Didactica matematicii în învățământul primar și preșcolar – Note de curs Lector univ. dr.

Luminița Catană

Curs nr. 5

PLANIFICAREA ȘI ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR DIDACTICE LA MATEMATICĂ

1. Scopul cursului

- Cunoașterea metodologiei proiectării didactice pentru realizarea unui proiect anual sau a unei
unități de învăţare;
- Cunoașterea principalelor metode de predare-învăţare-evaluare la matematică;
- Cunoașterea modului de proiectare a unei unităţi de învăţare, la matematică.

Noțiuni-cheie: planificare anuală, planificarea unei unităţi didactice, metode de predare-învăţare-

evaluare.

2. Planificarea anuală

Planificarea anuală este un document administrativ care asociază, într-un mod personalizat,
elementele programei (competenţe specifice şi conţinuturi) cu o alocare de timp optimă într-un an
şcolar.

Deci, pentru planificare, se asociază conţinuturile în unităţi de învăţare, într-o manieră

convenabilă (se pot utiliza manualele şcolare, pentru inspiraţie); apoi se stabileşte succesiunea
logică de parcurgere a lor, iar ulterior se alocă timpii necesari parcurgerii lor, ţinând cont de
recapitulări şi evaluări.

Denumirile unităţilor de învăţare se aleg de către profesori, urmărindu-se să fie cât mai sugestive.

De ce este necesară planificarea anuală?

- pentru organizarea materiei în conformitate cu programa școlară în vigoare;

- pentru a avea o imagine de ansamblu a disciplinei și a conexiunilor care se pot realiza intra- și
interdisciplinar;

- pentru că permite abordări mai flexibile comparativ cu planificările micro, la nivelul unei ore de
curs.

De reținut:

1. Manualul rămâne o modalitate de orientare pentru planificare;

2. Planificarea anuală trebuie să respecte logica internă a disciplinei.

1
Didactica matematicii în învățământul primar și preșcolar – Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

Planificarea anuală (structură)

Unitatea de Competențe Conținuturi Nr. Săptămână Observații

învățare specifice ore
alocat

Unele edituri oferă, alături de manuale, planificări calendaristice pentru manualele respective. De
exemplu, Editura Art: https://manualedigitaleart.ro/planificari

3. Proiectarea unei unități de învățare

O unitate de învăţare este o succesiune de lecţii care au obiective sau scopurilor asemănătoare,
competenţe specifice coerente şi elemente de conţinut comune (unitate tematică).

Cum procedăm pentru a selecta unităţile de învăţare:

Metoda 1. Alegem conţinuturile unitare din punct de vedere tematic, apoi asociem competenţele
specifice. Ulterior ajustăm conţinuturile (putem adăuga, scoate, modifica) şi revenim la
competenţele specifice.

Metoda 2. Se fac matrici de asociere între elementele de conţinut şi competenţele specifice

(exemplul de mai jos este pentru clasa a IV-a, pentru unitatea de învăţare Înmulţirea numerelor
naturale).

Elemente de conţinut 2.5 5.1 5.2 5.3

Înmulțirea unui număr cu 10, 100, 1 000
Înmulțirea numerelor naturale când factorii au cel
mult trei cifre
Proprietățile înmulțirii

Observaţie: Sunt programe, de exemplu Matematică pentru clasele a III-a şi a IV-a, în care
competenţele generale şi specifice fac trimitere la elementele de conţinut .

Structura unităţii de învăţare

Proiectul unei unități de învățare va conține o serie de informații generale: titlul, şcoală, clasă, tip
de curriculum, număr de ore alocate.

2
Didactica matematicii în învățământul primar și preșcolar – Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

Detalieri de Competențe Activități de Resurse Evaluare

conținut specifice învățare
Elementele de Acestea vor fi Activități relevante Timp Metode şi
conținut din selectate din temei, adaptate necesar, instrumente:
programă. programă (numai clasei. metode, Verificarea
Manualul poate fi o numărul de ordine) Se pot adăuga mijloace, temei,
sursă de inspirație activități organizarea Verificare
pentru secvenţiere suplimentare, dacă clasei etc. scrisă sau
este necesar, sau se prin discuții,
pot elimina fişe de lucru,
activitățile prea teste de
ușoare sau prea cunăştinţe,
dificile pentru clasa proiecte etc.
respectivă.

În sistem există diverse modele de planificare a unităţii de învăţare, în care ordinea poate fi puțin
diferită decât cea propusă mai sus. Unele modele de planificare pot conține alte elemente (a se
vedea proiectul prezentat la curs, care are context, timp necesar, materiale didactice, mod de
organizare a clasei, competențe generale şi competenţe specifice, activități şi extinderi pentru alte
discipline).

Strategii şi metode utilizate la Matematică

Strategii: inductive, deductive, analogii

Metode: de comunicare orală (descrierea, explicaţia, dezbaterea), metode intuitive de explorare a

realităţii (observarea, investagaţia, studiul unor cazuri particulare), exerciţiul, utilizare unor
algoritmi sau metode specifice (metod reducerii la absurd, metoda falsei ipoteze, metoda balanţei,
metoda comparaţiei, metoda mersului invers, metoda figurativă etc).

Proiectarea activităţii de evaluare

Instrumentele şi metodele trebuie astfel alese /elaborate încât să:

− să reflecte performanţele aştepte dela elevi şi cerinţele programei (eventual standarde şi

descriptori de performanţă);
− să corespundă scopului pentru care se face evaluarea şi tipului de evaluare;
− să evidenţieze progresul elevilor şi blocajele în învăţare;
− să se asigure echilibrul între evaluările scrise şi cele orale;
− să se utilizeze atât metode de evaluare, cât şi autoevaluarea sau consultarea în cadrul unui
grup.

3
Didactica matematicii în învățământul primar și preșcolar – Note de curs Lector univ. dr. Luminița Catană

4. Secvenţierea unităţii de învăţare

Secvențele demersului didactic și tipurile de activități asociate :

- actualizare: evocări ale experiențelor personale, familiarizarea cu noţiunile noi, anticipăr i

ale noțiunilor, evocare a achiziții anterioare;
- problematizare - activități prin care sunt valorificate achizițiile cognitive și operatorii
anterioare și sunt reîncadrate în experiența anterioară a elevului; sunt activități de învățare
prin descoperire, de reprezentare matematică sau de interpretare a unor informații;
- sistematizarea - ordonare, clarificarea unor idei, algoritmi, noțiuni etc. prin reprezentări,
prin aplicarea unor criterii, prin asemănări și deosebiri etc.
- conceptualizare - determinarea problemei (existența și unicitatea soluției), analiza
secvențelor logice din etapele de rezolvare a unei probleme, analiza corectitudinii
problemei, utilizarea unor etape standard sau a unor formule pentru rezolvarea unor clase
probleme și formularea unor probleme asemănătoare;
- aprofundare – utilizarea limbajului matematic, modelare matematică, aplicarea metodelor
matematice în situații practice;
- transferul – extrapolare în alte situații din alte discipline, pe baza unor analogii.

Referinţă bibliografică

➢ Singer, M. (coord.) s.a. (2001) Curriculum Naţional. Ghid metodologic de aplicare a

programelor de matematică primar şi gimnaziu . Bucureşti: Ed. Aramis Print.