Metabolismul reprezintă totalitatea transformărilor de substanță, energie și informație din

materia vie. Cu alte cuvinte, metabolismul este procesul prin care organismul convertește
nutrientele în energie.

Caloriile, între aport și ardere

 
Nevoile nutritive ale organismului uman și valoarea energetică a alimentelor se exprimă indicând
numărul de calorii. Caloria reprezintă substratul energetic al organismului, unitatea de măsură
cea mai folosită fiind kilocaloria (kcal) sau kilojoulul (kj), iar 1kcal= 4,18kj.
Sursele de calorii sunt proteinele, lipidele și glucidele, cărora li se adaugă și alcoolul, cele mai
calorigene fiind grăsimile și alcoolul, urmate de glucide și proteine.
Prin arderea unui gram din fiecare substanță nutritivă sau de alcool, cantitatea de calorii furnizată
este: lipide – 9kcal, alcool – 7kcal, proteine – 4kcal, glucide – 4kcal.
Aportul caloric zilnic ar trebui sa fie repartizat în următoarele proporții:
 50 - 55% glucide;
 30 - 35% grăsimi;
 12 - 15% proteine.
Aportul caloric zilnic al adultului sănătos depinde de vârstă, sex și activitatea fizică. 

Principalele cheltuieli de calorii se fac prin:

 metabolismul bazal (75%), care include desfășurarea optimă a funcțiilor
organismului – circulație sangvină, digestie, reglarea temperaturii, activitatea
sistemului nervos etc;
 activitatea fizică (25%).
Metabolismul bazal este influențat și de:
 masa musculară – persoanele cu o masă musculară mai bine dezvoltată au un
metabolism bazal crescut cu 5%; creșterea masei de țesut adipos determină scăderea
ratei metabolice bazale;
 vârstă – intensitatea metabolismului bazal se corelează cu ritmul de creștere la copil
și adultul tânăr. La vârstnici s-a constat o scădere a ratei metabolice bazale corelată cu
pierderea masei musculare și creșterea țesutului adipos;
 sex – femeile au o rată metabolică bazală mai scăzuta decât bărbații, din cauza
dezvoltării reduse a masei musculare;
 climă – frigul crește termogeneza, pe când climatul cald o micșorează.
Metabolism leneș?
 
Poate fi tentant sa învinovățim metabolismul pentru creșterea în greutate.
Influențe asupra metabolismului bazal se întâlnesc în stări patologice precum tulburările în
funcționarea tiroidei, Boala Cushing, boli nervoase sau insulinomul prin hiperinsulinemia
secundară ce determină creșterea aportului caloric, consecință a hipoglicemiilor repetate.
Creșterea în greutate reprezintă un proces complicat ce implică atât factori genetici, cât și
dezechilibre hormonale, alimentație nesănătoasă, nerespectarea orelor de somn, lipsa activității
fizice regulate și stres. Toți acești factori duc la dezechilibre ale ecuației energetice, cu creșteri
ale greutății.
Recomandări
 
Deși este adevărat faptul că unele persoane par să piardă în greutate mai repede și mai ușor decât
altele, toată lumea pierde în greutate atunci când organismul folosește pentru arderi mai multe
calorii decât cele ingerate. Pentru a pierde în greutate, este necesară pe de o parte scăderea
aportului, pe de altă parte arderea caloriilor prin activitate fizică.
Tipuri de activitate fizică recomandate:
 activitatea fizică de tip aerob – reprezintă cel mai eficient mod de a arde calorii.
Exemple: mersul în ritm rapid, alergatul, înotul, ciclismul etc. Se recomandă minim 30
minute zilnic.
 activitatea fizică de tip anaerob – antrenamentul de forță – este recomandat de 2 ori
pe săptămână;
 adoptarea unor măsuri de optimizare a stilului de viață, cu eliminarea
sedentarismului.
La acestea se adaugă alimentația sănătoasă, starea de nefumător, somnul odihnitor și
consumul moderat (sau deloc) de alcool.
În situația în care alimentele ingerate nu aduc cantitatea de energie necesară, organismul este
obligat sa elibereze din propriile sale țesuturi: inițial din țesutul adipos de rezervă, ulterior din
țesutul muscular. Dacă dezechilibrul alimentar se prelungește în timp, poate să apară malnutriția.