UNIVERSITATEA “TITU MAIORESCU” BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

MANAGEMENTUL MODERN AL CARIEI

DENTARE RADICULARE

TEZĂ DOCTORAT

Coordonator științific: Doctorand:

PROF. DR. CORNELIA BȊCLEŞANU DAWOD N. NAZEM

BUCUREŞTI
2019
CUPRINS

INTRODUCERE ........................................................................................... Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL 1 Caria radiculară ............................................................. Error! Bookmark not defined.
1.1. Definiție..................................................................................... Error! Bookmark not defined.
1.2. Etiologia cariilor radiculare ....................................................... Error! Bookmark not defined.
1.3. Microorganisme specifice ......................................................... Error! Bookmark not defined.
1.4. Patogenia cariilor radiculare ..................................................... Error! Bookmark not defined.
1.5. Factori de risc ............................................................................ Error! Bookmark not defined.
1.6. Diagnostic diferențial carie coronară vs carie radiculară.......... Error! Bookmark not defined.
1.7. Clasificarea cariei radiculare ..................................................... Error! Bookmark not defined.
1.1.1. Clasificare după evoluție: .................................................. Error! Bookmark not defined.
1.1.2. Clasificare după profunzime ............................................. Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL 2 Materiale utilizate la restaurarea cariei radiculare....... Error! Bookmark not defined.
2.1. Cimenturile cu ionomeri de sticlă (CIS) ..................................... Error! Bookmark not defined.
2.1.1. Adeziunea CIS .................................................................... Error! Bookmark not defined.
2.1.2. CIS recente ........................................................................ Error! Bookmark not defined.
2.2. Giomerii..................................................................................... Error! Bookmark not defined.
2.2.1. Proprietăţi ......................................................................... Error! Bookmark not defined.
2.2.2. Indicaţii de utilizare ........................................................... Error! Bookmark not defined.
2.3. Rășinile composite .................................................................... Error! Bookmark not defined.
2.3.1. Răşinile compozite fluide .................................................. Error! Bookmark not defined.
2.3.1. Rășini compozite remineralizante ..................................... Error! Bookmark not defined.
2.3.2. Compozite cu componente antimicrobiene ..................... Error! Bookmark not defined.
2.4. Biodentine™ (Septodont) .......................................................... Error! Bookmark not defined.
2.4.1. Proprietăți Biodentine™ (Septodont) ............................... Error! Bookmark not defined.
2.5. Diamin fluorura de argint (38% w/v Ag(NH3)2F, 30% w/w) ..... Error! Bookmark not defined.
2.5.1. Mecanismele de acțiune ................................................... Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL 3 Tratamentul leziunilor carioase radiculare ................... Error! Bookmark not defined.
3.1. Clasificarea metodelor de tratament ........................................ Error! Bookmark not defined.
3.2. Strategii de prevenire a cariei radiculare .................................. Error! Bookmark not defined.
3.2.1. Remineralizare .................................................................. Error! Bookmark not defined.
3.3. Tratamentul curativ .................................................................. Error! Bookmark not defined.
 3.3.1. Protocol terapeutic al restaurării cu materiale compoziteError! Bookmark not defined.
CAPITOLUL 4 Studiu clinico-statistic privind prevalența cariei radiculare și corelatia cu factori etiologici
Error! Bookmark not defined.
4.1. Introducere ............................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.2. Material şi metodă .................................................................... Error! Bookmark not defined.
4.2.1. Chestionar evaluare carie radiculară ................................ Error! Bookmark not defined.
4.2.2. Concluzii ............................................................................ Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL 5 Studiu privind microinfiltrațiile marginale în restaurări radiculare cu materiale
estetice............................ ......................................................................... Error! Bookmark not defined.
5.1. Scopul studiului ......................................................................... Error! Bookmark not defined.
5.2. Material și metodă .................................................................... Error! Bookmark not defined.
5.2.1. Pregătirea dinților ............................................................. Error! Bookmark not defined.
5.2.2. Restaurarea dinților .......................................................... Error! Bookmark not defined.
5.2.3. Rezultate ........................................................................... Error! Bookmark not defined.
5.3. Discuții....................................................................................... Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL 6 Studiul FEA al comportamentului biomecanic al caninului reconstruit cu rașini
compozite și cimentionomer de sticlă ...................................................... Error! Bookmark not defined.
6.1. Introducere ............................................................................... Error! Bookmark not defined.
6.2. Material și metodă .................................................................... Error! Bookmark not defined.
6.2.1. Realizarea modelelor geometrice ..................................... Error! Bookmark not defined.
6.3. Analiza cu element finit ............................................................ Error! Bookmark not defined.
6.4. Rezultate și discuții ................................................................... Error! Bookmark not defined.
6.4.1. Rezultatele restaurării cu ciment ionomer de sticlă ......... Error! Bookmark not defined.
6.5. Rezultatele restaurării utilizând rășina compozită ................... Error! Bookmark not defined.
6.6. Concluzii .................................................................................... Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL 7 Concluzii finale .............................................................. Error! Bookmark not defined.
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................ Error! Bookmark not defined.

Introducere

Cariile radiculare sunt entități patologice de sine stătătoare, progresive, asociate cu

suprafețele radiculare expuse mediului oral ca urmare a recesiunii gingivale.
În ultimii ani, caria radiculară (CR) este considerată o problemă majoră de sănătate orală
a persoanelor în vârstă. Aceasta ipoteza este argumentată de creșterea mediei de viață a
populației și persistența pe arcadă a dinților o perioadă mai mare de timp asociate cu procesul de
recesiune parodontală care este considerat unul dintre factorii declanșatori ai cariei radiculare.
 Suprafețele radiculare expuse la mediul oral sunt colonizate de o microfloră complexă,
care este asemănătoare cu cea răspunzătoare de formarea cariei pe suprafața smalțului, cu toate
că suprafețele radiculare par a fi mai puternic colonizate.
Diferite microorganisme au fost studiate pentru posibila asocierea a lor cu apariția cariilor
radiculare de suprafață. De asemenea, s-a sugerat că suprafețele radiculare ar fi mai vulnerabile
decât smalțul la atacurile acide. În consecință, ar fi de așteptat că orice suprafață radiculară
dentară expusă acoperită de placa dentară, să fie și demineralizată.
Caria radiculară este o boală complexă și multifactorială. Din aceasta perspectivă
cercetarea factorilor etiologici a devenit un subiect de interes pentru a se putea dezvolta strategii
preventive adecvate.
Restaurarea cariilor radiculare se face cu cimenturi cu ionomer de sticlă și/sau materiale
compozite. Cimenturile cu ionomer de sticlă par a fi materialele de elecție.
Adeziunea la cement prezintă probleme, nefiind clară cauza acestora (structura
cementului și proprietățile acestuia sau eficiență redusă a adezivilor în această regiune).
Sistemele adezive intra în contact cu cementul dentar situat în zona critică reprezentată de
marginea cervicală a restaurărilor de colet complexe care se extind dincolo de joncțiunea smalț-
cement. Se cunoaște faptul că, suprafețele radiculare expuse o perioadă lungă de timp mediului
oral, dezvoltă un strat superficial hipermineralizat cu permeabilitate redusă, în comparație cu
cementul intact. Aceste suprafețe pot să influențeze calitatea marginală a restaurărilor radiculare,
în special în cazul pacienților în vârstă. Există informații puține referitoare la restaurările adezive
ale cementului, existând studii care raportează faptul că cementul tratat cu sisteme adezive
dentinare prezintă infiltrarea rășinii, dar predictibilitatea tratamentului este redusă. Puținele studii
de adeziune la nivelul cementului au mai arătat prezența microinfiltrației în cement, fără ca acest
fenomen să apară la nivelul smalțului.
S-a observat însă că îndepărtarea mecanică a stratului superficial al cementului expus în
cavitatea bucală, înaintea adeziunii, poate să o îmbunătățească.
Toate aceste considerente au stat la baza structurării tezei de doctorat în încercarea de a
clarifica unele aspecte controversate dar și de a verifica vulnerabilitatea tratamentului și
restaurării CR.
Metodologia de cercetare a constat în aplicarea unui studiu clinico - statistic pentru
analiza prevalenței și a corelației factorilor etiologici cu apariția CR, pentru a realiza o
comparație cu rezultatele altor studii din literatura în vederea efectuării unor strategii de
prevenție.
