Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului

Catedra de ştiințe economice

Referat pe tema

„Leasingul în Republica Moldova”

(în cadrul disciplinei „ Monedă şi credit ” )

Specialitatea: „ Managementul serviciilor publice ”

Elaborat:
studenta gr. MP 21 M
Burlacu Diana
___________________
(semnătura)
Verificat:
dr., pr. Natalia BRANASCO
___________________
(semnătura)

Bălţi, 2020
 Cuprins

1. INTRODUCERE
ROLUL ŞI IMPORTANŢA LEASINGULUI ......................................,.........................4-6
2. Natura juridică Leasingul……………………………………………………....….7
3. Elementele contractului de Leasing……………………………………………8-10
4. Avantaje ale leasingului………………………………………………………..10-11
5. Clasificarea operaţiunilor de Leasing………………………………………...12-13
6. Activitatea companiilor de Leasing în anul 2019…………………………….13-15
7. Concluzii…………………………………………………………………………...16
8. Bibliografie…………………...……………………………………………………17

3
INTRODUCERE

Termenul "Leasing" (engleză "leasing" de la "a închiria" ) exprimă o structură economică

și juridică complexă, a cărei importanță în viața economică este în continuă creștere. Alături de
termenul „Leasing”, legislația națională a unor state folosește și termenii „credit-Leasing”
(Franța), „Leasing financiar” (Belgia, Rusia).

În conformitate cu art. 3 din Legea leasingului, leasingul este o activitate antreprenorială

menită să investească temporar fonduri gratuite sau împrumutate, realizată pe baza unui acord în
temeiul căruia locatorul (creditorul financiar) achiziționează echipamentul specificat de locator
de la vânzătorul (furnizorul) specificat de locator și îl furnizează locatarului pentru plata pentru
deținerea temporară și utilizarea în scopuri comerciale.
Pentru Moldova, problema investiţiilor este una cardinală. Ritmul lent al formării
capitalurilor proprii, scăderea capacităţii de economisire la întreprinderi şi la populaţie, lipsa unei
evaluări credibile a dezvoltării în perspectivă şi dobânzile înalte sunt problemele cu care ne
confruntăm. Moldova are nevoie de strategii de dezvoltare realiste şi concrete, de strategii de
investiţii, de alternative, de proiecte, de sisteme de evaluare şi selecţie şi de un management
performant al procesului investiţional. Pentru renovarea bazei tehnice de producere a
întreprinderilor care dispun de un capital insuficient, ar putea fi utilizate mecanismele de leasing
pentru dezvoltarea lor. Oportunitatea leasingului în Moldova a devenit evidentă chiar de la
începutul perioadei de tranziţie la economia de piaţă.

