Sunteți pe pagina 1din 8

Tema 2.

Anatomia topografica a capului(compartimentul cerebral).Particularitatile


structural si de varsta (dimensiunile ,forma ,fontanelele).Repere si diviziuni
topografice .Calvaria craniului ,stratigrafia. Regiunile frontoparietooccipitale si
temporale. Stratigrafia,vascularizatia,inervatia,sistemele venos si limfatic.
Spatiile celulare,raspandirea puroiului si hematoaamelor.Particularitatile
vascularizatiei testu epicraniene.

1.Anatomia topografica a capului.


Limite:
Capul se delimitează de gât prin linia ce porneşte de la marginea inferioară a mandibulei şi
unghiul ei, până la conductul auditiv extern, apoi de la vârful apofizei mastoidiene spre linia
nucală superioară până la proieminenţa occipitală externă
Capul se imparte in:

 Neurocraniu(regiunea cerebrala)- se imparte in bolta craniului si baza craniului


 Viscerocraniu
Limita dintre ele o constituie linia ce trece de-a lungul marginii superioare a orbitei, osul zigomatic,
arcada zigomatică către conductul auditiv extern.
Portiunea cerebrala la randul sau se imparte in:
- Fornix crani (bolta sau calvaria)
- Basis crani
In fiecare deosebim suprafata externa si interna.

2.Particularitatile structurale si de varsta(dimensiunile,forma,fontanelele).


Dimensiunile

 Circumferinţa capului – linia trasată de la marginile supraorbitale spre protuberanţa


occipitală externă este egală aproxim ativ cu 54-58 cm .
 Lungimea capului (distanţa antero-posterioară) – distanţa de la glabelă la inion -
constituie 17-22 cm.
 Lăţimea capului – distanţa dintre protuberanţele temporale – variază de la 14-16 cm.
 Înălţimea capului – distanţa de la mijlocul marginii anterioare a orificiului occipital mare
până la punctul cel mai înalt al suturii sagitale, echivalează cu 12-16 cm

Forma capului poate fi diferită.


 brahicefalică (cap lat şi scurt, când predomină diametrul transversal),
 dolicocefalică (cap lung – când predomină diametrul longitudinal)
 mezocefalică (cap cu dimensiunile medii).

Particularitatile de varsta:
1. la nou nascuti raportul dintre cap si trunchiul cerebral este de doua ori mai mare
comparative cu adultii.Craniul cerebral este mai bine dezvoltat decat cel facial .Oasele
craniului sunt subtiri ,flexibile si unite intre ele cu fibre din tesut conjunctiv(acestea
ofera capului la bebelusi plasticitatr si posibilitatea de a-si schimba forma. In unele locuri
de unire a oaselor boltei craniene apar zone lipsite de os FONTANELELE CRANIULUI:
FONTANELELE CRANIULUI SUNT:
Fontanela anterioara-locul de unire a oaselor parietale
cu osul fontal,are forma de romb se inchide din a 2 luna
pana la cel de-al doilea an.
Fontanela posterioasa-locul de unire a oaselor parietale
cu osul occipital.Se inchide in luna a doua de viata.
Fontanelele sfenoidale (fonticulus sphenoidales) – în
locul unirii oaselor temporale, frontal și sfenoidal. Se
închid în perioada intrauterină sau imediat după naștere.
Fontanelele mastoidiene (fonticulus mastoideus) – în locul unirii oaselor temporal, parietal și
occipital. Se închid în perioada intrauterină sau imediat după naștere.

Calvaria craniului ,stratigrafia.


Bolta craniului (calvaria craniului) crani se imparte in:
- Regiunea frontoparietoocipitala
- Regiunea temporala
- Regiunea mastoideana

Stratigrafia regiunii frontoparietooccipitale.

Limitele:
- Anterior: de marginea superioara a orbitei
- Posterior: de linia nucala superioara
- Lateral: linia temporala superioara

Stratigrafia regiunii
1.Pielea, cu excepţia frunţii, este acoperită cu păr şi conţine un număr mare de glande sudoripare
şi sebacee. Datorită acestui fapt, în această regiune frecvent pot apărea furuncule şi ateroame

Fig. 2 Straturile regiunii frontoparietooccipitale (secţiune frontală).


