Geto-dacii

Primele informaţii despre geţi sînt atestate în

operele literare greceşti din secolele VI-V î.Hr.
cum ar fi Hecateu din Milet, Sofocle, Herodot şi
Geto-daci = Denumire dată de istoricii moderni
Tucidide. Herodot îi aminteşte pe geţi, ca
ramurii nordice a neamurilor trace care populau
în Antichitate spaţiul carpato-dunărean. Ramură opunîndu-se trecerii armatelor lui Darius I
distinctă a tracilor, delimitată etnic şi lingvistic de
tracii sudici, creatoare a unei culturi materiale şi peste Dunăre în timpul campaniei persane
spirituale originale şi unitare, populaţia
autohtonă carpato-dunăreană a fost desemnată, împotriva sciţilor (514 î.Hr.), numindu-i pe geţi „…
începând cu sec.VI î.Hr., de izvoarele greceşti, cu
numele de geţi, iar în sec. I î.Hr. de cele romane cu cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”.
numele de daci. Întrucât geţii şi dacii sunt purtătorii
uneia şi aceleiaşi civilizaţii şi, aşa cum arată
Strabon, vorbeau aceeaşi limbă, reprezentând, deci,
ramuri ale aceluiaşi popor, istoriografia modernă
a desemnat populaţia autohtonă din milen. I î.Hr. –
din această zonă geografică – cu numele de geto-
daci. Potrivit informaţiilor lui Herodot, se poate
afirma că separarea geto-dacilor din masa
triburilor trace s-a desăvârşit în decursul primei
Vecinii geţilor
epoci a fierului (Hallstatt). Coloniile greceşti. În secolele VII-V î.Hr., grecii au
înfiinţat peste 90 de oraşe-state (colonii) pe
ţărmurile Mării Negre, create cu scopul de a
întreţine relaţii comerciale şi culturale cu
populaţiile autohtone din regiune. Pe litoralul
nordic şi vestic au fost înfiinţate mai multe
colonii cum ar fi Histria, Olbia şi Apollonia.
CIVILIZAȚIA Celţii. În a doua jumătate a secolului al IV-lea î.Hr.
celţii pătrund în Cîmpia Tisei şi Podişul
Transilvaniei. Aceştia au creat mai multe aşezări
Civilizaţia În funcţie de factorii geoclimatici, îşi construiau atât case de care aveau un caracter rural. În jurul anului 175
suprafaţă, din lemn şi lut, sau bordeie (în regiunile de câmpie), cât şi
locuinţe mai impunătoare, având mai multe încăperi cu temelii lucrate
î.Hr. se constată dispariţia bruscă a aşezărilor şi
din blocuri de piatră (la Sarmizegetusa Regia) sau acoperite cu ţigle şi necropolelor celtice din Transilvania.
olane (Popeşti), acestea din urmă aparţinând desigur fruntaşilor
politici şi religioşi. Civilizaţia materială a geto-dacilor a îmbrăcat de-a
lungul secolelor diferite aspecte: în epoca hallstattiană complexele
culturale Basarabi şi Ferigile poartă deja amprenta lor, iar mai târziu,
din sec. V-IV î.Hr., sunt creatorii unei civilizaţii de tip La Tène, care
atinge apogeul în sec. I î.Hr. – I d.Hr.

modul de
viată

TERITORIUL
Ocupaţia principală a geţilor a fost agricultura,
În antichitate tracii de nord – geții, inclusiv viticultura, de asemenea ei se
dacii, tyrageţii, crobizii, tribalii, îndeletniceau cu creşterea vitelor, albinăritul şi
practicau meşteşugurile (prelucrarea pietrei,
costobocii, carpii ş.a. – populau lemnului, metalelor, olăritul ş.a.).
regiunile de la nord de Balcani. Arealul Meşterii geţi au realizat o gamă foarte largă de
unelte agricole, obiecte de uz casnic, arme etc.
de vieţuire al geţilor cuprindea un vast din fier, iar orfevrierii au produs podoabe şi
teritoriu între Balcani şi Nipru şi între accesorii vestimentare din argint şi bronz. În
agricultură era utilizat plugul cu brăzdar şi cuţit de
regiunile muntoase ale Transilvaniei şi fier. Erau utilizate cazmale, sape, săpăligi, securi şi
Marea Neagră. Aceştia erau agricultori coase.
şi crescători de vite.