Cuprins

INTRODUCERE...................................................................................2
CAPITOLUL I. STADIUL CUNOAȘTERII.......................................4
1. DATE GENERALE.........................................................................................................4
2. ETIOPATOGENIE HTA.................................................................................................8
3. FIZIOLOGIA ȘI FIZIOPATOLOGIA............................................................................9
4. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ȘI RISCUL CARDIOVASCULAR....................10
5. DIAGNOSTICUL HTA ȘI EVALUARE.....................................................................14
6. AFECTAREA DE ORGAN ȚINTĂ SAU CONDIȚII CLINICE ASOCIATE............17
7. ABORDAREA TERAPEUTICĂ..................................................................................20
8. TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE..................................................21
9. URMĂRIREA PACIENȚILOR HIPERTENSIVI ȘI AMELIORAREA
CONTROLULUI TA............................................................................................................26

CAPITOLUL II. STUDIUL DE CAZ. DATE COMPARATE CU

STUDIUL SEPHAR...........................................................................27
1. OBIECTIVE de cercetare..............................................................................................27
2. MATERIAL ȘI METODĂ............................................................................................28
3. REZULTATELE ANALIZEI STATISTICE ȘI DISCUTAREA REZULTATELOR. 30
4. CAZURI CLINICE........................................................................................................41
5. EVALUAREA CAZURILOR.......................................................................................51
6. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE.............................................................................52
7. DISCUTAREA REZULTATELOR..............................................................................53

CONCLUZII.......................................................................................56
LISTĂ ABREVIERI...........................................................................57
Bibliografie.........................................................................................58
 Motto

"Esența fericirii este sănătatea, iar a sănătății

e mișcarea.„

James Thomson

1
INTRODUCERE

Pornind de la particularitățiile sub care se prezintă semnele bolii de la un subiect la altul, ca

și factori răspunzători indirect sau direct, de instalare a hipertensiunii s-au format numeroase
scheme în practica medicală. De aici decurge diversitatea măsurilor profilactice și curative în
funcție de subiect, sex, vârstă, condițiile de muncă și de viață precum si bolile asociate
folosindu-se procedee complexe care vizează unul sau mai multe mecanisme, cunoscute sau
presupuse . Bolile cardiovasculare reprezintă în prezent, prima cauză de mortalitate, la nivel
global, potrivit datelor OMS. După cum rezultatele studiului S.E.P.H.A.R. o indică,
hipertensiunea reprezintă o problemă importantă de sănătate publică in România datorită
prevalenței sale crescute la populația adultă.Studiul S.E.P.H.A.R.a inclus 2017 persoane alese
aleatoriu de pe întreaga suprațafă a țării. Rezultatele indică o prevalență crescută HTA: 4 din
10 indivizi sunt hipertensivi. În România , prevalența factorilor de risc cardiovasculari este
crescută, ea fiind inclusă în rândul țărilor europene cu risc cardiovascular crescut. Din cauza
stilului de viață necorespunzător și pe fondul îmbătrânirii populației , ponderea factorilor de
risc cardiovascular a crescut mult , ceea ce reflectă o creștere a complicațiilor cardiovasculare.
În această lucrare am ales să vorbesc despre prevalența HTA si a factorilor de risc CV ,într-un
cabinet de medicină de familie din judetul Brașov. Mi-am ales această temă deoarece
hipertensiunea arterială este boala secolului,având consecințe grave asupra organismului
uman. Datorită prevalenței crescute, a unui impact major asupra morbidității și mortalității
prin boli cardiovasculare, iar asocierea cu factori țintă precum tabagismul, sedentarism,
stres, consumul excesiv de alcool și aportul ridicat de sare crește riscul de apariție al
complicațiilor cardiovasvculare . Printre bolile cardiovasculare cu un impact puternic asupra
populației se regăsește și hipertensiunea arterială (HTA), iar consecințele ei directe sau
indirecte constituie una dintre cele mai frecvente cauze de deces. Scopul studiului constă in
evaluarea hipertensiunii arteriale într-un cabinet de medicină de familie din Brașov
comparativ cu rezultatele obținute din studiile S.E.P.H.A.R(studiul privind evaluarea
prevalenței hipertensiunii arteriale și a riscului cardiovascular la populația adultă în România).

2
CAPITOLUL I. STADIUL CUNOAȘTERII

1. DATE GENERALE

Hipertensiunea arterială este afecțiunea cea mai frecventă în practica medicală, cu o

prevalență de 30-45 % în populația generală. Este definită ca un sindrom caracterizat prin
creșterea presiunii sistolice și a celei diastolice peste valorile normale. Conform OMS, HTA a
adultului este o creștere cronică a tensiunii arteriale (TA) la valori de peste ≥140mmHg TAS
și ≥ 90 mmHg[35] TAD interpretate în raport cu vârsta, sex și greutate. Deoarece există o
relație continuuă între HTA și evenimentele cardiovasculare (CV) și renale, distincția între
normotensiune și "hipertensiune" se face în funcție de acest risc. Astfel, pragul de definire al
HTA este flexibil în funcție de riscul CV al fiecărui individ.

Principala cauză a bolilor cardiovasculare o reprezintă ateroscleroza. Ateroscleroza se

Categorie Sistolică Diastolică

Optimă < 120 și < 80
Normală 120 -129 și/sau 80 -84
Normal înaltă 130 -139 și/sau 85 -89
Hipertensiune grad 1 140 -159 și/sau 90 -99
Hipertensiune grad 2 160 -179 și/sau 100 -109
Hipertensiune grad 3 ≥ 180 și/sau ≥ 110
Categoriile TA sunt definite de cele mai mari valori ale TA, indiferent că
sunt sistolice sau diastolice. Hipertensiunea sistolică izolată trebuie clasificată în
gradul 1, 2 sau 3 în funcţie de valorile TA sistolice ale intervalelor menţionate.
Tabelul 1.1 Clasificarea TA in funcție de valori

definește ca o maladie cardiovasculară caracterizată de formarea la nivelul tunicii interne și

medii a arterelor mijlocii și mari de depozite de plăci ateromatoase (plăci de culoare galbenă),

ce conțin colesterol, material lipidic și lipofage.

Ateroscleroza constituie baza principalelor două cauze de mortalitate pe plan mondial : boala

coronariană ( angină pectorală , cardiopatie ischemică, infarct miocardic, moarte subită

3
cardiacă) și boala cerebro-vasculară ( accident vascular cerebral). Ateroscleroza este cea mai

cunoscută punte de legătură între bolile metabolice și bolile cardiovasculare. Astfel, relația

dintre bolile cardiovasculare și colesterol nu este doar o asociere întâmplătoare : particulele de

colesterol rău ( LDL-C) intră direct în compoziția plăcii de aterom. Dincolo de diabet și

dislipidemii, există numeroși factori care influențează procesul de ateroscleroză, de la factori

genetici și până la factori din viața de zi cu zi ce pot fi influențați : alimentația, sedentarismul,

fumatul, alcoolul.
Clasificarea HTA în funcție de etiologie se deosebesc :
a. HTA primară- cu etiologie necunoscută
b. HTA secundară/simptomatică- cu etiologie cunoscută
HTA primară - este frecventă reprezentând 80-90 % din totalul hipertensiunilor, poate apărea
la orice vârstă, dar are incidență maximă la vârsta adultă între 40-50 ani. Incidența este mai
mare la sexul feminin, dar cu toate astea sexul masculin face forma mai gravă. Ereditatea
joacă si ea un rol important, circca 40 % din cazuri. Se pare că și alimentația nesănătoasă
joacă un rol . Indivizii pot fi de cele mai multe ori asimptomatici, sau pot prezenta stare de
astenie atât fizică cât și intelectuală, oboseală, cefalee matinală, insomnii, palpitații.
HTA secundară - este o formă rară de hipertensiune fiind întâlnită la aproximativ 5-10 %
dintre subiecții hipertensivi. Probabilitatea unei cauze secundare a hipertensiunii arteriale este
mai mare la pacienții mai în vârstă, din cauza prevalenței mari de apnee în somn, stenoza
arterei renale, boala parenchimatoasă renală precum și hiperaldosteronismul primar.
Mecanismele prin care apneea de somn influențează hipertensiunea arterială nu au fost pe
deplin elucidate. Un efect este acela că hipoxemia intermitentă sau creșterea rezistenței căilor
respiratorii superioare asociate cu apneea de somn, induce o creștere susținută a activității
sistemului nervos simpatic. Creșterile activității sistemului nervos simpatic ar putea crește
tensiunea arterială, prin creșterea debitului cardiac și a rezistenței periferice, precum și prin
retenția crescută de lichide. Apneea de somn a fost asociată cu creșteri ale speciilor reactive
de oxigen, cu reduceri concomitente în biodisponibilitatea oxidului nitric.
▪ HTA simptomatică de cauză renală – în apariția hipertensiunii renale, rolul principal este
deținut de o enzimă care ia naștere în rinichiul ischemic și care se numește renina.
Din această categorie fac parte: hipertensiunile reno-vasculare – anomalii congenitale,
stenoze, anevrisme-tromboze, emobolii, hipertensiunile din bolile parenchimului renal –
glomerulonefrita acută și cronică, pielonefrita.

4
▪ HTA de cauză endocrină - din același grup fac parte- feocromocitomul , sindromul Chusin
și mai poate apărea în cursul sarcinii.
▪ HTA de cauză cardiovasculară :
Bolile însoțite de hipertensiunea arterială sunt - Insuficiența aortic și ateroscleroza .
Primul studiu epidemiologic făcut în România pentru evaluarea prevalenței HTA –SEPHAR I
2005 (Study for the Evaluation of Prevalence of Hypertension and Cardiovascular Risk in
Romania ), realizat sub coordonarea Societății Române de Hipertensiune, studiu care s-a
desfășurat în perioada februarie-noiembrie 2005 , în care au fost incluși peste 2000 de subiecți
cu vârsta peste 18 ani, a confirmat poziția României în grupul țărilor cu risc cardiovascular
ridicat, găsind o prevalență generală a HTA de 44, 92 %; mai mare în rândul
bărbațiilor( 50,17% )decât la femei (41,11%) și în mediul rural (49,47%) comparativ cu cel
urban (41,58%).Hipertensiunea arterală a fost prezentă la 40% din subiecți.Valorile tensiunii
arteriale au fost următoarele : ușoară la 55 %,medie la 29% dintre subiecți și severă la 16 %
dintre subiecți. Dintre subiecții cunoscuți hipertensivi doar 39% erau sub tratament , dintre
care 37 % eracu cu monoterapie și 43 % cu biterapie .În ceea ce privește factorii de risc
cardiovasculari, obezitatea a fost prezentă la 37 % din totalul subiecților, mai frecventă în
rândul sexului feminin decât la bărbați, diabetul zaharat a fost prezent la 5% , dislipidemia a
fost prezentă la 46 % , hipercolesterolemia la 24 % dintre subiecți , toleranța alterată la
glucoză la 13 % , 29 % dintre cei intervievați erau fumători și alți 14 s-au declarat fost
fumători. În anul 2011 în perioada octombrie 2011-martie 2012 un al doilea studiu
epidemiologic,cu subiecți adulți 1975(rata de răspun a fost de 69 %) SEPHAR II a fost
inițiat , pentru o estimare mai acurată a prevalenței factorilor de risc cardiovascular la
populația adultă din România. Eșantionul de studiu a avut o vârstă medie unde a predominat
sexul feminin cu un procent de 52, 6%.Prevalența fumatului a fost de 26, 9 % cu o scădere de
7 % față de 7 ani în urmă. Conform acestui studiu prevalența globală a HTA a fost de
40,4%(54,9% femei).Prevalența a fost mai mare în mediul urban (59,5%) față de rural
(40,5%). Într-un interval de 7 ani, a fost înregistrată o reducere a prevalenței hipertensiunii
arteriale cu 10,7% și o creștere cu 57% a gradului de conștientizare și cu 52% a tratamentului,
ceea ce a condus aproape la dublarea ratei de control a hipertensiunii arteriale la pacienți. În
anul 2016 în perioada 16 noiembrie-23 noiembrie 2015 și 15 februarie -30 aprilie 2016 a fost
derulat studiul SEPHAR III, pe un eșantion de 1942 de persoane adulte care a relevat o
prevalență a hipertensiunii arteriale de 45,1% în rândul populației adulte. În România,
potrivit datelor de statistică boala hipertensivă afectează 30% din populația generală.
Hipertensiunea arterială reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate și morbiditate
5
cardiovasculară. Creșterea prevalenței hipertensiunii arteriale (HTA) are multiple cauze :
stresul, sedentarismul, consumul de alcool si sare în exces, dietă dezechilibrată, tabagismul .
Consecințele hipertensiunii arteriale sunt boala cardiacă ischemică si mortalitatea prin
accident vascular cerebral (AVC) .Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății
(OMS), țările de vest europene sunt descrescătoare, în timp ce tările de est europene au
înregistrat o creștere a deceselor prin accident vascular cerebral (AVC). Totodată ghidurile
internaționale pentru managementul hipertensiunii arteriale (HTA) au stratificat riscul
cardiovascular (CV) în mai multe categorii pe baza valorilor tensiunii arteriale (TA),
factorilor de risc cardiovascular (CV) sau prezența diabetului zaharat, a bolii cardiovasculare
(CV) simptomatice sau a bolii cronice de rinichi.