1 - ţesut subcutanat; 2 - aponevroza epicraniană; 3 - v. diploică; 4 - ţesut celular lax
subaponevrotic; 5 - periostul; 6-ţesut celular lax subperiostal; 7, 13-granulaţiile arahnoidiene; 8-
dura mater; 9-spaţiul subdural; 10-arahnoida; 11-spaţiul subarahnoidian; 12-encefalul; 14-coasa
encefalului; 15- sinusul sagital superior; 16-vv.cerebrale; 17-v.subcutanată, v.emisară.

2. Stratul celuloadipos subcutanat conţine o cantitate mică de ţesut celular adipos, şi este
străbătut de numeroase travee conjunctive, ce urmează de la piele la galea aponevrotică , şi-l
divizează în numeroase areole separate (faguri de miere).

Ţesutul celular adipos în regiunea frontală se prelungeşte direct în ţesutul lax al pleoapelor
superioare, acoperite de o piele elastică şi fină. De aceea, hemoragiile subcutanate cu sediul în
segmentele anterioare ale bolţii craniului, uşor se extind în regiunile palpebrale, cu apariţia
echimozelor sub forma unor pete cianotice (simptomul „ochelari”).

Arterele.(fig. 3) Vascularizaţia porţiunii frontale este asigurată din sistemul arterei carotide
interne (din artera oftalmică) şi anume: arterele supraorbitale şi supratrohleare. Aceste artere,
după ieşirea din cavitatea orbitei, sunt situate în şanţurile respective supraorbital şi supratrohlear.
În loc de şanţuri pot exista orificii.

Artera supratrohleară pătrunde în regiunea frontală prin şanţul frontal situat (la distanţa de 2 cm
de la linia mediană) în porţiunea medială a ochiului, iar artera supraorbitală este situată între
treimea medială şi medie a marginii supraorbitale (la distanţa de 2,5 cm de linia mediană).

Aceste artere anastomozează larg cu artera angulară (din artera facială) şi ramura frontală a
arterei temporale superficiale (din artera carotidă externă). În aşa mod, se realizează o
anastomoză între sistemul arterelor carotide externe şi interne.

Porţiunea parietală este vascularizată de artera temporală superficială (din artera carotidă
externă), fiind situată antererior de tragusul urechii, şi artera auriculară posterioară, fiind situată
posterior de pavilionul urechii. Aceste artere se anastomozează cu arterele frontale şi occipitale.

În cazul lezării arterei temporale superficiale, hemoragia poate fi stopată provizoriu prin
comprimare digitală a trunchiului arterei de arcada zigomatică.
Porţiunea occipitala este vascularizata de artera occipitală (din artera carotidă externă), care se
află in şantul cu acelaşi nume la distanta de 1,5-2 cm posterior de apofiza mastoidiană.

Fig. 3. Vasele şi nervii regiunii


frontoparietooccipitale.

1-a.,v.,n.supratrohleare; 2-a.,v.,n.-supraorbitale; 3-
v.angulară; 4-a. facială; 5,6-v. facială; 7-v. re-
tromandibulară; 8-n.auricular mare; 9-glanda
parotidă; 10-a.,v. temporală superficială; 11-a.,n.
occipital mare; 12-n. auriculotemporal.

Venele predomină la număr faţă de artere. Pe lângă


venele care însotesc arterele, mai există şi vene
suplimentare. Cea mai constantă este vena frontală,
uneori pară, dispusă de-a lungul liniei mediane.

Venele din porţiunea frontală se anastamozează cu


vena angulară (v. angularis) de unde sîngele urmează
în vena facială. O parte din ele se varsă în venele
oftalmice superioare (v.v ophtalmiceae superiores),
care comunică cu sinusul cavernos.

În caz de procese purulente în regiunea feţei, poate apărea tromboza venei faciale de unde
infecţia pe cale retrogradă, din vena facială prin vena oftalmică superioară, ajunge până la baza
craniului- în sinusul cavernos, cu apariţia ulterior a sinusitei sau a sinustrombozei.

Venele porţiunii temporale (vv. temporaes, superficiales), unindu-se cu vena maxilară, formează
un singur trunchi cu denumirea de vena retromandibulară, care la rândul său, prin confluere cu
vena facială se drenează în vena jugulară internă.

Drenajul venos din porţiunea occipitală are loc prin vena occipitală (v. occipitales), care se varsă
în vena vertebrală (v. vertebralis).