ROLUL ŞI IMPORTANŢA LEASINGULUI

Pornind de la experienţa mondială putem confirma că leasingul este o componentă a
fluxului investiţional. În condiţiile perioadei de tranziţie este necesar ca leasingul să fie perceput
ca o activitate de investiţie. Leasingul nu s-ar fi dezvoltat dacă companiile de leasing şi
beneficiarii fondurilor lor nu ar fi apreciat caracterul util al acestei operaţiuni reprezentate prin
rentabilitate şi siguranţa fondurilor investite. Întreprinderile se află în situaţia de a soluţiona una
din cele mai serioase probleme – găsirea unei surse sigure de finanţare. Atragerea mijloacelor
contra unui cost moderat este actuală pentru investiţiile destinate extinderii şi modernizării
producţiei. Obţinerea diferitor tipuri de credite bancare este una din modalităţile de satisfacere a
necesităţii de capital pentru orice afacere. Dar această posibilitate este accesibilă unui număr
restrâns de întreprinderi. În aceste condiţii anume leasingul poate deveni cel mai eficient ajutor
pentru businessul din Moldova.
Leasingul, prin operativitatea sa, satisface în intervale foarte scurte de timp nevoia de
fonduri pentru investiţii a agenţilor economici. Întreprinderea care se confruntă cu problema
4
finanţării poate apela la operaţiunile de leasing pentru că: Leasingul favorizează concentrarea
resurselor întreprinderii asupra unor activităţi specifice care sunt profitabile, simplifică
gestionarea investiţiilor; Leasingul este o alternativă a raportului juridic de vânzare-cumpărare
directă de bunuri. Locatorul la cererea locatarului se obligă să asigure posesiunea de folosinţă
temporară a unui bun cumpărat sau produs de locator cotra ratelor de leasing. Locatarul îşi poate
corela plăţile de leasing cu veniturile obţinute de la exploatarea bunului finanţat prin leasing,
astfel povara financiară a investiţiei este desfăşurată în timp; Avantajul major este acela de a
asigura finanţarea integrală a afacerii cu mijloace exterioare. Astfel leasingul este un mijloc de
îmbunătăţire a fondurilor proprii, întâlnită des în cadrul întreprinderilor nou create.
Leasingul poate fi o finanţare avantajoasă chiar şi în cazul unei întreprinderi în
ascensiune, deoarece îi permite realizarea unei economii de fonduri proprii ce pot fi utilizate în
alte scopuri. Tranzacţiile de leasing au devenit o sursă importantă de investiţie. Există mai mulţi
factori care au determinat evoluţia lor: creşterea flexibilităţii în finanţarea comercială, necesitatea
de a oferi agenţilor economici echipamente moderne, precum şi indisponibilitatea beneficiarilor
de a achiziţiona echipamente care s-ar putea deprecia moral într-un interval scurt de timp.
Leasingul este soluţia pentru problemele legate de garanţii şi pentru preocuparea băncilor
de a obţine garanţii corespunzătoare pentru creditele acordate. Trăsăturile caracteristice
leasingului, care au stat la baza răspândirii lui ca mijloc de investire şi dezvoltare a activităţilor
comerciale şi de producţie, au dus la elaborarea unor „principii”, care determină importanţa şi
avantajele lui: - nu proprietatea asupra mijloacelor fixe, ci utilizarea lor efectivă este cea care
aduce profit - a fi proprietarul unor echipamente vechi sau depăşite moral nu foloseşte nimănui şi
nu constituie un avantaj pentru o companie; - obţinerea în folosinţă, cu un minim de capital
investit, a unor echipamente moderne şi performante măreşte eficienţa şi determină creşterea
volumului afacerii, aducând în final mai mult profit.
Piaţa serviciilor de leasing din Republica Moldova este una destul de tânără, în plină
dezvoltare, continuă şi progresivă, fiind marcată, pe parcursul evoluţiei sale, de câteva etape
importante. Premise pentru lansarea activităţii în sectorul prestării serviciilor leasing în
Republica Moldova au apărut în anul 1996, atunci când a fost aprobată prima lege a leasingului.
Legea însă era una „mai puţin” acceptabilă, inclusiv din cauza că anumite norme stabilite de
aceasta nu stimulau dezvoltarea leasingului. Următoarea etapă ce a marcat evoluţia pieţei
serviciilor leasing, s-a lăsat aşteptată. În anul 2002 au apărut primele companii cu servicii
exclusiv de leasing – companiile MAIB Leasing şi Euroleasing. Ulterior, în iulie 2003 şi-a lansat
activitatea şi cel de-al 3-lea operator, BS-Leasing Grup, iar în anul 2004, servicii de leasing a
început să presteze şi compania IM, şi Compania Consulting Grup sub brandul IMC Leasing. Tot
în acest an se lansează companiile Excelent-Leasing şi Galas-Leasing. Adoptarea noii Legi cu
5
privire la leasing şi amendamentele respective la Codul Fiscal, Codul Civil etc., au fost
principalele realizări ale anului 2005, constituind următoarea etapă în dezvoltarea pieţei
serviciilor de leasing. Extinderea naturii subiecţilor şi obiectelor de leasing, echivalarea dobânzii
de leasing cu rata dobânzii stabilită de băncile comerciale, sunt principalele prevederi ce au creat
o situaţie favorabilă atât pentru companiile de leasing, cât şi pentru clienţii acestora. Noua
legislaţie a avut un efect catalizator, astfel că pe parcursul anului 2006 au apărut şase companii
noi de leasing, trei dintre care au la bază capital străin 100% şi în calitate de fondatori - grupuri
