Sunteți pe pagina 1din 4

Examen studentă Antohi (căs.

) Damian Florentina

1.Prin apelarea la informațiile cuprinse în suportul de curs, transpuneți în realitate, prin


exemplificare concretă, caracterele juridice ale capacității de folosință.
2. Explicați, pe baza informațiilor cuprinse în suportul de curs, motivația adoptării și
implementării procedurii „Protocolului Facultativ”, procedură reglementată prin Convenția
Internațională asupra Drepturilor Civile și Politice. Descrieți situația juridică internațională
înainte de implementarea procedurii „Protocolului Facultativ” dezvoltând răspunsul la
întrebarea: De ce a fost adoptată procedura „Protocolului Facultativ”
3. Descrieți instituția adopției prin referire la drepturile copilului, respectiv la
capacitatea de folosință și de exercițiu ale acestuia.

Subiectul 1.Prin apelarea la informațiile cuprinse în suportul de curs, transpuneți în


realitate, prin exemplificare concretă, caracterele juridice ale capacității de folosință.

Caracterele juridice ale capacităţii de folosinţă sunt următoarele:


• legalitatea,
• generalitatea,
• inalienabilitatea,
• intangibilitatea,
• egalitatea,
• universalitatea.
Capacitatea de folosinţă începe de la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea
acestei.
Capacitatea de folosinţă este aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi obligaţii civile.
Drepturile omului sunt acele valori pe care orice fiinţăumană este indreptăţită să le
pretindă de la statul din care face parte.
Drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţiune, însă numai daca el se naşte viu,
această prevedere are importanţă mai ales în materie succesorală. Un copil care se naşte după
moarte tatălui său, îl va putea moşteni.
2. Explicați, pe baza informațiilor cuprinse în suportul de curs, motivația adoptării și
implementării procedurii „Protocolului Facultativ”, procedură reglementată prin Convenția
Internațională asupra Drepturilor Civile și Politice. Descrieți situația juridică internațională
înainte de implementarea procedurii „Protocolului Facultativ” dezvoltând răspunsul la
întrebarea: De ce a fost adoptată procedura „Protocolului Facultativ”
Procedura ,, propocolul facultativ” este dreptul oricărei persoane fizice de a trimite plângeri
care pretind că drepturile civile şi politice le-au fost încălcate de către stat. Aceste documente
primite de la persoanele fizice sunt analizate de comitet şi nu sunt publice. Acestă plângere să fie
eligibilă trebuie să fie semnată şi să provină de la o persoană care să fie dintr-un stat care a
adoptat Protocolul Facultativ. Fiecare plângere trebuie să descrie faptele, scopul şi drepturile care
au fost încălcate. Plângerile care au o motivaţie politică nu sunt luate în calcul.Toate aceste
documente sunt confidenţiale.
Plângerea trebuie să fie formultă de persoana a căror drepturi i-au fost încălcate şi trebuie
să fie comatibilă cu prevederile constituţiei. Ca o astfel de plângere să fie înaintată comitetului
persoana care formulează plângerea trebuie să epuizeze toate căile de atac interne.
Diferenţa dintre cele două protocoale este ca primul se referă la examinarea situaţiilor şi
cel de al doilea la analiza plângerilor individuale. Comitetul are dreptul de acere informaţii
suplimentare cu privire la plângere atât persoanei fizice cât şi statului implicat.
Procedura protocolului facultativ pune în poziţie de egalitate autorul plângerii şi statul
implicat.

3. Descrieți instituția adopției prin referire la drepturile copilului, respectiv la capacitatea


de folosință și de exercițiu ale acestuia.

Instituţia adopţiei a fost reglementată de juriştii români, pentru a veni în ajutorul


persoanelor care nu au un urmaş.
Ca măsură de protecţie a drepturilor copilului cu caracter permanent, prin oferirea unui
mediu familial alternativ, în acord cu obiectivele prevăzute.
Adopţia ca mijloc de protecţie a drepturilor copilului a fost reglementată prin lege.
Adopţia se efectuează în conformitate cu prevederile convenţiei cu privire la drepturile
copilului.în practica asistenţei sociale respectarea pincipiului interesului superior a devenit
formală.
Încredinţarea copilului în vederea adopţiei este precedată de un proces de potrivire şi
construire a relaţiei familiei cu copilul.
Conform legislaţiei în domeniu,potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în
vederea adopţiei. Potrivirea se realizează acordându-i prioritate familiei copilului şi se stabileşte
compatibilitatea dintre copil şi persoana adoptatoare.
Principiile fundamentale cu privire la încuviinţarea adopţiei sunt:
principiul interesului superior al copilului
principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial
principiul continuităţii în educarea copilului şi luării în considerare a opiniei acestuia în
raport cu vârsta şi gradul de maturitate
principiul informării copilului şi luarii în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta
şi gradul de maturitate