Sunteți pe pagina 1din 11

Lucrarea 5

Încărcarea centralei electrice

1
1.2.3 Operarea cu controlul încărcării
1. Încărcarea egală ( simetrică)

Fig. 45

În acest mod de încărcare generatoarele sunt egal încărcate cu sarcină, acest


mod de operare fiind recomandat la manevră. Dacă încărcarea medie a grupului este
mai mare decât limita maximă pentru o perioadă de timp un generator DG aflat în stand-
by este cuplat, iar dacă media este mai mică decăt limita inferioară atunci DG-ul este
decuplat.
Plaja de funcţionare a unui DG în acest mod de operare este maximă cuprinsă
între puterea maximă şi minimă spre deosebire de modul optimal care ţine limita
inferioară la limita încărcării optime care este la aproximativ 70% din sarcina maximă
(pentru cazul prezentat limta minimă pentru egală încărcare este 140kW iar pentru
încărcare optimă 480kW). Funcţionarea motoarelor şi a celorlalte agregate la regimuri
diferite de cele optime sunt defavorabile, în cazul motoarelor presupune:
- funcţionarea cu consumuri specifice mari datorită
o – presiuni scăzute de supraalimentare;
o – excesul de aer redus;
- fum mult.

2
2. Încărcarea optimă (asimetrică)

Fig. 46

În acest mod de operare grupul master lucrează într-o plaja îngustă în jurul valorii
optime, iar generatorul “slave” se încarcă cu restul sarcinii.
Cuplarea unui nou DG se realizează când grupul master are puterea peste limita
maximă şi generatorul slave este încărcat peste limita maximă de operare în modul
optim a unui generator (680 kW).
Decuplarea generatorului slave se realizează dacă grupul master este sub
încărcarea limită pentru modul optim (480 kW) şi generatorul cu prioritate minimă din
grup (DG) trece”slave”.
Încărcarea optimă este utilizată pentru creşterea randamentului sistemului şi
protejarea motoarelor diesel generatoare de funcţionarea la regimuri defavorabile. În
general încărcarea optimă a unui generator este peste 70% din puterea motorului său.
Turbogeneratorul şi GAx nu pot fi generatoare “slave”. Acest lucru este realizat
de automatizare. Când GAx este în paralel cu un DG, GAx-ul este totdeauna master. La
fel turbogeneratorul are propria logică de funcţionare.(cu repartitor de sarcină). Acesta
nefiind prins în nici unul dintre modurile de operare, el funcţionează în condiţii de
eficienţă maxima încărcat la puterea maximă.

3
Pentru cazul concret simulator încărcările optimse sunt:
• pentru master 480-600 kW;
• pentru slave 50-600 kW.
Dacă în modul optim doar un singur generator funcţionează datorită puterii
scăzute, automatizarea modifică încărcarea maximă pentru un singur generator este
modificată 680 kW până la cuplarea generatorului aflat în stand-by.

3. Încărcarea ciclică
Acest mod de operare este identic cu cel optim cu diferenţa că între DG se
schimbă încărcarea optimă la un anumit interval de timp pentru a nu solicita prea mult
un singur diesel generator, la fel acest mod nu este recomandat la manevră având
acelaşi interval îngust de funcţionare (480-600 kW), deci rezervă de încărcare redusă.
În mod automat la cuplarea modulului auto pentru generator, frecvenţa este
controlată automat de instalaţia de automatizare.

1.2.4 Modurile de operare ale generatorelor


Run: Este ON când generatorul funcţionează.

Start: Start manual din sistemul de automatizare posibil numai dacă generatorul
este REDY şi funcţia AUTO este oprită. Condiţiile pentru ca condiţia REDY saă

STOP: Stop manual, care se poate efectua doar dacă generatorul este
deconectat de la bare.

In : Este ON când generatorul este în bare.

Disconnect: pentru deconectarea generatorului din bare, care presupune


scoaterea lui din modul AUTO urmat de deconectare, situaţiei în care
automatizarea va descărca generatorul.

Redy: Este ON dacă:


DG :
• pompa de preungere este în modul AUTO;
• controlul la distanţă al telecomenzii este activat;
• nu sunt alarme la diesel generator;
SG
• separator de bare cuplat;
• să fie aer comandă pentru ambreiaj;
• cuplajul să fie setat pe control de la distantă;
• MP să aibă turaţie mai mare decât cea mimimă de funcţionare a GAx
(34 rot/min).

AUTO: La cuplarea generatorului în modul AUTO automatizarea efectuează:


pornirea/oprirea, conectarea/deconectarea şi încărcarea generatorului. Când
modul AUTO clipeşte înseamnă că acesta este decuplat de sistemul de
4
automatizare datorită apariţiei unei probleme la generatorul respectiv. Când
agregatul ce antrenează generatorul îşi depăşeşte capacitatea de încărcare un
nou generator este pornit şi conectat dacă este posibil.
Limitarea sarcinii pentru diverse agregate este deteminată de sistemul de
automatizare astfel:
• DG - după poziţia a cremalierei pompei de injecţie (poate fi setată
≠100%);
• SG – după semnalul convertorului static de frecvenţă care impune
limitarea puterii funcţie de turaţia motorului principal.

