FACTORII DE RISC DE ACCIDENTARE IN MUNCA SI IMBOLNAVIRE

PROFESIONALA

FACTORII DE RISC DE ACCIDENTARE IN MUNCA SI IMBOLNAVIRE

PROFESIONALA

In baza relatiei biunivoce factor de risc – masura de prevenire, cel mai lucrativ criteriu,
pentru identificarea factorilor de risc ce trebuie eliminati/anihilati, este cel care-i imparte dupa
elementul generator din cadrul sistemului de munca.
In functie de acest criteriu, se detaliaza in continuare fiecare categorie de factori de risc,
explicitandu-se modul in care, actionand asupra executantului, pot constitui cauze de
accidentare si imbolnavire profesionala.
Listele complete de factori de risc se vor regasi dupa cum urmeaza:
factori de risc proprii executantului;
factori de risc proprii sarcinii de munca;
factori de risc proprii mijloacelor de productie;
factori de risc proprii mediului de munca.

1. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

Studiile si analizele efectuate privind fenomenele de accidentare si imbolnavire profesionala

au relevat incidenta majora a factorilor de risc proprii executantului.
Indiferent de repartitia sarcinilor intre om si masina, activitatea de munca pe care o desfasoara
executantul cuprinde 4 secvente principale: receptionarea si constituirea informatiei;
elaborarea si adoptarea deciziilor; executia; autoreglarea.
Din punct de vedere al securitatii muncii distingem un comportament normal care nu conduce
la periclitarea sanatatii sau integritatii anatomo-functionale a executantului si
un comportament inadecvat care poate favoriza sau declansa un accident sau o imbolnavire
profesionala.
Comportamentul normal presupune doua componente:
evitarea riscurilor, prin respectarea prescriptiilor tehnice si a reglementarilor de
protectia muncii, referitoare la modul in care trebuie indeplinita sarcina de munca;
neutralizarea situatiilor de risc create, ceea ce implica sesizarea rapida a acestora
(chiar anticiparea lor), a elementelor critice, prelucrarea rapida a informatiilor, decizia si
executia ei prompte si rapide.
Comportamentul inadecvat sub aspectul securitatii muncii se manifesta prin conduite
nesigure sau necorespunzatoare situatiilor obisnuite sau neobisnuite de munca. Altfel spus, el
reprezinta abaterea executantului de la modul ideal de indeplinire a celor patru secvente ale
activitatii prin care se realizeaza sarcina de munca, abatere care poate consta intr-o omisiune
sau actiune gresita.
In consecinta, factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala proprii
executantului se pot subsuma unei erori la nivelul verigilor de baza ale activitatii de munca:
erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei;erori de decizie;erori
de executie;erori de autoreglaj.
Capacitatea de munca reprezinta o rezerva potentiala de munca mobilizata la un nivel mai
scazut sau mai ridicat in functie de cerintele indeplinirii sarcinii de munca prin intermediul
anumitor mijloace de productie si in anumite conditii de mediu. Capacitatea de munca are un
caracter dinamic, variaza de la un executant la altul si chiar la acelasi individ la momente
diferite.Pe parcursul desfasurarii activitatii, principalele faze ale dinamicii capacitatii de
munca sunt:
 faza de incalzire, caracterizata printr-o capacitate crescanda de munca si valori relativ
scazute ale rapiditatii si preciziei operatiilor si atentia instabila (deci faza prielnica producerii
accidentelor);
faza capacitatii optime de munca - nivel maxim si relativ constant al performantei;
probabilitatea comiterii unei erori este minima;
faza scaderii treptate a capacitatii de munca, caracterizata prin aparitia oboselii, ceea
ce favorizeaza producerea accidentelor.Capacitatea de munca individuala, la randul ei, nu este
constanta, depinzand de factori de moment, cu actiune temporara,
respectiv:oboseala;boala;emotiile;interesele de moment;starile de depresiune;conflicte
familiale sau profesionale;influenta alcoolului;factorii alimentari;efortul voluntar de moment.

2. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA

Sarcina de munca reprezinta ansamblul actiunilor pe care trebuie sa le efectueze

executantul prin intermediul mijloacelor de productie pentru a realiza scopul sistemului de
munca. Ea se incadreaza printre notiunile cu ajutorul carora se defineste orice activitate de
munca: functii, sarcini, activitate, operatii, procese, comportament, cerinte etc. Dintre acestea,
functiile constituie unitati majore ale muncii, pot cuprinde una sau mai mul-te sarcini si sunt
foarte variate, corespunzator scopului proceselor de munca.Un executant poate indeplini
singur o functie sau impreuna cu masina.Sarcina este reprezentata de un grup de actiuni
legate temporar si realizate cu aceleasi elemente informationale si mijloace de munca; este o
unitate subordonata functiei, are o anumita frecventa, un scop (subordonat scopului functiei),
necesita anumite cunostinte si deprinderi si trebuie sa se incadreze unor cerinte restrictive:
viteza, precizie etc.Operatia  este cea mai mica unitate a muncii si este subordonata sarcinii;
se poate caracteriza in raport cu:continutul: obiecte, reguli, procedee, obiective;structura:
modul de organizare a elementelor componente;cerinte impuse: ansamblul conditiilor care
trebuie respectate de operator pentru a atinge obiectivele muncii (parametrii actiunii: viteza,
precizie, adecvare la reguli).Metoda de munca reflecta modul in care se realizeaza sarcina si
operatiile in conditiile tehnologice concrete si de inzestrare tehnica; cuprinde, in general,
ordinea de suc cesiune eficienta a elementelor operatiei, alcatuirea rationala a manuirilor si
miscarilor in conditiile tehnico-organizatorice precizate.

3. FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE

Dupa natura actiunii lor, factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala proprii
mijloacelor de productie se pot imparti in patru mari categorii:factori de natura fizica;factori
de natura chimica;factori de natura biologica;sub/suprasolicitare psihofiziologica a
executantului.
1. Factorii de risc de natura fizica include la randul lor:
a. Factori de natura mecanica
Miscarile periculoase. Statisticile arata ca cele mai multe accidente de munca, avand cauze de
natura obiectiva, se datoreaza organelor in miscare ale masinilor. In functie de rolul lor in
cadrul procesului de munca, miscarile masinilor, mecanismelor, organelor de masini, pieselor
etc. pot fi:functionale,nefunctionale.
Suprafete sau contururi periculoase, respectiv: intepatoare, taioase, alunecoase, abrazive,
adezive. Prin contactul fizic dintre executant si diverse parti ale mijloacelor de munca sau
obiecte ale muncii care prezinta asemenea caracteristici se pot produce vatamari prin
alunecare si cadere (fracturi, luxatii), taiere, intepare etc.

b. Utilaje sub presiune sau vid (risc de explozii si implozii)

O serie intreaga de operatii si procese industriale se efectueaza fie la presiune ridicata, fie in
conditii de vid. In ambele situatii exista riscul producerii unor accidente: in primul caz
(presiune) se pot declansa explozii, iar in cel de-al doilea (vid), implozii.
Principalele utilaje si instalatii care lucreaza sub presiune sunt compresoarele, autoclavele,
recipientele si buteliile de gaze comprimate.
Pericolul de explozie, in cazul recipientelor si buteliilor sub presiune, este deosebit de mare la
temperaturi ridicate (in cazul amplasarii acestora in apropierea unor surse de caldura). De
asemenea, daca in recipientele sub presiune se depoziteaza substante puternic corosive, exista
riscul producerii unor neetanseitati care pot duce la explozii.
d. Factori de risc de natura termica
In numeroase ramuri industriale exista locuri de munca unde, prin natura sarcinii de
munca, executantul poate intra in contact cu obiecte sau suprafete cu temperaturi excesive:
ridicate sau coborate.
Contactul cu obiectele sau suprafetele cu temperaturi excesiv de coborate este posibil, de
exemplu, pentru cei care lucreaza in instalatii frigorifice pentru conservarea produselor
alimentare, pentru personalul care executa lucrari de reparatii ale liniilor de tensiune in
perioada de iarna, mai ales la altitudine ridicata.
Efectul asupra victimei il reprezinta leziunile patologice provocate de degeraturi localizate, in
special, la extremitatile membrelor superioare.
Cazul temperaturilor ridicate este specific industriilor siderurgica, metalurgica, materiale de
constructii (fabricarea sticlei), constructoare de masini, pentru meserii ca: otelar, strungar,
laminator, trefilator sarma, turnator-formator, sudor, forjor, cocsar, sa-motor etc. Pentru
operatiile specifice executate se evidentiaza drept riscuri de accidenta-re de natura termica
atat contactul cu obiectele prelucrate fierbinti, cat si cu stropi de material incandescent –
metal, sticla etc.
Indiferent de caz – contact cu obiecte sau suprafete cu temperaturi excesiv de ridicate, cu
flacari sau flame – efectul asupra victimei este arsura termica (cutanata).
In functie de intensitatea si profunzimea leziunii, arsurile cutanate se clasifica astfel:
arsuri de gradul I (eritem), caracterizate prin aparitia unei zone eritematoase,
sensibila, dureroasa, situata pe o zona de edem;
arsuri de gradul II (flictena), caracterizate prin aparitia pe tegumente a unei zone
eritematoase situate pe o baza de edem masiv, acoperita cu flictene cu continut serocitrin;
arsuri de gradul III (escara); in aceasta grupa intra arsurile ce afecteaza intreaga
grosime a tegumentului, uneori si tesuturile subtegumentare: muschi, vase, nervi; zona arsa se
prezinta indurata, cu aspect cartonat, insensibila la palpare;
arsuri de gradul IV , caracterizate prin carbonizarea tesuturilor.