investiţionale cu o vastă experienţă în domeniu.
Creşterea dinamică a pieţei de leasing din Moldova sporeşte inevitabil concurenţa în
această industrie, atrăgând noi companii. Astfel au apărut companii de leasing noi, iar
companiile existente şi-au consolidat poziţiile, înregistrând ritmuri de creştere impunătoare.
Privite în ansamblu, companiile de leasing, direct sau indirect, reprezintă obiectul afilierii cu
instituţii sau grupuri financiare naţionale şi internaţionale. Grupul companiilor afiliate băncilor
este reprezentat de către EuroLeasing, MAIB-Leasing, BS-Leasing şi Electrosistem. Ele au fost
primele care au început valorificarea acestui sector şi prezintă un interes separat, deoarece, fiind
într-un fel sau altul afiliate băncilor comerciale, companiile de leasing vizate au acces la
resursele băncilor, pentru a le utiliza în activitatea de creditare, câştigând, astfel, în
competitivitate. Companii care au ca fondatori grupuri financiare şi investiţionale străine ce
includ şi structuri specializate în domeniul leasingului sunt reprezentate de aşa companii ca IMC
Leasing, Total Leasing, Top Leasing şi Raiffeisen Leasing. Pe piaţa naţională au intrat, astfel,
grupuri financiare regionale ca Broadhurst Investment Limited – unul din cele mai mari fonduri
de investiţii din România, care a investit în ultimii 12 ani peste 250 mln. dolari în piaţa
românească de capital. Total Leasing – a fost creată prin subscrierea majoritară a Emerging
Europe Leasing and Finance B.V., companie regională de leasing aflată în portofoliul fondului
privat de investiţii Balkan Accession Fund. Companiile din această categorie au apărut ca efect
al Legii din 2005. Afilierea la grupurile străine prezintă avantaje evidente. În primul rând,
facilitează accesul la resurse, relativ mai ieftine, ale fondatorilor săi, dar şi la liniile de creditare
ale altor finanţatori, datorită imaginii grupului la care se subordonează. În al doilea rând,
operatorii naţionali moştenesc de la fondatorii săi experienţa în domeniul leasingului,
reprezentată prin know-how, produse standardizate, marketing, etc. provenită din activitatea
exercitată în segmente similare pe pieţe financiare mult mai avansate. Companii afiliate
grupurilor financiare locale independente, din care fac parte Excelent – Leasing, care formează
un grup financiar cu ExcelentMicrofinanţare şi Galas Leasing, care este afiliată companiei de
asigurări Galas. Ca operator independent poate fi atribuit Status Leasing. Companii captive, care
apar complementar celor axate pe comercializare – dealerilor de automobile, vânzătorilor de
6
utilaj şi echipament etc. Apartenenţa operatorilor la o categorie de fondatori implică şi o
diferenţiere de servicii de leasing oferite în funcţie de strategia fiecărei companii, a structurii
tranzacţiei după cost şi condiţii de plată pentru serviciile oferite, a mecanismului de gestionare a
riscului afacerii, a disponibilităţii şi flexibilităţii în derularea tranzacţiei.
Natura juridică. Leasingul este o operaţiune complexă, fiind alcătuită din mai multe
contracte de drept civil, precum vânzarea-cumpărarea, locaţiunea, creditul bancar, asigurarea. De
exemplu, dacă compania de leasing nu are bani pentru a cumpăra bunul solicitat de către
beneficiar, va recurge la un contract de credit bancar. Înainte de a fi acordat în locaţiune (în
leasing), bunul este necesar să fie asigurat la o companie de asigurări.
La baza operaţiunii de leasing stau două contracte de bază, de locaţiune şi de vânzare-
cumpărare. Contractul de vânzare-cumpărare se încheie între producătorul bunului (vânzător) şi
compania de leasing (cumpărător), iar contractul de locaţiune – dintre compania de leasing
(locator) şi beneficiarul leasingului (locatar). Aşa cum bine se remarcă în literatura de
specialitate (Andrei Bloşenco), între aceste două contracte există o strânsă legătură, deoarece
locatorul nu va procura bunul decât dacă va avea certitudine că-l va da în leasing locatarului şi,
invers, contractul de leasing va fi încheiat numai după finalizarea tratativelor de procurare a
bunului dintre vânzător şi locator.
În literatura de specialitate sunt expuse diverse puncte de vedere cu privire la natura juridică a
contractului de leasing. Astfel, unii autorii (V.Vitreanchii, Iu.Sercova) demonstrează că
contractul de leasing reprezintă o categorie a contractului de locaţiune. Din contra, mulţi
specialişti (I.Reşetnic, Iu.Haritonova ş.a.) consideră că contractul de leasing este un contract de
sine stătător. Ei susţin imposibilitatea de a atribui leasingul la locaţiune, din cauza multiplelor
deosebiri care există între conţinutul acestor două contracte.
Se menţionează şi faptul că contractul de leasing nu trebuie confundat cu contractul de
vânzare-cumpărare în rate. În cazul vânzării-cumpărării în rate, dreptul de proprietate asupra
bunului trece la cumpărător de la data încheierii contractului, pe când la momentul încheierii
contractului de leasing, locatarului i se transmite doar dreptul de posesie şi folosinţă temporară a
bunului transmis, proprietatea fiind transmisă ulterior, dacă locatarul îşi manifestă interesul în
acest sens