Nervii. Porţiunea frontală este inervată de nervii supratrohleari si supraorbitali (din ramura
oftalmică a nervului trigemen), şi sunt situaţi paralel vasele respective. În porţiunea parietală se
află ramurile nervului auriculotemporal (din ramura mandibulară a nervului trigemen), iar în
regiunea occipitală - ramura auriculară posterioară a nervului facial, nervii senzitivi (occipital
mare si mic), ce îşi i-au originea din plexul cervical şi ramurile posterioare ale nervilor
spinomedulari C1 şi C2. Ultimii 2 nervi însoţesc artera auriculară posterioară şi respectiv artera
occipitală.

În aşa mod în regiunea frontoparietooccipitală deosebim următoarele pachete vasculonervoase:

1. a)  a., v., şi n. supratrohlear;


2. b)  a., v., şi n. supraorbital;
3. c)  a., v. temporale superficiale şi n. auriculotemporal;
4. d)  a., v., şi n. auricular posterior.
5. e)  a., v. occipitală şi n. occipital mare;
Vasele limfatice. Limfa, din porţiunea frontală, se drenează în ganglionii limfatici auriculari
anteriori; din porţiunea temporală - în ganglionii limfatici retroauriculari; din porţunea occipitală
în ganglionii limfatici occipitali.

3. Stratul musculo-aponevrotic. Îl alcătuieşte m.epicranius reprezentat de două ventere: frontal şi
occipital, unite printr-o aponevroză (galea aponevrotică). Dacă de piele galea aponevrotică este
unita strâns, graţie prezenţei traveelor conjunctive, apoi de periost ea se separă prin ţesut lax.

4. Stratul celular lax subaponevrotic. Triada ţesuturilor: pielea, ţesutul celular subcutat şi galea
aponeurotică în caz de leziuni se decolează uşor de bolta craniană, cu apariţia leziunilor ce poartă
denumirea de plăgi scalpante. Deşi aceste plăgi se includ în categoria de traume grave, dacă se
acordă asistenţă medicală la timp, ele usor regenerează graţie vascularizaţiei abundente a acestei
regiuni.

5. Periostul. Este bine dezvoltat, uşor se separă de oasele bolţii craniene, cu excepţia suturilor
osoase, unde nu persistă ţesut celular lax subperiostal.

6. Stratul subperiostal.

În aşa mod în regiunea frontoparietooccipitală deosebim 3 straturi de ţesut celular adipos:
subcutanat, subaponevrotic şi subperiostal.

Răspândirea hematoamelor şi purulenţelor în regiunea frontoparietooccipitală are loc în
conformitate cu particularitătile anatomo-topografice de structură a ţesuturilor moi a bolţii
craniene. În stratul celuloadipos subcutanat, datorită septurilor de fibre conjunctive, ce pornesc
de la piele spre galea aponevrotică, hematoamele şi purulenţele vor evalua localizat,
manifestîndu-se sub formă de „cucuie”. În stratul subaponevrotic, hematoamele şi purulenţele,
vor fi difuze, raspândindu-se în limitele întregii regiuni. În stratrul celular lax subperiostal,
datorită fixării periostului de suturile osului hematoamele şi purulenţele vor fi localizate în
limitele osului concret.

7. Oasele bolţii craniene sunt constituite din două lamele: externă şi internă, între care se află
substanţa spongioasă (diploae).

- lama externă (lamina externa) cu grosimea de aproximativ 1 mm este constituită din ţesut osos
compact;

- substanţa spongioasă (diploё) conţine numeroase vene diploice (venele Breche cu pereţi subţiri
şi fără valvule), fiind reprezentată de ţesut osos trabecular;

- lama internă, sau vitroasă (lamina vitreea), foarte fină, cu grosimea de aproximativ 0,5 mm, ce
în caz de traumatisme, se lezează prima. Pe suprafaţa internă a acestei lame sunt situate şanţurile
arteriale (sulci arteriosi), unde se situează arterele ce vascularizează dura mater.

În caz de traumatisme a oaselor bolţii craniene, cu lezarea lamei interne, eschilele osoase lezează
şi arterele meningiene, ce poate duce la dezvoltarea hematoamelor epi- sau subdurale. Oasele
craniului, spre deosebire de alte oase ale scheletului, nu regenerează. Defectele osoase după
trepanaţie, se substituie cu ţesut fibros fără formarea calusului osos. Aceste defecte uşor se
observă pe radiograme.