Dacă la instalaţia de antrenare a generatorului apare o alarmă şi acesta


este în modul AUTO, sistemul de automatizare conectează un nou
generator înainte de al deconecta pe cel cu probleme şi AUTO trece în
modul flashing.

Diesel generatoarele setate în modul AUTO care nu sunt conectate într-o


perioadă de timp sunt oprite.
TG – poate fi pornit şi oprit doar manual din comanda locală.

Alarmele agregatelor de antrenare a generatoarelor sunt:


DG : - FW temperatură ieşire DG- mare;
FW presiune interioară DG – mică;
Temparatura de ieşirea din turbine – mare
Temperatura la ieşire - mare;
Temperatura la ieşire din răcitor aer admisibil – mare;
Căderea de presiune pe filtrul de absorbţie – mare;
Temperatura interioară LO DG – mare;
Presiunea interioară LO DG – mică;
Temperatura lagăre motoare- mare;
Temperatura lagăre generatoare – mare.
TG: - Presiune abur interior TG – mică;
Temperatură aer intrare TG – mică;
LO presiune interioară lagăre turbină – mica;
LO temperatură în tanc – mare;
Presiune abur etanşare – mică;
Nivel condensate – mare;
Presiune condensator – mare.
GAx – turaţia MP - mică
MP slow down;
MP shut down;

Consumatori neesenţiali – ON când consumatorii nesenţiali sunt decuplaţi


datorită puterii foarte mari solicitate în reţea. Aceştia sunt instalaţiile ne vitate de la
bordul navei:
• Aerul conditionat;
• Ventilatoarele din CM;
• Sistemul frigorific

5
High Power – ON când puterea este mai mare decât cea normală;

GenS/S Request – On când puterea este mai mare şi sistemul de


automatizare trebuie să cupleze cu generator aflat în stand-by.

6
7
1.2.5 Sistemele de siguranţă pentru motoarele auxiliare
Sunt montate pe MA şi sunt semnalizate în panoul local . Acesta funcţionează ca
sistem de rezervă pentru sistemele de automatizare al centralei energetice şi protejează
motoarele auxiliare la operarea manuală sau când automatizarea este deconectată.

Acest sistem protejeză DG la supraturae care este semnalizată şi nu poate fi


resetată până la restabilirea turaţiei normale.

1.2.6. Alarmele şi mesajele sistemelor de automatizare al centralei

Alarme – sonore, luminoase când:


- operarea automată eşuează (nu se poate obţine o reglare într-un interval
de timp prestabilit).
Mesaje:
- la operare normală;
- când operările normale sau automate sunt cu success executate.

8
1.3 Sistemul de automatizare al pompelor şi compresoarelor

Pentru exemplul studiat panoul de control din PCC al pompelor şi compresoarelor


este prezenta în figura 47, de la acesta putându-se comada de la distanţă majoritatea
pompelor esenţiale pentru buna funcţionare a instalaţiilor de la bordul navei. În plus
acestea pot fi operate şi local. Modul de operare al acestora este AUTO/MANUAL.

1.3.1 Operarea pompelor


1. Modul AUTO
Operarea pompelor în modul AUTO presupune pornire şi oprirea lor de către
sistemul de automatizare al centralei electrice care controlează în plus şi următoarele
funcţii:
• realizează stand-by – la presiunea redusă;
• realizează stand-by la alarme;
• efectuează repornirea după black-out;
• efectuează verificarea puterii la pornire şi temporizarea acesteia până la
cuplarea unui generator;
Dacă apare vreo pertubaţie în sistemul de supraveghere (s-a efectuat o oprire
sau pornire locală/ s-a activat o alarmă) ledul de semnalizare AUTO clipeşte
semnalizând că modul a fost dezactivat

Fig. 47

9
2. Modul Manual
Acest mod este activ când ledul AUTO ete stins. În aceste condiţii pompele pot fi
pornite şi oprite manual. Chiar şi în aceste condiţii dacă generatoarele sunt în modul
AUTO pompele nu pot fi pornite dacă puterea electrică disponibilă în reţea este
insuficientă

1.3.2. Operarea compresoarelor


Principiul de funcţionare al compresoarelor este asemănător cu cel al pompelor

1. Modul AUTO
În acest mod de operare compresoarele sunt automat pornite şi oprite de
sistemul de automatizare al centralei electrice în funcţie de funcţie de presiunea aerului
din instalaţie:
• porneşte la presiune mai mică de 25 bar;

10
• se opreşte la presune mai mare de 32 bar;
şi în plus realizează si următoarele funcţii:
• verifică la pornire bilantul energetic şi efectuează o temporizare a comenzii de
pornire;
• comută ciclic comprsorul „master” cu „slave”;
• dacă compresorul master nu poate ridica presiunea intr-o perioadă de tipm
setată (2-2.5 min) compresorul „slave” porneşte şi el;
• efectuează pornirea automată după black-out.
Dacă ledul AUTO pulsează înseamnă că a apărut o perturabţie şi modul este
suspendat

2. Modul Manual
Acest mod este cativ dacă ledul AUTO este stins. În acest mod de operare
compresorul poate fi pornit şi oprit manual din panoul de comandă .

11

S-ar putea să vă placă și