7
Elementele contractului de Leasingul
Părţile contractului de leasing sunt locatorul şi locatarul. 
Locatorul este persoana fizică sau juridică ce practică activitatea de întreprinzător şi
transmite, în condiţiile contractului de leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o
anumită perioadă, dreptul de posesiune şi folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este, cu
sau fără transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului (art.5 lit.(a)
Legea nr.59 din 2005 cu privire la leasing). Se desprind următoarele caracteristici ale locatorului:
a) este persoană fizică sau juridică;
b) desfăşoară activitate de întreprinzător;
c) deţine bunul transmis în leasing cu drept de proprietate.
Locatarul este persoana fizică sau juridică ce primeşte în posesiune şi folosinţă bunul
specificat în contract, pentru o anumită perioadă, în schimbul achitării ratelor de leasing.
Locatarului îi revine un rol activ în raportul de leasing, fiindcă el alegea vânzătorul sau bunul
care urmează a fi cumpărat de către locator. Dacă locatar este o persoană fizică ce nu desfăşoară
activitate de întreprinzător, relaţiile de leasing cad sub incidenţa legislaţiei privind protecţia
consumatorilor (art.5 lit.(b) Legea cu privire la leasing).
În calitate de subiect al raportului de leasing figurează şi vânzătorul bunului. Vânzător (furnizor)
poate fi întreprinderea producătoare sau alt comerciant care vinde locatorului un bun pentru ca
acesta să-l dea în posesiune şi folosinţă temporară locatarului.
Obiectal contractului de leasing poate fi orice bun mobil sau imobil, cu excepţia:
a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a căror circulaţie este limitată prin lege;
b) terenurile agricole;
c) bunurile consumptibile;
d) obiectele proprietăţii intelectuale care nu pot fi cesionate (art.4 alin.2 Legea cu privire la
leasing; art.925 Cod civil).
Aşadar, obiect al leasingului pot fi bunuri foarte diferite, precum utilaje, case de locuit,
terenuri, calculatoare, autovehicule, nave maritime, aeronave etc.
Nu pot forma obiectul contractului de leasing bunurilor scoase din circuitul civil, cum sunt
spaţiul aerian, bogăţiile subsolului, apele şi pădurile folosite în interes public (art.296 Cod civil),
precum şi bunurile a căror circulaţie este limitată prin lege (de exemplu, armele, substanţele
narcotice şi psihotrope, medicamentele). La fel, nu pot fi acordate în leasing terenurile agricole.
Această restricţie se explică prin faptul că pământul este un bun de importanţă strategică, iar
statul nostru, prin tradiţie, este o ţară preponderent agrară.
8
 Se interzice acordarea în leasing a bunurilor consumptibile. Or, contractul de leasing se
încheie pentru o perioadă îndelungată de timp, de unde bunul trebuie să aibă capacitatea de a fi
întrebuinţat continuu, fără a i se consuma substanţa. La expirarea termenului stabilit în contract,
locatarul, optând pentru restituirea bunului, are obligaţia de a-l întoarce în aşa stare, încât bunul
să poată fi utilizat şi în continuare (luând în consideraţie uzura normală a bunului). Din acest
motiv, obiect al leasingului pot fi doar bunurile neconsumptibile.
Un regim specific de transmitere în leasing au obiectele proprietăţii intelectuale, întrucât
valoarea acestor categorii de bunuri poate să crească în timp, în loc să scadă. Astfel, dreptul de
autor poate forma obiect al leasingului numai privitor la drepturile patrimoniale, înstrăinarea
drepturilor nepatrimoniale de autor fiind interzisă. În ceea ce priveşte brevetele de invenţie,
drepturile nepatrimoniale ale inventatorului de asemenea nu pot fi transmise. Cu referire la soft-
uri (programe de calculator), se consideră, pe de o parte, că soft-urile pot avea calitatea de obiect
al leasingului, iar pe de alta, că obiect al leasingului pot fi numai bunurile corporale. Respectiv,
obiectele proprietăţii intelectuale fiind bunuri incorporale, nu ar putea forma obiect al
leasingului.
Preţul contractului de leasing se exprimă în rate de leasing (plăţi periodice). Valoarea
ratelor de leasing şi periodicitatea achitării acestora o stabilesc părţile, de comun acord. Spre
regret, legislaţia Republicii Moldova nu stabileşte cum se determină ratele de leasing, ce
cheltuieli sau sume ar trebui acestea să le conţină şi care este limita acestor cheltuieli. În situaţia
când contractul de leasing nu prevede la ce intervale de timp urmează a fi plătite ratele de
leasing, suma anuală totală se împarte în 12 rate egale, fiecare urmând a fi plătită în prima
decadă a lunii.
Structural, rata de leasing constă din următoarele componente:
a) suma care reprezintă valoarea bunului la momentul procurării lui; de aceea, în contract
trebuie neapărat să fie indicat costul bunului;
b) suma plătită locatorului pentru rambursarea creditului, dacă acesta a folosit un credit bancar;
c) comisionul plătit locatorului;
d) alte cheltuieli efectuate de locator şi prevăzute în contractul de leasing, precum cheltuieli de
asigurare a bunului, de reparaţie şi întreţinere a acestuia.
Ratele de leasing pot fi stabilite sub formă de:
a) plăţi uniforme, care se achită periodic pe întreaga durată a contractului;
b) plăţi descrescătoare, în care la început plăţile de leasing sunt mari, iar mai apoi, cuantumul lor
se micşorează. Această formă se aplică frecvent în situaţia în care locatorul a procurat obiectul