Un aspect inovator ale acestei teze și o alta direcție de cercetare este studiul cu
microscopia de baleiaj privind microinfiltrațiile marginale în restaurări radiculare cu materiale
estetice (ciment cu ionomer de sticlă și materiale compozite) pentru verificarea performanței
clinice a acestor materiale precum și viabilitatea acestor restaurări.
Alt aspect inedit al tezei și o altă direcție de cercetare, este reprezentată de studierea
comparativă, prin intermediul elementului finit, a comportamentului biomecanic al unui canin
restaurant cu materiale compozite și ciment cu ionomer de sticlă, în funcție de modul de pierdere
osoasă.
În urma finalizării acestei lucrări, perspectiva asupra CR privind aspectele clinice și
terapeutice este complet restructurată. În același timp însă, am înțeles și că, după diagnosticarea
corectă și aplicarea metodelor de prevenție și/sau aplicarea unei soluții terapeutice optime, este la
fel de importantă monitorizarea ulterioară permanentă a rezultatelor obținute alături de
întreținerea corectă a igienei dentare.
 Partea 1. Partea generala descrie caria radiculara, cauzele aparitiei ei, metodele de
tratament cu diferite materiale existente si diferenta de adaptare si de inchidere marginala a
materialelor respective.
Capitolul 1. Caria radiculara – cuprinde o prezentare generala a cariei radiculare impreuna cu
cauzele aparitiei ei, patogenia si factorii de risc existenti, precum si tipologia cariilor radiculare.
Capitolul 2. Materialele utilizate la restaurarea cariei radiculare – sunt prezentate diferite
tipuri de cimenturi (CIS) si de rasini compozite care sunt folosite in restaurarile cariilor.
Capitolul 3. Tratamentul leziunilor carioase radiculare – sunt descrise metodele de prevenire
a cariilor si protocoalele terapeutice.
Partea 2. Contributii personale – este compusa din 4 capitole, dintre care 3 capitole
cuprind studii clinice statistice, iar un capitol concluziile finale.
Capitolul 4. Studiu clinico-statistic privind prevalenta cariei radiculare si corelatia cu
factori etiologici – s-a urmarit aflarea frecventei aparitiei cariei radiculare in functie de sexul si
varsta pacientilor.
Capitolul 5. Studiu privind microinfiltratiile marginale in restaurari radiculare cu
materiale estetice. Scopul acestui studiu este evaluarea în vitro a capacității de sigilare a unor
materiale estetice uzuale folosite pentru restaurarea cariilor radiculare precum și a dimensiunii
stratului hibrid format prin tehnici adezive SE-1 timp vs. ER in 2-timpi.
Capitolul 6. Studiul FEA al comportamentului biomecanic al caninului reconstruit cu
rasini compozite si ciment ionomer de sticla. Scopul acestui studiu este de a verifica, prin
intermediul elementului finit, modul in care se comporta, sub acțiunea unor forte de presiune, un
canin restaurat cu rășini compozite si CIS.
Capitolul 7. Concluzii finale - În urma efectuării acestei cercetări a rezultat necesitatea unei
preocupări mai active asupra patologiei reprezentată de CR determinată de o serie de
considerente.
In primul rând datorită incidenței crescute a CR, în studiul meu fiind de 36%, dar studiile altor
autori indică valori mult mai ridicate.
Din punctul de vedere al repartiției CR pe arcadele dentare, s-a constatat că la maxilar numărul
lor este mai mare (57%), susceptibilitatea de interesare a dinților a fost PM, M, C, I. În acest
studiu jumătate din CR sunt localizate pe fată vestibulară a dinților, iar suprafețele proximale
sunt interesate în proporții relativ egale (27% suprafețele meziale şi 23% suprafețele distale).
Se constată că majoritatea pacienților prezintă o stare de igienă relativ bună materializată prin
predominanța scorului 2 și doar 9% cu scor 3 evaluat prin prezența depozitelor masive de placă
ce ocupă și spațiul interdentar. În lotul studiat am găsit de asemenea o corelație între CR și igiena
bucală cu p=0.039.
În ceea ce privește alimentația, evaluată prin chestionarul utilizat, s-a constatat un consum de
carbohidrați ridicat vs. consum de fructe și legume. O constatare importantă a fost asocierea
aportului de zahăr și RC, cu un consum de hidrocarbonați ridicat (74%) al pacienților lotului
studiat.
Pentru a putea fi corect diagnosticata trebuie cunoscuți factorii care sunt răspunzători de
declasarea CR. Literatura ne indică o multitudine de elemente clinice care se asociază cu apariția
CR si care sunt asociați ca factori de risc, precum factori socio-demografici, starea de sănătate
sistemică, parametrii din sfera intraorală (numărul de dinți, placa bacteriana, specii de bacterii,
indicele de carii dentare, pierderea inserției parodontale, recesiune gingivală, fluxul salivar) cât și
factori comportamentali.
Cu toate limitările acestui studiu reprezentate de dimensiunea scăzută a eșantionului si lipsa unor
teste salivare, el a relevat faptul ca incidenta cariilor radiculare este legata de factori de risc
reprezentați de vârsta, retracție gingivala, igiena, consum alcool, venit, nivel educație si starea de
sănătate.
În ceea ce privește vârsta, exista o unanimitate în studiile publicate legată de corelația între
apariția CR și pacienții vârstnici, rezultatele studiului meu, in care media de vârsta a fost 72.5
ani, au demonstrat ca prezența CR creste proporțional cu vârsta (p=0.037).
Studiile de cercetare arata ca recesiunea gingivală este o condiție sine qua non pentru dezvoltarea
CR ceea ce reiese și din studiul prezent, în care 70% din dinți prezintă retracție gingivală (p=
0.013).
Fumatul și consumul de alcool sunt considerate un factor de risc pentru apariția CR. Ȋn studiul
meu 1/3 din pacienți nu consumă deloc alcool, iar puțin peste ½ sunt nefumători, iar analiza
statistică a arătat corelația dintre acești factori și CR. (p=0.034 alcool și p=0.050 pt fumat).
Legat de terapia CR studiile arata ca tendința este a unei abordări neinvazive, bazate pe aplicarea
produselor pe baza de fluor, antibiotice, desensibilizare, adezivi, lacuri, nano hidroxiapatită,
laser.
Tratamentul conservator realizat tot pe baza terapiei minim invazive se face cu materiale din
categoria CIS sau rășini compozite.
Cementul are proprietăți mai apropiate de cele ale dentinei, având însă o structură fizico- chimică
diferită.
Adeziunea la cement prezinta anumite particularități precum expunerea suprafețelor radiculare o
perioada lunga de timp mediului oral, dezvolta un strat superficial hipermineralizat cu
permeabilitate redusa, in comparație cu cementul intact. Aceste suprafețe pot sa influențeze
calitatea marginala a restaurărilor radiculare.
Exista informații puține referitoare la restaurările adezive ale cementului, existând studii care
arată faptul ca cementul tratat cu sisteme adezive dentinare prezinta infiltrarea rășinii, dar
predictibilitatea tratamentului este redusa.
Adeziunea la cement este de calitate inferioara datorita materialelor adezive cu aplicabilitate la
nivel dentinar dar si proprietăților specifice ale structurilor dentare locale, caracterizate prin
reducerea prezentei smaltului, care reprezintă substratul la care adeziunea este optima.
Se pare că după demineralizarea cementului conținutul crescut de fibre de la suprafața
cementului creează o rețea organică căreia îi lipsește forța coezivă a colagenului din dentina
demineralizată și, deși este întărit prin infiltrarea rășinii, totuși prezintă adeziune redusă.
Actuala bază de date existenta care se refera la restaurarea CR este redusă.
In teza mea, studiul efectuat pentru a evalua in vitro performanta restaurărilor radiculare prin
analiza rezistentei adeziunii realizate cu materiale de restaurare estetice a arătat ca asocierea
adezivilor etch and rinse în 2 pași cu giomeri și compozite microhibride prezintă eficienta
maxima a adeziunii prin formarea unui strat hibrid gros, uniform si obliterarea canaliculelor
dentinare, fără existenta infiltrației marginale, comparativ cu adezivii self etch într-un pas asociat
cu aceleași materiale de restaurare.
Pentru a analiza comportamentul biomecanic al unei restaurări radiculare cu CIS si compozite
am utilizat elementul finit.
Aspectele de inginerie si biomecanica sunt rezolvate cu analiza elementului finit care a fost
utilizat pentru analiza leziunilor cervicale carioase sau necarioase.
