donaţiei prin
înscris autentic, aceasta constituind o condiţie de validitate. Nerespectarea
formei autentice a donaţiei atrage sancţiunea nulităţii absolute a acesteia.
Regula enunţată se aplică şi în ipoteza încheierii donaţiei între persoane
absente, forma autentică fiind impusă atât ofertei de donaţie, cât şi acceptării
acesteia. Forma autentică a donaţiei este o măsură de protecţie a voinţei
donatorului, care dispune în mod actual şi irevocabil de un drept în favoarea
altei persoane, fără ca acel activ să fie înlocuit în patrimoniul său printr-o
valoare echivalentă.

d) Contract translativ de proprietate. Donaţia este un contract translativ de

proprietate. Prin încheierea contractului de donaţie, donatarul devine titularul
dreptului de proprietate, a altui drept real sau de creanţă, după caz. Transferul
proprietăţii în cazul contractului de donaţie se supune regulilor de drept
comun. Transferul dreptului de proprietate către donatar se produce în
momentul încheierii contractului, în ipoteza în care părţile nu au convenit în alt
fel. Cu alte cuvinte, părţile pot amâna transferul dreptului de proprietate.

e) Contract, în principiu, irevocabil. Contractul valabil încheiat are putere de lege

între părţile contractante. Textul legal instituie principiul forţei obligatorii a
contractului legal încheiat faţă de părţile contractante. Contractul se modifică
sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege.
Acest text legal instituie principiul irevocabilităţii contractului, potrivit căruia
contractului nu i se poate pune capăt prin voinţa numai a uneia dintre părţi,
manifestată în sens contrar. Aşa cum s-a surprins în doctrină, irevocabilitatea

3
 decurge din principiul forţei obligatorii a contractului, fiind în acelaşi timp, o
garanţie a acestui principiu.

2. Probleme speciale cu privire la capacitatea partilor

Potrivit regulii generale, aplicabilă şi contractului de donaţie, capacitatea de a
contracta constituie regula, iar incapacitatea excepţia. Astfel, potrivit art. 987 alin.
1 Noul Cod Civil, în principiu, „orice persoană poate face şi primi liberalităţi”.

Atât donatorul, cât şi donatarul trebuie să aibă capacitatea necesară pentru a încheia
acte de dispoziţie.
Potrivit Noului cod civil, în cazul donaţiei încheiate între absenţi:
- condiţia capacităţii de a dispune prin liberalităţi trebuie îndeplinită la data la care
dispunătorul îşi exprimă consimţământul” (art. 987 alin. 2 Noul Cod Civil);
- condiţia capacităţii de a primi o donaţie trebuie îndeplinită la data la care donatarul
acceptă donaţia (art. 987 alin. 2 Noul Cod Civil).
Incapacităţile în materie pot fi: absolute, când persoana în cauză nu poate face şi nici
primi donaţii, şi incapacităţi relative, care presupun că incapabilul nu poate dona
anumitor persoane şi nici primi de la unele dintre ele.
Incapacităţile la încheierea contractului de donaţie sunt expres şi limitativ prevăzute
de lege. Ele urmează a fi analizate în continuare după cum interdicţia este de a
dispune sau de a primi donaţii.
Contractul se încheie de regulă în beneficiul donatarului, însă părţile pot
conveni ca beneficiarul donaţiei să fie o terţă persoană. în acest caz, „dispunătorul
trebuie să îl determine pe beneficiarul liberalităţii ori cel puţin să prevadă criteriile pe
baza cărora acest beneficiar să poată fi determinat la data la care liberalitatea
produce efecte juridice” (art. 989 alin. 1 Noul Cod Civil).
Poate beneficia de o donaţie şi o persoană care nu există la data încheierii
contractului, „dacă aceasta (donaţia s.n.) este făcută în favoarea unei persoane
capabile, cu sarcina pentru aceasta din urmă de a transmite beneficiarului obiectul
liberalităţii îndată ce va fi posibil”.
Astfel, este valabilă şi donaţia făcută unei persoane desemnate de donator,
„cu o sarcină în favoarea unei persoane alese fie de gratificat, fie de un terţ
desemnat, la rândul său, tot de către dispunător” (art. 989 alin. 2 şi 4 Noul Cod Civil).

4
în condiţiile Noului cod civil, persoanele juridice pot primi donaţii şi testamente, în
condiţiile dreptului comun, de la data actului de înfiinţare sau, în cazul fundaţiilor
testamentare, din momentul deschiderii moştenirii testatorului, chiar şi în cazul în
care liberalităţile nu sunt necesare pentru ca persoana juridică să ia fiinţă în mod
legal (art. 208 Noul Cod Civil).

Conditiile de valabilitate

Condiţii necesare pentru valabilitatea contractului:

1.    Capacitatea de exerciţiu necesară;
2.    Consimţămîntul să nu fie viciat;
3.    Obiectul contractului să fie determinat, licit, posibil;
4.    Cauza licită şi morală;
5.    Bunul:
a)    să existe sau să poată exista;
b)    să fie determinat sau determinabil;
c)    să fie în circuitul civil.

