Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Luis-Raul Boroacă
„Alma Mater” Universitatea din Sibiu, 57 Someșului Str., 550003 Sibiu, România
Telefon: 0768415028, e-mail: luisboroaca@yahoo.com
Abstract
Politica fiscală este o componentă majoră a politica economică a unei țări. Pentru a contracara
efectele negative ale factorilor economici sau extraeconomici, statul poate folosi o serie de
politici anticiclice. Politica fiscală este una dintre cele mai importante politici pe termen scurt
care pot fi aplicate la nivel macroeconomic. Prin urmare, politica fiscală poate afecta oțării
dezvoltare economică. Folosind software-ul statistic, autorul examinează posibilele
corelații dintre politica fiscală și creșterea economică în trei țări ale UE: Franța,
Germania și Grecia. Perioada luată în considerare pentru studiu este 1996-2009.
Cuvinte cheie: politica fiscală, creșterea economică, deficit, PIB, corelație
1. Introducere
Acest articol se concentrează pe studiul influenței politicii fiscale
asupra creșterii economice. Ca studiu de caz, autorul a luat în considerare trei
țări din Uniunea Europeană: Germania, Franța și Grecia. Perioada luată în
considerare este 1996-2009. Alegerea celor trei țări s-a făcut pe principiul
„extremelor”: Germania și Franța reprezintă două dintre economiile puternice
ale Uniunii Europene (și, în special, ale zonei euro); Grecia reprezintă o
economie grav afectată de criza mondială financiară.
În teorie, creșterea economică poate fi abordată din mai multe puncte de
vedere.
Principalii indicatori utilizați în cazul creșterii economice sunt produsul intern
brut (PIB), produsul național brut, produsul intern brut pe cap de locuitor și produsul
național brut pe cap de locuitor (Jessua și colab., 2006).
În strânsă legătură cu conceptul de „creștere economică” apare noțiunea
de „dezvoltare economică”.
Relația dintre creșterea economică și dezvoltarea economică este o relație
de la o parte la alta. Creșterea economică se transformă în dezvoltare economică
atunci când creșterea implică schimbări structurale și calitative la nivelul
economiei naționale și schimbări pozitive în calitatea vieții (Băbăiță și colab.,
2003).
Politica fiscală poate stimula creșterea economică și dezvoltarea umană printr-
o serie de canale.
1
Studia Universitatis „Vasile Goldiș” Arad Veziria Științe Economice Anul 22/2012 Partea I
(1)
Y = C + G + I + NX Y = Yd
În ecuațiile (1) - (3), Y reprezintă ieșirea. În ecuațiile (1) și (3), C reprezintă consumul.
În ecuația (1), G reprezintă cheltuieli guvernamentale; I este investiție; NX este export net. În
ecuația (2), Yd este venit disponibil. În ecuațiile (2) și (3), TA reprezintă impozite, iar TR
reprezintă transferuri către sectorul privat. În ecuația (3), S reprezintă economii în sectorul
privat (Băcescu-
Cărbunaru, 2002).
Politica fiscală, prin impozite, pe de o parte, și cheltuielile publice, pe de
altă parte, pot influența nivelul producției în economie.
Politica fiscală are un caracter expansiv, stimulând creșterea economică,
atunci când cheltuielile publice sunt mai mari decât veniturile publice. Caracterul
expansiv al politicii fiscale constă în faptul că o creștere a cheltuielilor publice G duce la
creșterea cererii agregate; prin urmare, creșterea producției Y este stimulată. O astfel
de situație poate fi explicată prin ecuația (1).
2
Studia Universitatis „Vasile Goldiș” Arad Veziria Științe Economice Anul 22/2012 Partea I
Politica fiscală poate fi transformată într-o politică expansivă prin reducerea impozitelor. Astfel,
în ecuația (2), dacă taxele TA sunt mai mici decât transferurile TR, atunci va exista o creștere a producției.
Impozitele mai mici duc la o creștere a venitului disponibil, ceea ce stimulează disponibilitatea populației
pentru consum și disponibilitatea companiilor pentru investiții; creșterea consumului și a investițiilor va
duce la o creștere a cererii agregate și, în cele din urmă, la stimularea creșterii producției
Y.