Analiza cu element finit a CR nu a fost cercetata, de aceea am încercat sa stabilesc prin aceasta
metoda daca exista diferențe între materialele de restaurare sau daca gradul de destrucție a
structurilor dentare remanente pot influenta aceste restaurări.
Rezultatele au arătat ca tensiunile din obturația realizata cu rășini compozite sunt mai ridicate
decât în cazul utilizării CIS.
Datorită rezistenței mecanice a adeziunii mult superioare a rășinii compozite față de CIS cu
dentina se poate afirma că o încărcare de 90 N poate genera ruperea la nivelul interfeței în cazul
reconstrucției cu CIS. În același mod, reconstrucția cu rășină compozită este în interiorul
limitelor de siguranță.
Conform proprietăților de adeziune diferite ale celor două materiale cu cementul respectiv
dentina se poate spune că asocierea CIS este favorabilă zonelor cu un strat de cement mai mare
în grosime iar a rășinii compozite zonelor de reconstrucție a dentinei.
Independent de materialul utilizat pentru reconstrucție, valorile tensiunilor echivalente sunt mai
ridicate în situația în care osul alveolar este integru. Scăderea tensiunilor din obturația
fizionomică odată cu pierderea osului alveolar se datorează creșterii posibilității de deformație
elastică a dintelui în ansamblu.
Zona cea mai tensionată a smaltului rămâne la valori comparabile independent de modul de
pierdere sau nu al osului alveolar. Acest lucru se datorează faptului că solicitarea mecanică a fost
aplicată de fiecare dată pe aceeași suprafață, a avut aceeași valoare respectiv după aceeași
direcție.
Valorile medii maxime ale tensiunilor se înregistrează în smalț și osul alveolar datorită
modulului de elasticitate mai ridicat al acestora comparativ cu celelalte elemente ale
ansamblului.
În acest studiu a fost verificat modul de variație al tensiunilor din osul alveolar în funcție de două
variabile: geometria acestuia (numărul de pereți rămași) și tipul de material cu care s-a realizat
reconstrucția. Luând în considerare valorile rezistențelor mecanice în încovoiere și întindere
pentru structurile corticală și spongioasă ale osului se poate afirma că, în cazul în care pierderea
este circumferentială sau pe două fețe valorile de tensiune nu depășesc rezistența la rupere a
osului cortical, indiferent de materialul cu care se realizează reconstrucția. Dacă stratul cortical
are grosimea și mineralizarea corespunzătoare, atunci dintele poate rezista unor situații normale
de încărcare. În orice fel de încărcare accidentală a acestuia dintele se va disloca din osul
alveolar, făcând reconstrucția inutilă indiferent de materialul cu care se realizează obturația.
În cazul în care pierderea este pe o singură față valorile de tensiune din alveola osoasă sunt mai
reduse, ceea ce va crește gradul de încredere în rezistența interfeței atunci când apar solicitări de
natură accidentală.
Deși modulul de elasticitate al cimentului ionomer de sticlă este cu aproape 50% mai redus decât
al compozitului (deci cele două materiale se comportă diferit din punct de vedere mecanic
mecanic), acestea nu influențează în mod decisiv integritatea dintelui în interfața osoasă din
cauza dimensiunilor relativ reduse ale reconstrucției comparativ cu secțiunea transversală a
osului.

Bibliografie:
[1] Hazen SP, Chilton NW, Mumma RD Jr. The problem of root caries. I. Literature review
and clinical description. J Am Dent Assoc 1973; 86:137–144
[2] Bignozzi I, Crea A, Capri D, Littarru C, Lajolo C, Tatakis DN. Root caries: a periodontal
perspective. Journal of Periodontal Research 2014;49(2):143–63.
 [3] Närhi T, Syrjälä AM. Dental diseases and their treatment in the older population. Nor
Tannlegeforen Tid, 2017; 127: 42—8.
[4] Takahashi N, Nyvad B. Ecological hypothesis of dentin and root caries. Caries
Research 2016;50(4):422–31.
[5] Burgess JO, Gallo JR. Treating root-surface caries. Dental Clinics of North America
2002;46(2):385–404.
[6] Takahashi N, Nyvad B. The role of bacteria in the caries process: ecological perspectives. J
Dent Res. 2011 Mar;90(3):294-303.
[7] Takahashi N, Nyvad B. Ecological Hypothesis of Dentin and Root Caries. Caries Res 2016;
50:422–431
[8] Takahashi N, Nyvad B: Caries ecology revisited: microbial dynamics and the caries process.
Caries Res 2008; 42: 409–418.
[9] Dame-Teixeira N et al. Actinomyces spp. gene expression in root caries lesions. Journal of
Oral Microbiology 2016, 8: 32383 - http://dx.doi.org/10.3402/jom.v8.32383
[10] Grippo JO, Masi JV. Role of Biodental Engineering Factors (BEF) in the Etiology of Root
Caries. 1991, JERD, 3 (2) : 43-78
[11] Grippo John O et al. A literature review and hypothesis for the etiologies of cervical
and root caries. J Esthet Restor Dent. 2018; 30:187–192.
[12] Sumney DL, Jordan HV. Characterization of bacteria isolated from human root surface
carious lesions. J Dent Res 1974; 53:343-51.
[13] De Soet JJ, Toor FA, de Graff J. Acidogenesis by oral streptococci at different pH values.
Caries Res. 1989; 23:14–17
[14] Bowden GH. Microbiology of root surface caries in humans. J Dent Res. 1990; 69:205–210.
[15] Ellen R.P.; Banting D.W.; and Fillery E.D. Streptococcus mutans and Lactobacillus
Detection in the Assessment of Dental Root Surface Caries Risk. J Dent Res.1985: 64:1245-
1249.
[16] Brown L.R.; Billings R.J.; and Kaster A.G. Quantitative Comparisons of Potentially
Cariogenic Microorganisms Cultured from Non-carious and Carious Root and Coronal Surfaces.
Infect Immun.1986: 51:765-770.
[17] Keltjens H.M.A.; Schaeken M.J.M.; Van der Hoeven J.S.; and Hendricks J.C.M. Microflora
of Plaque from Sound and Carious Root Surfaces. Caries Res.1987: 21:193-199.
[18] Preza D, Olsen I, Aas JA, Willumsen T, Grinde B, Paster BJ. Bacterial profiles of root
caries in elderly patients. J Clin Microbiol 2008; 46: 2015_21.
[19] Dame-Teixeira N et al. Actinomyces spp. gene expression in root caries lesions. Journal of
Oral Microbiology 2016, 8: 32383 - http://dx.doi.org/10.3402/jom.v8.32383.
[20] Chen L, Qin B, Du M, Zhong H, Xu Q, Li Y. et al. Extensive description and comparison of
human-supragingival microbiome in root caries and health. PLoS One. 2015;
10: e0117064
[21] Brittan JL et al. In vivo model for microbial invasion of tooth root dentinal tubules. J Appl
Oral Sci.2016;24(2):126-35
[22] Preza D, Olsen I, Willumsen T, et al. Microarray analysis of the microflora of root caries in
elderly. Eur J Clin Microbiol Infect Dis. 2009; 28:509–517.
[23] Ritter AV, Shugars DA, Bader JD. Root caries risk indicators: a systematic review of risk
models. Community Dentistry and Oral Epidemiology 2010;38(5):383–97.
[24] Chi Donald L, Shyue C. Preventing and Managing Root Caries Decision CE in dentistry.
Restorative Dentistry March 1, 2016
[25] Zambon JJ, Kasprzak SA. The microbiology and histopathology of human root caries. Am J
Dent. 1995; 8:323–328.
[26] http://decisionsindentistry.com/article/preventing-and-managing-root-caries/ http://
ispub.com/IJDS/5/1/5636
[27] P. Schüpbach, B. Guggenheim, F. Lutz. Histopathology of Root Surface Caries. Journal of
Dental ResearchVol 69, Issue 5, 1990
[28] Zambon JJ1, Kasprzak SA. The microbiology and histopathology of human root caries. Am
J Dent. 1995 Dec;8(6):323-8.
[29] Du M, Jiang H, Tai B, Zhou Y, Wu B, Bian Z. Root caries patterns and risk factors of
middle-aged and elderly people in China. Community Dentistry and Oral Epidemiology 2009;
37(3):260–6.
[30] Tan H, Richards L, Walsh T, Worthington HV, Clarkson JE, Wang L, Mattar de Amoedo
Campos Velo M. Interventions formanaging root caries (Protocol). Cochrane Database of
Systematic Reviews 2017, Issue 8. Art. No.: CD012750.