2. ETIOPATOGENIE HTA

Mecanismele patogenice ale hipertensiunii arteriale sunt multiple și recunoașterea acestora a

condus, cu mulți ani în urmă, la formularea conceptului de mozaic patogenic. Hipertensiunea
arterială ar fi inițiată prin sistemul nervos simpatic, care ar acționa pe un teren genetic sau în
condițiile unor factori de mediu deosebiți. Efectul factorilor genetici variază în diverse grupuri
populaționale, între 20% și 60-70%. Alți factori implicați sunt tabagismul , alcoolul, stresul,
obezitatea, aportul de sare excesiv. Drept consecință a stimulării simpatice, apar efecte
cardiovasculare și activarea sistemului renină angiotensină(SRA) - secundar stimulării
simpatice renale. În etapa inițială, există o mare variabilitate a valorilor tensiuni arteriale
(TA), între valori normale și frecvent, deasupra nivelelor considerate a fi normale. Deși
creșterile de norepinefrină și Agll( angiotensină II) au proprietăți de a reține sarea, creșterea
tensiune arteriale (TA) produsă de acești factori duce la pierderea de sodiu prin efectul de
presiune-natriurează. În timp, activarea SNS( sistemului nervos simpatic) și a SRA(sistem
renină angiotensină) conduc la modificări funcționale și morfologice vasculare, inclusiv în
vasele renale, care afectează la final, capacitatea de excreție a sodiului. În mod normal,
rinichiul răspunde la creșterea tensiuni arteriale (TA) printr-un proces de autoreglare și
vasoconstricție, care are loc predominant la nivelul arteriolei eferente, protejează glomerulul
de o presiune de perfuzie excesivă. În sinteză, patogenia hipertensiuni arteriale (HTA)
recunoaște mai mulți factori principali: factorul genetic, sistemul nervos simpatic(SNS),
sistemul renină-angiotensină(SRA), rinichiul și aportul excesiv de sodiu/retenția de sodiu .
Intervenția SNS (sistemului nervos simpatic) în producerea hipertensiuni arteriale(HTA) se

6
realizează prin acțiunea cateolaminelor, ce acționează la nivelul α și β receptorilor
determinând efecte variabile ce reprezintă verigi patogenice importante.

3. FIZIOLOGIA ȘI FIZIOPATOLOGIA

Din punct de vedere fiziologic tensiunea arterială se definește ca fiind presiunea ce se exercită
asupra pereților sistemului arterial, rezultată din contracțiile inimii și transmisă prin coloana
de sânge. Un prim element esențial este reprezentat de elasticitatea sistemului arterial, care
asigură atenuarea variațiilor presionale , un debit sanguin continuu la periferie și care
contribuie la favorizarea circulației sângelui. Aceasta este ceea ce se numește "inimă
12
periferică".
Componentele tensiunii arteriale:
Nivelul tensiunii arteriale (TA) rezultă din următori factori principali , care în caz de
dereglare, în diferite combinații , constituie factorii fiziopatogenetici ai hipertensiunii arteriale
(HTA).
● Debitul sanguin - la emotii puternice și eforturi fizice intense , debitul pe minut crește în
mod reflex, ca urmare a necesitățiilor tisulare crescute, dar în condiții normale el nu reușește
să producă creșterea tensiunii intravasculare, întrucât există posibilitatea înmagazinării
surplusului în patul capilaro - venos.
● Elasticitatea arborelui arterial - scăderea elasticității în arterioscleroză are ca rezultat
reducerea extensibilității arborelui arterial, în special a vaselor mari. Consecința este
creșterea tensiuni sistolice dar fără să atingă valori prea ridicate.
● Rezistența periferică - la nivelul arborelui arteriolar, există în mod normal o scădere bruscă
tensională spre capilare. Creșterea rezistenței periferice la acest nivel constituie cel mai
important factor în producerea hipertensiuni arteriale (HTA) durabile.
● Vâscozitatea sîngelui - constituie un element fiziologic în realizarea tensiunii arteriale (TA)
normale. Vâscozitatea crescută din poliglobulii constituie factorul de creștere a valorilor
tensionale.
Acești factorii intervin în mare măsură și în diferite formule de asociere la producerea
diverselor forme de hipertensiune arterială.

4. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ȘI RISCUL CARDIOVASCULAR

7
Etiologia hipertensiunii arteriale(HTA) nu este bine definită, ca urmare s-au identificat factori
de risc asociați cu o frecvență mai mare a hipertensiunii arteriale cum ar fi :
▪ istoricul familial
▪ vârsta(riscul crește cu înaintarea în vârstă)
▪ sexul masculin
▪ rasa(neagră)
▪ tabagismul
▪ obezitatea
▪ gradul de efort fizic
▪ consumul de alcool
▪ creșterea în exces a NaCl
▪ factori psihosociali(stresul)
▪ comorbiditățile (diabetul )
Riscul cardiovascular(CV) total se exprimă prin riscul absolut de a dezvolta un eveniment
cardiovascular (infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau
afectare renală) timp de 10 ani. Estimarea riscului cardiovascular total este facilă pentru
anumite grupuri de pacienți, cum sunt cei cu antecedente de boală cardiovasculară, diabet
zaharat,BCI. Pentru evaluarea riscului cardiovascular au fost dezvoltate mai multe modele
computerizate.Valoarea și limitele lor au fost revizuite recent. Modelul "Systematic Coronary
Risk Evaluation "- SCORE a fost dezvoltat pe baza studiilor mari la nivel european.
Riscul poate fi mai mare decât este indicat de hărțile de risc la :
1 . Indivizii sedentari și la cei cu obezitate centrală
2 . Indivizii defavorizați social și cei din minorități etnice
3 . Subiecții cu glicemii a jeun crescute sau cu test de toleranță la glucoză anormal care nu
îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru diabet
4 .Subiecții cu niveluri crescute ale trigliceridelor, fibrinogenului, proteina C reactivă
5. Indivizii cu istoric familial de BCV prematură (înainte de 55 ani la bărbați și 65 ani la
femei).
Factori de risc luați în considerare la evaluarea riscului cardiovascular (CV) sunt:
▪ niveluri sistolice și diastolice ale TA
▪ sexul masculin
▪ vârsta B ≥55ani, F≥65ani
▪ tabagismul

8
▪ dislipidemia (colesterol total >190mg/dl ; LDL-colesterol> 115mg/dl sau HDL-colesterol:
B<40mg/dl (1mol/l)
F<46mg/dl (1,2mol/l)
-trigliceride >1,7 mol/l (150 mg/dl)
▪ glicemia `a jeun 5,6-6,9 mg/l / 102-125 mg/dl
2
▪ obezitatea (IMC≥30kg/m )
▪ obezitatea de tip abdominal (circumferința abdominală B > 102 cm, F> 88 cm
▪ istoric familial de boală cardiovasculară prematură la vârsta <55 ani B, F<65 ani
▪ obiceiuri alimentare
▪ schimbarea recentă în greutate
▪ nivelul de exerciții fizic zilnic
▪ greutate mică la naștere
▪ sforăit, sindrom de apnee în somn
▪ proteina C reactivă ≥1 mg/dl
Factori de teren.
Frecvența bolii este ceva mai mare la sexul feminin, însă sexul masculin face formele clinice
mai severe. Boala poate aparea pe plan clinic la orice vârstă, dar frecvența de manifestare este
la 40 de ani. Dintre factorii de teren o importanță deosebită o are ereditatea. În cazul unui
părinte hipertensiv riscul de a face boala pentru descendenți este de 50 %, iar în cazul în care
ambii părinți sunt hipertensivi riscul se ridică la 70 %. Cu cât ereditatea este mai încărcată cu
atât riscul apariției bolii este mai mare și instalarea ei mai timpurie.
Estimarea riscului.
Probabilitatea de a prezenta o boală cardiovasculară în următorii ani este exprimat de riscul
cardiovascular. Studiul Framingham a clasificat riscul în:
- scăzut (sub 15 %)
- mediu (15-20 %)
- înalt ( 20-30 %)
- foarte înalt (peste 30 %)
Riscul cardiovascular este atribuit în funcție de factorii de risc, de afectarea organelor țintă, de
diabetul zaharat și de condițiile clinice asociate.

9
Indivizii cu HTA de gradul I prezintă un risc scăzut în absența factorilor de risc. Prezența a
unui factor sau a doi factori de risc crește riscul la 15-20 %. Prezența a 3 factori de risc,
prezintă afectarea organelor țintă sau prezența diabetului zaharat , ce determină un risc înalt
20-30%. Asocierea accidentului vascular cerebral, infarctul miocardic acut, boli renale,
ateropatia , retinopatia) determină individul să se încadreze în categoria de risc foarte înalt
( peste 30 %). Indivizii cu HTA de gradul II în absența factoriilor de risc sau cu unul-doi
factori de risc prezintă un risc moderat. Prezența celorlalte modificări duc la un risc foarte
înalt. Indivizii cu HTA de gradul III în absența factoriilor de risc sau cu unul-doi factori de
risc prezintă un risc înalt. Afectarea organelor țintă asigură riscul foarte înalt.

5. DIAGNOSTICUL HTA ȘI EVALUARE

Hipertensiunea arterială este o boală frecventă în populația generală. Evaluarea inițială a

pacientului hipertensiv ar trebui să confirme diagnosticul de hipertensiune arterială, să
depisteze cauzele de hipertensiune arterială secundară și să evalueze riscul cardiovascular,
afectarea de organ țintă și condițiile clinice asociate. Aceasta presupune măsurarea tensiunii,
evaluarea antecedentelor personale patologice cât și heredo-colaterale, examenul fizic
obiectiv, investigații de laborator. Examenul fizic ajută la stabilirea sau verificarea
diagnoscticului de HTA, evaluează cauzele de HTA secundară și ajută la estimarea riscului
cardiovascular global .Cel puțin într-o ocazie, tensiunea arterială trebuie măsurată la ambele
brațe, iar existența unei diferențe între cele două brațe de ≥20 mmHg pentru tensiunea
arterială sistolică, sau de ≥10mmHg pentru tensiunea arterială diastolică, dacă se confirmă
trebuie să declanșeze investigații suplimentare pentru evidențierea unor anomalii
vasculare.Istoricul medical trebuie să determine momentul diagnosticării inițiale , valorile
actuale și mai vechi, precum și tratamentul antihipertensiv urmat în prezent cât și cel din
trecut. Hipertensiunea se traduce într-un risc crescut de complicații renale și cardiovasculare ,
în special când există si alte afecțiuni concomitente. Înălțimea, greutatea și circumferința
abdominală trebuie măsurate cu pacientul în ortostatism și trebuie calculat si indicele de masă
corporală. Diagnosticul complet al hipertensiunii arteriale presupune precizarea bolii,
stabilirea gradului, precum și a riscului cardiovascular.