leasingului din contul unui credit bancar. În prima perioadă a contractului plăţile de leasing sunt
mari fiindcă suma creditului luat de la bancă este mare şi, respectiv, dobânda inclusă în aceste
9
plăţi este mai sporită. Odată cu rambursarea creditului, se micşorează şi dobânda, fapt ce
determină descreşterea mărimii ratelor de leasing;
c) plăţi progresive, fiindcă iniţial se achită cotaţii mici, însă treptat acestea se măresc, odată cu
obţinerea beneficiilor din folosirea bunului. Această modalitate de achitare a ratelor de leasing
este recomandată antreprenorilor care au iniţiat o afacere cu bani puţini.
Forma. Contractul de leasing trebuie să fie încheiat înscris (art.924 alin.(1) Cod civil).
Forma scrisă serveşte ca o condiţie ad probationem. Respectiv, trebuie să fie respectate toate
cerinţele stabilite de Codul civil referitoare la încheierea, modificarea şi rezilierea actelor juridice
(art.210).
Contractul de leasing poate fi încheiat nu numai sub forma unui document semnat de părţi, ci şi
prin schimb de scrisori, telegrame, telefonograme ş.a., care vor fi semnate de către expeditor
(ofertant) şi vor conţine clauzele esenţiale ale viitorului contract. Clauze esenţiale ale
contractului sunt acele prevederi fără de care contractul nu poate fi considerat valabil încheiat.
Astfel, orice contract de leasing trebuie să conţină:
a) preţul bunului;
b) suma totală, numărul şi scadenţa ratelor;
c) plata finală şi metodele calculării ei în cazul rezilierii contractului (art.924 Cod civil).
De regulă, la momentul încheierii contractului de leasing este întocmit şi un grafic de
achitare a ratelor. Graficul se anexează la contract şi face corp comun cu acesta. În cazul în care
contractul de leasing are ca obiect bunuri imobile, contractul urmează a fi înregistrat în Registrul
bunurilor imobile ţinut de oficiul cadastral din zona teritorială de aflare a imobilului.
Termenul contractului de leasing se stabileşte prin acordul părţilor, dar nu poate fi mai
mic de un an (art.7 alin.(3) Legea cu privire la leasing). Raţiunea legiuitorului ar fi că bunurile ce
constituie obiect al leasingului sunt neconsumptibile şi prin urmare, ele au o durată îndelungată
de utilizare, mai mare de un an. Credem că termenul minim de un an a fost inclus şi pentru a
delimita contractul de leasing de cel de locaţiune, în care lipsesc termene de utilizare a bunului.
În general, termenul contractului de leasing trebuie să includă deplina amortizare a bunului, care
corespunde cu termenul efectiv de exploatare. După expirarea termenului contractului, locatorul
este în drept să aleagă între a prelungi contractul pe un nou termen, a procura bunul sau a rezilia
contractul.
Principalele avantaje ale Leasingului sunt:
 Menținerea actualizată a producției.
Datorită simplității și eficienței sale, leasingul permite locatarilor să mențină un fond de mijloace
de producție în conformitate cu cerințele moderne ale pieței, ceea ce oferă avantaje competitive
semnificative.
10
  Un nou nivel de serviciu.
Atunci când achiziționează proprietăți prin leasing, locatarul primește automat o gamă întreagă
de servicii suplimentare pentru transport, înregistrare asigurare, înregistrare de stat etc. Toate
acțiunile pe care locatarul trebuie să le desfășoare independent în cazul achiziționării de
echipamente cu fonduri proprii sau de credit, în cazul leasingului, sunt efectuate de specialiștii
companiei de leasing.
 Utilizarea eficientă a fondurilor proprii.
Pentru majoritatea companiilor producătoare, rentabilitatea capitalurilor proprii investite în
activitățile de bază este de multe ori mai mare decât costul finanțării terților. Aceasta înseamnă
că utilizarea fondurilor proprii pentru achiziționarea de echipamente nu este justificată din punct
de vedere economic, nici din punct de vedere al costurilor, nici al calendarului. Leasingul
permite reaprovizionarea mijloacelor fixe, păstrând profitul net al locatarului și nu reducând
eficiența sa financiară.
 Depreciere accelerata.
În leasing, la calcularea amortizării se folosește un factor de multiplicare. Aplicarea acestuia
permite locatarului de trei ori mai rapid să transfere valoarea proprietății la costul bunurilor sau
serviciilor.
 Optimizare fiscală.
Toate plățile în temeiul contractului de închiriere pot fi atribuite de către locatar prețului de cost.
Includerea plăților de leasing în costul de producție la calcularea profitului impozabil conduce la
o reducere a sumelor de plătit bugetului sub forma impozitului pe venit. În plus, datorită
perioadei de amortizare mai scurte, leasingul reduce semnificativ suma impozitului pe
proprietate plătibil bugetului pe baza duratei de viață a echipamentului.
 Îmbunătățirea structurii situațiilor financiare.
Proprietatea închiriată, de regulă, se reflectă în bilanțul companiei de leasing și nu afectează
indicatorii de lichiditate ai locatarului prin modificarea raportului dintre activele curente și pe
termen lung. În contabilitatea locatarului, obligațiile de leasing se reflectă în conturile în afara
bilanțului.
Astfel, leasingul este destul de atractiv pentru întreprinderi și, în special, trebuie remarcat faptul
că metoda de asigurare a unei tranzacții de leasing este aproape întotdeauna echipamentul în sine
(care este deținut de compania de leasing până la expirarea termenului de leasing), spre deosebire
de credit, unde modul de asigurare este aproape întotdeauna acte de cauțiune.