In functie de gravitatea arsurii si de intinderea suprafetei afectate, se produc totodata si alte

tulburari: durere, insuficienta respiratorie, cardiocirculatorie, tulburari de reodinamica, de
coagulare, metabolice, hidroionice, etc., traduse in starea de soc sau decesul victimei.

e. Curentul electric
Majoritatea instalatiilor, utilajelor si masinilor sunt actionate electric. Curentul electric poate
constitui factor de risc de accidentare in munca in doua situatii:
realizarea contactului dintre organismul uman si partile componente ale mijloacelor
de munca aflate sub tensiune – factor de risc direct (final);
atingerilor directe, respectiv contactul cu elementele conductive ale instalatiei
electrice care: se afla normal sub tensiune; este scoasa de sub tensiune, dar a ramas incarcata
cu sarcini electrice datorita capacitatii, prin omiterea descarcarii acestora dupa deconectare; a
fost scoasa de sub tensiune, dar se afla sub o tensiune indusa pe cale electromagnetica de alte
instalatii, prin omiterea legarii la pamant a elementelor deconectate;
atingerilor indirecte, produse prin contactul cu un element conductiv ca re in mod
normal nu este sub tensiune, dar care a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolatiei,
contacte electrice cu alte elemente aflate sub tensiune etc.), prin el trecand “curenti de defect”
(curenti care circula pe alte cai decat cele destinate trecerii curentului electric);
tensiunii de pas, respectiv la atingerea simultana a doua puncte de pe sol
(considerate la o distanta de 0,8 m) aflate la potentiale diferite ca urmare a scurgerii prin
pamant a unui curent electric; tensiunile de pas pot aparea in apropierea unui conductor cazut
la pamant, unei linii aflate sub tensiune sau in apropierea unei prize de pamant de exploatare
sau de protectie prin care trece un curent electric.
Curentul electric, in calitate de factor direct de accidentare in munca, poate provoca doua
tipuri de leziuni:
electrotraumatismul, care consta in arsuri si metalizari ale pielii datorita caldurii dezvoltate de
arcul electric format la punctele de contactul sau la trecerea curentului electric;
electrocutarea, respectiv trecerea curentului electric prin organism. Curentul electric
actioneaza asupra sistemului nervos si muscular, produ-cand contractii musculare (la curenti
de 10 – 15 mA este impiedicat controlul voluntar al sistemului muscular), oprirea respiratiei
(prin actiunea asupra centrilor nervosi ai respiratiei), fibrilatii, pierderea cunostintei.
pana la 10 mA accidentatul poate, in general, sa se desprinda de contact; chiar in cazul cand
nu reuseste sa o faca, electrocutarea nu este mortala;
intre 10 si 50 mA curentul nu este mortal, daca durata contactului nu de-paseste 5 secunde;
peste acest timp, se produc crampe in muschii respiratori care pot provoca moartea prin
asfixie;
intre 50 si 500 mA, pericolul pe care il prezinta curentul electric este functie crescatoare de
timp, in intervalul 0 – 5 secunde; peste 5 secunde intervine fibrilatia cardiaca, urmata de
decesul victimei;
peste 500 mA, posibilitatea de fibrilatie se reduce, dar creste pericolul de deces prin paralizia
centrilor nervosi si prin fenomene secundare.
Valorile indicate se refera la frecventele industriale. Odata cu cresterea frecventei fenomenele
se modifica, pana la cazul limita al curentilor cu frecventa foarte inalta si cu intensitati care la
frecventa industriala ar fi mortale, folositi in electroterapia medicala.

Factori de risc de natura chimica

Peste 50.000 de substante si preparate chimice potential daunatoare ajung la locurile de

munca. Anual sunt introdusi in fabricatie alti 500 de agenti chimici noi deoarece, pentru a fi
competitiva, industria are in permanenta nevoie de materiale noi.In general, cand un agent
chimic nou este introdus pe piata, este greu de apreciat unde, de catre cine si in ce scop va fi
folosit; astfel, intoxicarea poate avea loc la cele mai imprevizibile locuri de munca. Iata
cateva produse de larg consum care contin agenti chimici periculosi: petrol, bauturi alcoolice,
acidul de baterii auto, adezivi, vopsele, produsele de curatare (detartranti de baie, degresanti
pentru aragaz etc.) pesticidele, tigarile, vopselele de par, pasta corectoare, umplutura
cartuselor de imprimanta sau xerox etc.Expunerea la agentii chimici este de multe ori platita
scump. OIM estimeaza ca din totalul de peste 2 milioane de decese care au loc anual, 439 de
mii sunt cauzate de chimicale, iar din cele 160 milioane de cazuri de boli profesionale, 35 de
milioane, de asemenea, sunt provocate de expunerea la agentii chimici.Pentru a preveni
imbolnavirea sau accidentarea lor, prevederile legale impun controlul expunerii lucratorilor la
agentii chimici periculosi.
Agentul chimic periculos este orice substanta sau preparat care, datorita proprietatilor fizico-
chimice, chimice sau toxicologice si modului de folosire sau prezentei acestora la locul de
munca, prezinta risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. Peste 2.500 de substante sunt
deja clasificate la nivelul Uniunii Europene ca fiind periculoase. Pentru aproape 600 de
substante sunt stabilite valori limita de expunere profesionala (VLE) care nu pot fi depasite in
nici o situatie.In functie de proprietatile chimice datorita carora diverse substante utilizate in
procesul de munca devin surse generatoare de accidente de munca si imbolnaviri profesionale,
distingem in principal:substante toxice;substante caustice;substante inflamabile;substante
explozive;substante mutagene;substante cancerigene.

