Anatomie si biomecanica 12 Oct

Scapula

Scapula sau omoplatul este un os lat triunghiular, practic se

intinde intre primul spatiu intercostal si coasta a 8a, placheaza
toracele pe care insa il depaseste lateral, si iaparte la formarea
umarului.Osul prezinta doua fete, trei margini si trei unghiuri.
Fata dorsala priveste posterio si lateral, prezinta o lama
puternica numita spina scapulei. Spina imparte fata dorsala in
doua fose, deasupra si sub ea.
Spina scapulei adera de fata dorsala a scapulei, lateral se
continua cu o prelungire libera, neaderenta de scapula, numita
acromion. Spina scapulei are forma triunghiulara, prezinta o
fata superioara si o fata inferioara. Are trei margini; una
anterioara din care adera de fata dorsala a scapulei; o margine
laterala concava si o margine dorsala.
Marginea dorsala este groasa, rugoasa, si pe aceasta margine
superior, se insera muschiul trapez, iar inferior, muschiul
deltoid.
Acromiomul este o proeminenta turtita de sus in jos, palpabila,
si are o fata articulara pentru extremitatea laterala a claviculei.
La unirea acromiomului cu spina scapulei s eformeaza unghiul
acromionului.
Fosa supraspinoasa da inserti muschiului supraspinos.
Fosa infraspinoasa sau subspinoasa da insertie urmatorilor
muschi:
- Subspinos
- Rotund-mare
- Rotund-mic

Fata costala

Fata costala sau anterioara, prezinta o concavitate numita fosa

subscapulara, strabatuta de creste oblice. Pe fosa si pe aceste
creste se insera muschiul subscapular. Pe partea mediala se
insera si muschiul dintat anterior.
Marginea superioara este subtire. Prezinta o scobitura numita
incizura scapulei, prin care trece nervul suprascapular.
Marginea mediala poate fi palpata sub piele. Este orientata
spre coloana vertebrala. Pe ea se insera, printre altii, muschiul
romboid.
Marginea laterala este orientata spre axila, este partial
palpabila.
Unghiul inferior este ascutit, palpabil.
Unghiul superior este rotunjit, pe el se insera muschiul ridicator
al scapulei.
Unghiul lateral este voluminos si prezinta doua elemente
deosebit de importante: cavitatea glenoidala si procesul
coracoidian. (coracoid)
Cavitatea glenoidala este legata de restul scapulei printr-o
portiune mai ingusta, numita gatul sau colul scapulei. Cavittea
este ovala, putin adanca. La cele doua extremitati, prezinta
doua proeminente rugoase.
Proeminanta inferioara, numita tubercul infraglenoidal sau
subglenoidal, care va da insertie muschiului triceps brahial.
Extremitatea superioara numita tubercul supraglenoidal, da
insertie muschiului biceps, brahial.
Procesul coracoidian este o prelungire recurbata cu baza intee
cavitatea glenoidala si scobitura scapulei.
Pe acest proces se insera capatul scurt al bicepsului brahial,
muschiul coracobrahial si pectoralul mic se insera si doua
ligamente: conoidian si trapezoidian.

Scheletul membrului superior liber

Scheletul bratului este format din osul humerus, os lung

pereche. Prezinta o diafiza si doua epifize.
Diafiza este aproape cilindrica pe portiunea superioara,
prismatic triunghiulara pe portiunea inferioara.
Are trei fete si trei margini, bine diferentiate doar inferior.
Fata anterolaterala prezinta mai sus de mijlocul fetei o
proeminanta rugoasa in forma de V, numita clerozitate
deltoidiana pe care se insera muschiul deltoid si muschiul
brahial. Sub tuberozitate se afla un sant care pleaca de pe fata
posterioara, este putin pronuntat si prin el trece nervul radial,
de unde si numele santului, santul nervului radial. Nervul trece
impreuna cu artera brahiala profunda.
Deasupra tuberozitatii, fata anterolaterala este inconjurata de
nervul axilar.
Fata anteromediala prezinta santul intertuberular, care vine de
la epifiza superioara. Mai prezinta o suprafata rugoasa pentru
insertia muschiului coracobrahial.