Politica fiscală este restrictivă, inhibând creșterea economică, atunci când
cheltuielile publice sunt mai mici decât veniturile publice. În ecuația (1), reducerea
cheltuielilor publice G duce la o scădere a cererii agregate și, în cele din urmă, la o scădere a
nivelului producției Y.
Creșterea nivelului impozitelor transformă politica fiscală într-o politică
restrictivă care inhibă creșterea economică. Prin creșterea impozitelor, statul
reduce nivelul venitului disponibil Yd, care se reflectă în reducerea consumului și,
în cele din urmă, în scăderea cererii agregate; reducerea cererii agregate are ca
rezultat o scădere a producției Y.
Există situații în care politica fiscală (expansivă sau restrictivă) nu are
efectele dorite în economie, datorită acțiunii unor factori economici sau
extraeconomici.
Folosind Microsoft Excel, autorul a comparat dinamica deficitului
bugetar și, respectiv, a PIB-ului, pentru a estima o ecuație care ar trebui să
descrie corelația dintre cei doi indicatori economici (PIB și deficitul bugetar),
pentru Franța, Germania și Grecia. Metoda utilizată pentru a estima ecuația
de regresie este metoda celor mai mici pătrate. Ecuația de regresie estimată
de software-ul statistic are forma ecuației (4).
Y = C (1) * X + C (2) (4)
În ecuația (4), Y este variabila dependentă; X este variabila independentă; C (1)
este coeficientul variabilei independente; C (2) este interceptarea. În cazul acestui
studiu, Y reprezintă PIB, iar X reprezintă deficitul bugetar.
3
Studia Universitatis „Vasile Goldiș” Arad Veziria Științe Economice Anul 22/2012 Partea I
4
Studia Universitatis „Vasile Goldiș” Arad Veziria Științe Economice Anul 22/2012 Partea I
5
Studia Universitatis „Vasile Goldiș” Arad Veziria Științe Economice Anul 22/2012 Partea I
Multiple R 0,8263
Piața R 0,6828
R ajustat 0,6564
Pătrat
Eroare standard 0,97
Observații 14
b) Analiza varianței
df SS DOMNIȘOARĂ F Semnificație F
Regressio 1 24.3173 24.3173 25.842 0,0002
n
Rezidual 12 11.292 0,941
Total 13 35.6093
c) Coeficienți de regresie
Coeficienți Eroare standard t Stat Valoarea P
7
Studia Universitatis „Vasile Goldiș” Arad Veziria Științe Economice Anul 22/2012 Partea I
luate ca dovezi pentru a respinge ipoteza nulă că toți coeficienții de pantă sunt
egali cu zero.
Așa cum se arată în Tabelul 1, atât semnificația F cât și valoarea P sunt mai mici decât
0,05. Înseamnă că, pentru un nivel de semnificație de 5%, ipoteza nulă a unui coeficient zero este
respinsă pentru fiecare coeficient (deoarece valoarea P a fiecărui coeficient este mai mică de 0,05);
se respinge ipoteza nulă că toți coeficienții de pantă sunt egali cu zero (deoarece Semnificația F
este mai mică decât
0,05).
Având în vedere rezultatele analizei din Tabelul 1, există o corelație
între Y și X; ecuația de regresie este ecuația (5). Conform ecuației, o creștere a
unității în variabila independentă X determină o creștere de 0,94 unități în
variabila dependentă Y.
În cazul Franței, variabilele din ecuația (5) sunt creșterea PIB (adică Y)
și excedent / deficit de numerar (adică X). În anii 1996-2009, dinamica
deficitului bugetar a avut o influență semnificativă asupra creșterii PIB:
deficitele mai mari au determinat creșteri ale PIB-ului.
Reprezentarea grafică a ecuației (5) este linia de regresie liniară
(PIB față de deficit) din figura 4.