Cum pot patrunde agentii chimici in organism

Inhalarea, inspirarea substantelor sub forma de vapori, gaze, pulberi;
Contactul materialelor si echipamentelor individuale de protectie contaminate cu
pielea si mucoasele;
Ingestia accidentala, din neatentie sau nerespectarea normelor de securitate si sanatate
in munca.

inhalare ingerare contact

Unele imbolnaviri, cauzate de expunerea la agenti chimici periculosi in mediul de

munca, au loc rapid (intoxicatii acute), altele apar dupa un timp lung de expunere (boli
profesionale cronice).Actiunea toxicelor asupra organismului poate fi locala, numai asupra
anumitor organe (de exemplu, benzenul actioneaza asupra sistemului nervos central) sau
generala, cand afecteaza toate tesuturile si organele (de exemplu, acidul cianhidric sau
oxigenul sulfurat). Nu se poate face insa o delimitare precisa dupa criteriul tipului de
actiune, deoarece majoritatea substantelor toxice au, in acelasi timp, si o actiune generala si
una locala asupra organismului.

In functie de efectul lor asupra organismului, substantele toxice se pot clasifica astfel

(clasificarea fiziopatologica):

a)        substante toxice neuroparalitice, care actioneaza asupra sistemului nervos

central si, in concentratii mari, provoaca moartea. Din aceasta categorie fac parte substante
putin utilizate in industrie, cum ar fi derivatii halogeno-fosfonati ai hidrocarburilor alifatice
(exemplu: metil-fluor-fosfonatii de izo-propil si pinacolil, etoxi-metil-fosfonatul de dimetil-
amino-tio-etil);
b)        substante toxice asfixiante, care afecteaza mai ales aparatul respirator,
impiedicand fie intrarea oxigenului in cantitati suficiente in plamani, fie asimilarea acestuia la
nivel celular datorita blocarii circulatiei sangelui, prin formarea unei combinatii stabile
(carboxi-hemoglobina, cianhemo globina etc.). Din aceasta categorie fac parte: oxidul de
carbon, compusii cianici, hidrogenul arseniat, clorul, cloracetatii, fosgenul, difosgenul etc.;
 c)        substante toxice iritante, care produc inflamarea si iritarea tesuturilor si
mucoaselor. Unii compusi din aceasta categorie au actiune lacrimogena (exemplu: triclor-
nitro-metanul, aceto-fenona, amoniacul), altele irita caile respiratorii, provocand stranutul
(exemplu: adamista), iar altele produc senzatia de voma (exemplu: clorura de fenil-carbil-
amina);
d)        substante toxice narcotice, care, patrunzand in organism, actioneaza asupra
sistemului nervos, provocand narcoza. Din aceasta categorie, fac par te protoxidul de azot,
derivatii halogenati ai hidrocarburilor, alcoolii, aldehidele, esterii, anilina, nitrobenzenul. In
concentratii mari, unele narcotice pot provoca chiar tulburari psihice (dietil-amida acidului d-
liser-gic, trimetoxi-fenil-etil-amina etc.);
e)        substante toxice diverse, care nu pot fi incadrate in nici una din grupele
anterioare; compusii volatili ai unor metale – mercur, plumb, fosfor, combinatiile organice ale
arsenului si stibiului etc.
Substantele caustice sunt substante care in contact cu organismul provoaca arsuri. Arsurile
chimice constituie accidente de munca si se caracterizeaza prin leziuni organice de intensitate
diferita, in functie de natura, concentratia si durata contactului cu substanta caustica.
La nivelul de contact al tesuturilor cu substante caustice se produce plaga de arsura,
caracterizata prin modificari structurale si functionale ale vaselor sale, substantei
fundamentale si celulei. Modificarile pot fi reversibile sau ireversibile. Carbonizarea nu se
intalneste decat rar in arsurile chimice, fiind provocata de substante deosebit de caustice (acid
sulfuric, alchilide, alumina) sau asociata cu arsuri termice.
In contact cu tesuturile, substantele caustice prezinta:
-actiunea de deshidratare, determinata de higroscopicitatea substantei caustice;

-actiunea fizico-chimica de degradare a proteinelor tisulare;

-actiunea biologica de inactivare prin degradarea enzimelor celulare esentiale

proceselor vitale.