[31] Velo M. Interventions formanaging root caries (Protocol). Cochrane Database of Systematic
Reviews 2017, Issue 8. Art. No.: CD012750.
[32] Kassebaum NJ, Bernabe E, Dahiya M, Bhandari B, Murray CJ, Marcenes W. Global burden
of untreated caries: a systematic review and meta regression. Journal of Dental
Research 2015;94(5):650-8.
[33] Ahluwalia KP, Cheng B, Josephs PK, Lalla E, Lamster IB. Oral disease experience of older
adults seeking oral health services. Gerodontology. 2010; 27:96–103.
[34] Gerds TA, Cai T, Schumacher M. The performance of risk prediction models. Biom J. 2008;
50:457–79.
[35] Hayes M, Da Mata C, Cole M, McKenna G, Burke F, Allen PF. Risk indicators associated
with root caries in independently living older adults. Journal of Dentistry 2016; 51:8–14.
[36] Christensen LB, Bardow A, Ekstrand K, Fiehn NE,Heitmann BL, Qvist V, et al. Root
caries, root surface restorations and lifestyle factors in adult Danes. Acta Odontologica
Scandinavica 2015;73(6):467–73.
[37] Tan HP, Lo EC. Risk indicators for root caries in institutionalized elders. Community
Dentistry and Oral Epidemiology 2014;42(5):435–40.
[38] Bignozzi I, Crea A, Capri D, Littarru C, L a jolo C, Tatakis DN. Root caries: a periodontal
perspective. Journal of Periodontal Research 2014;49(2):143–63.
[39] Kripal K. Women and Heart Disease: Gum Status. EC DENTAL SCIENCE, 2017
https://www.ecronicon.com/ecde/pdf/ECDE-08-00282.pdf
[40] Banting DW et al. The Diagnosis of Root Caries. A presentation to the NIH Consensus
Development Conference on Diagnosis and Management of Dental Caries Throughout Life,
Washington, D. March 26-28, 2001
[41] Newbrun E. Cariology Third Edition. Quiessence Publishing Co, Inc 1989, p. 265
[42] Fejerskov O, & Kidd E. (2003). Dental Caries: The Disease and its Clinical Management.
Blackwell Munksgaard Ltd.
[43] Scott JH, Symons NB. (1974). Introduction to dental anatomy. Edinburgh: Churchill
Livingstone.
[44] Strassler HE, Drisko CL, Alexander DC. Dentin hypersensitivity: its inter-relationship to
gingival recession and acid erosion. Inside Dentistry;29(5 Special Issue):3-4, 2008
[45] Horowitz A. Methods employed for other systematic reviews. NIH Consensus Development
Conference on Diagnosis and Management of Dental Caries Througout Life. National Institutes
of Health, 2001.
[46] Hu J Y et al. Radiation-induced root surface caries restored with glass-ionomer cement
placed in conventional and ART cavity preparations: results after two years. Australian Dental
Journal. 2005; 50, 186–190.
[47] Nyvad B. & Fejerskov O. The caries control concept. In: Fejerskov, O., Nyvad, B. & Kidd,
E. (eds). Dental Caries: The Disease and its Clinical Management, 3rd edition, pp. 235– 243,
2015 Oxford: Wiley Blackwell.
[48] Lo ECM, Loy Y, Tan HP. Dyson JE & Corbet EF. ART and conventional root restorations
in elders after 12 months. 2006; Journal of Dental Research 85, 929–932.
[49] Gil-Montoya, J. A., Mateos-Palacios, R., Bravo, M., Gonzalez-Moles, M. A. & Pulgar, R.
Atraumatic restorative treatment and Carisolv use for root caries in the elderly: 2year follow-up
randomized clinical trial. Clinical Oral Investigations. 2014;18, 1089–1095
[50] Mount G.J. Color Atlas of Glass Ionomer Cement. 2nd ed. Martin Dunitz; London, UK:
2002.
[51] Sidhu SK, Nicholson JW. A Review of Glass-Ionomer Cements for Clinical Dentistry. Tsoi
JK, ed. Journal of Functional Biomaterials. 2016;7(3):16.
[52] Watson TF. Et all. Present and future of glass-ionomers and calcium-silicate cements as
bioactive materials in dentistry: Biophotonics-based interfacial analyses in health and
disease.Dental materials.30:50-61, 2014
[53] Mahesh S. et al. Glass ionomer cements in dentistry:a review. International jurnal of plant,
animal and enviromental sciences; 2011, 1(1).
[54] Sidhu SK, Nicholson JW. A Review of Glass-Ionomer Cements for Clinical Dentistry. Tsoi
JK, ed. Journal of Functional Biomaterials. 2016;7(3):16.
[55] John W. McLean, The Clinical Use of Glass-Ionomer Cements-Future and Current
Developments, Clinical Materials 7 (1991) 283-288.
[56] Sidhu SK, Nicholson JW. A Review of Glass-Ionomer Cements for Clinical Dentistry. Tsoi
JK, ed. Journal of Functional Biomaterials. 2016;7(3):16.
[57] Perondi P.R., Oliveira P.H.C., Cassoni A., Reis A.F., Rodrigues J.A. Ultimate tensile
strength and microhardness of glass ionomer materials. Braz. Dent. Sci. 2014;17:16–22.
[58] Fuad Al-Sabri., et al. “Glass Ionomer Cement Release of the Fluoride as Anti-Cariogenic
Properties among Four Different Types.Comparative Evaluation”. EC Dental Science 7.5 (2017):
185-192.
[59] Sidhu SK and Nicholson JW. A Review of Glass-Ionomer Cements for Clinical Dentistry. J.
Funct. Biomater. 2016 Jun 28;7(3).
[60] Geraldo-Martins VR, Lepri CP, Palma-Dibb RG. Effect of different root caries treatments
on the sealing ability of conventional glass ionomer cement restorations. Lasers Med Sci (2012)
27:39–45
[61] Mennito AS, Renne WG. A Simplified Technique for Restoring Interproximal Root Surface
Lesions. Operative Dentistry, 2012; 37(2):211-215.
[62] Koc VU, Gökalp S, Kiremitci A.Clinical Performance of Composite Restorations with
Resin-modified Glass Ionomer Lining in Root Surface Carious Lesions. Oper Dent. 2016 May-
Jun;41(3):268-75.
[63] Ansari S et al. Properties of a proline-containing glass ionomer dental cement. J Prosthet
Dent. 2013 Nov; 110 (5): 408-13.
[64] Pinheiro SL et al. Antimicrobial Capacity of Casein Phosphopeptide/Amorphous Calcium
Phosphate and Enzymes in Glass Ionomer Cement in Dentin Carious Lesions. Acta Stomatol
Croat. 2015 Jun; 49(2): 104–111.
[65] Mazzaoui SA et al. Incorporation of casein phosphopeptide-amorphous calcium phosphate
into a glass-ionomer cement. J Dent Res. 2003 Nov;82(11):914-8.
[66] Moshaverinia A. Effects of incorporation of hydroxyapatite and fluoroapatite
nanobioceramics into conventional glass ionomer cements (GIC). Acta Biomater. 2008
Mar;4(2):432-40.
[67] Pameijer CH. Sealing properties of a calcium aluminate luting agent. Am J Dent. 2010
Apr;23(2):121-4.
[68] Capan BS, Akyuz S. Current fluoride-releasing restorative materials used in pediatric
dentistry. Clin Exp Health Sci. 2016;6(3):129–134.
[69] Najma Hajira NSW, Meena N (2015) GIOMER- The Intelligent Particle (New Generation
Glass Ionomer Cement). Int J Dent Oral Health 2(4).
[70] Moszner N, & Salz U (2001) New developments of polymeric dental composites. Progress
in Polymer Science 26(4) 535-576.
[7] Ilie N, Hickel R. Resin composite restorative materials. Australian Dental Journal 2011; 56:(1
Suppl): 59–66.
[72] Tagtekin DA, Yanikoglu FC, Bozkurt FO, Kologlu B, Sur H. Selected characteristics of an
Ormocer and a conventional hybrid resin composite. Dent Mater 2004; 20:487–497. 45.
[73] Oberlander H, Hiller KA, Thonemann B, & Schmalz G (2001) Clinical evaluation of
packable composite resins in Class-II restorations Clinical Oral Investigations 5(2)102-107.
[74] Baroudi K. Flowable Resin Composites: A Systematic Review and Clinical Considerations.
J Clin Diagn Res. 2015 Jun; 9(6): ZE18–ZE24.