11
Clasificarea operaţiunilor de Leasing
Contractul de leasing este supus mai multor clasificări, principala în acest sens fiind în
leasing financiar şi leasing operaţional.
Leasingul financiar este unul dintre cele mai răspândite tipuri de leasing. Se
caracterizează prin faptul că termenul pentru care bunul este transmis în folosinţă trebuie să fie
mai mic decât perioada de utilizare normală a sa, iar la expirarea contractului de leasing locatarul
trebuie să procure acel bun.
Potrivit Legii cu privire la leasing, leasingul financiar reprezintă operaţiunea care întruneşte cel
puţin una din următoarele condiţii:
a) riscurile şi beneficiile asupra bunului să fie transferate locatarului din momentul încheierii
contractului de leasing;
b) suma ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din valoarea de intrare a bunului;
c) contractul de leasing să prevadă expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului către
locatar la expirarea contractului;
d) perioada de leasing să depăşească 75% din durata de funcţionare utilă a bunului (art.4 alin.
(1)).
Leasingul operaţional.  Specific pentru leasingul operaţional este faptul că locatorul
acordă bunul în leasing pentru o perioadă scurtă de timp, respectiv durata contractului de leasing
este mult mai mică decât termenul de funcţionare utilă a bunului. Urmărind scopul de a-şi
recupera cheltuielile suportate pentru procurarea bunului, locatorul tinde ca bunul să fie acordat
în leasing de mai multe ori. Totodată, locatorul riscă ca bunul în cauză să nu mai fie solicitat. Din
acest considerent, în cadrul leasingului operaţional ratele de leasing sunt mai mari decât în cadrul
leasingului financiar.
La leasingul operaţional toate obligaţiile privind întreţinerea şi reparaţia bunului sunt pe seama
locatorului. De asemenea, riscul pieirii fortuite a bunului acordat în leasing este suportat de
locator, spre deosebire de leasingul financiar, unde riscul pieirii fortuite a obiectului leasingului
este pe seama locatarului.
Leasingul Barter locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al căror propretar
este.
Leasingul compensaţional locatorul primeşte din contul ratelor de leasing marfă produsă
cu utlajul obiect al leasingulu.
Leasingul Lease-Back o parte transmite unei alte părţi dreptul de proprietate asupra unui
bun, în scopul de a-l lua ulterior în leasing.
12
 Leasingul de consum locatarul are calitate de consummator.
Leasingul Direct locatarul întruneşte concomitant şi calitatea de furnizor al bunului.
Leasingul Intern operaţiunea de leasing în cadrul căreia toate subectele sunt rezidenţi ai
Republicii Moldova.
Leasingul Internaţional operaţiunea de leasing în cadrul căreia locatorul sau locatarul nu
este resident al Republicii Moldova