Reactiile chimice care au loc la contactul dintre substanta caustica si tesuturi sunt
extreme, cantitatea de caldura degajata putand produce uneori si arsuri termice.Dupa
localizarea lor, arsurile chimice sunt:cutanate;oculare;arsuri ale cailor respiratorii;arsuri ale
tubului digestiv;arsuri ale altor organe.Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate, iar cele mai
grave arsurile cailor respiratorii si ale tubului digestiv.

Substante inflamabile

Inflamarea este o ardere de scurta durata a amestecului de vapori al unui lichid combustibil cu
oxigenul din aer si se produce in urma cresterii locale a temperaturii datorita unei surse
externe de caldura. Notiunea de inflamare este legata deci numai de lichidele combustibile,
spre deosebire de aprindere, care este comuna tuturor substantelor combustibile, indiferent de
starea de agregare.

Substante explozive

Exploziile de natura chimica sunt rezultatul unei reactii chimice foarte rapide, cand,
intr-un timp foarte scurt, rezulta produsi noi, cu degajare de caldura.

Explozia, in sensul cel mai restrans al cuvantului, este un fenomen chimic (un proces de
transformare chimica a materiei) care se desfasoara rapid insotit de o degajare tot atat de
rapida a unor cantitati apreciabile de caldura si gaze sau vapori puternic incalziti, care produc
un lucru mecanic de deplasare sau distrugere.Substantele explozive se descompun sub
actiunea temperaturii, cu formare de cantitati mari de gaze. Numeroase substante, in contact
cu aerul, formeaza amestecuri explozive.Amestecurile explozive sunt caracterizate de limite
de explozie – superioare sau inferioare – care reprezinta cantitatea maxima, respectiv minima,
de substanta, exprimata in procente, ce formeaza cu aerul un amestec exploziv.

Substante mutagene

Sunt cele care pot provoca aparitia brusca a unui caracter genetic nou, ce reflecta o modificare
corespunzatoare a materialului ereditar. Conform unei alte definitii substantele mutagene sunt
substante care au proprietatea de a reactiona cu materialul genetic sau de a actiona asupra
acestuia, producand mutatii.Substantele mutagene contin molecule electrofile si deci pot
reactiona cu structuri le nucleofile, cum ar fi moleculele de ADN. Cercetarile recente au pus
la punct tehnici si metodologii pentru identificarea unor astfel de substante si evaluarea
activitatii mutagene potentiale. S-a constatat ca 80 – 90% din compusii chimici carcinogeni
(care pot provoca aparitia unor tumori maligne constituite din celule epiteliale) au si efect
mutagen.

Substantele cancerigene sunt cele care genereaza tumori maligne, caracterizate printr-o

inmultire excesiva a tesuturilor unor organe. In numeroase legislatii nationale se interzice
complet utilizarea unor astfel de substante, al caror efect este sigur cancerigen.Angajatorii au
obligatia legala, si nu numai, de a strange informatii asupra riscurilor chimice si a mijloacelor
de prevenire consultand:eticheta;fisa tehnica de securitate a agentului chimic;medicul de
medicina muncii;alti specialisti in domeniu;internet.

a) Eticheta 

Exemplu de eticheta: Xn F

 TOLUEN 

PERICULOS LA INHALARE

A se evita contactul cu ochii.

A nu se arunca la  canalizare.

A se pastra departe de sursele de aprindere - Fumatul interzis.

A se lua masuri de protectie impotriva descarcarilor de electricitate

Contine: toluen
 203-625-9 marcaj CE

Numele, adresa si numarul de telefon ale producatorului, importato

furnizorului

Etichetele pentru transport sunt etichete lipite sau atasate coletelor si placi etichete

amplasate pe mijloacele de transport, rombice, impartite in doua. In general, jumatatea
superioara este rezervata exclusiv semnului conventional, iar jumatatea inferioara, numarului
clasei. Clasificarea marfurilor periculoase facuta din punct de vedere al transportului lor este
mai severa decat cea pentru utilizatori pentru ca se considera ca la locurile de munca lucratorii
sunt instruiti, pe cand in cazul unui accident la transport pot sa fie afectate persoane
neinformate si neinstruite.

Trei exemple de etichete de transport:

    

Etichetele pentru semnalizarea locurilor de munca sunt panouri de avertizare, afisate la

locurile de munca, pe rezervoare, conducte, utilaje. Sunt triunghiulare cu o pictograma neagra
pe fond galben si bordura neagra.

          

Depozitarea mai multor substante si preparate periculoase poate fi indicata prin panouri de
avertizare „pericol general”; acestea trebuie insotite dupa caz de un panou suplimentar care sa
expliciteze pericolul specific, determinat de caracteristicile substantelor.