10
Măsurarea tensiunii arteriale
Tensiunea arterială în cabinete de medicină de familie
Este preferată măsurarea tensiunii arteriale la nivelul brațului, iar dimensiunile manșetei și ale
camerei de presiune trebuie adaptate la circumferința acestuia. La pacienții vârstnici, diabetici
sau cu alte afecțiuni în care hipotensiunea ortostatică apare frecvent sau este bănuită, se
recomandă ca tensiunea arterială să fie măsurată la 1 minut și la 3 minute după trecerea din
clino în ortostatism. Hipotensiunea ortostatică este definită ca scăderea tensiuni arteriale
sistolice (TAS)cu ≥20mmHg sau a tensiuni arteriale diastolice (TAD) cu ≥10mmHg după 3
minute de la trecerea în poziție ortostatică și se corelează cu un program nefavorabil de
mortalitate și evenimente cardiovasculare. Odată cu măsurarea tensiuni arteriale (TA) ar
trebui măsurată întotdeauna și frecvența cardiacă, întruncât valorile în repaus reprezintă un
factor de pronostic independent pentru morbiditate și mortalitate cardiovasculară în anumite
afecțiuni.
Monotorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale
O serie de aspecte metodologice au fost abordate de către Grupul de Lucru pentru
Monitorizarea TA. MATA se realizează prin purtarea de către pacient a unui dispozitiv
portabil , deobicei pe brațul non-dominant, pentru o perioadă de 24 ore, astfel încât oferă
informații cu privire la valorile tensiunii arteriale în timpul desfășurării zilnice sau nocturne,
în timpul somnului. În practica clinică curentă măsurătorile sunt efectuate adesea la intervale
de 15 minute pe timpul zilei și la fiecare 30 minute pe timpul nopții.
Principalul avantaj al monitorizării ambulatorii a tensiuni arteriale este acela că furnizează un
număr mare de măsurători la distanță de mediul medical, reprezentând o metodă de evaluare
de mai mare încredere decât măsurarea în cabinet. Măsurarea tensiuni arteriale în afara
cabinetului se desfășoară în mod obișnuit prin monitorizarea ambulatorie a TA (MATA) sau
prin monitorizare la domiciliu a TA (MDTA), de obicei prin automăsurare. MATA și MDTA
furnizează informații diferite în tensional și riscul pacientului și cele două metode trebuie
considerate ca fiind complementare. Tensiunea arterială măsurată în cabinet este de obicei
mai mare decât tensiunea arterială măsurată ambulator sau la domiciliu și diferența crește pe
măsură ce valorile tensiunii arteriale măsurate în cabinet cresc.
Indicații clinice ale monotorizării TA în afara cabinetului
TA măsurată în afara cabinetului medical reprezintă un adaos important al măsurări obișnuite
în cabinet , fiind cel mai important act pentru diagnostic , screening și managementul
hipertensiunii arteriale.
Hipertensiunea de halat alb

11
HTA de halat alb este reprezentată de efectul creșterii tensiunii arteriale în mediul cabinetului
medicului.Aceasta se în registrează la aproximativ 15-30% din pacienții diagnosticați cu
HTA. HTA de halat alb se definește ca fiind creșterea TA >140/90mmHg la mai multe vizite
în cabinetul medical cu valori normale .Identificarea acestui tip de HTA este esențială
deoarece scutște pacientul de cheltuieli și efectele adverse asociate tratamentului hipertensiv .
Cu toatea acestea unii pacienți pot beneficia de tratament antihipertensiv , în cazul în care
HTA apare în situații stresante de zi cu zi , bazându-se pe intensitatea perioadelor de creștere
a TA.
Hipertensiunea mascată
Termenul de hipertensiune mascată este asociat paciențilorfără tratament medicamentos care
prezintă valori tensionale măsurate în cabinetul medical scăzute și normale în urma
monitorizării ambulatorie a TA.

12
 6. AFECTAREA DE ORGAN ȚINTĂ SAU CONDIȚII CLINICE ASOCIATE

Datorită importanței afectării de organe țintă, ca un stadiu intermediar în continuum-ul bolii

cardiovascular, și ca un factor determinant pentrul riscul cardiovascular global, semnele de

afectare trebuie căutate cu mare atenție folosind tehnici corespunzătoare. Trebuie subliniat

faptul că există multiple dovezi cu privire la rolul crucial al afectării de organ în determinarea

riscului cardiovascular al indivizilor cu sau fără valori tensionale mari. Observația că oricare

din cei patru markeri de afectare de organ ( microalbuminuria, creșterea presiunii undei de

puls, prezența plăcilor carotidiene, HVS ) poate prezice mortalitatea cardiovasculară

independent de stratificarea SCORE. Este de notat faptul că riscul crește pe măsură ce

numărul organelor afectate crește.

Relația dintre valorile tensiunii arteriale și evenimentele cu morbiditate crescută și fatale

cardiovasculare și renale a fost analizată într-un număr mare de studii observaționale.

Cordul – o electrocardiogramă ( ECG) cu 12 derivații trebuie să facă parte din evaluarea de

rutină a tuturor pacienților hipertensivi. ECG este util în special pacienților cu vârsta peste 55

ani. Electrocardiograma poate fi folosită pentru a detecta : pattern de supraîncărcare

ventriculară ce indică un risc crescut , ischemie, anomalii de conducere, aritmii, inclusiv

fibrilație atrială. Detecția precoce a fibrilației atriale ar putea ușura prevenția AVC prin
inițierea terapiei anticoagulante corespunzătoare daca este indicată.

Rinichiul – diagnosticul de afectare renală indusă de hipertensiune se bazează pe reducerea

funcției renale sau detecția excreției urinare crescute de albumină. Boala renală cronică (BCR)

se clasifică în funcție de rata estimată a filtrării glomerulare calculată prin formula abreviată

"modification of diet in renal disease "( MDRD) , necesitând cunoașterea vârstei, sexului,

rasei și a creatininei serice. O creștere ușoară a creatininei serice cu până la 20 % poate apărea

uneori la inițierea sau creșterea dozei de medicație antihipertensivă, în special când sunt

folosiți blocanți ai sistemului renină-angiotensină , situație care nu trebuie să fie interpretată

ca un semn de deteriorare progresivă a funcției renale . Hiperuricemia este frecvent întâlnită la

pacienții hipertensivi netratați (pre-eclampsie ) și s-a demonstrat că se corelează cu reducerea

fluxului sanguin și nefroscleroză. Într-o serie de studii a fost raportată o relație continuă între

13
mortalitatea CV și cea non-CV și raportul albumină urinară /creatinină >3, 9 mg/g la sexul

masculin și >7, 5 mg/g la sexul feminin. Identificarea unei funcții renale modificate la

pacientul hipertensiv, exprimată prin oricare dintre anomaliile menționate anterior, constituie

un risc important pentru viitoarele evenimente cardiovasculare și pentru deces.

Examenul fundului de ochi- sistemul tradițional de clasificare a retinopatiei hipertensive prin

examenul fundului de ochi se bazează pe munca de pionerat depusă de Baker, Keith ,

Wagener în anul 1939 . Retinopatia de gradul I ( îngustarea arteriolară focală sau

generalizată ) și de gradul II fenomenul de " nicking " arteriovenos indică stadii precoce , de

gradul III (hemoragiile retiniene , microanevrisme, exudate dure /moi –aspect de pete vătuite

și de gradul IV ( semnele gradului III și edem papilar /molecular) indică afectare hipertensivă

severă, cu o valoare crescută pentru mortalitate. Îngustarea arteriolelor și a venulelor

retiniene, similar cu rarefierea capilarelor în alte paturi vasculare ar putea fi o aomalie

structurală precoce indusă de hipertensiunea arterială, dar valoarea sa adițională în

identificarea pacienților la risc pentru alte tipuri de afectare de organ.

Creierul – hipertensiunea arterială, dincolo de relația prea bine cunoscută cu accidentul

vascular cerebral ( AVC), este asociată cu riscul de apariție a leziunilor cerebrale

asimptomatice observate la rezonanța magnetică (IRM), în special la subiecții în vârstă. Cele

mai des întâlnite tipuri de leziuni cerebrale sunt cele numite hipersemnalul la nivelul

substanței albe cerebrale, vizibil în special la vârstnicii care suferă de hipertensiune arterială

(HTA ), dar cu un grad de variabil de severitate și infarctele silențioase și mici și a căror

frecvență variază între 10 -30 % . Un alt tip de leziuni sunt microhemoragiile, întâlnite la 5 %

dintre subiecți. Hipersemnalul de la nivelul substanței albe și infarctele silențioase sunt

asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral ischemic, declin cognitiv și demență.

Întrucât, tulburările cognitive ale vârstnicilor sunt cel mai puțin în parte asociate cu

hipertensiunea arterială, sunt indicate teste de evaluare cognitivă în evaluarea clinică a

pacienților hipertensivi vârstnici.

Vasele sanguine - arterele carotide

Examinarea ultrasonică a arterelor carotide prin măsurarea indicelui medie /intimă și prezența

plăcilor de aterom are implicații prognostice, fiind corelată atât cu accidentul vascular

14
cerebral ischemic cât și cu infarctul miocardic, independent de factorii de risc cardiovascular

tradiționali. Prezența unei plăci poate fi identificată printr-un IMT ≥1, 5 mm sau prin creșterea

focală a grosimii cu 0,5 mm sau cu 50 % din IMT de la nivelul segmentelor carotidiene

adiacente plăcii.

Cordul- angină, dispnee, edeme gambiere, infarct miocardic, sincope, istoric de palpitații,
aritmii, în special fibrilație atrială.
Rinichi- sete, poliurie, nicturie, hematurie.
Creier și ochi- cefalee,vertij, tulburări de vedere, revascularizări.
Artere periferice- extremități reci , claudicație intermitentă , distanța de mers până la apariția
durerii, revascularizarea periferică.
Istoric de sforăit/ boală pulmonară cronică /apnee în somn
Disfuncție cognitivă.
Tabel 1.3. Istoric ți simptome de afectare a organelor țintă și de boală cardiovasculară

15
 7. ABORDAREA TERAPEUTICĂ

Studiile randomizate bazate pe evenimente clinice selective cardiovasculare importante au

totuși limitări care au fost luate în considerare în ghidurile precedente. Ghidul ESH/ESC
recomandau utilizarea medicamentelor antihipertensive la pacienții cu hipertensiune arterială
grad I chiar în absența altor factori de risc sau a afectării de organ . Această recomandare se
adresează inclusiv indivizilor hipertensivi vârstnici.
Hipertensiunea grad 2 și 3 și hipertensiunea grad 1 cu risc înalt – studiile clinice randomizate
care evidențiau beneficiul incontestabil al terapiei antihipertensive , au fost efectuate la
subiecți cu tensiune arterială sistolică ≥160 mmHg sau tensiune arterială diastolică ≥ 100
mmHg, care ar fi la momentul de față clasificați ca și hipertensivi de gradul 2 și 3, dar au
inclus și subiecți cu hipertensiune arterială grad 1 cu risc înalt.
Hipertensiunea arterială gradul 1 cu risc scăzut până la moderat- recent studiul FEVER a
presupus schimbarea terapiei anterioare și înlocuirea cu un tratament randomizat și astfel nu s-
a putut defini gradul de hipertensiune arterială ; de asemenea, a cuprins indivizi hipertensivi
cu și fără complicații. Analizele ulterioare ale acestui studiu au confirmat un beneficiu
semnificativ ca urmare a reducerii marcate a indivizilor cu tensiune arterială cu tensiune
arterială sistolică randomizată sub medie 153 mmmHg, după excluderea pacienților cu istoric
de boală cardiovasculară sau diabet. Astfel că, toți indivizii erau tratați cu o doză zilnică mică
de 12, 5 mg hidroclorotiazida, este mult posibil ca acești subiecți, netratați, ar fi fost aproape
de valorile tensiuni arteriale sistolice care definesc gradul 1 de hipertensiune arterială. Unele
studii au arătat reducerea semnificativă a accidentului vascular cerebral 16 % evenimente
majore cardiovasculare în 10 ani la indivizii cu risc cardiovascular.
Hipertensiunea gradul 1 la pacienții vârstnici –cu toate că majoritatea ghidurilor recomandau
tratarea hipertensivilor de grad 1 indiferent de vârstă, s-a aceeptat că toate studiile care arătau
beneficiile tratamentului antihipertensiv la vârstnici au fost efectuate la pacienți cu tensiune
arterială sistolică ≥160mHg (gradele 2 și 3 ).

8. TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE

Hipertensiunea arterială este o afecțiune cronică ce necesită un tratament continuu.

Tratamentul eficient al hipertensiunii arteriale determină reducerea consecințelor vasculare și
viscerale și un grad de regresiune al modificărilor de organ induse de hipertensiunea arterială.

16
S-au dovedit reduceri ale incidenței accidentului vascular cerebral, și în mică măsură,
reducerea ratei evenimentelor coronariene. Terapia farmacologică are unele indicații speciale
în formele moderate precum și în cele severe ale hipertensiunii arteriale. Tratamentul
hipertensiunii arteriale este cu atât mai necesar cu cât riscul individual al individului
hipertensiv este mai ridicat.
Țintele tratamentului antihipertensiv :
▪ Reducerea riscului cardiovascular global de morbiditate-mortalitate
▪ Atingerea țintei terapeutice de 140/90 mmHg la toți pacienții hipertensivi și de 130/80
mmHg la cei care asociază diabet zaharat
▪ Controlul la timp de 24 ore a valoriilor tensiunii arteriale
▪ Prevenirea și combaterea complicațiilor
Mijloacele terapiei hipertensiunii arteriale :
▪ Modificarea stilului de viață ( o dietă cu consum scăzut de sare , restricția uzzului de alcool,
abandonarea fumatului, exerciții fizice )
▪ Depistarea factoriilor de risc și eliminarea sau ameliorarea lor
▪ Terapia farmacologică

Clasa de medicamente Doza mg/zi Indicații Efecte adverse și

Contraindicații
Diuretice

Tiazidice Metolazonă 1,25-10 Speciale: Hipopotasemie, gută,

Insuficiență cardiacă dislipidemii
Indapamidă 2,5-5,5 Pacienți vârstnici, Scăderea toleranței la
HTA sistolică glucoză
Diuretice de ansă. Furosemid 20-320 Posibile : Diabet Hipopotasemie
zaharat
Diuretice econom de K 25-100 - Hiperpotasemie
Spironolactonă
Betablocante Doza mg/zi Indicații Efecte
adverse+Contraindicații
Betablocante cardioselective fără 25-100 Speciale : Angină Efecte adverse:
ASI. Astenolol , Bisoprolol, 2,5-20 pectorală bronhospasm .
Metoprolol 50-200 tahiaritmii Disfuncții sexuale
Betablocante cardiovasculare cu 00-1200 I.C , sarcină, Diabet Contraindicat: Astm
ASI . Acebutolol zaharat bronșic
Betablocante necardioselective 00-1200 - -
fără ASI . Labetalol, Carvedilol ( 25-100
α +β )
Betablocante necardioselective 10-60 - -
cu ASI . Pindolol 17
Tabel 1.4. Clase de medicamente antihipertensive
 Blocante ale canalelor de calciu Doze mg/zi Indicații Efecte adverse

Angină pectorală în
Edeme ale gleznei,
Benzodiazepine Diltiazem special la pacienții
90-360 astenie
vârstnici

Boală vasculară
Fenilalchilamine Verapamil -
80-480 periferică

Dihidropiridine Nifedipină , Cefalee, palpitații,

5-20
Nicardipină, Amlodipină - tahicardie, edeme
60-120
gambiere
2,5-10
Tabel 1.6. Clase de medicamente antihipertensive

În consecință ghidul actual ESH/ESC(2013) reconfirmă că diureticele (incluzând tiazidicele ,

clortalidona și indapamida) , beta- blocantele, antagoniștii de calciu, inhibitorii enzimei de
conversie a angiotensinei și blocanții receptorilor de angiotensină sunt toate clase potrivite
pentru inițierea și menținerea tratamentului antihipertensiv. Beta-blocantele sunt eficiente ca
și alte clase majore de antihipertensive în prevenția evenimentelor coronariene și foarte
eficientă în prevenția evenimentelor cardiovasculare la pacienții cu infarct miocardic recent și
la cei cu insuficiență cardiacă. Beta-blocantele par să aibă mai multe efecte secundare și tind
să crească greutatea corporală și în mod particular când sunt utilizate în combinație cu
diureticele, să faciliteze debutul diabetului la pacienții predispuși. În cele din urmă, beta-
blocantele nu cresc ci chiar reduc riscul de exacerbări și mortalitatea la pacienții cu boală
pulmonară cronică obstructivă.

18
 Imaginea 1.1. Combinații posibilă în medicația antipertensivă

Notă: liniile continue sunt cele care au la bază studii clinice și care sunt cele mai raționale de
aplicat. Linia punctată nu reprezintă suficiente dovezi.Agenții hipertensivi încadrați în
chenare prezintă suficiente dovezi ale beneficiilor aduse în tratarea HTA prin studii clinice.
Diureticele au rămas piatra de temelie a tratamentului antihipertensiv. Diureticele ca
indapamida sau clortalidona să fie folosite preferențial în locul diureticelor tiazidice
convenționale, ca hidroclorotiazida. Spironolactona s-a dovedit că are efecte benefice în
insuficiența cardiacă și poate fi folosită ca a treia sau a patra linie terapeutică și ajută eficient
în tratamentul cazurilor nedetectate de aldosteronism primar.
Antagoniștii de calciu ar putea fi ceva mai eficienți în prevenirea accidentelor vasculare

cerebrale. Antagoniștii de calciu au demonstrat o eficacitate mai mare decât beta-blocantele în

încetinirea progresiei aterosclerozei carotidiene și în reducerea hipertrofiei ventriculare stângi

în mai multe studii controlat.

Antagoniștii de angiotensină II , noua clasă terapeutică din ultimii ani cu o toleranță bună , cu
o eficiență de 50% ca monoterapie și peste 80 % în terapia combinată.
Alfablocantele sunt recomandate la hipertensivi cu probleme metabolice , combinate cu

diuretice și betablocante.
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei și blocanții receptorilor de angiotensină,
ambele clase sunt cele mai folosite în terapia antihipertensivă. Dintre binecunoscutele

19
proprietății ale inhibitorilor de enzimă și ale blocanților de receptori de angiotensină se
numără reducerea proteinuriei și îmbunătățirea prognosticului în insuficiența cardiacă cronică.
Inhibitatorii de renină eficienți în tratamentul pacienților hipertensivi atât în monoterapie cât
și în combinații cu alți agenți antihipertensivi.
Printre alte medicamente antihipertensive se regăsesc:antihipertensivele cu acțiune centrală
(Alfa metil-dopa), vasodilatatoare directe (Hidralazina)folosită în insuficiența renală. Alte
terapii utilizate includ terapia antilipemiantă cu reducerea colesterolului total și terapia
antiplachetară , folosind Aspirina și alte medicamente antiplachetare , ambele terapii
dovedindu-se eficiente în reducerea riscului de evenimente coronariene.
Alți agenți antihipertensivi și variabilitatea tensiunii arteriale intervizite , s-a pus atenția între
tratamentul antihipertensiv și variabilitatea intraindividuală a tensiunii arteriale de la o vizită
la alta la pacienții cu risc înalt. La pacienții coronarieni hipertensivi, controlul periodic al
tensiunii arteriale între vizite este însoțit de scăderea morbidității și mortalității, independent
de nivelul mediu al tensiunii arteriale.
Tratament al hipertensiunii arteriale la vârstnici
La persoanele în vârstă se întâlnesc 3 tipuri de HTA , HTA sistolo-diastolică, HTA sistolică și
HTA secundară. HTA la vârstnici este tratată prin tratament nefarmacologic ,cum ar fi dieta
hiposodată și terapie medicamentoasă cu un singur medicament sau combinată , ținându-se
cont de grupa de risc în care se încadrează pacientul și de afectarea organelor țintă. La
pacienții cu vârsta mai mică de 80 de ani , tratamentul are ca și scop reducerea valorilor
tensionale <140 mmHg, iar la pacienții peste 80 de ani la valori tensionale <150mmHg.
Tratament al hipertensiunii de halat alb
În cazul hipertensiunii de halat alb , care nu include și alți factori de risc, se recomandă terapie
nemedicamentoasă,cu o urmărire atentă a evoluției. Tratamentul nefarmacologic include
modificarea stilului de viață și al alimentației, activitate fizică regulată, evitarea stresului și a
fumatului. În cazul hipertensiunii de halat alb cu FR implicați și un risc cardiovascular mai
ridicat, se poate recomanda tratament medicamentos în combinație cu cel nemedicamentos.

9. URMĂRIREA PACIENȚILOR HIPERTENSIVI ȘI AMELIORAREA

CONTROLULUI TA

Pentru că efectul tratamentului , nu se instalează foarte repede , inițial pacientul trebuie

monitorizat mai des pentru a se observa modificările valorilor tensionale și reacția la

20
tratament. Această monitorizare frecventă ține cont de gradul TA și de riscul său. Dacă
valorile țintă ale TA nu se ating în decurs de 3 luni , schema terapeutică va fi modificată.
Pacientul trebuie informat că tratamentul antihipertensiv este pe viață și că fiecare pacient are
propria schemă de tratament , iar după un timp dacă HTA este bine controlată dozele pot fi
reduse și combinate cu metodele de tratament nemedicamentoase.

21
CAPITOLUL II. STUDIUL DE CAZ. DATE COMPARATE CU STUDIUL
SEPHAR

Această cercetare are ca și obiectiv cuantificarea prevalenței hipertensiunii arteriale a

indivizilor înscriși la un cabinet de medicină de familie din județul Brașov, și identificarea
factorilor de risc cardiovasculari care influențează valorile tensiunii arteriale.

1. OBIECTIVE DE CERCETARE

Obiectivul general al cercetării este :

Obiectivul studiului constă în determinarea prevalenței hipertensiunii arteriale într-o unitate
medicală de pe teritoriul județului Brașov și identificarea anumitor factori de risc
cardiovascular care potențează riscul apariției unor valori tensionale crescute și implicit a
complicațiilor cardiovasculare
Obiectivul acestui studiu este de a dovedi implicarea factorilor de risc cadiovascular ce țin de
stilul de viață al individului ( sedentarism, fumatul, consumul de alcool, ) sau de alți factori
modificabili (colesterol total, HDL,LDH, trigliceride, glicemie, obezitate ,diabet,
hipertensiune arterială) , precum și impactul asocierii acestor factori de risc în potențarea
riscului de apariție al complicațiilor cardiovasculare.
Mulți factori s-au dovedit a contribuii la debutul și progresia hipertensiunii arteriale dintre
aceștia :vârsta , sexul și predispoziția genetică fiind parametri nemodificabili. Nivelurile
crescute ale colesterolului seric reprezintă un prim factori principal ,mai ales fracția
LDH,HDL. Fumatul , consumul de alcool și de sare , sedentarismul iau și ei parte. Obezitatea
centrală joacă și ea un rol cheie.

