Sunteți pe pagina 1din 6

Master: Securitate Nationala si Euro-Atlantica

Masterand:Ignat Valentin An II

Globalizare și securitate națională

Noi determinări globale și regionale ale securității naționale

Ca urmare a globalizării, multe evoluții și procese transnaționale au un impact


semnificativ asupra securității naționale. Pe lângă stimularea creșterii
economice și deschiderea societăților, problemele recente evidențiate de
specialiști1 evidențiază anumite dezavantaje ale procesului de globalizare, care
pot duce la destabilizarea anumitor state și la înstrăinarea obiceiurilor
ancestrale. Pot aparea potentiale scenarii de risc de securitate ce cuprind arii de
vulnerabilizare a unor regiuni întregi si chiar pana la fluctuațiile spontane ale
economiei globale. Influența pozitivă a globalizării se rasfrange asupra
comunității democratice, care cuprinde 30% din populația lumii dar care deține
70% din bogăția sa, ceea ce garantează și stimulează libertatea și prosperitatea,
stabilitatea și securitatea. Pe de altă parte, analiștii de la ”firul ierbii” notează, ca
element negativ al globalizării, axa instabilității care se extinde din Orientul
Mijlociu până pe coastele asiatice. Regiunea este marcată de probleme grave,
precum sărăcia, guvernarea ineficientă, dezechilibrul puterii, șomajul ridicat,
fundamentalismul islamic extremist și, mai rău, lipsa de securitate. Principalele
1
Richard KUGLER, Un internationalisme spécifiquement américain qui répond a la mondialisation,
http://usinfo.state.gov/journals/itps/1202/ijpf/ fkugler.htm

1
pericole ale lumii actuale - terorismul, tirania, guvernele pervertite, proliferarea
armelor de distrugere în masă, tensiunile etnice, eșecurile guvernamentale, lipsa
resurselor, rivalitățile geopolitice, traficul de droguri și criminalitatea organizată
- găsesc aici un teren fertil. Acest lucru împiedică sa fie realizata securitatea
națională, democrația, stabilitatea și progresul economic al statelor. Prin urmare,
guvernele iau măsuri pentru a-și proteja teritoriul împotriva noilor amenințări,
alinindu-se la coaliția internațională de combatere a terorismului, colaborând cu
alte părți pentru dezamorsarea conflictelor internaționale, prevenind proliferarea
armelor de distrugere în masă, prin stimularea creșterii economice, liberalizarea
piețelor și dezvoltarea piețelor . comerțul liber, dezvoltarea programelor de
acțiune in comun cu poli globali, transformarea și adaptarea instituțiilor de
securitate națională la cerințele secolului XXI. Linia de conduită americană
susține cu tărie aceste afirmatii: au structurat o strategie de securitate națională
dedicată luptei împotriva terorismului și proliferării armelor de distrugere în
masă, bazată pe atacuri preventive, în mod selectiv și limitat, împotriva statelor
agresoare si a celor care pun arme de distrugere în masă in mana teroriștilor.
Dezideratele parteneriatelor strategice în ecuația globalizării și securității
naționale sunt pe deplin înțelese și asumate de multe state și organizații
internaționale, care consolidează cooperarea în domeniul diplomației
preventive, al controlului armelor și al exporturilor lor , ajută la reducerea
pericolelor și descurajează proliferarea armelor de distrugere în masă. Inițiative
diplomatice importante pentru a dezactiva tensiunile și conflictele regionale,
care reprezintă un cadru stimulativ, propice terorismului și proliferării armelor
de distrugere în masă, pentru alte amenințări la adresa securității. ”Parteneriatul
pentru Pace”2, ca inițiativă model pentru susținerea schimbărilor strategice în
mediul strategic euro-atlantic, aduce o contribuție decisivă la realizarea
securității prin dialogul și cooperarea statelor membre în fața provocărilor din

2
Iniţiativă care întruneşte, azi, 20 de membri şi a cărei contribuţie la securitatea statelor partenere este analizată
pe larg în primul număr din 2005 al revistei NATO Review.

2
secolul actual. Securitatea spațiului și securitatea națională a statelor membre
PfP3 sunt îmbunătățite în prezent prin participarea partenerilor cu forțele
militare proprii, împreună cu NATO, la operațiunile de menținere a păcii,
antiterorism și armament de distrugerea in masă, prin reforma structurilor de
apărare și armată, precum și prin relația strânsă cu Alianța. Statele partenere din
Asia Centrală desfășoară misiuni cu NATO, sub noul concept de abordare a
securității, proiectând stabilitate în afara granițelor organizației, în Afganistan,
cu forțe de poliție specializate și echipe de dezminare, asigură logistic forțele
ISAF4, sprijinind tranzitul echipamentelor către zona de conflict și permițând
staționarea trupelor și a materialului logistic pe teritoriul lor. Aceiași parteneri ai
Alianței influențează direct factori locali importanți ai diversității etnice în
Afganistan în atingerea obiectivelor coaliției internaționale. În general, PfP
abordează aspecte critice ale securității naționale și regionale, după cum reiese
din acordul din 2004 privind crearea unui nou forum de securitate EAPC, care
se va reuni anual la un nivel înalt pentru a discuta probleme de securitate. cele
înalte și cum să le rezolvi. decontarea în comun a acestora. Cu toate acestea, se
poate realiza că marea diversitate a statelor partenere, precum și diversitatea
intereselor, diluează oarecum obiectivele comune ale PPP. La aceștia, analiștii
politico-militari5 adaugă poziția obstructivă a Rusiei și reticența la o apropiere
mai strânsă de țările NATO sau PfP, anumite conflicte interne în și între țările
partenere, care le împiedică apropierea cu comunitatea statelor euro-atlantice,
diferențe în nivelul de organizare și capacități ale forțelor armate ale membrilor
PfP etc.