Semnalizarea riscurilor chimice este de avertisment. De multe ori este completata cu

semnalizarea de interdictie (de ex. Fumatul interzis, Interzis foc deschis sau Interzis fumatul),
de obligativitate (de ex. protectie obligatorie a mainilor, picioarelor, ochilor, vederii etc.), de
identificare a mijloacelor de salvare sau de prim-ajutor.
     

b) Fisa tehnica de securitate

Fisa tehnica de securitate trebuie sa ofere informatii complete privind riscurile si mijloacele
de protectie si trebuie sa cuprinda cele 16 rubrici prezentate mai jos. Se pot folosi ca material
de informare si instruire si stau la baza realizarii evaluarii de risc.
c)  Medicul de medicina muncii
Angajatorul poate solicita medicului de medicina muncii informatii referitoare la riscurile pe
care le implica un anumit agent chimic periculos, mijlocele de prevenire si organizarea
supravegherii starii de sanatate a angajatilor expusi.
d) Alti specialisti in domeniu
Angajatorul poate solicita de la Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice
Periculoase o lista cu substantele si preparatele chimice periculoase existente pe piata sau
poate consulta Registrul National al Substantelor Potential Toxice.

e) Internetul reprezinta o imensa baza de date despre agentii chimici periculosi.

PRINCIPALELE TIPURI DE PERICOLE SI SIMBOLURILE LOR

Simbol grafic de
Descrierea riscurilor
avertizare
Foarte toxice - substantele si Aceste substante pot
T+ preparatele care prin inhalare, ingestie provoca, in functie de
sau penetrare cutanata in cantitati cantitate, efecte ireversibile
foarte mici pot cauza moartea sau dupa o singura expunere,
afectiuni cronice ori acute ale sanatatii;
efecte grave asupra sanatatii
dupa expunere repetata sau
Foarte toxic Exemple: acid cianhidric, prelungita, cat si efecte
anhidrida arsenioasa, Paration mutagene cancerigene sau
T Toxice - substantele si preparatele teratogene prin inhalare,
care prin inhalare, ingestie sau inghitire sau patrundere
penetrare cutanata in cantitati reduse prin piele.
pot cauza moartea sau afectiuni cronice
ori acute ale sanatatii; Unul din cele trei simboluri
se poate utiliza si pentru
Toxic Exemple: metanol, benzen, fenol substantele si preparatele
Xn Nocive - substantele si preparatele sensibilizante, cancerigene,
care prin inhalare, ingestie sau mutagenice sau toxice pentru
penetrare cutanata pot cauza moartea reproducere.
sau afectiuni cronice ori acute ale
 sanatatii;

Exemple: etilenglicol, xilen
Nociv
C
Corozive - substantele si preparatele care in contact cu tesuturile
vii exercita o actiune distructiva asupra acestora din urma;

Exemple: acid clorhidric cu concentratie mai mare de 25 %,

hidroxid de sodiu (soda caustica) cu concentratie peste 2 %.
Coroziv
Iritante - substantele si preparatele necorozive care prin contact
Xi imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o
reactie inflamatorie; Pot provoca o reactie inflamatorie a
tegumentelor, mucoaselor, cailor respiratorii, alergii (substante
senzibilizante), eczeme

Iritant Exemple: amoniac intre 5 si 10 %, acid clorhidric intre 10 si 25

%, acrilati
F+ Extrem de inflamabile: substantele si preparatele chimice lichide
cu un punct de aprindere foarte scazut si cu un punct de fierbere
scazut, precum si substantele si preparatele gazoase care sunt
inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului
ambiant; Se pot aprinde sub actiunea unei surse de energie
(flacara, scanteie etc.) chiar la temperaturi sub 0oC Exemple:
Extrem inflamabil hidrogen, acetilena, eter etilic.
Foarte inflamabile: substantele si preparatele care pot sa se
incalzeasca si apoi sa se aprinda in contact cu aerul la temperatura
F ambianta, fara aport de energie; sau substantele si preparatele solide
care se pot aprinde cu usurinta dupa un scurt contact cu o sursa de
aprindere si care continua sa arda sau sa se consume si dupa
indepartarea sursei; sau substantele si preparatele lichide cu un punct
de aprindere foarte scazut; sau substantele si preparatele care in
contact cu apa sau cu aerul umed emana gaze foarte inflamabile in
Foarte inflamabil cantitati periculoase;

Exemple: acetona, alcool etilic.

Inflamabile - substantele si preparatele lichide cu un punct de
aprindere scazut;

Inflamabil Pot sa se aprinda sub actiunea unei surse de energie (flacara,

scanteie etc.)

Exemple: white-spirit.
E Explozive: substantele si preparatele solide, lichide, pastoase sau
gelatinoase, care pot sa reactioneze exoterm in absenta oxigenului din
atmosfera, producand imediat emisii de gaze, si care, in conditii de
proba determinate, detoneaza, produc o deflagratie rapida sau sub
efectul caldurii explodeaza cand sunt partial inchise; Pot exploda fie
 in prezenta unei flacari, fie prin lovire sau frecare.
Exploziv
Exemple: nitroglicerina.
O Oxidante: substantele si preparatele care in contact cu alte
substante, in special cu cele inflamabile, prezinta o reactie puternic
exoterma; Pot elibera oxigen, putand provoca sau intretine arderea
substantelor corozive.