Fata posterioara este strabatuta oblic de nervul, de santul

nervului radial. Deasupra santului se insera capul lateral, iar sub
sant, capul medial al muschiului triceps brahial.
Marginea este pronuntata. Marginea laterala si marginea
mediala sunt adevarate creste in jumatatea inferioara si mai
putin pronuntate superior.
Epifiza sau jumatatea inferioara este unita cu corpul plin colul
chirurgical al osului.
Epifiza superioara sau proximala prezinta urmatoarele
elemente: capul humerusului, colul anatomic, tuberculul mare,
tuberculul mic si santul intertubercular sau culisa bicipitala.

Capul humerusului repr o treime dintr-o sfera, prezinta o

suprafata articulara neteda, priveste medial in sus si putin
posterior. Axul sau formeaza cu aul diafizei un unghi de 130 de
grade, in medie.
Colul anatomic este un sant circular care separa capul de restul
epifizei.
Tuberculul mare se afla pe partea laterala a capului si are 3
fatete pentru insertii musculare. Superior pentru muschiul
suraspinos, mijlocie pt muschiul subspinos, inferioara pt
muschiul rotund-mic.
Tuberculul mic se afla pe partea anterioara a epifizei. Da
insertie muschiului subscapular.
Santul intertubercular sau culisa bicipitala este un sant vertical.
Pleaca de pe fata anterioara a epifizei si se termina pe fata
anteromediala a diafizei. Este limitat de creasta tubercului mare
si creasta tubercului mic.
Prima este situata anterior, a doua-posterior.
Prin acest sant aluneca tendonul capatului lung al muschiului
biceps brahial. Pe creasta tubercului mare, pe marginea
anterioara a santului se insera pectoralul mare, iar pe creasta
tubercului mic, marginea posterioara a epifizei, se insera
muschiul rotund mare.
Extremitatea sau epifiza inferioara este turtita, recurbata din
inapoi-inainte, a.i. diametrul transversal este mult mai mare
decat cel anteroposterior.
Epifiza inferioara sau distala, prezinta un condil si doi epicondili.
Condilul humerusului prezinta in primul rand suprafete
articulare in numar de 3. Ele sunt destinate articularii cu oasele
antebratului , repectiv osul radius si osul ulna sau qubitus.
Suprafetele articulare sunt trohleea humerusului. Aceasta
corespunde scobiturii trohleare de la nivelul ulnei.
Trohleea are doua margini, doua proeminente si un sant.
Santul are traect spiroid de jos in sus si din medial spre lateral.
A doua suprafata capit. Capitul este o proeminenta rotunjita,
aflata lateral de trohlee. El raspunde unei fosete de pe capul
radiusului.
A treia suprafata articulara. Santul intemediar. Se afla intre
trohlee si capit, este articulat si corespunde marginii fosetei d
epe capul radial.

A doua categoriei de elemente sunt fosele. Le gasim in

continuare la epifiza distala a humerusului.
Fosele unt in numar de 3:
Fosa coronoidiana
Fosa radiala
Fosa olecraniana

Fosa coronidiana se afla deasupra trohleei, pe fata anterioara a

epifizei. In ea va patrunde procesul coronoidian al ulmei.
Fosa radiala se afla deasupra trohleei, pe fata posterioara a
epifizei.
Fosa olecraniana care se afla deci pe fosa posterioara deasupra
trohleei . In ea patrunde olecranul.
Fosa radiala se afla deasupra capitului, si-n ea patrunde capul
radiusului.
Epicondilii sunt doua proeminente care servesc insertiilor
musculare. Se gases una medial si una lateral.
Epicondilul medial are forma triunghiulara. Pe fata sa
posterioara prezinta santul nervului ulnar, unde trece nervul cu
acelasi nume. Le da insertie multor muschi de pe fata
anterioara a antebrtului.
Epicondilul lateral este mai mic. El da insertie muschilor de pe
fat aposterioara a antebratului.

Oasele antebratului sunt doua. Sunt paralele. Cel care se afla in

prelungirea degetului mic se numeste ulna sau cubitus. Cel care
se afla in prelungirea degetului mare care se mai numeste si
police, se numeste radius.
Cele doua oase se articueaza intre ele prin epifize, atat superior
cat si inferior, si raman distantate la nivelul diafizelor.
Radiusul depaseste ulna prin epifiza sa interioara, si este
depasit de ulna prin epifiza superioara.

