I Alegeti raspunsurile corecte

1. Sintagma relatii publice a fost folosita pentru prima data în acceptiunea sa moderna în
anul…
a. 1879,
b. 1897,
c. 1869.

2. Cel care a formulat criteriile necesare definirii opiniei publice a fost:

a. C. W. Mills,
b. Floyd H. Allport,
c. Daniel Derivery.

3. NoNiunea de nexus a fost propusa de....

a. F. Jefkins,
b. M. L. Rouquette,
c. S. Moscovici.

4. Dupa parerea lui A. Palmonari si W. Doise sunt generatoarele proceselor simbolice ce

intervin în raporturile sociale...
a. relatiile publice,
b. reprezentarile sociale,
c. publicurile prioritare.

5. „RelaNiile publice reprezinta funcNia de management care identifica, stabileste si

menNine relaNii reciproc benefice între organizaNii si diferite tipuri de public de care
depinde succesul sau esecul acestora.” Aceata definiNie îi aparNine lui….
a. R. Harlow,
b. S. M. Cutlip,
c. F. Jefkins.

6. Considera publicul „o formaNie spiritualizata”, grupul „social al viitorului”

a. G. Tarde,
b. G. Le Bon,
c. V. Sedman.

7. Conform metodei informale de cercetare indicele PVI, impactul publicului asupra

organizaNiei este:
a. suma dintre potentialul de influenta al organizatiei si valoarea normala a
comportamentului,
b. produsul dintre potentialul de influenta al organizatiei si valoarea normala a
comportamentului,
c. suma dintre potentialul de influenta al organizatiei si vulnerabilitatea organizatiei fata
de acel public,
d. produsul dintre potentialul de influenta al organizatiei si vulnerabilitatea organizatiei
fata de acel public.

8. Irwin Ross susNine ca „cel mai influent ideolog al relaNiilor publice” este: …
a. L. Bernays,
b. Ivy Lee,
c. Dorman Eaton.

9. În concepNia lui Leonard W. Doob, atitudinea care se exteriorizeaza numai pentru

asigurarea securitaNii membrilor grupului formeaza: …,
a. L. Bernays
b. Ivy Lee,
c. Dorman Eaton.

10. Comunicat care nu este destinata publicarii, ci folosirii ca element de referinNa de

catre jurnalistii care nu cunosc prea bine organizaNia respectiva, situaNia sau evenimentul
care face obiectul celorlalte tipuri de communicate…
a. comunicatul „d’arriere plan”
b. comunicatul statistic
c. erata.

11. Considera ca zvonurile reprezinta „cel mai vechi mijloc de comunicare în masa” :...
a. S. Moscovici,
b. G. Le Bon ,
c. J. N. Kapferer.

12. Serge Moscovici lanseaza un concept aproape nou care vizeaza pluritatea, diversitatea
reprezentarilor pe baza carora se organizeaza raporturile simbolice în societaNile
moderne:...
a. reprezentarile colective,
b. reprezentarile sociale,
c. relatiille publice,
d. valorile sociale.

13. Comunicarea „a devenit un concept universal si atotcuprinzator pentru ca totul

comunica”, afirmaNia îi aparNine lui...
a. Sultana Craia,
b. Ioan Dragan,
c. Carl Larson.

14. Stil aplicabil atunci când conflictul este neînsemnat sau când oponentul este foarte
puternic si ostil, iar ocolirea conflictului poate fi un raspuns înNelept:
a. îndatoritor,
b. concesiv,
c. ocolitor,
d. colaborativ.

15. TranziNia fina de la întrebarea care se pune, în timpul unui interviu, catre mesajele ce
se doresc a fi transmise se numeste …
a. abilitate,
b. accentuare,
c. glisare,
d. ordonare a ideilor.

16. Considera opiniile publice drept “agregat al opiniilor individuale, când uniforme, când
contradictorii ale barbaNilor si femeilor care formeaza societatea sau anumite grupuri ale
societaNii”…
a. Ed. L. Bernays,
b. G. Le Bon,
c. G. Tarde,
d. S Buzarnescu.

17. Totalitatea atitudinilor membrilor unui grup faNa de o problema reprezinta..

a. comportamentul public,
b. valorile publice,
c. reprezentarile sociale,
d. opinia publica.