Oxidant Exemple: clorati, acid azotic peste 70 %, peroxizi.

<<N Periculoase pentru mediul inconjurator - substantele si
preparatele care, introduse in mediul inconjurator, ar putea prezenta
sau prezinta un risc imediat ori intarziat pentru unul sau mai multe
componente ale mediului inconjurator; Intrand in mediu, poate
prezenta un pericol imediat sau in timp pentru mediul acvatic, sol,
atmosfera sau natura in general
Periculos pentru
mediul inconjurator Exemple: lindan

Concluzie:Toate aceste substante pot reprezenta factori de risc de accidentare si imbolnavire

profesionala, in conditiile in care ele sunt utilizate in procesul de munca drept mijloace de
munca sau, cel mai frecvent, ca obiecte ale muncii supuse unor manuiri, prelucrari, operatii de
transport etc.

Factori de risc de natura biologica

Agentii biologici se gasesc in multe sectoare industriale si de munca. Deoarece acestia rar
sunt vizibili, riscurile implicate nu sunt mereu apreciate. Astfel ca dispozitiile legale au ca
scop diminuarea riscului de a intra in contact cu agentii biologici.Agentii biologici
contaminanti sunt considerati agentii biologici (bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti) prezenti la
locurile de munca si care actioneaza asupra lucratorilor ca urmare a manipularii unor produse
patologice sau a unor materiale contaminante.Acesti agenti biologici se pot transmite in mod
direct de la bolnavii care primesc ingrijiri medicale, sau indirect, prin obiectele contaminate
cu produsele biologice (sange, urina, materii fecale) sau patologice (ex: puroi) provenite de la
bolnavi sau animale de laborator.In categoria agentilor biologici sunt incluse si culturile
celulare si endoparazitii umani care pot provoca infectie, alergie sau intoxicatie.

Microorganism = entitate microbiologica celulara sau nu, capabila sa se produca sau sa

transfere material genetic.
Exemple:Bacterii (tuberculoza,leptospiroza ),Virusi (hepatita, gripe, SIDA, turbare),Paraziti
(toxoplasmoze, echinococoze),Ciuperci (candidoze).

Agenti biologici care nu pot provoca

Clasa 1 Exemple: Escherichia coli K 12
imbolnavirea
Clasa 2 Agenti biologici care pot provoca Exista profilaxie si Exemple: virusul rujeolei, virusul
imbolnavirea si constituie un pericol pentru tratament eficace, hepatitei A
angajati. Propagarea in colectivitate nu este metode de prevenire
probabila. eficiente/ tratamente
 disponibile.
Agenti biologici care pot provoca
imbolnavirea grava si constituie un pericol Exista profilaxie si
Clasa 3 Exemple: virus HIV ; hepatita C
serios pentru angajati. Pot sa prezinte risc de tratament eficace.
propagare in colectivitate.
Agenti biologici care pot provoca
imbolnaviri grave si constituie un pericol Nu exista profilaxie si
Clasa 4 Exemple: virus Ebola
serios pentru angajati. Pot sa prezinte risc tratament eficace.
ridicat de propagare in colectivitate

Activitati
profesionale in care
exista contact cu
animale si/sau produse
de origine animala;

Activitati in serviciile de sanatate de toate tipurile inclusiv in unitatile de izolare si

examinare post mortem;

Activitati in laboratoare clinice, veterinare si de diagnostic, laboratoarele de

cercetare, inclusiv laboratoarele de microbiologie de diagnostic;

Agentii patologici pot

sa patrunda in organism
pe:
a) Cale

respiratorie: reprezinta calea cea mai probabila de infectare

microbiana. Intr-adevar, un numar mare de manopere, obisnuite in mediul
spitalicesc, produc aerosoli care pot fi infectiosi. Acestia sunt produsi la
manevrarea lichidelor, deschiderea fara precautie a flacoanelor vidate, improscari, schimbarea
asternutului bolnavilor, manipularea animalelor de laborator ( de ex. tuberculoza).
b) Cale digestiva: una din caile de contaminare pe cale digestiva este
pipetarea cu gura, in laboratoare. Frecvent se produc contaminari pe cale
digestiva datorita nerespectarii regulilor de igiena ( ex. de boli cu transmitere
digestiva: enterocolitele acute, hepatita virala A – „boli ale mainilor murdare”).
c)  Cale cutanata: trecerea microorganismelor prin piele se
poate face prin patrunderea accidentala (rani, intepaturi,
muscaturi) si apare destul de frecvent in cursul diferitelor activitati
medicale(tratamente stomatologice, spalarea instrumentarului, in cursul interventiilor
chirurgicale). Hepatitele acute virale de tip B sau C apar frecvent la chirurgi sau stomatologi.
d) Mucoasa conjunctivala: ochiul fiind foarte vascularizat reprezinta
o cale importanta de contaminare, mai ales prin improscare oculara (ex.
conjunctivite, infectii oculare, micoze oculare).
In cazul activitatii desfasurate in abatoare, pot aparea unele boli
denumite zoonoze, care fac parte din categoria bolilor profesionale (vezi
tabelul alaturat).
In timpul procesului de lucru, transmiterea agentilor biologici de la animale la om, se
poate face in diferite forme:
Prin folosirea mainilor murdare;
Prin improscare in ochi;
Prin ranire – taieturi, intepaturi;
Prin neprotejarea unei rani deja existenta;
Respirand particule fine in suspensie in aer (aerosoli).