[75] Chiari MD, Rodrigues MC, Xavier TA, de Souza EM, Arana-Chavez VE, Braga RR.
Mechanical properties and ion release from bioactive restorative composites containing glass
fillers and calcium phosphate nano-structured particles. Dent Mater. 2015;31(6):726-33.
[76] MAAS MS et al. Critical Review-Trends in restorative composites research: what is in the
future? Braz. oral res. vol.31 supl.1 São Paulo Aug. 2017.
[77] Kasraei S at al. Antibacterial properties of composite resins incorporating silver and zinc
oxide nanoparticles on Streptococcus mutans and Lactobacillus. Restor Dent Endod. 2014 May;
39(2): 109–114.
[78] Azarsina M.The Antibacterial Properties of Composite Resin Containing Nanosilver against
Streptococcus mutans and Lactobacillus. The journal of contemporary dental practice. 2013;
14(6):1014-8.
[79] lcium phosphate composite containing nano-silver and quaternary ammonium to inhibit
biofilms. Int J Oral Sci. 2016;8(3):172-81.
[80] Pietrokovski Y, Nisimov I, Kesler-Shvero D, Zaltsman N, Beyth N. Antibacterial effect of
composite resin foundation material incorporating quaternary ammonium polyethyleneimine
nanoparticles. J Prosthet Dent. 2016;116(4):603-9.
[81] Khvostenko D, Hilton TJ, Ferracane JL, Mitchell JC, Kruzic JJ. Bioactive glass fillers
reduce bacterial penetration into marginal gaps for composite restorations. Dent Mater.
2016;32(1):73-81.
[82] Koubi G, Colon P, Franquin JC, Hartmann A, Richard G, et al. (2013) Clinical evaluation of
the performance and safety of a new dentine substitute, Biodentine, in the restoration of posterior
teeth - a prospective study. Clin Oral Investig 17: 243-249.
[83] Laurent P, Camps J, About I (2012) Biodentine(TM) induces TGF-β1 release from human
pulp cells and early dental pulp mineralization. Int Endod J 45: 439-448.
[84] Hayes AM. 2017. Epidemiology, risk assessment, and treatment of root caries in older
adults. PhD Thesis, University College Cork.
[85] Handze S. Japanese Tooth Decay Treatment Gaining Popularity as Alternative to 'Drill and
Fill'. Dentist’s Money Digest®, 2016
[86] http://www.dmdtoday.com/news/japanese-tooth-decay-treatment-gaining-popularity-as-
alternative-to-drill-and-fill
[87] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4778976/pdf/nihms-761960.pdf
[88] Mei ML, Li QL, Chu CH, Yiu CKY, Lo ECM. The inhibitory effects of silver diamine
fluoride at different concentrations on matrix metalloproteinases. Dental Materials.
2012;28(8):903–908.
[89] Hamama HH, Yiu CK, Burrow MF. Effect of silver diamine fluoride and potassium iodide
on residual bacteria in dentinal tubules. Australian Dental Journal. 2015;60(1):80–87.
[90] Zhi QH, Lo ECM, Lin HC. Randomized clinical trial on effectiveness of silver diamine
fluoride and glass ionomer in arresting dentine caries in preschool children. Journal of Dentistry.
2012;40(11):962–967.
[91] Horst JA et al. UCSF Protocol for Caries Arrest Using Silver Diamine Fluoride: Rationale,
Indications, and Consent. J Calif Dent Assoc. 2016 Jan; 44(1): 16–28.
[92] Li R, Lo EC, Liu BY, Wong MC, Chu CH. Randomized clinical trial on arresting dental
root caries through silver diamine fluoride applications in community-dwelling elders. J
Dent 2016; 51:15–20.
[93] Llodra JC, Rodriguez A, Ferrer B, Menardia V, Ramos T, Morato M. Efficacy of silver
diamine fluoride for caries re- duction in primary teeth and first permanent molars of
schoolchildren: 36-month clinical trial. J Dent Res 2005; 84(8):721-4.
[94] Zhang W, McGrath C, Lo EC, Li JY. Silver diamine fluoride and education to prevent and
arrest root caries among community-dwelling elders. Caries Res. 2013;47(4):284-90.
[95] Hendre AD, Taylor GW, Chávez EM, Hyde S. A systematic review of silver diamine
fluoride: Effectiveness and application in older adults. Gerodontology. 2017 Dec;34(4):411-419.
[96] Cai J, Palamara JEA, Manton DJ, Burrow MF. Status and progress of treatment methods for
root caries in the last decade: a literature review. Australian Dental Journal 2018; 63: 34–54.
[97] David McReynolds & Brett Duane. Systematic review finds that silver diamine fluoride is
effective for both root caries prevention and arrest in older adults. Evidence-Based Dentistry
volume 19, pages 46–47 (2018).
[98] Haijing Gu et al. Mineralising and antibacterial effects of modified calcium phosphate
treatment on human root cementum. BMC Oral Health (2017) 17:22.
[99] Cai J, Palamara JEA, Manton DJ, Burrow MF. Status and progress of treatment methods for
root caries in the last decade: a literature review. Australian Dental Journal 2018; 63: 34–54.
[100] Walsh LJ, Brostek AM. Minimum intervention dentistry principles and objectives. Aust
Dent J. 2013 Jun;58 Suppl 1:3-16.
[101] http://www.tannlegetidende.no/i/2017/1/d2e2110#d2e2503
[102] Närhi T, Syrjälä AM. Dental diseases and their treatment in the older population. Nor
Tannlegeforen Tid 2017; 127: 42—8.
[103] Markose A. Root Caries, Diagnosis, Prevention and their treatment. Journal of Dental and
Medical Sciences (IOSR-JDMS), 2016; 15(11): 27-30.
[104] Tan H si colab. Interventions for managing root caries (Protocol) Cochrane Database of
Systematic Reviews 2017, Issue 8. Art. No.: CD012750.
[105] Sleibi A. et al. Comparison of efficacy of dental varnish containing fluoride either with
CPP-ACP or bioglass on root caries: Ex vivo study. Journal of dentistry. 73, 2018, 91-96.
[106] Wierichs RJ, Meyer-Lueckel H. Systematic review on noninvasive treatment of root caries
lesions. J Dent Res. 2015; 94: 261 - 71.
[107] Petersson LG. The role of fluoride in the preventive management of dentin hypersensitivity
and root caries. Clin Oral Investig. 2013; 17(Supp 1): S63 - 71.
[108] Petersson LG, Hakestam U, Baigi A, Lynch E. Remineralization of primary root caries
lesions using an amine fluoride rinse and dentifrice twice a day. Am J Dent. 2007; 20:93–6.
[109] Zhang N et al. Development of a multifunctional adhesive system for prevention of root
caries and secondary caries. Dent Mater. 2015 Sep; 31(9): 1119–1131.
[110] Cai J, Palamara JEA, Manton DJ, Burrow MF. Status and progress of treatment methods
for root caries in the last decade: a literature review. Australian Dental Journal 2018; 63: 34–54.
[111] Da Mata C, Allen PF, McKenna G, Cronin M, O'Mahony D, Woods N.Two-year survival
of ART restorations placed in elderly patients: A randomised controlled clinical trial. J Dent.
2015 Apr;43(4):405-11.
[112] Alleman DS, Nejad MA. Increase the longevity of restorations with the biomimetic
approach. Inside Dentistry. 2017, 13(6).
[113] Burrow MF, Stacey MA: Root Caries: From Prevalence to Therapy. Monogr Oral Sci.
Basel, Karger, 2017, vol 26, pp 106-114.
[114] Steven M. Levy, Mark E. Jensen. A clinical evaluation of the restoration of root surface
caries. June 2008 Special Care in Dentistry 10(5):156 – 160.
[115] Root Caries: From Prevalence to Therapy.Carrilho MRO (ed): Monogr Oral Sci. Basel,
Karger, 2017, vol 26, pp 15-25.
[116] Walsh LJ, Brostek AM. Minimum intervention dentistry principles and objectives. Aust
Dent J. 2013; 58(Supp 1): 3 – 16.
[117] Cai J, Palamara JEA, Manton DJ, Burrow MF. Status and progress of treatment methods
for root caries in the last decade: a literature review. Australian Dental Journal 2018; 63: 34–54.
[118] Daniel LC, Araujo FC, Zancope BR, et al. Effect of a CO2laser on the inhibition of root
surface caries adjacent to restorations of glass ionomer cement or composite resin: an in vitro
study ScientificWorldJournal 2015;2015:298575.