Ulna. Este un os lung, pereche. Se afla in partea mediala a

antebratului.
Ca orice os lung, are un corp si doua epifize.
Corpul sau diafiza este usor concav-inainte, are trei fete si trei
margini. Fata anterioara da insertie la doi muschi. Fata
posterioara este strabatuta in treimea superioara de o linie
oblica, in jos si medial.
Deasupra liniei oblice se delimiteaza o suprafata triunghiulara
iar portiunea inferioara este impartita de o linie verticala, in
doua fasii: una mediala si una laterala.

Fata mediala este larga-superior si se ingusteaza inferior.

Marginea anterioara inepe de la procesul coronoid si se
termina pe procesul stiloidian.
Marginea posterioara pleaca de la olecran, coboara ca o creasta
sinuasa si dispare in treimea inferioara.
Marginea laterala sau interosoasa da insertie membranei
interosoase care uneste diafizele oaselor antebratului.
In sus, marginea interosoasa se bifurca, formand o suprafata
triunghiulara in care se afla incizura radiusului, a epifizei
proximale, si da insertie si se articuleaza cu radiusul dar da
insertie unui muschi.

Extremitatea superioara sau epifiza proximala. Prezinta doua

proeminente osoase, una verticala numita olecran si alta
orizontala numita proces coronoidian.
Cele doua proeminente formeaza intre ele un unghi drept si
delimiteaza o cavitate articulara deschisa anteriornumita
scobitura trohleara care se articuleaza cu trohleea humerusului.
Scobitura trohleara prezinta o creasta anteroposterioara, care
corespunde santului de pe trohleea humerusului.
Pe partea laterala a procesului coronoidian se gaseste o fateta
articulara semilunara, numita incizura radiala, care se
articuleaza cu capul radiusului.
Sub procesul coronoidian se afla tuberozitatea ulmei.
Extremitatea inferioara sau epifiza distala, prezinta doua
formatiuni osoase: capul si procesul stiloidian.

Capul. Are forma cilindrica, suprafata laterala este articulara

pentru incizura ulnara a radiusului.
Procesul stiloidian se afla pe partea mediala a capului, este o
prelungire conoida cu varful in jos.
Intre cap si procesul stiloidian, pe fata posterioara ia natere un
sant.

Radiusul. Este un os lung pereche, aflat pe partea laterala a

antebratului. Corpul este prismatic triunghiular cu trei fete si
trei margini.
Fata anterioara este ingusta-superior si se lateste interior.
Fata posterioara este rotunjita superior, plana si escavata
inferior.
Fata laterala prezinta in partea mijlocie o rugozitate. Deasupra
acestei rugozitati, osul intra in raport cu nervul radial.
Marginea anterioara este la inceput proeminant, ulterior
dispare.
Marginea posterioara apare evidenta doar in zona mijlocie.
MArginea mediala sau interosoasa este ascutita, se bifurca
inferior, formand o zona triunghiulara. La baza acestui triunghi
se gaseste incizura ulnara a radiusului, si pe aceasta margine se
prinde membrana interosoasa.

Extremitatea superioara sau epifiza proximala prezinta trei

elemente: capul, colul si tuberozitatea radiusului.
Capul. Este un segment de cilindru plin, mai inalt medial. Fata
lui superioara prezinta o depresiune numita foseta capului
radial care corespunde capitului humerusului.
Circumferinta capului corespunde scobiturii radiale de la nivelul
ulnei.
Colul este mai ingust, leaga capul de corp. Este oblic de sus in
jos si lateral spre medial, si formeaza cu capul un unghi deschis
lateral.

Tuberozitatea radiusului. Este o proeminenta ovoida, se afla

sub col. Extremitatea inferioara sau epifiza distala, este
comparata cu o piramida trunchiata, are 4 fete si o baza.
Fata mediala prezinta scobitura ulnara pentru articularea cu
capul ulnei.
Fata laterala prezinta un sant prin care trec tendoane.
In jos se continua cu procesul stiloidian care coboara mai jos
decat procesul stiloidian al ulnei.
Fata posterioara preinta mai multe creste verticale care
delimiteaza santul prin care trec tendoanele muschilor
extenzori.
Fata anterioara este concava in sus, de sus in jos iar baza sau
fata articulara carpiana are forma triunghiulara, varful acesteia
prelungindu-se lateral cu procesul stiloidian.
Baza prezinta o creasta anteroposterioara care o imparte in
doua fete secundare: una laterala triunghiulara, pe raport cu
osul scafoid si o fata mediala de forma patrulatera in contact cu
osul semilunar.