Sursele de infectare, pot fi:animale,oameni,sol, apa,bolnav, simptomatic sau nu

purtator sanatos.

Pentru orice activitate care implica agenti biologici patogeni, angajatorul trebuie sa ia
urmatoarele masuri:
stabilirea unor reguli de securitate (interzicerea bautului, mancatului, fumatului, in locul in
care exista un risc de contaminare);
acordarea de echipament individual de protectie, depozitate intr-un loc special, dezinfectate si
verificate (daca este EIP de unica folosinta = deseu contaminat);
instalatii sanitare speciale: spalarea ochilor, antiseptice etc.
dispozitii speciale in cazul manipularii de esantioane de origine umana sau animala.
Agentii biologici pot cauza trei tipuri de boli:
Infectii cauzate de paraziti, virusi si bacterii
Alergii cauzate de expunerea la mucegai, praf organic (praful de faina), enzime.
Otravirea sau alte efecte toxice
Unii agenti biologici pot cauza cancer sau pot face rau fetusilor.

oboseala neuropsihica. Simptomele acesteia se concretizeaza in stari tensionate, incetosarea

privirii, usturimea ochilor, fuga sau stagnarea privirii (inertia perceptiva), ameteli, dureri de
cap. Gradul ei de intensitate poate fi evaluat obiectiv prin probe de atentie, de calcul, de
memorare etc.

4. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA

Mediul de munca este cea de-a patra componenta a sistemului de munca. Intreaga activitate
productiva se desfasoara in timp si spatiu, in cadrul unor conditii de mediu.

Mediul de munca include, pe de o parte, mediul fizic ambiant (conditiile de micro climat,
iluminat, zgomot, vibratii, radiatii, noxe chimice, presiunea mediului, factori biologici etc.),
iar pe de alta parte, mediul social (relatiile, atitudinile, interactiunile, moduri le de
comportament etc. care se stabilesc). Influenta conditiilor de mediu asupra celorlalte elemente
poate sa fie considerabila. Mai ales asupra executantului pot produce atat efecte fiziologice,
cat si psihologice, sub forma de vatamari sau stari patologice.
Factorii de risc proprii mediului fizic de munca

Tab. 2.4.

VALORILE TEMPERATURII DE CONFORT PENTRU DIFERITE ACTIVITATI

Temperatura ( °C )
Tipul activitatii
minima optima maxima
Munca de birou
Munca *) usoara in pozitie sezanda
Munca *) usoara in pozitie ortostatica
Munca *) grea
Munca *) foarte grea
*) Categoria de munca – usoara/grea – se stabileste in functie de consumul de energie, de
repartizarea efortului asupra maselor musculare si de gradul de solicitare statica a muschilor
Umiditatea relativa a aerului, la randul ei, poate afecta direct organismul uman. Scaderea
acesteia sub 30% produce uscarea mucoaselor oculare si respiratorii. Munca in aer uscat
sporeste riscul de imbolnavire, datorita scaderii capacitatii de aparare a organismului fata de
flora microbiana din aer.
Cresterea umiditatii relative peste 70% devine daunatoare prin impiedicarea eliminarii
normale a transpiratiei, perturband procesul de termoreglare.
Viteza curentilor de aer are o influenta deosebita asupra starii de confort termic; la aceeasi
temperatura, in functie de viteza lor, curentii de aer pot provoca disconfort, iar la depasirea
anumitor limite, perturba termoreglarea.
In conditii de lucru in pozitie sezanda, viteza curentului de aer nu trebuie sa depaseasca 0,3
m/s in sezonul rece, respectiv 0,6 m/s in sezonul cald; pentru pozitia ortostatica, valoarea
maxima pentru sezonul cald este de 1,5 m/s.Unitatea de masura a zgomotului este decibelul
(dB).O modificare a nivelului zgomotului cu 1dB poate fi detectata de urechea umana. O
dublare a tariei zgomotului determina o crestere a nivelului cu 6dB, in timp ce o scadere cu
6dB semnifica o injumatatire a intensitatii sonore.Un alt parametru important, mai ales atunci
cand actiunea zgomotului constituie un factor de risc, este durata zgomotului.

Functie de durata sau de variatia in timp, pot fi distinse mai multe categorii de
zgomote:zgomot impulsiv,zgomot stabil,zgomot fluctuant,zgomot intermitent

https://www.creeaza.com