Activitatea companiilor de Leasing în anul 2019

În anul 2019 au fost acordate în leasing mijloace fixe în valoare de 1,8 miliarde lei sau cu 229,2
milioane lei (cu 14,5%) mai mult decât în anul 2018. Partea preponderentă a mijloacelor fixe
acordate în leasing au constituit mijloacele de transport în valoare de 1,6 miliarde lei (sau 88,9%
din totalul mijloacelor fixe acordate în leasing), din care pentru autoturisme au constituit
1,1 miliarde lei.

 Mijloace fixe acordate în leasing pe tipuri, mil. Lei

2015 2016 2017 2018 2019

Mijloace fixe
acordate în
1 089,2 1 231,5 1 426,6 1 583,4 1 812,6
leasing -
total
mijloace de
981,8 1 087,1 1 335,6 1 516,7 1 611,0
transport
maşini şi
60,5 88,5 54,8 23,9 144,7
utilaje
clădiri şi
construcţii 28,1 55,4 36,2 26,6 18,3
speciale
alte mijloace
18,8 0,5 0,0 16,2 38,6
fixe

13
În anul 2019 valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing cu termen de achitare de până la 3 ani
au constituit 859,1 mil. lei sau 47,4% din valoarea totală a mijloacelor fixe acordate în leasing.
Valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing cu termen de achitare de la 3 până la 5 ani a
constituit 920,3 mil. lei, mai mult de 5 ani – 33,2 mil. lei (care constituie respectiv 50,8% și 1,8%
din valoarea totală a mijloacelor fixe acordate în leasing).