La nivel economic, securitatea statelor-naţiune este afectată de globalizare prin


particularităţile desfăşurării procesului tranzacţiilor internaţionale, în cadrul
statal strâmt, depăşit, tranzacţii ce însumează aproape toate investiţiile directe

3
Parteneriatul pentru Pace (eng)
4
https://en.wikipedia.org/wiki/International_Security_Assistance_Force
5
General de brigadă Iordache OLARU, Noi valenţe ale Parteneriatului pentru Pace, Observatorul militar nr. 19
(12-18 mai 2005).

3
străine, peste 35% din investiţiile directe globale (PIB) şi mai mult de 75 la sută
din comerţul mondial. Împreună cu creşterea pieţelor financiare internaţionale,
învechirea sistemului statelor-naţiune controlează revărsarea de investiţii de
capital şi dictează politica monetarăşi fiscală a guvernelor care doresc să atragă
aceste investiţii de capital6. Consistenţa potenţialului global de promovare a
securităţii şi stabilităţii, dată de aportul concertat al statelor şi organizaţiilor
internaţionale, asigură însăşi consistenţa securităţii naţionale a statelor. Procese
globale importante la care iau parte statele, independent sau în cadrul ONU, al
Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Organizaţiei Internaţionale a Muncii,
Fondului Monetar Internaţional etc., au o relevanţă directă asupra securităţii
naţionale7. Putem reţine, de exemplu, aici, eforturile internaţionale şi statale
implicate de operaţiunile de menţinere a păcii, de răspuns la crize şi combatere a
terorismului, ca şi de stabilizare post-conflict ale primilor ani ai noului secol, ce
consolidează pacea, securitatea şi democraţia în Orientul Mijlociu Extins, Asia,
Africa, Balcanii de Vest. Aprofundând problematica Balcanilor, vom constata o
multitudine de factori ce afectează, în prezent, securitatea statelor regiunii. Un
Raport recent al Comisiei Internaţionale pentru Balcani, publicat de Institute for
War and Peace Reporting, arată că actorii internaţionali influenţi care
dominăpolitica la nivel regional au contribuit la menţinerea climatului dominant
de criminalitate şi corupţie din regiunea de vest a Balcanilor, care face ca
„statele slabe” din zonă să se găsească, în egală măsură, aproape atât de eşec,
cât şi de succes. Neavând mize reale în aceste teritorii, afirmă raportul,
reprezentanţii internaţionali insistă în producerea de rezultate rapide pentru
probleme complexe, cochetează cu ingineria socială, însă nu sunt consideraţi
responsabili atunci când politicile lor dau greş. În aceste condiţii există riscul
real al unei explozii în Kosovo, al unei implozii interne a Serbiei şi al unor noi
fracturi statale în cazul Bosniei şi Macedoniei. Pentru rezolvarea situaţiei
6
Norman A. BAILEY, Criton M. ZOAKOS, După sfârşitul
istoriei,www.neweuropereview.com/Romanian/După-sfarsitul-istoriei.cfm
7
Cf. Carta Albă a securităţii şi apărării naţionale a Guvernului, 13 mai 2004, în Monitorul Oficial, Partea I, nr.
540 bis, din 16 iunie 2004.

4
statelor din zona de vest a Balcanilor, se propune declararea independenţei
provinciei Kosovo, organizarea de referendumuri pe tema relaţiilor existente
între Serbia şi Muntenegru şi desfiinţarea Oficiului Înalţilor Oficiali din Bosnia
şi Herţegovina, precum şi o mai mare implicare a Uniunii Europene în regiune.
UE trebuie, se apreciază, să-şi revizuiască în mod drastic strategia de abordare a
regiunii, pentru a se concentra pe utilizarea de fonduri financiare direcţionate
către proiecte concrete, cât şi pe aplicarea acordurilor deja în vigoare privind
sprijinirea construcţiei instituţionale, care să corespundă standardelor de
libertate, securitate şi legislaţie ale membrilor Uniunii. În cazul în care
procesele de reformăşi tranziţie vor da greş, zona de vest a Balcanilor se va
transforma din ce în ce mai mult într-un ghetou izolat şi va constitui o
ameninţare la adresa stabilităţii şi păcii. Derivată din globalizare, instabilitatea
regională poate afecta serios securitatea naţională. De aici, demersurile statelor
de susţinere a proceselor de stabilizare şi democratizare din spaţiile adiacente,
de dezvoltare a unei politici coerente de atenuare a conflictelor şi prevenire a
escaladării acestora, concomitent cu realizarea unei cooperări eficiente,
bilaterale şi multilaterale, a unei securităţi cooperative şi unor raporturi
parteneriale regionale exemplare.

Bibliografie

5
1. Richard KUGLER, Un internationalisme spécifiquement américain qui
répond a la mondialisation, http://usinfo.state.gov/journals/itps/1202/ijpf/
fkugler.htm

2. General de brigadă Iordache OLARU, Noi valenţe ale Parteneriatului


pentru Pace, Observatorul militar nr. 19 (12-18 mai 2005).

3. Norman A. BAILEY, Criton M. ZOAKOS, După sfârşitul


istoriei,www.neweuropereview.com/Romanian/După-sfarsitul-
istoriei.cfm

4. Cf. Carta Albă a securităţii şi apărării naţionale a Guvernului, 13 mai


2004, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 540 bis, din 16 iunie 2004.