Un 

electrod este un conductor electric folosit pentru a face contact cu o parte a unui circuit
nemetalic (de exemplu un semiconductor, un electrolit sau vid). Cuvântul a fost inventat de omul de
știință Michael Faraday din cuvintele grecești elektron (adică chihlimbar, de la care este derivat
cuvântul electricitate) și hodos, cale. Exemple practice de utilizare a electrozilor
sunt: acumulatorul electric, tubul cinescop, lampa cu descărcare în gaze. Electrozii, de unde
electronii pleacă în „conductorul" (lichid, gazos) ionic, prin ioni încărcați negativ, se numesc catozi iar
cei ce primesc electronii de la ionii negativi se numesc anozi. Din punct de vedere material, electrozii
se construiesc din bucăți metalice cu formă de pini (cilindrici), plăci etc. Ei sunt legați la o sursă de
curent electric, și la închiderea circuitului electric, ionii negativi ai electrolitului lichid încep să
transporte electronii de la catod la anod, când alimentarea electrică este de curent continuu.
În mediu gazos, electronii sunt smulși de la suprafața catodului și accelerați, datorită câmpului
electric, spre electrodul pozitiv, anodul.