22
 2. MATERIAL ȘI METODĂ

Am efectuat un studiu retrospectiv care a inclus 350 de pacienți dintr-un total de 760 de
ambele sexe ,din mediul urban și rural în cadrul unui cabinet de medicină de familie din
județul Brașov pe perioada 6-12-2016-7-12-2017, pe un an ,cu vârsta cuprinsă între 46-90 de
ani. Pentru efectuarea studiului am utilizat :foile de observație de unde am extras datele
despre pacient, examenul obiectiv, examen paraclinic, antecedente personale și antecedente
heredo-colaterale, tratamentul farmacologic. Prin acest studiu am urmărit repartiția în lot în
funcție de :
- sexul și grupele de vârstă a pacienților
- mediul de proveniență
- fumatul
- greutate corporală
- înălțime
2
- calcularea indicelui de masă corporală(IMC=greutatea (kg)/înălțime (m )
- valoarea tensiunii arteriale și a pulsului
- glicemia `a jeun
- colesterolul total
- HDL- C, LDL-C
- trigliceride( TGL )
- antecedente personale patologice
- antecedente heredo-colaterale
- factori de risc asociați (1,2,3,4, 5)
- gradul HTA
- controlul TA
- monitorizarea TA
- tratamentul TA
Criteriile de includere în studiul actual au fost vârsta peste 45 de ani.Toți pacienții înscriși în
studiu au fost hipertensivi în trecut, cu valori ale tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg
și diastolice peste 90 mmHg , actualmente sub tratament antihipertensiv.
S-au notat și date despre anumitele complicații cardiovasculare ,antecedente personale cât si
antecedentele heredo-colaterale. În cazul indivizilor cu hipertensiune arterială au fost

23
acumulate informații cu privire la : controlul tensiunii arteriale ,monitorizarea acesteia fie la
domiciliu sau la cabinetul de medicină de familie de către asistenta medicală , modalitățile de
tratament cât și respectarea acestuia . S-au notat date despre obiceiurile alimentare
,insistându-se asupra consumului de sare , cafea și alcool.Consumul zilnic recomandat de
sare este până la 7g, chiar dacă acesta variază în funcție de diferiți factori. Pentru a funcționa
corect , organismul nostru are nevoie de un aport de minm 2g de sare. Consumul de alcool
peste 40 ml/zi duce la apariția efectelor negative asupra aparatului cardiovascular. Activitatea
fizică regulată este foarte importantă pentru pacienții hipertensivi .Efectuarea a cel puțin 30 de
minute de miscare in aer liber pe zi duce la reducerea tensiunii arteriale. A fost măsurată
tensiunea arterială sistolică și diastolică de 3 ori după un repaus de 5-10 minute. Vârsta
indivizilor la studiu a fost de 24 % ( vârsta cuprinsă între 60-90 ani ambele sexe), 33% (vârstă
cuprinsă între 80-90 ani ambele sexe) și pragul maxim de 38 % cu vârsta cuprinsă între 70-79
de ani cu un raport mai ridicat spre sexul masculin. Datele culese au fost prelucrate și
rezultatele le-am prezentat sub forma de tabele și reprezentări grafice. Deasemenea am insistat
asupra asocierii cu factorii de risc majori. Pentru o interpretare bună am comparat datele
obținute cu datele Studiului SEPHAR I-II-III.

3. REZULTATELE ANALIZEI STATISTICE ȘI DISCUTAREA REZULTATELOR

În cadrul lotului studiat în perioada 6-12-2016-7-12-2017 a inclus 350 de subiecți

hipertensivi, comparativ cu Studiul SEPHAR I unde au fost inclusi peste 2000 de subiecți, în
SEPHAR II un lot de 1975 de subiecți și SEPHAR III cel mai recent studiu cu un lot de 2000
de persoane adulte. Repartiția pe sexe a subiecților incluși în studiu arată ca majoritatea
subiecților hipertensivi au fost de sexul masculin cu un procent de 55 % și cu un procent de
45% a fost reprezentat de sexul feminin. ( Figura 2.1.)

120

100

80

60 feminin
masculin
40
54.88 50.17
20 38.42

0 24
Studiul meu SEPHAR I SEPHAR II

Figura 2.1 Distribuție în funcție de sexul pacieților

Din lotul de 350 de subiecți hipertensivi incluși in acest studiu,după analiza pe grupe se sexe a
pacienților cu HTA diagnosticată(Figura II.4.2),s-a constatat că 54, 88 % sunt de sex
masculin, iar cu un procent de 45, 11 % sunt de sex feminin. Comparativ cu studiul SEPHAR
I unde procentele sunt mai scăzute la ambele sexe –sex masculin cu un procent de 50, 17 % și
sexul feminin cu un procent de 41, 11 %. Iar în cel de-al doilea studiu SEPHAR II procentul
în ceea ce privește sexul masculin 38, 42 % este cu mult scăzut în comparație cu subiecții de
sex masculin 54, 88 % din studiul meu.

90
80
70
60
50 Studiul meu
40 STUDIUL SEPHAR I
SEPHAR II
30
20
10
0
18-24ani 25-34ani 35-44ani 45-54ani 55-64ani ≥65ani

Figura 2.2 Distribuție în funcție de vârsta pacienților

Din figura 2.2. reiese faptul că pacienții au fost împărțiți în 6 grupe de vârstă ,din care 3 grupe
au reprezentat un procent de 0 % în comparație cu studiul SEPHAR I-II unde grupa de vârstă
18-24 ani este reprezentată cu un procent de 8,75% vs.11%, grupa 25-34 ani cu un procent
15% vs.11%, grupa 35-44 ani 28%vs.23 % . Cea mai reprezentativă grupă de vârstă este cea
≥65 ani cu un procent ridicat de 79,88% comparativ cu studiul SEPHAR I unde avem un
procent de 75 % , iar în studiul SEPHAR II avem un o creșter cu un procent de 81 %. Iar la
cea de-a cincea grupă 55-64 ani avem un procent scăzut de 18 % comparativ cu studiile
SEPHAR unde avem un procentaj de 65 %.

25
 70.00%
60.00%
50.00%
40.00% Studiul meu
30.00% Studiul SEPHAR I
Studiul SEPHAR II
20.00%
10.00%
0.00%
urban rural

Figura 2.3. Distribuția pacienților în funcție de mediul de proveniență

În figura 2.3, având în vedere că studiul s- a efectuat in mediul urban , județul Brașov cu un
procentaj de 65,51% subiecții mediului urban sunt mai afectați decât cei din mediul rural
deoarece stilul de viață este unul stresant,alimentația nesănătoasă, sunt doar câteva din
cauzele numărului mult mai mare de subiecți. Iar cu un procent de 34,48 % este alocat
mediului rural. Comparativ cu studiile SEPHAR unde predomină mediul rural cu un procent
de 49,% (SEPHAR I) ȘI 41 %( SEPHAR I ).

120

100

80
nefumător
60
fost
40 fumător

20
22.41 29 20.1
0
Studiul meu SEPHAR I SEPHAR II

Figura 2.4. Distribuția pacienților fumători

În figura 2.4. fumătorii au reprezentat un procent de 22 ,41% fumatul fiind mai

scăzut,comparativ cu studiul SEPHAR I , unde fumătorii au un procentaj mult mai ridicat 29
%. Cel mai mare procentaj este reprezentat de categoria fost-fumător cu un procent de 49 %
unde în studiul SEPHAR procentul este scăzut 14 % SEPHAR I ȘI 22 % SEPHAR II. În

26
rândul nefumătoriilor procentajul cel mai mare este reprezentat în studiul SEPHAR I 57 % în
comparație cu procentajul din studiul meu 28%.

100
90
80
70
60
50 Studiul meu
40 Studiul SEPHAR I
30
20
10
0
18-24 ani 25-34 ani 35-44ani 45-54ani 55-64ani ≥65 ani

Figura 2.5. Distribuția pacienților fumători în funcție de vârstă

Din figura 2..5 reiese ca pacienții au fost împărțiți pe 6 grupe de vârstă ,unde grupa cu cele
mai multe cazuri de fumători este ≥ 65 ani cu un procent de 79 % comparativ cu studiul
SEPHAR I unde grupa de vârstă predominantă fumătoriilor este 24-34 ani cu un procent de
33, 9 %.

40
35
30
25
20
15 34
10 23
16 14
5 10
0

Figura 2.6. Indicele de masă corporală

70%
60%
50%
40%
30%
20%
SEPHAR
10% Studiul meu
0%
27
Obezitatea este o stare cu care se confruntă milioane de oameni .Fiind un factor de risc al

afecțiunilor cardiovasculare am considerat importanta trecerea printr-un grafic (Figura 2.6) a

numărului de cazuri de obezitate.Obezitatea în studiul nostru a avut o frecvență ridicată ,din

lotul de 350 de subiecți hipertensivi doar 10 % dintre ei au o greutate în limite normale. Cel

mai mare procent 34 % este reprezentat de subiecții supraponderali , urmat de obezitate de

gradul I cu un procent de 16%, obezitate morbidă cu un procent de 23 % și pe ultimul loc

obezitate de gradul II cu un procent de 14%.

În figura 2.7 reiese că procentajul cel mai mare îl ocupă supraponderalii cu un procent de 34

%, comparativ cu studiul SEPHAR unde cu un procent de 34, 7 % este alocat subiecțiilor cu

obezitate de gradul I.

35

30

25
greutate normală
20
supraponderal
obezitate de gradul I
15
obezitate de gradul II
10 obezitate morbidă

0
18-24 ani 25-34ani 35-44ani 45-54ani 55-64ani ≥65ani

Figura 2.8 Distribuția pacienților în funcție de gradul de obezitate pe vârste

Obezitatea este o stare cu care se confruntă milioane de oameni .Fiind un factor de risc al

afecțiunilor cardiovasculare am considerat importanta trecerea printr-un grafic(Figura II.4.9) a

numărului de cazuri pe vârstă de obezitate.Obezitatea în studiul nostru a avut o frecvență

ridicată. Grupa de vârstă 45-54 ani este reprezentată cu un procent de 2 % , categoria 55-64

28
ani –GN- 3% supraponderali -6 % obezitate gr I-2% , obezitate gr II-2 % obezitate M-6 %.

Categoria de vârstă ≥ 65 ani este cea mai reprezentativă – GN-7 %, supraponderali-29%, O gr

I-12%, O g II-14% și O M-18 %. A

29
 30.00%

25.00%

20.00%
studiul meu
15.00%
SEPHAR I
SEPHAR II
10.00%

5.00%

0.00%
feminin masculin

Figura 2.8 Diabetulzaharat în funcție de sexe comparativ cu studiul SEPHAR

În figura 2.8, diabetul zaharat este prezent cu un procentaj crescut de 22, 41% în rândul
sexului feminin comparativ cu studiul SEPHAR unde avem un procent de 8-10 %. În ceea ce
privește sexul masculin avem un procent de 25, 86 % comparativ cu studiul SEPHAR II unde
avem un procentaj de 18, 9 %.

140

120

100

80 SEPHAR II
60 SEPHAR I
studiul meu
40

20

0
masculin feminin

Figura 2.9. Colesterolul în funcție de sexe comparativ cu studiul SEPHAR

În figura 2.9 colesterolul reprezintă un factor de risc major , arată că predomină sexul
masculin cu un procent de 38% . Comparativ cu studiul SEPHAR unde se observă un procent

100%
90%
80%
70% 30
60%
50% Studiul meu
Studiul SEPHAR I
mai ridicat de 45 %., sexul feminin fiind mai scăzut în studiul de caz cu un procent de 32%
fată de studiul SEPHAR unde avem un procent de 47 %.

În figura 2.10 , subiecții cu HTA ocupă un loc major .Din lotul total de 350 de pacienți, cei
mai mulți ocupă treapta medie cu un procent de 53 % .Comparativ cu studiul SEPHAR I
unde cel mai mare procentaj îl ocupă treapta ușoară cu un procent de 55 %.

90
80
70
60
50 HTA severă
40 HTA medie
HTA ușoară
30
20
10
0
18-24 ani 25-34ani 35-44ani 45-54ani 55-64ani ≥65 ani

Figura 2.11. HTA în funcție de gradul de severitate comparativ cu studiul SEPHAR

În funcție de vârstă

31
În figura 2.11. am reprezentat grafic în funcție de grupele de vârstă hipertensiunea în funcție
de severitate.
Categoria de vârstă 45-54 ani –HT usoară-2% HT medie-2 5 HT severă-0 %. Următoarea
categorie de vârstă-55-64 ani –HT usoară- 30 % HT medie-11 % și HT severă-3 % și ultima
grupă de vârstă ≥65 ani –HT usoară -29%, HT medie-40% și HT severă cu un procent de 9%.