18. Unii autori considera ca sintagma relaNii publice a fost lansata de:...
a. Ivy Lee,
b. Judy VanSlyke Turk,
c. Thomas Jefferson.

19. In secolul al XVI-lea este înfiinNata o “instituNie” care îi instruia pe preoNi în

propavaduirea credinNei” …
a. Colegiul de promovare a Cailor Ferate,
b. Colegiul de al Papei Grigorius al XV-lea,
c. Colegiul de Propaganda al Papai Constantin al XV-lea.

20. DefiniNia conceputa de R. Harlow se apropie foarte mult de cea propusa de…
a. S. M. Cutlip, F. Jefkins,
b. Ding Newson, Alan Scott ,
c. Eaton, Th. Jefferson.

21. Ideile-sursa, ideile primare, imaginile arhetipale despre structura si geneza lumii, care
influenNeaza atât cunoasterea comuna, cunoasterea stiinNifica cât si nasterea
reprezentarilor sociale poarta numele de....
a. nexus-uri,
b. reprezentari sociale,
c. thêmata,
d. nod central.

22. În funcNie de comportamentul organizaNional putem vorbi de publicuri...

a. publicuri apatice,
b. publicuri latente,
c. publicuri traditionale.

23. Aplicarea Coeficientului de RelaNii Publice pentru studierea publicului presupune

folosirea unei liste cu … de întrebari,
a. 20 de întrebari,
b. 40 de întrebari,
c. 50 de întrebari.

24. Dezvolta structura procesului de comunicare, adaugându-i trei componente: cod,

canal, referent:
a. K. Buhler,
b. R. Jakobson,
c. G.W.Noomen.

25. Este percepNia proprie pe care individul sau grupul o crede ca fiind existenta în
exterior:...
a. imaginea perceputa,
b. imaginea dorita,
c. imaginea presupusa.
26. În realizarea unui interviu, în funcNie de scop, se poate vorbi despre întrebaride ….
a. de motivatie,
b. factuale,
c. de opinie.

27. Metoda de recunoastere a manipularii care consta în induce sentimentului ca are

posibilitatea de a alege dintre mai multe variante în cunostinNa de cauza si în mod
liber...:.
a. identificarea discontinuitatilor,
b. observarea normalitatii aparente ,
c. jocul de-a „alegerea”,
d. identificarea competentei aparente.

28. Prin noNiunea de nexus se face referire la …

a. mobilizarea colectiva,
b. la un model de analiza a publicului din perspectiva relatiilor publice,
c. publicul prioritar.

29. A identificat urmatoarele categorii de public: mass-media, membrii/angajaNii,

comunitatea, guvernul, investitorii, consumatorii, publicul internaNional si publicurile
speciale:
a. Otto Lerbinger,
b. R. W. Muller,
c. J. A. Hendrix,
d. R. Walton.

30. Fenomen social care presupune transmiterea rapida, la nivelul mulNimilor de oameni,
a emoNiilor si a manifestarilor de comportament:
a. manipulare,
b. dezinformare,
c. intoxicare,
d. contagiune,
e. averaging.

31. Ch. R. Wright prezinta funcNiile media în raport cu societatea, individul si

subgrupurile. Astfel, la nivelul societaNii, el distinge trei funcNii:...
a. de control social,
b. functia instrumentala,
c. de divertisment.

32. Profesor de la Universitatea Stanford care propune câteva metode de recunoastere a

manipularilor:
a. Ph. Zimbardo,
b. S. Moscovici,
c. R. W. Muller,
d. R. Walton.

33. Tehnica folosita în timpul negocierii în situaNia în care a treia parte nu are puterea de
a impune participarea…
a. medierii,
b. arbitrajului,
c. inchizitoriala.

34. Sistemul central al reprezentarilor sociale îndeplineste urmatoarea funcNie:

a. determina organizarea sa,
b. permite adaptarea la realitatea coconcreta,
c. permite diferentierea continuturilor.

35. Tehnica amorsarii, tehnica întâlnita în procesul manipularii, este cunoscuta si sub
numele de tehnica...
a. „usa-în-nas”,
b. „piciorul-în-usa”,
c. low-ball .

36. Considera ca publicul este „o variabila parNial controlabila în toate ecuaNiile cu

amplitudine si impact semnificativ asupra asupra spaNiului social global”:
a. G. Le Bon,
b. G. Tarde,
c. S. Buzarnescu,
d. V. Sedman.