Mai în profunzime deosebim urmatoarele straturi:


8. Spaţiul epidural (spatium epidurale) situat între lama internă a oaseleor şi meningele dur.
9. Pahimeningele (dura mater encephali) alcătuită din ţesut fibros dens.
10. Spaţiul subdural (spatium subdurale) situat între dura mater şi arahnoidă.
11. Arahnoida encefalică (arachnoidea encephali).
12. Spaţiul subarahnoidian (spatium subarachnoidalis) ce conţine lichid cefalorahidian.
13. Pia mater (pia mater encephali), ce pătrunde în toate şanţurile creierului mare şi în
ventriculele cerebrale, formând plexuri vasculare.
14. Substanţa cenuşie a creierului (substantia grissea cerebri).

1. Stratigrafia regiunii temporale.


Limitele
Din superior şi posterior, regiunea este delimitată de linia temporală superioară, inferior-de
arcada zigomatică şi din anterior–de apofiza frontală a osului zigomatic.
Repere: marginea laterală a orbitei, arcada zigomatică, conductul auditiv extern.

Straturile:

1. Pielea in porţiunea superioară, este groasă, iar în porţiunea inferioară devine mai subţire,
2. Stratul celuloadipos, este slab dezvoltat. În acest strat sunt situate vase si nervi. Arterele
temporale superficiale – una din ramurile terminale ale arterei carotide externe şi venele
omonime trec la distanţa de 1-1,5 cm anterior de tragusul urechii şi se divid în ramurele
fronatale şi parietale, ce anastamozeaza cu celelalte vase ale bolţii craniene. Alături este
situat nervul auriculotemporal (n. auricolotemporalis) – nerv senzitiv de la ramura
mandibulară a nervului trigemen (ce de obicei este situat posterior de arteră). Nervul
zigomaticotemporal – de la nervul zigomatic, paraseşte craniul prin orificiul
zigomaticotemporal, ramificându-se în porţiunea anterioară a regiunii temporale. În
treimea anterioar a arcadei zigomatice în stratul de ţesut celular adipos este situată şi
ramura frontală de la nervul facial, ce inervează venterul anterior al muschiului
occipitofrontal.
3. Fascia superficială este o prelungire a aponevrozei epicraniene.
4. Fascia proprie (aponevroza temporală) este destul de densă. Cu 3-4 cm mai sus de
arcada zigomatică, ea se dedublează în 2 lamele: lamela externă se fixeaza de marginea
externă a arcadei zigomatice, iar cea internă de marginea ei internă.
5. Spaţiul interaponevrotic, se află între aceste două lamele a fasciei temporale şi arcada
zigomatică ca bază. El conţine ţesut celular adipos şi a. temporală medie de la a.
maxilară.
În caz de osteomielită a mandibulei în acest spaţiu se poate acumula puroi, care datorită
grosimii aponevrozei temporale foarte greu se raspândeşte la suprafaţă.
6. Spaţiul de ţesut celular adipos subaponevrotic. Este situat sub lamela profundă a
aponevrozei temporale şi suprafaţa externă a muşchiului temporal.
7. Muşchiul temporal, fiind situat în fosa temporală sub lamela profundă a fasciei proprii,
coboară in jos, posterior de arcada zigomatică şi printr-un tendon puternic, se fixează de
apofiza coronoidă a mandibulei. Pe faţa internă a muşchiului sau în grosimea lui trec
arterele temporale profunde (din artera maxilară) venele şi nervii temporali profunzi
(după funcţie- motori ,de la nervul mandibular, al III-ea ramură a trigemenului).
8. Între lama profundă a fasciei temporale şi muşchiul temporal este situat un strat subţire
de ţesut celular lax mai bine pronunţat în porţiunea inferioară, care mai jos de osul
zigomatic şi arcada zigomatică comunică cu bula grăsoasă a obrazului (corpus adiposum
buccae). Fosa temporală (în spaţiul dintre planul temporal şi foiţa internă a aponevrozei
temporale) se lărgeşte de sus in jos: în sus şi lateral ea este bine delimitată de regiunile
vecine de-a lungul liniei de inserţie a muşchiului temporal şi lamelei profunde a
aponevrozei temporale ce îl acoperă.
9. Periostul, este mai subţire decât în alte zone ale craniului, aderă strâns la scuama
temporală, cu excepţia porţiunii inferioare a regiunii Scuama temporală se deosebeste
prin fragilitate şi fineţe. Pe faţa interna a ei trece un sanţ în care se află artera meningee
medie (din a. maxilaris). În aproximativ jumatate din cazuri şanţul, prezintă în porţiunea
lui iniţială un canal osos, ceea ce face să crească frecvenţa leziunii vasului în fractura
osului temporal. Hemoragia din artera meningeea medie duce la formarea unui hematom
epidural considerabil şi la compresiunea creierului, din care considerent necesită o
intervenţie chirurgicală de urgenţă.
10. Deci în regiunea temporală spre deosebire de regiunea frontoparietoccipitală deosebim 4
straturi de ţesut celular adipos: subcutanat, interaponevrotic sau interfascial,
subaponevrotic, şi temporal profund.
11. Hematoamele şi purulenţele regiunii temporale difuzează în jos, şi anume, în fosa
subtemporala şi regiunea jugală şi in porţiunile profunde ale feţei. Tumorile maligne din
cavitatea orbitei, prin fisura orbitală inferioară, pot invada în fosa infratemporală.