Din cei 350 de pacienți cu HTA , din figura 2.1 arată că cel mai des factor de risc întâlnit este

120%
98%
100%

80%
69%
60% 55%
46% 47%
40% 37%
29%
24% 22% Studiul meu
20% 14%13%
SEPHAR I
5%
0%
ic e II ie at ză
m at tip em m co
de zit ol fu lg u
pi ob
e DZ r
sli te la
di les ată
om co er
dr per alt
sin hi tă
r an
le
to

Figura 2.12. Factori de risc asociați HTA comparativ cu studiul SEPHAR

În funcție de vârstă
sindromul dislipidemic cu un procent de 98 % comparativ cu studiul SEPHAR unde procentul
este de 46 %. Pe locul doi cu un procent de 69 % este hipercolesterolemia mai ridicat în
rândul sexului masculin decât feminin, treapta a treia este ocupată de obezitate cu un procent
de 55 % ,DZ tip II ocupă și el un loc important cu un procent de 47 % comparativ cu studiul
SEPHAR 5%. Fumatul este mai des întâlnit în rândul subiecțiilor de sexul masculin cu un
procent de 22 % comparativ cu stiudul SEPHAR unde procentul este mai ridicat 29 %.
Potrivit studiului SEPHAR se observă că majoritatea subiecțiilor asociază între 2-4 factori de
risc. Din figura 2.13 reiese că din 350 de pacienți hipertensivi , cu un număr de 5 factori de
risc 6,6 % (23 de subiecți de sex masculin) , 3, 4 % ( 12 subiecți de sex feminin ) apoi cu un
număr de 4 factori de risc asociați cu un procent de 24 % ( 85 subiecți sex masculin), 23 %
(80 de subiecți de sex femini ), cu 3 factori de risc cu un procent de 22% sex masculin (76

32
subiecți ), 19 % (68 de subiecți de sex feminin), și cu 2 factori de risc cu un procent de 1 % la
ambele sexe.

33
 100
90
80
70
60
50 SEPHAR
40 Studiul meu
74
30
20
10 25.86

0
Controlată Necontrolată

Figura 2.14. Controlul TA comparativ cu studiul SEPHAR

În ceea ce privește controlul hipertensiunii arteriale , în figura 2.14. avem un procent

îmbucurător de 74% comparativ cu Studiul SEPHAR I unde avem un procent scăzut de 17 , 8
%. Iar hipertensiunea necontrolată are un procentaj de 25,86 % comparativ cu SEPHAR unde
avem un procent de 42 %.
În figura 2.15. graficul arată ca din cei 350 de subiecți hipertensivi ,cu un procentaj de 90 %

160%
140%

120%
100%
80% SEPHAR I
Studiul meu
60%

40%
20%
0%
biterapie monoterapie sub tratament

Figura 2.15. Tip de tratament HTA comparativ cu studiul SEPHAR

sunt cei aflați sub biterapie comparativ cu stiudiul SEPHAR I unde cel mai ridicat procent
este alocat monoterapiei 37 %.

34
4. CAZURI CLINICE

Circulația Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4

Frecvenţa 78 bpm 80 bpm 74 bpm 92 bpm

Date despre pacient
Amplitudine crescută Caz 1
crescută Caz 2crescută Caz 3 crescutăCaz 4

Ritm Sex Puls ritmic masculin

Puls ritmic masculin
Puls ritmicfeminin Puls ritmic
masculin

Vârsta Tahicardie
Modificări ale 90 Tahicardie
ani 46 aniTahicardie69 ani Tahicardie
64 ani
frecvenţei
Înălțime 1,65cm 1,80cm 1,67cm 1,80cm
Modificări ale Cresterea Cresterea Cresterea Cresterea
Grupa sanguină șiamplitudinii
amplitudinii Rh-ul AIIamplitudinii
+ A II +amplitudinii0I+ amplitudinii
AII +

Starea civilă văduv căsătorit căsătorită căsătorit

T.AMediul
. 144/78mm Hg
de prövenienţă 160/70mmHg 160/90mmHg 190/95mmHg
urban urban urban rural
Modificări ale Zgomote Zgomote
Tabelul 2.4.1. Zgomote Zgomote
zgomotelor cardiace cardiace , fără cardiace cardiace
Respirația
cardiace Caz 1 Caz 2
sufuri vasculare Caz 3 Caz 4
supraadăugate
Frecvenţa 17/min 18/min 22/min 30/min
Durere Durere Nu prezintă Durere Durere
Amplitudinea Normală
retrosternală Normală Superficială
retrosternală Superficială
retrosternală
Tipul de respiraţie R. Kusmaul TabelulNormală
2.4.3. R.Kusmaul R.Kusmaul

Saturaţia în oxigen 95% 100% 100% 96%

Modificările ale vocii Fără modificări Fără Fără modificări Fără modificări
modificări

Modificări ale Dispnee. Apnee Dispnee Dispnee Dispnee

frecvenţei şi ritmului

Modificări ale superficială profundă superficială superficială

amplitudinii

Durere Durere pleurală Nu prezintă Durere pleurală Durere pleurală

Obstrucția căilor Tuse seacă Nu prezintă Tuse uscată Nu prezintă

respiratorii

Raluri sibilante Nu prezintă ronflante Nu prezintă

Zgomote Apnee în somn Nu prezintă sforăit Nu prezintă

Tabelul 2.4.2

35
Alimentația Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4

Apetit Exagerat Exagerat Exagerat Exagerat

Dieta Hiposodată Hiposodată Hiposodată Hiposodată

Hipolipidică Hipolipidică Hipolipidică
Hipocalorică

Aport hidric 1,5L 2 L/zi 1,5 L/zi 2 L/zi

Modificări ale Diminuat Diminuat Diminuat Diminuat

apetitului

Modificări ale Hipersalivație Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă

secreţiei salivare

Modificări ale Proteză dentară Carii Lipsă dinți Carii.Lipsă dinți

dentiţiei

Greaţă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Prezintă

Vărsături Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Prezintă

Pirozis Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă

Kg 97 Kg 98 Kg 98 Kg 134 Kg

Kg pierdute 3 Kg 4 Kg 3Kg 5 Kg
Tabelul 2.4.4

36
Eliminari Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4

Urina

Aspect Normocrom Normocrom Normocrom Normocrom

Frecvenţa 8/ zi 6/ zi 4/ zi 7/ zi

Diureza 2500ml 2300ml 1400 ml 1000 ml

Modificări Incontinență Poliurie Nu prezintă Nicturie

urinară,

Incontineță prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă

Retenție Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă

Materii fecale

Frecvenţa 1 la 2 zile sau 2 /zi 2-3 zi 1/zi

mai rar

Diaree Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă

Constipație Prezintă Nu prezintă Nu prezintă Nu prezintă

Transpirație

Diurne Prezintă Nu prezintă Prezintă Prezintă

Nocturne Prezintă prezintă Nu prezintă Prezintă

Temperatura 36,8° C 36,6° C 36,4° C 37,0° C

corporală
Tabelul 2.4.5.

37
Autoîngrijirea Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4

Îmbrăcăminte Adecvată Adecvată Adecvată Adecvată

Îmbrăcare Necesită ajutor Nu necesită Nu necesită Nu necesită

Dezbrăcare temporar ajutor ajutor ajutor

Igienă Satisfăcătoare,ne Foarte bună, nu Bună, nu Bună, nu

cesită ajutor necesită ajutor necesită ajutor necesită ajutor

Relații interpersonale

Familia Bună Foarte bună Bună Bună

Cadre medicale Bună Bună Bună Bună

Anxietate Prezintă Nu prezintă Prezintă Prezintă

Tabelul 2.4.6.

Caz 4 Caz 1 Caz 2 Caz 3

Diagnostic HTA stadiul II HTA severă, HTA severă, HTA

medical principal înalt stadiul III risc stadiul II severă,stadiul II
înalt

Diagnostic Obezitate Cardiopatie Dislipidemie Dislipidemie

secundar morbidă, ischemică, mixtă,Obezitate mixtă, Obezitate
Dislipidemie Angină morbidă, DZ de de gradul II
mixtă, DZ de tip pectorală tip II nou
II instabilă, descoperit
Obezitate de dezechilibrat
gradul II,DZ de
tip II , Sindrom
dislipidemic

Tabelul 2.4.7.

38
 Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4

Antecedente Mama=HTA Tata=AVC Tata=HTA Tata-I.M

heredocolaterale hemoragic, decedat la 70 ,mama=HTA
mama=DZ tip ani în urma decedată
II , ambii părinți unui I.M,
hipertensivi mama=HTA

Antecedente HTA esențială de Apendicectomie Insuficiență HVA-39 ani,

personale aproximativ 35 -8 ani,bolile cardiacă de 8 bolile
ani,HVA- copilăriei(varicel ani copilăriei(varicel
1979,varice ă, rubeolă, ă, rubeolă,
membre inferioare rujeolă) rujeolă),
operate,preeinfarct apendicectomie-
survenit în anul 17 ani
1995,AVC
ischemic în anul
2006,obezitate de
la 60 ani ,
hipoacuzie

Fiziologice - - Menarhă la 12 -
ani, tipul
neregulat

Nașteri - - 2 -

Avorturi - - 0 -
Tabelul 2.4.8.

39
Analize de Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4
laborator

Colesterol 223 mg/dl 234 mg/ dl 189 mg /dl 277 mg / dl

HDL-C 40 mg/dl 40 mg /dl 82 mg /dl 50.6 g /dl

LDL-C 64 mg/dl 74 mg /dl 179 mg /dl 87 md /dl

Trigliceride 134 mg/dl 178 mg /dl 113 mg /dl 120 mg /dl

Glicemie 126mg/100ml 102mg/100ml 103mg/100ml 95 mg/100ml

Analize EKG, Ex EKG, EKG, eco EKG, Rx

paraclinice eco.abdominal, eco.abdomina, abdominal, ex pulmonar, eco
Rx pulmonar Rx.pulmonar,Ex.f fond de ochi abdominal
ond de ochi

Terapie tratament cu tratament cu tratament la tratament cu

medicamentoasă blocant canalul Eneas 1-0-0-, domiciliu cu diureticTertensif
de calciu diuretic-Tertensif IECA +diuretic 5mg 1-0-
Nefedipin 20 1-0-0-, Fibrat 1-0- tiazidi dimineața. 0-,Plenidil 1 tb
mg 1-0-1, 0-,Sartan 1 cp /zi Captopril 1-0-0- /zi , Aspenter 1 tb
diuretic de Omega 2 cap Prestarium 1-0-0 1-0-0 anxiolitic-
ansă-Tertensif /zi .Tratament Înlocuirea Diazepam 1 tb
1, 5 mg 1-0-0- antidiabetic oral diureticului seara 0-0-1
diuretic-,Furose Biguanida+DPP- tiazidic cu diuretic
mid 1 IV de ansă Indapamid
flinhibitor
-Metoprolol 50
mg 1-0-1
diuretic-,Spirin
olactona 25 mg-
1-0-0-
Tabelul 2.4.10

40
Diagnostice de îngrijire Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4

Alterarea funcţiei respiratorii datorită durerii pleurale + - + +

manifestată prin dispnee.

Alterarea activității cardiace datorită creșterii amplitudinii, + + + -

manifestată prin HTA.

Alterarea funcţiei cardiovasculare datorită creşterii excesive - + - +

a tensiunii arteriale peste limitele normale manifestată prin
tahicardie.

Alterarea nevoii de a dormi și a se odihnii datorită durerii în + - + +

piept manifestat prin agitație, palpitații, transpirații, anxietate
și insomnie.

Durere localizată la nivelul membrelor inferioare + - - -

Alterarea stării de nutriție datorită ingestiei unei cantități + + + +

exagerate de alimente manifestat prin obezitate.

Alterarea eliminării de materii fecale din cauza afecțiunii + - - -

manifestat prin constipație dureroasă.

Alterarea eliminărilor urinare datorită incontinenței urinare + - - -

Alterarea statusului mintal datorită AVC manifestat prin + - - -

pierderi de echilibru, amețeli și chiar pierderea stării de
conștiență pentru câteva secunde.

Alterarea gradului de independeță datorită vârstei înaintate și + - - -

a afecțiunii manifestat prin igienă inadecvată.

Alterarea comunicării verbale din cauza afecțiunii manifestat + - - -

prin hipoacuzie.

Afectarea eliminărilor frecvente din cauza afecțiunii - + - -

manifestată prin poliurie și transpirații.

Alterarea statusului mental din cauza afecțiunii manifestat + - - +

prin pierderea stării de conștiență,vertij și greață.

Alterarea eliminărilor urinare din cauza afecțiunii manifestat - - - +

prin nicturie și somn perturbat.
Tabelul 2.4.11

41
Intervenții proprii Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4

Creerea unei relaţii de încredere între asistenta medicală și + + + +

pacient .