Inadmisibilitatea donaţiei

Este interzisă donaţia, cu excepţia donaţiei neînsemnate, pentru realizarea unor

obligaţii morale:
a)    în numele persoanelor incapabile;
b)    proprietarilor, administratorilor sau lucrătorilor din instituţii medicale, educative,
de asistenţă socială şi din alte instituţii similare din partea persoanei care se află în
ele sau din partea soţului sau rudelor acesteia de pînă la gradul patru inclusiv.
Această regulă nu se aplică în relaţiile dintre rudele de pană la gradul patru inclusiv;
c)    în relaţiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ.
d)    de către persoanele juridice cu scop lucrativ, în cazul în care obiect al donaţiei
sunt valorile mobiliare.
Contractul de donaţie încheiat în timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru
donator, urmată de însănătoşirea acestuia, poate fi declarat nul la cererea
donatorului.

5
Incapacităţi de a dispune prin donaţii

Potrivit art. 988 alin. 1 Noul Cod Civil, în principiu, „cel lipsit de capacitate de exerciţiu
sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu poate dispune de bunurile sale prin li-
beralităţi, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege” (s.n.).
Sunt deci, în principiu, incapabili de a dispune prin donaţii: minorii şi interzişii
judecătoreşti.
a). Potrivit art. 988 alin. 1 Noul Cod Civil, minorii nu pot face donaţii (nici cu
încuviinţarea părinţilor şi nici cu autorizarea instanţei de tutelă).
Mai mult, „nici chiar după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu persoana nu
poate dispune prin liberalităţi în folosul celui care a avut calitatea de reprezentant ori
ocrotitor legal al său, înainte ca acesta să fi primit de la instanţa de tutelă descărcare
pentru gestiunea sa”. Se exceptează situaţia în care reprezentantul ori, după caz,
ocrotitorul legal este ascendentul dispunătorului (art. 988 alin. 2 Noul Cod Civil).
în cazul în care minorul se căsătoreşte şi dobândeşte capacitate de exerciţiu deplină,
el va putea să încheie valabil contracte de donaţie.
Tot astfel, va putea dispune prin donaţii şi minorul care a împlinit vârsta de 16 ani şi
care a dobândit capacitate de exerciţiu anticipată, acordată de instanţa de tutelă
pentru motive temeinice (art. 40 Noul Cod Civil).
b). Persoanele puse sub interdicţie prin hotărâre judecătorească, fiind lipsite
de capacitate de exerciţiu, nu pot încheia valabil contracte de donaţie (cu atât mai
mult cu cât, în general, nu pot contracta).
De precizat că alienatul sau debilul mintal, nepus sub interdicţie, este prezumat a fi
normal, iar actele încheiate de el vor fi valabile, până când acesta va fi pus sub
interdicţie (momentul de referinţă al capacităţii persoanei fiind, evident, cel al
încheierii contractului).
Sancţiunea nerespectării incapacităţii minorilor şi a interzişilor judecătoreşti de a
dispune prin donaţii este nulitatea absolută a actului încheiat.
Ca excepţie la cele de mai sus, în condiţiile art. 41 alin. 3 şi art. 43 alin. 3 Noul Cod
Civil, minorii şi interzişii judecătoreşti (fără excepţie) pot încheia singuri donaţii, „de
mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la momentul încheierii lor”.

6
Incapacităţi de a primi donaţii

Potrivit art. 990 alin. 1 Noul Cod Civil, sunt anulabile donaţiile „făcute
medicilor, farmaciştilor sau altor persoane, în perioada în care, în mod direct
sau indirect, îi acordau îngrijiri de specialitate dispunătorului pentru boala care
este cauză a decesului.
Dispoziţiile de mai sus sunt aplicabile şi în privinţa preoţilor sau a altor
persoane care acordau asistenţă religioasă în timpul bolii care este cauză a
decesului.
Ca excepţie, donaţiile sunt valabile, dacă (în situaţia de mai sus) au fost
făcute:
- soţului, rudelor în linie dreaptă sau colateralilor privilegiaţi;
- altor rude până la al patrulea grad inclusiv, dacă, la încheierea contractului,
donatorul nu are soţ şi nici rude în linie dreaptă sau colaterali privilegiaţi.
Dacă dispunătorul a decedat din cauza bolii, termenul de prescripţie a
dreptului la acţiunea în anularea donaţiei curge de la data la care moştenitorii
au luat cunoştinţă de existenţa contractului.
în cazul în care „dispunătorul s-a restabilit”, acţiunea în anularea donaţiei
poate fi introdusă în termen de 3 ani de la data respectivă (art. 990 alin. 5 Noul
Cod Civil).
Nerespectarea incapacităţilor de a primi donaţii, enumerate mai sus, se
sancţionează cu nulitatea relativă a contractului.

3. Concluzii

Contractul de donaţie reprezintă unul dintre cele mai răspândite contracte translative
de proprietate, de aceea în prezentul eseu am definit acest contract, am punctat
caracterele sale juridice, am prezentat conditiile de valabilitate, pentru ca în final să

7
analizez particularităţile pe care acest contract le prezintă în privinţa problemelor
speciale cu privire la capacitatea partilor in cadrul contractului de donatie.

BIBLIOGRAFIE:
1. G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, ed. a 2-a
revizuită şi adăugită, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2019
2. R. Matefi, Teoria actului juridic civil, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2017
3. https://dreptmd.wordpress.com/contractul-de-donatie
4. Noul Cod Civil