Vascularizatia
In stratul subcutanat se situieaza artera temporala superficiala si ramurile ei.
In straturile profunde ale regiunii se ramifica arterele temporale pronfunde.

Inervatia
Inervatia este realizata de nervul auricolotemporal care constituie o ramura a n.trigemen. Muschii regiunii
temporale sunt inervati de ramurile temporale ale n.facial si de nervii profunzi temporali din ramura
nervului mandibular.

Circulatia limfatica
Circulatia limfatica eferenta se efectueaza in ganglionii limfatici superficiali si profunzi ai glandei
parotide si in ganglionii preauriculari.

Căile de difuzare ale hematoamelor şi colecţiilor purulente din regiunea temporală.

Particularitati:
4 spatii celulare de tesut adipos:
- Spatiul celular subcutanat
- Spatiul celular interaponevrotic
- Spatiul celular subaponevrotic
- Spatiul temporal profund
Ariile de raspindire a purulentelor in regiunea capului:
- Spatiul subcutanat
- Spatiu interfascial
- Spatiu subfascial
- Spatiu subtemporal.

2. Particularităţi de vascularizare a ţesuturilor epicraniene.

- 1. Arterele au directie ascendenta din inferios spre superior si au un traiect radial.inciziile


se executa paralel cu pachetele neurovasculare pentru a preveni lezarea vaselor si nervilor
- 2. Deoarece arterele au un traiect ascendent ,lambourile cutanate lambourile cutanate se
formeaza astfel ca baza lor sa fie in partea inferioara
- 3. Arterele si venele formeaza oretea bogata de anastomoze intra si extrasistemice
,asigurand o vascularizatie abundenta ,care la randul sau asigura o cicatrizare si regenerare
foarte buna.
- 4.Intrucat arterele sunt localizate subcutanat ,deasupra galei aponeurotice si peretele lor
adera la septurile conjunctive din tesutul subcutanat ,aceste raman deschise si in caz de
lezare pot genera hemoragii abundente.

Stoparea hemeoragiilor se face prin : presiune digitala; suturarea tes moi impreuna cu vasele
sangvine ; aplicarea de pense hemostatice.
Vascularizatia arteriala
Vasele sanguine ale regiunii sunt situate in tesutul subcutan, orientate de jos in sus si au o directie radiala.
Portiunea anterioara este vascularizata de:
- Arterele supraorbitale si supratrohleara care pornesc din artera oftalmica a sistemului arterei
carotide interne.
- Artera angulara care vine din artera faciala.
- Ramurile frontale ale arterei temporale superficiale care alimenteaza cu sange. Aceasta artera este
ramura terminala a arterei carotide externe.

Portiunea laterala este vascularizata de:


- Artera temporala superficiala care da nastere la a.parietala, a.auriculara anterioara, a.parotidiene,
a.temporala medie, a.faciala transversa, a.zigomatica.
- Regiunea temporala este irigata si de arterele temporale profunde care isi ia originea din artera
maxilara.

Portiunea posterioara este vascularizata de:


- Artera occipitala incepe de la artera carotida externa si se dispune la o distanta de 2 cm de la
marginea posterioara a apofizei mastoide a piramidei osului temporal. Ea anastomozeaza cu
artera temproala si cu artera auriculara posterioara care la fel este o ramura a a.carotide externe.
- Artera auriculara posterioara se indreapta in sus de-a lungul apofizei stiloide a osului
temporal, spre apofiza mastoida, deplasindu-se intre ea si pavilionul urechii, si da nastere la
arterele stiloasmoidiana si timpanica posterioara, ramurile auriculara, mastoidiene si occipitale.

S-ar putea să vă placă și