Observarea și notarea semnelor de activitate cardiacă (puls, + + + +

tensiune, respirație, temperatură, diureză)frecvență ,
amplitudine

Observarea si notarea semnelor ce apar la efort și în repaus + + + +

Observarea și notarea pulsului și tensiunii înainte și după efort + + + +

Educarea pacientului să-și monitorizeze tensiunea arterială la + + + +

domiciliu

Educarea pacientului să se prezinte la medic ori de câte ori apar + + + +

modificări

Observarea tegumentelor și mucoaselor și notarea acestora + + + +

Educarea pacientului cât și sprijinirea acestuia să adopte o + + + +

poziție adecvată

Educarea pacientului să respire si să tusească corect + - - +

Educarea pacientului să evite aglomerațiile pentru a crește + + + +

rezistența organismului la infecții

Determinarea și notarea greutății și a înălțimii de 2 ori pe + + + +

săptămână

Schimbarea lenjeriei de pat de cȃte ori este nevoie + + + +

Întocmirea unui program alimentar care să cuprindă:cântărirea + + + +

alimentelor,reducerea alimentelor cu un aport crescut de calorii,
regim hiposodat,hipolipidic

Observarea și sprijinirea motivației acestuia să scadă în greutate + + + +

și notarea rezultatelor la vizita următoare

Evaluarea gradului de anxietate + - + +

Încurajarea pacientului să consume lichide 1,5-2L/zi + + + +

42
Educarea pacientului în ceea ce privește igiena mâinilor, a + + + +
cavității bucale, regiunii perianale , si organelor genitale
precum și a folosirii unor creme , unguente , lenjerie de pat și
de corp din bumbac

Evaluarea raportului ingesta-excreta + + + +

Evaluarea somnului (capacitatea de a dormi, numărul de + - + +

treziri pe noapte , senzația de oboseală/odihnă la trezire)

Evaluarea cantității de cafeină ingerată după ora 17 + - + +

Evaluarea durerii pe o scală de la 1-10 care să cuprindă + - - -

caracterul, intensitate, durata

Evaluarea și aprecierea gradului de independență în a suplini + - - -

nevoile

Educarea pacientului să renunțe la fumat, alcool, alimente + + + +

bogate în grasimi, consumul crescut de sare, cafea , stres.

Educarea pacientului în a-si menține tegumentele curate și - + + +

integre

Realizarea unui mediu ambiant,aerisit, lenjerie curată de pat și + - + +

de corp absorbantă, lumină semiobscură pentru un somn
odihnitor

Observarea și notarea calitativă și cantitativă a eliminărilor + + - +

urinare( aspect, miros, densitate )
Tabelul 2.4.12

Diagnostice de risc Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4

Risc de a face atac de cord + + + +

(infarct miocardic)

Risc de a face AVC + + + +

Tabelul 2.4.13

43
Intervenții Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4
delegate

Administrarea Administrarea de Administrarea de Administrarea Diuretic de

medicaţiei oxigen la nevoie, Sartan 1 cp/zi, de IECA+ ansă-Tertensif
indicată de administrarea de Fibrat 1 cp/zi diuretic tiazidic 1-0-0- , Plendil
medic. analgezice, +supliment Vit E apo schimbarea 1-0-
alimentatie- 2 cp/zi și Omega 2 in diuretic de 0-,Antiemetic –
stabilirea cu un cp/zi , rehidratare ansă Metoclopramid,
dietetician somnul orală-lichide reci, Indapamid,Furo administrare de
și odihna- alimentatie- semid 1 fl,somn- anxiolitic –
administrarea de colaborare cu administrare de Diazepam
anxiolitic 1 f dieteticianul. anxioliticDiazep ,alimentație-
Diazepam seara am 1 cp colaborare cu
,combaterea seara,alimentatie dieteticianul
durerii-aplicații -colaborare cu
calde , dieteticianul
Tabelul 2.4.14

5. EVALUAREA CAZURILOR

A. Pacient M.S în vârstă de 90 ani , cunoscut hipertensiv de aproximativ 35 de ani .

Prezintă în antecedente HVA -1979, varice membre inferioare operate, un preinfarct
survenit în anul 1995 , accident vascular cerebral ischemic în anul 2006 , obezitate (60
de ani ), hipoacuzie- apart auditiv de aproximativ 30 de ani.Diagnostic principal : HTA
severă stadiul III , risc înalt în tratament cu blocant al canalului de calciu +diuretic +
beta-blocant (Nefedipin + Tertensif + Metaprolol ) se menține tratamentul actual cu
reevaluare periodică la medic și cu monitorizarea tensiunii la domiciliu.Dieta
hiposodată,hipocalorică, o alimentație echilibrată și un aport hidric corespunzător.
B. Pacient I.A în vârstă de 46 ani ,nou descoperit cu DZ de tip II dezechilibrat , cu
diagnostic principal HTA de stadiul II în tratament cu Sartan 1cp /zi , Eneas 1cp,
diuretic Tertensif 1cp /dimineața +suplimente Omega 2 cp/zi și tratament antidiabetic
oral: Biguanida +DPP –IV se menține tratamentul actual cu reevaluare periodică.

44
 Evaluarea periodică a tensiunii la locul de muncă. Dietă hiposodata 1.500kcal /zi, 3
mese -2 gustări
C. Pacient I.A în vârstă de 46 ani ,nou descoperit cu DZ de tip II dezechilibrat , cu
diagnostic principal HTA de stadiul II în tratament cu Sartan 1cp /zi , Eneas 1cp,
diuretic Tertensif 1cp /dimineața +suplimente Omega 2 cp/zi și tratament antidiabetic
oral: Biguanida +DPP –IV se menține tratamentul actual cu reevaluare periodică.
Evaluarea periodică a tensiunii la locul de muncă. Dietă hiposodata 1.500kcal /zi, 3
mese -2 gustări
D. Pacient I.A în vârstă de 46 ani ,nou descoperit cu DZ de tip II dezechilibrat , cu
diagnostic principal HTA de stadiul II în tratament cu Sartan 1cp /zi, Eneas 1cp,
diuretic Tertensif 1cp /dimineața +suplimente Omega 2 cp/zi și tratament antidiabetic
oral: Biguanida +DPP –IV se menține tratamentul actual cu reevaluare periodică.
Evaluarea periodică a tensiunii la locul de muncă. Dietă hiposodata 1.500kcal /zi, 3
mese -2 gustări.

6. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

Pornind de la definiția Virginiei Henderson „ să ajuți individul, fie acesta bolnav sau sănătos
să-și afle calea spre sănătate sau recuperare , să ajuți individul, fie bolnav sau sănătos, să-și
folosească fiecare acțiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiția ca acesta
să aibă tăria, voința sau cunoașterea , necesare pentru a o face , și să acționeze în așa fel încât
să-și poarte de grijă cât mai curând posibil ", eu consider că noi, cadrele medicale participăm
la îmbunătățirea calității sănătății și trebuie să ne organizăm munca astfel încât să fim un
sprijin pentru bolnavi. Asistentul medical este un membru important al echipei medicale,
jucând un rol important în prevenirea îmbolnăvirilor, efectuarea tratamentului corespunzător ,
prin aplicarea îngrijirilor de calitate. Asistenta medicală cunoaște nevoile fundamentale ale
omului, precum și intervențiile specifice ficărei nevoie.În tratarea corectă a pacientului
hipertensiv asistenta medicală trebuie să acorde o atenție deosebită nevoiilor fundamentale
precum nevoia de a avea o bună circulație și de a respira, cu monitorizarea continuua a
funcțiilor vitale și notarea acestora în foaie de observație. Asistenta medicală are rolul ei
important în ceea ce privește pacientul hipertensiv , presupune efectuarea unei anamneze
corecte amănunțite în vederea descoperirii factorilor de risc,măsurarea corectă a tensiunii
arteriale și învățarea pacientului să-și monitorizeze singur tensiunea la domiciliu, cântărirea

45
pacienților și măsurarea acestora,elaborarea rețetelor medicale, coordonarea evaluarilor
periodice efectuate de medic.

7. DISCUTAREA REZULTATELOR

Din graficul 1 s-a demonstrat că predomină sexul masculin cu un procent de 54, 88% ,iar
aceelași rezultat se observă și în studiul SEPHAR I unde prevalența sexului masculin a fost
mai mare decât în rândul sexului feminin, cu un procentaj de 50,17 %.
Din graficul 2 a rezultat că grupa de vârstă cu cei mai mulți pacienți hipertensivi este ≥65 ani
cu un procentaj de 79,88 %, iar aceelasi rezultat se observă și în studiile SEPHAR I și
SEPHAR II cu un procent de 75% și 81 %. Se observă absența grupelor cu vârsta cuprinsă
între 18-24 ani, 25-34 ani, 35-44 ani comparativ cu studiile SEPHAR I și II unde avem un
procent relativ crescut.
Structura lotului privind mediul de proveniență arată o predominanță a mediului urban cu un
procentaj de 65, 51 %, vs.rural 34, 48 %. Punând în paralel rezultatele studiului SEPHAR I –
II , se observă că predomină mediul rural cu un procentaj de 49,47% (SEPHAR I) –SEPHAR
II-41, 36 % vs.34,48 %.
Structura lotului privind procentajul fumătoriilor arată că într-un procent de 22, 41 % sunt
fumători comparativ cu studiul SEPHAR I unde se observă un procentaj ridicat de 29 în
rândul sexului masculin . Cel mai mare procentaj îl ocupă categoria foștilor cu un procent de
49 % comparativ cu studiile SEPHAR I-II unde avem un procent de 14% respectiv 22,9 %.
Factorii de risc asociați hipertensiunii arteriale , rămân o problemă majoră în țara noastră.
Potrivit studiului SEPHAR se observă că majoritatea subiecțiilor asociază între 2-4 factori de
risc. Aspect care reiese si din graficul II.2.12, unde cu un procent de 24% (85 subiecți de sex
masculin ) , și 23 % ( 80 subiecți de sex feminin) reprezintă 4 factori de risc asociați și 3
factori de risc asociați cu un procent de 22 % (76 de subiecți de sex masculin ) și 19 % (68 de
subiecți de sex feminin ).
Din studiile SEPHAR I-II reiese că dislipidemia este asociată hipertensiunii arteriale la 46 %
și diabetul zaharat la 5 % , toleranța la glucoză cu un procent de 13 % , obezitatea este
prezentă cu un procentaj de 37 % , aspect care reiese si din figura II.2.11, unde 98 % dintre
subiecți asociază sindrom dislipidemic , 55 % prezintă obezitate iar 47 % prezintă diabet
zaharat de tip II.

46
Conform studiilor SEPHAR I-II subiecții cu HTA ocupă un loc major. Aspect care reiese din
grafic ,cei mai mulți dintre subiecți ocupă treapta medie cu un procentaj de 53 % comparativ
cu studiul SEPHAR I unde cel mai mare procent îl ocupă treapta ușoară 55 %.
Controlul eficient al HTA în România este încă o problemă majoră, așa cum reiese din
studiul SEPHAR I(2005) unde doar 17 , 8 % prezentau un control bun , în studiul nostru
reiese un procent îmbucurător de 74 %.
Tratamentul HTA se face „în trepte „ , opțiunile medicației fiind în strâns raport cu vârsta
subiectului. Subiecții au necesitat de două sau mai multe medicamente : diuretice + IECA sau
diuretic + betablocant sau blocant al canalelor de calciu .În graficul cu numărul 14 , reiese că
subiecții cu procentul cel mai ridicat 90 % îl ocupă cei aflați sub biterapie , comparativ cu
studiul SEPHAR unde procentul cel mai ridicat 37% este alocat monoterapiei.