8
Studia Universitatis „Vasile Goldiș” Arad Veziria Științe Economice Anul 22/2012 Partea I
masa 2
Analiza relației dintre PIB și deficit în Germulți(1996-2009)
a) Statistici de regresie
Multiple R 0,523
Piața R 0,2735
R ajustat
0,213
Pătrat
Eroare standard 1.8972
Observații 14
b) Analiza varianței df
SS DOMNIȘOARĂ F Semnificație F
Regressi
1 16.2666 16.2666 4.5191 0,0549
pe
Rezidual12 43.19413.5995
Total 13 59.4607
c) Coeficienți de regresie
Coeficienți Eroare standard t Stat Valoarea P
Așa cum se arată în Tabelul 2, atât semnificația F cât și valoarea P sunt mai
mari de 0,05; singura excepție este valoarea P a interceptării. Înseamnă că, pentru un
nivel de semnificație de 5%, ipoteza nulă a unui coeficient zero nu este respinsă pentru
fiecare coeficient (deoarece valoarea P a unui coeficient este mai mare de 0,05);
ipoteza nulă că toți coeficienții de pantă sunt egali cu zero nu este respinsă, de
asemenea (deoarece semnificația F este mai mare de 0,05).
Având în vedere rezultatele analizei din tabelul 2, corelația dintre Y (adică
creșterea PIB-ului în Germania în perioada 1996-2009) și X (adică deficitul în Germania
în perioada 1996-2009) este prea slabă; ecuația de regresie care ar putea fi obținută
din analiză nu este suficient de bună pentru a fi utilizată.
Tabelul 3
Analiza relației dintre PIB și deficit în Greece(1996-2009)
a) Statistici de regresie
Multiple R 0,8186
Piața R 0,6702
R ajustat 0,6427
Pătrat
Eroare standard 1.4013
Observații 14
b) Analiza varianței df
SS DOMNIȘOARĂ F Semnificație F
Regressi 1 47.8975 47.8975 24.3912 0,0003
pe
Rezidual12 23.56461,9637
Total 13 71,4621
c) Coeficienți de regresie
Coeficienți Eroare standard t Stat Valoarea P
10
Studia Universitatis „Vasile Goldiș” Arad Veziria Științe Economice Anul 22/2012 Partea I
În cazul Greciei, variabilele din ecuația (6) sunt creșterea PIB (adică Y)
și excedent / deficit de numerar (adică X). În anii 1996-2009, dinamica
deficitului bugetar a avut o influență semnificativă asupra creșterii PIB:
deficite mai mari au determinat creșteri ale PIB-ului.
11
Studia Universitatis „Vasile Goldiș” Arad Veziria Științe Economice Anul 22/2012 Partea I
5. Concluzii
Conform datelor statistice, în perioada 1996-2009, Franța,
Germania și Grecia au avut politici fiscale predominant expansive. Cu
toate acestea, efectele poziției expansioniste a politicii fiscale au fost
diferite în cele trei țări.
În Franța și Grecia, politica fiscală expansivă a determinat creșteri
ale PIB în perioada 1996-2007.
În Germania, PIB-ul a crescut în fiecare an al perioadei 1996-2009,
cu excepția anilor 2003 și 2009.
Anul 2008 a marcat începutul declinului economic atât pentru Franța,
cât și pentru Grecia; pe de altă parte, în 2008, PIB-ul Germaniei a crescut. În
2009, PIB-ul a scăzut în toate cele trei țări, probabil din cauza crizei financiare
mondiale.
În cazul Franței și Greciei, există o corelație matematică între
deficitul bugetar și creșterea PIB pentru perioada 1996-2009. În cazul
Germaniei, nu există o astfel de corelație matematică.
12
Studia Universitatis „Vasile Goldiș” Arad Veziria Științe Economice Anul 22/2012 Partea I
Referințe
Băbăiță, I., Silași, G., Duță, A., Imbrescu, I., 2003, Macroeconomie,
Editura Mirton, Timișoara
Băcescu-Cărbunaru, A., 2002, Analiză macroeconomică, Editura
Economică, București
Gupta, S., 2004, Ajutarea țărilor să se dezvolte: rolul politicii fiscale,
Fondul Monetar Internațional, Washington, DC
Hardwick, P., Langmead, J., Khan, B., 2002, Introducere în
economia politică modernă, Editura Polirom, Iași.
Jessua, C., Labrousse, C., Vitry, D., Gaumont, D., 2006, Dicționar
de științe economice, Editura Arc
Sullivan, A., Steven MS, 2003, Economie: principii în acțiune,
Pearson Prentice Hall, New Jersey
http://data.worldbank.org, 19 februarie 2012
13