[119] Rodrigues S, Moraes M, Hanashiro F, et al. The effect of CO2 laser irradiation plus
fluoride dentifrice on the inhibition of secondary caries on root surfaces adjacent to glass
ionomer cement or composite resin restorations Laser Phys 2016;26.
[120] Cai J, Palamara JEA, Manton DJ, Burrow MF. Status and progress of treatment methods
for root caries in the last decade: a literature review. Australian Dental Journal 2018; 63: 34–54.
[121] Kassebaum NJ, Bernabe E, Dahiya M, Bhandari B, Murray CJ, Marcenes W. Global
burden of untreated caries: a systematic review and meta regression. Journal of Dental Research
2015;94(5):650-8.
[122] Clarkson JE. Epidemiology of root caries. American Journal of Dentistry 1995;8(6):329–
34.
[123] B Gupta, C Marya, V Juneja, V Dahiya. Root Caries: An Aging Problem. The Internet
Journal of Dental Science. 2006 Volume 5 Number 1.
[124] Imazato S, Ikebe K, Nokubi, Ebisu S, Walls AWG. Prevalence of root caries in a selected
population of older adults in Japan . Journal of Oral Rehabilitation.2006 ; 33(2), 137-143.
[125] Statistics of Finland Appendix table 1. Population by age 1900 - 2060 (years 2020 to 2060:
projection)(Set 2016 maj). Tilgængelig fra: URL:
http://www.stat.fi/til/vaenn/2015/vaenn_2015_2015 - 10 - 30_tau_001_en.html.
[126] Närhi T, Syrjälä A-M. Dental diseases and their treatment in the older population. Nor
Tannlegeforen Tid. 2017; 127: 42—8.
[127] Kumara-Raja B, Radha G. Prevalence of root caries among elders living in residential
homes of Ben galuru city, India. J Clin Exp Dent.2016;8(3):e260-7.
[128] Ritter AV, Shugars DA, Bader JD. Root caries risk indicators: a systematic review of risk
models. Community Dent Oral Epidemiol. 2010 Oct;38(5):383–97.
[129] Gugnani N et al. International Caries Detection and Assessment System (ICDAS): A New
Concept. Int J Clin Ped atr Dent. 2011 May-Aug; 4(2): 93–100.
[130] Billings RJ. Restoration of carious lesions of the root. 1989; Gerontology 5(1):43.
[131] Doyle DJ, Garmon EH. American Society of Anesthesiologists Classification (ASA Class)
Stat Pearls Publishing; 2017 Jun. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441940.
[132] Hayes M et al. Risk indicators associated with root caries in independently living older
adults. Journal of Dentistry. 2016; 51:8-14.
[133] Chi DL and Shyue C. Preventing and Managing Root Caries. Decisions in Dentistry.
March 1, 2016 http://decisionsindentistry.com/article/preventing-and-managing-root-caries/.
[134] Chi DL, Berg JH, Kim AS, Scott J; Northwest Practice-based Research Collaborative in
Evidence-based DENTistry. Correlates of root caries experience in middle-aged and older adults
in the Northwest Practice-based Research Collaborative in Evidence-based DENTistry research
network. J Am Dent Assoc. 2013; 144:507–516.
[135] Ahluwalia KP, Cheng B, Josephs PK, Lalla E, Lamster IB. Oral disease experience of
older adults seeking oral health services. Gerodontology. 2010; 27:96–103.
[136] Katz RV, Hazen SP, Chilton NM, Mumma RD. Prevalence and intraoral distribution of
root caries in an adult population. Caries Res 1982; 16:265-271.
[137] Katz RV. Root caries. Is it the caries problem of the future? J Can Dent Assoc 1985;
51:511-515.
[138] Hariyani N, Spencer AJ, Luzzi L, Do LG. Root caries experience among Australian adults.
Gerodontology. 2017 Sep;34(3):365-376.
[139] Gati Dand Vieira AR. Elderly at Greater Risk for Root Caries: A Look at theMultifactorial
Risks with Emphasis on Genetics Susceptibility. International Journal of Dentistry Volume 2011,
Article ID 647168.
[140] Marino RJ, Fu CS and Giacaman RA. Prevalence of root caries among ambulant older
adults living in central Chile. Gerodontology. 2015: 32: 107-14.
[141] Hayesa M, Risk indicators associated with root caries in independently living older adults.
Journal of Dentistry 51 (2016) 8–14.
[142] Bansal V et al. Roots caries a problem of growing age. JIADS, 2011;2 (2):43-45.
[143] Cristina Saura-Moreno C etl al. Root caries analysis in working population of 35-44 years
of age (Spain). Med Oral Patol Oral Cir Bucal. 2017 Sep 1;22 (5): e527-35.
[144] Du, MQ, Jiang H, Tai BJ, Wu B, Bian Z. (2009). Root Caries Patterns and Risk Factors of
Middle-aged and Elderly People in P.R. China. Community Dentistry and Oral Epidemiology,
37(3), 260-266.
[145] Steele JG, Sheiham A, Marcenes W, Fay N, Walls AWG. Clinical and behavioral risk
indicators for root caries in older people. Gerodontology 2001; 18:95–101.
[146] Watanabe MGC. Root caries prevalence in a group of Brazilian adult dental patients. Braz
Dent J 2003; 14:153–6.
[147] Splieth CH, Schwahn CH, Bernhardt O, John U. Prevalence and distribution of root caries
in Pomerania, North-East Germany. Caries Res 2004;38: 333–40.
[148] Hellyer PH, Beighton D, Heath MR, Lynch EJR. Root caries in older people attending a
general practice in East Sussex. Br Dent J 1990; 169:201–6.
[149] Katz RV, Hazen SP, Chilton NW, Mumma RD Jr. Prevalence and intraoral distribution of
root caries in an adult population. Caries Res 1982; 16:265–71.
[150] Wallace MC, Retief DH, Bradley EL. Prevalence of root caries in a population of older
adults. Gerodontics 1988; 4:84–9.
[151] Fure S, Zickert I. Prevalence of root surface caries in 55, 65 and 75-year-old Swedish
individuals. Community Dent Oral Epidemiol 1990; 18:100–5.
[152] Watanabe MGC. Root caries prevalence in a group of Brazilian adult dental patients. Braz
Dent J 2003; 14:153–6.
[153] Root caries: classification, causes, clinical features and treatment. Juniordentist.com. 2014.
[154] Watanabe MGC. Root Caries Prevalence in a Group of Brazilian Adult Dental Patients.
Braz Dent J (2003) 14(3): 153-156.
[155] Fejerskov, O., Luan, W. M., Nyvad, B., BudtzJørgensen, E. & Holm-Pedersen, P. Active
and inactive root surface caries lesions in a selected group of 60- to 80-year-old Danes. Caries
Research. 1991;25, 385–391.
[156] Ekstrand, K. R., Poulsen, J. E., Hede, B., Twetman, S., Qvist, V. & Ellwood, R. P. A
randomized clinical trial of the anti-caries efficacy of 5,000 compared to 1,450 ppm fluoridated
toothpaste on root caries lesions in elderly disabled nursing home residents. Caries Research.
2013; 47, 391–398.
[157] Watanabe MGC. Root Caries Prevalence in a Group of Brazilian Adult Dental Patients.
Braz Dent J (2003) 14(3): 153-156.
[158] Lawrence HP, Hunt RJ, Beck JD. Three-year root caries incidence and risk modeling in
older adults in North Carolina, J. Public Health Dent. 55 (1995) 69–78.
[159] Locker D. Incidence of root caries in an older Canadian population, Commun. Dent. Oral
Epidemiol. 24 (1996) 403–407.
[160] Rabia A. Factors Associated with Exposure and Caries of Root Surface among Sample of
Pakistani Patients Visiting a University Hospital. Jul-Sep 2016; JPDA;25(03):81-6.
[161] Hariyani N, Spencer AJ, Luzzi L, Do LG. Root caries experience among Australian adults.
Gerodontology. 2017 Sep;34(3):365-376.
[162] Fure S. Ten-year cross-sectional and incidence study of coronal and root caries and some
related factors in elderly Swedish individuals. Gerdontology. 2004; 21:130-40.
[163] Christensen LB, Bardow A, Ekstrand K, Fiehn NE, Heitmann BL, Qvist V, et al. Root
caries, root surface restorations and lifestyle factors in adult Danes. Acta Odontol Scand. 2015;
73:467-73.