  Mijloace fixe acordate în leasing după termenul de achitare, mil. Lei

2015 2016 2017 2018 2019

Mijloace fixe
acordate în
leasing cu
1 089,2 1 231,5 1 426,6 1 583,4 1812,6
termen de
achitare -
total
până la 3 ani 659,6 570,0 631,0 773,4 859,1
de la 3 ani
401,5 575,5 766,2 728,4 920,3
până la 5 ani
mai mult de
28,1 86,0 29,5 81,6 33,2
5 ani

În anul 2019 valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing persoanelor fizice a constituit 960,4
mil. lei (sau 53%); întreprinderilor şi organizațiilor – 846,5 mil. lei (sau 46,7%); instituțiilor
financiare – 5,7 mil. lei (sau 0,3%). Valoarea mijloacelor fixe  acordate în leasing în străinătate a
constituit 6,3 mil.lei

14
 Mijloace fixe acordate în leasing după tipul locatarilor, mil. Lei

2015 2016 2017 2018 2019

Mijloace fixe
acordate în 1089,2 1231,5 1426,6 1583,4 1812,6
leasing - total
întreprinderilor
585,7 676,3 598,3 611,9 846,5
și organizațiilor
instituțiilor - - -
7,6 5,7
financiare
persoanelor
503,4 555,2 828,0 963,9 960,4
fizice

15
CONCLUZII
Datele analizate prezintă imaginea unui sector financiar aflat în plină expansiune. Această
dezvoltare este susţinută de o mai bună percepere a sistemului de leasing în rândul clienţilor,
creşterea calităţii serviciilor oferite, obţinerea unor surse de finanţare pentru firmele de leasing în
condiţii mai avantajoase.
Problemele de bază cu care se confruntă această piaţă şi care o împiedică în atingerea
potenţialului maxim ar fi în primul rând cadrul legislativ imperfect, care nu oferă facilităţi fiscale
evidente pentru operatorii de leasing şi astfel reduce capacitatea lor de a-şi dezvolta avantaje
competitive faţă de alte surse de finanţare.
A doua problemă majoră este creată de lipsa unei pieţe secundare puternice pentru
anumite tipuri de active finanţate (utilaj / echipament specific). Astfel este foarte anevoios de a
vinde bunuri revocate de la locatari rău-platnici, iar eforturile de re-marketing implică costuri
considerabile. Lipsa transparenţei şi a informaţiei veridice pe piaţa de leasing crează probleme de
coordonare între companiile din această industrie, iar în unele cazuri favorizează publicitatea
falsă ce induce în eroare consumatorii de aceste servicii. Şi în sfârşit problema „universală”
pentru majoritatea companiilor constă în dificultăţile în atragerea resurselor ieftine pentru a oferi
condiţii de finanţare competitive. Facilitarea în continuare a condiţiilor de finanţare fac leasingul
un instrument tot mai accesibil. Anume leasingul poate şi trebuie să devină factorul principal în
crearea şi renovarea capitalului în business.
Leasingul practicat în Republica Moldova nu este unul veritabil, în sensul că companiile
de leasing aplică construcţia juridică a contractului de vânzare-cumpărare cu plata preţului în
rate, la care adaugă o dobândă exagerată. Din acest considerent, beneficiarii nu remarcă
deosebiri între a lua un credit bancar ori a apela la operaţiunea de leasing, fiindcă rata dobânzii în
ambele cazuri este aceeaşi.Cel mai frecvent leasingul este utilizat de către întreprinderile mici şi
mijlocii care întâmpină dificultăţi la accesarea creditelor de lungă durată. Deoarece nu dispun de
proprietăţi pentru gajare, aceste întreprinderi nu pot obţine credite de la instituţiile financiare,
astfel încât singura alternativă pentru ele rămâne a fi leasingul.

16
Bibliografie
1. Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005.
2. Makeeva V.G. Lizing. Moskva, Infra M. 2003.
3. Bugaian L., Guţu C. Leasing în Moldova. Chişinău 2002. 4. Anuarul statistic al Republicii
Moldova.
4. Halabudenco Oleg. Măsuri privind stimularea leasing-ului: aspecte de drept civil, publicat în
Legea şi viaţa, 2005.
5. Volcinschi Victor, Martin Cristina. Răspunderea locatarului în cadrul contractului de leasing,
publicat în Revista Naţională de Drept, 2007
6. www.statistica.gov.md

17