47
CONCLUZII

Descreșterea prevalenței fumatului în randul populației adulte din România este încurajatoare,
dar aceasta încă reprezintă un factor de risc major ce nu poate fi eradicat.
Îmbunătațirea valorii presiunii arteriale sistolice medie în rândul populației din România este
încurajatoare, însă eforturile depuse pentru prevenirea și controlul Hipertensiunii arteriale
trebuie sa continue.
O atenție specială trebuie îndreptată către creșterea Diabetului zaharat de care populația adulă
din România suferă. Totuși în ultimii 7 ani trendul unor factori de risc cardiovasculari pare sa
fie descrescător, România în acest moment fiind una din țările cu risc ridicat de accident
cardiovascular.
Din studiul efectuat pe un eșantion de 350 de persoane, reiese că populația adultă de sex
masculin prezintă un risc mai ridicat de accident cardiovascular, în funcție de vârstă populația
cu vârsta de peste 65 de ani prezintă un număr mai mare de factori de risc HTA, ponderea cea
mai mare fiind reprezentată de pacienții cu un număr de 3 sau 4 factori de risc asociați, cel
mai des întâlnit fiind sindromul dislipidemic urmat de obezitate.
Studiul SEPHAR a fost realizat cu scopul de a arăta riscurile și gravitatea hipertensiunii
arteriale în rândul populației din România.

48
LISTĂ ABREVIERI

OMS- organizația mondială a sănătății

SEPHAR- Studiu Epidemiologic asupra Prevalenței Hipertensiunii Arteriale și a Riscului
Cardiovascular în România
HTA- hipertensiune arterială
CV-cardiovascular
FR-factor de risc
TA – tensiune arterială
TAS-tensiune arterială sistolică
TAD- tensiune arterială diastolică
LDL- colesterol rău
AVC – accident vascular cerebral
SRA- sistem renină angiotensină
SNS-sistem nervos simpatic
ECG- electrocardiogramă
MATA-monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale
MDTA – monitorizare la domiciliu a tensiunii arteriale
BCV –boală cardiacă vasculară

49
Bibliografie

1. Vishram JK, Borglykke A, Andreasen AH, Jeppesen J, Ibsen H, J0rgensen T, et al., on

behalf of the MORGAM Project. Impact of Age on the Importance of Systolic and Diastolic
Blood Pressures for Stroke Risk: Th e MOnica, Risk, Genetics, Archiving and Monograph
(MORGAM) Project. Hypertension 2012; 60:1117–1123.
2. Banegas JR, Graciani A, de la Cruz-Troca JJ, Leon-Munoz LM, Guallar- Castillon P,
Coca A, et al. Achievement of cardiometabolic targets in aware hypertensive patients in
Spain: a nationwide population-based study. Hypertension 2012; 60:898–905.
3. Perk J, De Backer G, Gohlke H, Graham I, Reiner Z, Verschuren M, et al. European
Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice (version 2012): Th e Fift
h Joint Task Force of the European Society of Cardiology and Other Societies on
Cardiovascular Disease Prevention in Clinical Practice (constituted by representatives of
nine societies and by invited experts) Developed with the special contribution of the
European Association for Cardiovascular Prevention & Rehabilitation (EACPR). Eur Heart
J 2012; 33:1635–1701
4. Stergiou GS, Kollias A, Destounis A, Tzamouranis D. Automated blood pressure
measurement in atrial fi brillation: a systematic review and meta-analysis. J Hypertens 2012;
30:2074–2082
5. O’Brien E, Parati G, Stergiou G, Asmar R, Beilin L, Bilo G, et al., on behalf of the
European Society of Hypertension Working Group on Blood Pressure Monitoring. European
Society of Hypertension position paper on ambulatory blood pressure monitoring. J
Hypertens 2013; in press.
6. Julius S, Palatini P, Kjeldsen SE, Zanchetti A, Weber MA, McInnes GT, et al.
Usefulness of heart rate to predict cardiac events in treated patients with high-risk systemic
hypertension. Am J Cardiol 2012; 109:685–692.
7. Clark CE, Taylor RS, Shore AC, Ukoumunne OC, Compbell JL. Association of a diff
erence in systolic blood pressure between arms with vascular disease and mortality: a
systematic review and metaanalysis. Lancet 2012; 379:905–914
8. Mancia G. Short- and long-term blood pressure variability: present and future.
Hypertension 2012; 60:512–517

50
9. Bliziotis IA, Destounis A, Stergiou GS. Home vs. ambulatory and officce blood
pressure in predicting target organ damage in hypertension: a systematic review and meta-
analysis. J Hypertens 2012; 30:1289– 1299
10. European Cardiovascular Disease Statistics 2012 .Available from
:http://www.ehnhearts.org/cvd-statistics.html.
11. Pajak A, Kozela M.Cardiovascular Disease in Central and East Europe.Public Health
Reviews.2012
12. Mancia G, Fagard R, Narkiewicz K, Redon J, Zanchetti A, Bohm M. et al.2013 ESH-
ESC Guidelines for the management of arterial hypertension, Jornal of Hypertension .2013;
31-1281-1357
13. Comunicate medicale , 2011.Rezultate preliminare ale SEPHAR III
[online].Disponibil la : http://www.comunicatemedicale.ro/cardiologie/3954-rezultate-
preliminare-ale-sephar-iii-cel -mai -nou-studiu-asupra-prevalenței-hipertensiunii-arteriale-
regiunea-nord-vest-prevalenta-hipertensiunii-arteriale-peste-media-nationala [accesat la data
de 12-06-2017]
14. Dorobanțu M., Compendiu de Boli Cardiovasculare , București, Editura Universitatea
Carol Davila 2010 pag 30-55
15. Dorobanțu M.,Darabont R.și col ., Studiul SEPHAR –studiu de prevalență a
hipertensiunii arteriale și evaluare a riscului cardiovascular în România , Revista Română de
Cardiologie ,vol.XXI, nr.2, 2006 pag 12-22
16. Eduard Apetrei, Carmen Ghinghină , Managementul hipertensiunii arteriale , În
Revista Română de Cardiologie, Vol 23, 2013, Supplement C, pag 7, 17
17. European Society of Hypertension –European Society of Cardiology guidelines for
the management of arterial hypertension, J Hypertens 2003;21:1011-1053pag 111-113
18. Ghinghină C., Călin C., Soare O., Stanciu P., Compediu de ghiduri ESC prescurtate,
2014, Societatea Europeană de Cardiologie[online] Ed. A 5-a , București, Media Med
Publicis, 2014 ,ISBN 978-606-8463-11-7,Disponibil la http://www.cardioportal.ro/wp-
content/uploads/2015/01/Comp%20ESC%202014_lowRes.pdf [accesat la data de 3 iunie
2017]
19. Ghinghină C., Mic tratat de Cardiologie , București,Editura Academiei Române
(2010) pag-5-7
20. Guidelines for the Management of Arterial Hypertension , The task force of Arterial
Hypertension of the European Society of Hypertension (ESH) and the European Society of
Cardiology( ESC ), J.Hypertens 2007:25:105-1188

51
21. Mihai M M., Studiu asupra eficienței terapiei cu IECA la pacienții hipertensivi din
Argeș ,2010 ,citat din studiul SEPHAR .Medicină internă 2006 :9-18
22. Mușetescu R., Cardiologie, volum I , Craiova, Ed. Medicală Universitatea Craiova,
2008
23. Carmen Ginghină, Radu Căpâlneanu , Cezar Macarie ,Revista Română de Cardiologie
,Vol.23, 2013 Suplement C [online] Ghidul ESH/ESC Managementul hipertensiunii arteriale
2013 , București, Media Med Publicis, 2013,Disponibil la www.cardioportal.ro/wp-
content/uploads/2015/01/HTA.pdf aceesat la 10/07/2017
24. World Health Organization (WHO/ISH) Hypertension guidelines, Statament on
management ofHypertension, 2003,Disponibil la http://www.who.int/cardiovascular
_diseases/guidelines/hypertension/en/ aceesat la 03-08-2017
25. 2003 European Society of Hypertension-European Society of Cardiology guidelines
for the management of arterial hypertension. J Hypertens 2003; 21:1011–1053
26. Peters SA, den Ruijter HM, Bots ML, Moons KG. Improvements in risk stratifi cation
for the occurrence of cardiovascular disease by imaging subclinical atherosclerosis: a
systematic review. Heart 2012; 98:177– 184.
27. Mitchell GF, Hwang SJ, Vasan RS, Larson MG, Pencina MJ, Hamburg NM, et al.
Arterial stiff ness and cardiovascular events: the Framingham Heart Study. Circulation 2010;
121:505–511.
28. Mancia G, De Backer G, Dominiczak A, Cifk ova R, Fagard R, Germano G, et al.
2007 Guidelines for the Management of Arterial Hypertension: Th e Task Force for the
Management of Arterial Hypertension of the European Society of Hypertension (ESH) and of
the European Society of Cardiology (ESC). J Hypertens 2007; 25:1105–1187.
29. Whelton PK et al. Sodium reduction and weight lossin the treatment of hypertension
in older persons. A randomised con-trolled trial of nonpharmacologic interventions in the
elderly (TONE). JAMA 1998;279:839-846
30. Chobanian AV, Bakris GL, Black HR - The seventh report of the Joint Naþional
Committee on Prevention, Detection, Evaluaþion and Treatment of High Blood Pressure: the
JNC 7 report. JAMA 2003;289:2560-72.
31. Wilber JA, Barrow JG - Hypertension - a community problem.Am J Med 1972;52(5):
653-663
32. Manolis AJ, Erdine S, Borghi C, Tsioufi s K. Perioperative screening and
management of hypertensive patients. European Society of Hypertension Scientifi c
Newsletter 2010; 11:2.

52
33. Scheltens T, Bots ML, Numans ME, Grobbee DE, Hoes AW. Awareness, treatment
and control of hypertension: the ‘rule of halves’ in an era of risk-based treatment of
hypertension. J Hum Hypertens 2007; 21:99–106.
34. Wolf-Maier K, Cooper RS, Banegas JR, Giampaoli S, Hense HW, Joff res M, et al.
Hypertension prevalence and blood pressure levels in 6 European countries, Canada and the
United States. JAMA 2003; 289:2363–2369
35. Mancia G, Bombelli M, Facchetti R, Madotto F, Corrao G, Trevano FQ, et al. Long-
term prognostic value of blood pressure variability in the general population: results of the
Pressioni Arteriose Monitorate e Loro Associazioni Study. Hypertension 2007; 49:1265–
1270.
36. Verdecchia P, Angeli F, Mazzotta G, Garofoli M, Ramundo E, Gentile G, et al. Day-
night dip and early-morning surge in blood pressure in hypertension: prognostic
implications. Hypertension 2012; 60:34–42.
37. Stergiou GS, Bliziotis IA. Home blood pressure monitoring in the diagnosis and
treatment of hypertension: a systematic review. Am J Hypertens 2011; 24:123–134
38. Fagard RH, Cornelissen VA. Incidence of cardiovascular events in white-coat,
masked and sustained hypertension vs. true normotension: a meta-analysis. J Hypertens
2007; 25:2193–2198.
39. Mancia G, Laurent S, Agabiti-Rosei E, Ambrosioni E, Burnier M, Caulfi eld MJ, et al.
Re-appraisal of European guidelines on hypertension management: a European Society of
Hypertension document. J Hypertens 2009; 27:2121–2158.
40. Lim SS, Vos T, Flaxman,AD, Danaei,G, Adai-Rohani H.A comparative risk
assessment of burden of disease and injury attributable to 67risk factors risk factor clusters
in 21 regions, 1990-2010
41. DOROBANTU M, DARABONT RO, BADILA E, GHIORGHES,Study for the
Evaluation of Hypertension and Cardiovascular Risk in Adult Population in Romania-
„Prevalence, Awareness, Treatament , and Control of Hypertension in Romania :Results of
the SEPHAR Study International Journal of Hypertension, 2010
42. MARIA DOROBANTU AND AL.Profile of the Romanian Hypertensive Patient Data
from SEPHAR II Study, Rom.J.Intern.Med, 2012, 285-296
43. DOROBANTU M and AL, Hypertension prevalence and control in Romania at
seven-year interval.Comparison SEPHAR I and II surveys.J.Hypertension, 2014, 39-47
44. Yusuf S, Reddy S, Ounpuus S, Global burden of cardiovascular diseases Circulation .
2001 2855-2864

53
45. 2013 Action Plan for the Global Strategy for the Prevention and Control of
Noncommunicable Diseases, Worl Health Organization, Geneva, 2011

54