[164] Bharateesh JV, Kokila G. Association of root caries with oral habits in older individuals
attending a rural health centre of a dental hospital in India. J Clin Diagn Res. 2014;8: ZC80-
ZC82.
[165] Hayes M, Da Mata C, Cole M, McKenna G, Burke F, Allen PF. Risk indicators associated
with root caries in independently living older adults. J Dent. 2016; 51:8-14.
[166] Rabia A. Factors Associated with Exposure and Caries of Root Surface among Sample of
Pakistani Patients Visiting a University Hospital. Jul-Sep 2016; JPDA;25(03):81-6.
[167] Du MQ, Jiang H, Tai BJ, Zhou Y, Wu B, Bian Z. Root caries patterns and risk factors of
middle-aged and elderly people in China. Community Dent Oral Epidemiol. 2009: 37: 260-6.
[168] Rodivan Braz., et al. “Dentin Bond Strength of Universal Adhesive Systems under
Different Strategies: Self-Etch (SE) and Etchand-Rinse (ER)”. EC Dental Science 7.2 (2017):
66-72.
[169] Ritter AV, Shugars DA, Bader JD. Root caries risk indicators: a systematic review of risk
models. Community Dent Oral Epidemiol. 2010 Oct;38(5):383–97
[170] Lo EC, Luo Y, Tan HP, Dyson JE, Corbet EF. ART and conventional root restorations in
elders after 12 months. J Dent Res. 2006; 85:929–932.
[171] Sidhu SK, Nicholson JW. A review of glass-ionomer cements for clinical dentistry. J Funct
Biomater 2016; 7(3):2-15.
[172] Donald L et al. Preventing and Managing Root Caries.Decision in dentistry.2016;2(3):24-7
[173] Khoroushi M, Karvandi TM, Kamali B, Mazaheri H. Marginal microleakage of resin-
modified glass-ionomer and composite resin restorations: Effect of using etch-and-rinse and self-
etch adhesives. Indian J Dent Res. 2012;23:378-83.
[174] Heleno JFG et all. Assessment of coronary microleakage marker capacity of three dyes.
Dental Press Endod. 2012 Apr-June;2(2):30-6.
[175] Heleno JFG et all. Assessment of coronary microleakage marker capacity of three dyes.
Dental Press Endod. 2012 Apr-June;2(2):30-6.
[176] Watson TF. Et all. Present and future of glass-ionomers and calcium-silicate cements as
bioactive materials in dentistry: Biophotonics-based interfacial analyses in health and disease.
Dental materials. 2014;30:50-61.
[177] Prabhakar AR, Madan M, Raju OS. The marginal seal of flowable composite, an injectable
resin modified glass ionomer and compomer in primary molars – an in vitro study. J. Indian Soc.
Pedo. Prev. Dent. 2003; 21 (2), 45–48.
[178] Shetty K. et all. An assessment of coronal leakage of permanent filling materials in
endodontically treated teeth: An in vitro study. Dental Science. 2015;7 (6): 607-611.
[179] Qi CZ, Jiang Y, Li SY, Lin Y, Fan XM, Yu Q.The ultrastructural study of bonding
interface between two adhesive systems and three types of dental hard tissue. Shanghai Kou
Qiang Yi Xue. 2011 Jun;20(3):260-4.
[180] Santos RA et al. Bond strength to dentin of total-etch and self-etch adhesive systems.
RGO, Rev Gaúch Odontol, Porto Alegre. 2014;62(4):365-370.
[181] Gupta A et al. Evaluation of Microleakage with Total Etch, Self Etch and Universal
Adhesive Systems in Class V Restorations: An In vitro Study. J Clin Diagn Res. 2017 Apr;
11(4): ZC53–ZC56.
[182] Tabari M, Esmaeili B, Alimohammadi M, Bejeh Mir AP, Gharekhani S, Hajiahmadi M, et
al. Comparative evaluation of microleakage of composite restorations using fifth and seventh
generations of adhesive systems. Caspian J Dent Res. 2014;3:14–19.
[183] Van Landuyt KL, De Munck J, Mine A, Cardoso MV, Peumans M, Van Meerbeek B.
Filler debonding and subhybrid-layer failures in self-etch adhesives. J Dent Res 2010;89:1045-
50.
[184] Sarr M, Kane AW, Vreven J, Mine A, Van Landuyt KL, Peumans M, et al. Microtensile
bond strength and interfacial characterization of 11 contemporary adhesives bonded to bur-cut
dentin. Oper Dent 2010;35 : 94-104.
[185] Masarwa N et all. Longevity of Self-etch Dentin Bonding Adhesives Compared to Etch-
and-rinse Dentin Bonding Adhesives: A Systematic Review. Journal of Evidence Based Dental
Practice. 2016;16 (2):96-106
[186] Eliguzeloglu E, Eraslan O, Omurlu H, Eskitascıoglu G, Belli S. Effect of hybrid layer and
thickness on stress distribution of cervical wedge-shaped restorations. Eur J Dent. 2010 Apr;
4(2):160-5.
[187] Carrera CA, Chen YC, Li Y, Rudney J, Aparicio C, Fok A. Dentin-composite bond
strength measurement using the Brazilian disk test. Journal of Dentistry. 2016; 52, 37-44.
[188] Albaladejo A, Osorio R,Toledano M,Ferrari M. Hybrid layers of etch-and-rinse versus
self-etching adhesive systems. Med Oral Patol Oral Cir Bucal. 2010 Jan 1;15 (1): e112-8.
[189] Sauro S, Pashley DH, Mannocci F, Tay FR, Pilecki P, Sherriff M, et al. Micropermeability
of current self-etching and etch-andrinse adhesives bonded to deep dentine: a comparison study
using a double-staining/confocal microscopy technique. Eur J Oral Sci. 2008;116:184-93.
[190] Saveanu CI, Danila I. Evaluation of hybridisation for two dental adhesive. Journal of
Romanian Medical Dentistry. 2010;14(2):148-51.
[191] Gangadaran V, Palaniswamy M, Balasubramanian M. Hybrid layer of etch and rinse
versus self-etching adhesive systems: A comparative study;2015, 2(1):5-7
[192] Touma L, Yassin O. Evaluation of Shear Bond Strength of Giomer in Comparison with
Two Dentin Adhesive Systems. Iran J Public Health. 2015 Jun; 44(6): 885–886
[193] Martins GC et al.Interfacial integrity of bonded restorations with self-etching adhesives:
Water storage and thermo-mechanical cycling. Eur J Dent. 2012 Apr; 6(2): 169–177.
[194] Ali Awad Alrahlah, Physical, Mechanical and Surface Properties of Dental Resin-
composits, A thesis submitted to the University of Manchester for the degree of Doctor of
Philosophy In the Faculty of Medical and Human Sciences, 2013.
[195] Berry TG, Nicholson J, Troendle K. Almost Two Centuries with Amalgam: Where Are
We Today ? J Am Dent Assoc, 1994; 125: 392-399.
[196] Lopes GC, De Souza Ferreira R, Baratieri LN, Vieira LCC, Monteiro Jr S. Direct
Posterior Resin Composite Restorations: New Techniques and Clinical Possibilities. Case
Reports. Quintessence International, 2002; 33: 337-346.
[197] Mjor I. Biological Side Effects to Materials Used in Dentistry. Journal of the Royal
College of Surgeons of Edinburgh, 1999; 44: 146-149.
[198] D8odes JE. The Amalgam Controversy: An Evidence-Based Analysis. Journal of the
American Dental Association, 2001; 132: 348-356.
[199] Osborne JW, Swift Jr EJ. Safety of Dental Amalgam. Journal of Esthetic and Restorative
Dentistry, 2004; 16: 377-388.
[20] Horsted-Bindslev P. Amalgam Toxicity - Environmental and Occupational Hazards. Journal
of Dentistry, 2004; 32: 359-365.
[201] Stavridakis MM, Krejci I, Magne P. Immediate Dentin Sealing of Onlay Preparations:
Thickness of Pre-Cured Dentin Bonding Agent and Effect of Surface Cleaning. Operative
Dentistry, 2005; 30: 747-757.
[202] Mount G.J. Color Atlas of Glass Ionomer Cement. 2nd ed. Martin Dunitz; London, UK:
2002.
[203] Sidhu SK, Nicholson JW. A Review of Glass-Ionomer Cements for Clinical Dentistry.
Tsoi JK, ed. Journal of Functional Biomaterials. 2016;7(3):16.
[204] McLean JW, Nicholson JW, Wilson AD. Guest Editorial: Proposed nomenclature for
glass-ionomer dental cements and related materials. Quintessence Int. 1994;25:587–589.
[205] Crisp S., Lewis B.G., Wilson A.D. Characterization of glass-ionomer cements. Effect of
tartaric acid in the liquid component. J. Dent. 1979;7:304–305.
[206] Potts P.J. Handbook of Silicate Rock Analysis. Blackie and Son; Glasgow, London, UK:
1987.
[207] Nicholson J.W. Chemistry of glass-ionomer cements: A review. Biomaterials. 1998;6:485–
494.
[208] ISO 9917–1: Dental Water Based Cements. International Organization for Standardization;
Geneva, Switzerland: 2003
[209] McLean J.W., Wilson A.D. Fissure sealing and filling with an adhesive glass-ionomer
cement. Brit. Dent. J. 1974;136:269–276.
[210] Perondi P.R., Oliveira P.H.C., Cassoni A., Reis A.F., Rodrigues J.A. Ultimate tensile
strength and microhardness of glass ionomer materials. Braz. Dent. Sci. 2014;17:16–22.
[211] Powis D.R., Folleras T., Merson S.A., Wilson A.D. Improved adhesion of a glass ionomer
cement to dentin and enamel. J. Dent. Res. 1982;61:1416–1422.
[212] Graham J. Mount, An Atlas of Glass-Ionomer Cements: A Clinician's Guide, Martin
Dunitz third Edition, 2002.
[213] Hewlett ER1, Mount GJ, Glass ionomers in contemporary restorative dentistry--a clinical
update, J Calif Dent Assoc. 2003 Jun;31(6):483-92.
[214] Van Meerbeek B., Yoshida Y., Inoue S., De Munck J., van Landuyt K., Lambrechts P.
Glass-ionomer adhesion: The mechanisms at the interface. J. Dent. 2006;34:615–617.
[215] Fukada R., Yoshida Y., Nakayama Y., Okazaki M., Inoue S., Sano H., Shintani H.,
Snauwaert J., Van Meerbeek B. Bonding efficacy of polyakenoic acids to hydroxyapatite,
enamel and dentin. Biomaterials. 2003;24:1861–1867. doi: 10.1016/S0142-9612(02)00575-6.
[216] Yoshida Y., Van Meerbeek B., Nakayama Y., Snauwaert J., Hellmans L., Lambrechts P.,
Vanherle G., Wakasa K. Evidence of chemical bonding at biomaterial-hard tissue interfaces. J.
Dent. Res. 2000;79:709–714. doi: 10.1177/00220345000790020301.
[217] John W. McLean, The Clinical Use of Glass-Ionomer Cements-Future and Current
Developments, Clinical Materials 7 (1991) 283-288.
[218] Rama Shankar, Arvind Tripathi, Raghuwar D. Singh, Pooran Chand , Adhesion of
Different Brands of Glass Ionomer Cements to a Ceramometal Alloy, Journal of Indian
Prosthodontic Society (March 2010) 10:48–52.
[219] Martin S. Spiller, Dental Composites: A Comprehensive Review, The Academy of Dental
Learning and OSHA Training, 2017.
[220] A. H. García, M. A. Lozano, J.C. Vila, A. B. Escribano, P. F. Galve, Composite resins. A
review of the materials and clinical indications, Med Oral Patol Oral Cir Bucal 2006; 11:E215-
20.
[221] Labella R, Lambrechts P, Van Meerbeek B, Vanherle G. Polymerization shrinkage and
elasticity of flowable composites and filled adhesives. Dent Mater 1999;15:128-37.
[222] Xu HH. Dental composite resins containing silica-fused ceramic single-crystalline
whiskers with various filler levels. J Dent Res 1999;78:1304-11.
[223] Geraldi S, Perdigao J. Microleakage of a New Restorative System in Posterior Teeth. J
Dent Res 2003;81:1276.
[224] Meyer GR, Ernst CP, Willershausen B. Determination of Polymerization Stress of
Conventional and New “Clustered” Microfill-Composites in Comparison with Hybrid
Composites. J Dent Res 2003;81:921.
[225] Lutz F, Phillips RW. A classification and evaluation of composite resin systems. J Prosthet
Dent 1983;50:480-8.
[226] Willems G, Lambrechts P, Braem M, Celis JP, Vanherle G. A classification of dental
composites according to their morphological and mechanical characteristics. Dent Mater
1992;8:310-9.
[227] Resursă electronică, https://en.wikipedia.org/wiki/Hounsfield_scale
[228] Stoia, D.I. and M. Toth-Tascau, Multipart 3D Reconstruction of a Human Cervical
Vertebra. ICAI, WSEAS, Bucureşti, 2008.
[229] ***, ADAM Interactive Anatomy 4, http://www.adam.com/aia/.
[230] SOARES, Paulo Vinícius et al, Effects of nonbcarious cervical lesions and coronary
structure loss association on biomechanical behavior of maxillary premolars, JRD, Journal of
Research in Dentistry, 2013
[231] Walls AWG, Lee J and McCabe J F.The bonding of composite resin to moist enamel ,
British dental journal, 191(3), 2001
[232] Kimmes NS, Barkmeier WW, Erickson RL, Latta MA. Adhesive Bond Strengths to
Enamel and Dentin Using Recommended and Extended Treatment Times, ©Operative Dentistry,
2010, 35-1, 112-119.
[233] Malek S., Darendeliler MA., Swain MV., Physical properties of root cementum: Part I. A
new method for 3-dimensional evaluation, Am J Orthod Dentofacial Orthop. 120(2): 198-208,
2001.
[234] Carter, D.R. and W.C. Hayes, Bone compressive strength: the influence of density and
strain rate. Science, 1976.
[235] Ratner, B.D., A.S. Hoffman, and F.J. Schoen, Biomaterials Science, Second Edition: An
Introduction to Materials in Medicine, 2 Edition. Academic Press, 2004.
[236] Davis, J.R., Handbook of Materials for Medical Devices. ASM International, Materials
Park, 2004.
[237] Duygu Koc,a Arife Dogan,b and Bulent Bekb, Bite Force and Influential Factors on Bite
Force Measurements: A Literature Review, Eur J Dent. 2010 Apr; 4(2): 223–232.
[238] Resursa electonica, http://www.juniordentist.com/what-are-masticatory-forces.html.
[239] Panjabi, M.M. and A.A. White, Biomechanics in the Musculoskeletal System. 2000:
Churchill Livingstone.
[240] Dvir, Z., Clinical Biomechanics (Clinics in Physical Therapy). 2000: Churchill
Livingstone.
[241] White, A.A. and M.M. Panjabi, Clinical Biomechanics of the Spine. 1990: Lippincott.
[242] Stoia Dan Ioan, Modelarea, dezvoltarea și testarea implaturilor pentru coloana vertebrală,
Ed. Politehnica Timișoara, 2008.
[243] Fung, Y.C., Biomechanics: Mechanical Proprieties of Living Tissues. 1993, Berlin:
Springer - Verlag.
[244] Hollerbach, K., A.M. Hollister, and E.Ashby, 3-D Finite Element Model Development for
Biomechanics: A Software Demonstration. Sixth International Symposium on Computer
Simulation Biomechanics Tokyo, Japan, 1997.
[245] LeGeros RZ, LeGeros JP. Dense Hydroxyapaite, in an Introduction to Bioceramics. In:
Hench LL, Wilson J, Eds. World Scientific Publishing Co:USA 1993;139-79
[246] Natasha A. Nawawi , Asep S.F. Alqap, Iis Sopyan, Recent Progress on Hydroxyapatite-
Based Dense Biomaterials for Load Bearing Bone Substitutes. Recent Patents on Materials
Science 2011, 4, 63-80.
[247] Buganza Tepole, “Computational systems mechanobiology of wound healing,” Computer
Methods in Applied Mechanics and Engineering, vol. 314, pp. 46–70, 2017.
[248] Scrieciu M et al. EFFECTS OF OCCLUSAL LOADS IN THE GENESIS OF NON-
CARIOUS CERVICAL LESIONS – A FINITE ELEMENT STUDY. Romanian Journal of Oral
Rehabilitation Vol. 11, No. 1, January - March 2019.
[249] Hernández-Vázquez RA et al. Mechanobiological Analysis of Molar Teeth with Carious
Lesions through the Finite Element Method. Applied Bionics and Biomechanics. 2018,
https://doi.org/10.1155/2018/1815830.