37. Concept care numeste un gen de comportament asteptat de la un anumit individ în

raport de poziNia pe care o ocupa în grup sau în organizaNie.
a) statut,
b) status,
c) rol,
d) funcNie.

38. Strategie adoptata în speranNa evitarii unei înfrângeri în situaNiile conflictuale:

a. Abandonul,
b. Victorie – victorie,
c. Victorie – esec,
d. Reprimarea.

39. Teoria conflictului cultural-normativ a fost dezvoltata de:

a. R. K. Merton,
b. W.Noomen ,
c. W. Muller

40. D. W. Guth si C. Marsh considera ca din perspectiva relaNiilor publice sunt relevante
urmatoarele publicuri…
a. publicuri primare,
b. publicuri interne,
c. publicurile tuturor problemelor.

41. AcNiune subversiva deliberata, care presupune individualizarea „Nintei”, precum si

disimularea sursei si a scopurilor reale printr-o reprezentare deformata sau tendenNioasa a
realitaNii...
a. dezinformare,
b. intoxicare,
c. manipulare.

42. Se considera ca conflictul este determinat de lipsa înNelegerii si a disfuncNionalitaNilor

din procesul de comunicare din perspectiva…:
a. unitara,
b. functionala,
c. disfunctionala.

43. Tehnica comportamentala de manipulare care consta în emiterea în totala libertate a

unui act puNin costisitor (în aparenNa anodin si deci dificil de refuzat) care conduce la
adoptarea unui comportament mult mai costisitor (pe care manipulatorul îl avea în vedere
de la început):
a. amorsarii,
b. „usa-în-nas”,
c. „piciorul-în-usa”.

44. “Imaginile din oglinda” constituie: a) tehnica de manipulare, b) tehnica de

dezinformare, c) o forma de manifestare a percepNiilor gresite, d) tehnica de persuasiune.

a. tehnica de manipulare,
b. tehnica de dezinformare,
c. o forma de manifestare a perceptiilor gresite,
d. tehnica de persuasiune.

45. Sintetizând multitudinea de cauze care conduc la declansarea conflictului s-a propus
un model ce cuprinde patru tipuri de interferenNe. InterferenNe care apar în masura în
care diferite organizaNii depind unele de altele în ceea ce priveste resursele sau realizarea
propriilor obiective sunt.
a. departamentale ,
b. organizationale,
c. culturale,
d. de nivel.

46. Din perspectiva nexs-urilor, la baza mobilizarii colective se afla un comportament:

- b.comportament afectiv

47. Perspectiva asupra conflictului care porneste de la concepNia antagonismului dintre

clase ca urmare a modului de distribuire a puterii în societate:
- b.perspectiva radicala

48. Regula care se aplica comunicarii si care vizeaza adecvarea mesajului vehiculat de
vorbitor scopului comunicarii.
- d.regula relatiei

49. Paradigma referitoare la conflict care susNine ca valabilitatea conflictelor este data de
intensitatea si violenNa lor.
- paradigma pluralismului conflictelor sociale

50. Element premergator reprezentarilor sociale, în viziunea lui J.-M. Seca .....
- c.nexusurile

True / False

1. Din punct de vedere al esenNei lor, conflictele se pot împarNi în doua categorii:
conflicte esenNiale -de substanNa si conflicte afective.
A

2. In situaNiile de criza conferinNele de presa se organizeaza fara nici o pregatire

prealabila.
A
3. Cel care a formulat criteriile necesare definirii opiniei publice a fost Floyd H. Allport.
F

4. Unele definiNii acordate relaNiilor publice sunt alcatuite pe baza identificarii rolurilor
pe care le au practicienii de relaNii publice
A

5. Publicurile prioritare nu pot fi descrise nominal.

F

6. Conceptele comune, de la care se porneste în definirea relaNiilor publice sunt:

deliberare, planificare, performanNa, interes public, comunicarea în doua sensuri, funcNie
manageriala.
A

7. Reprezentarile sociale sunt supuse permanent dezbaterii publice, suporta ajustari,

reevaluari, contradicNii.
A

8. D. Pop este unul dintre autorii care surprinde sinonimia eronata dintre relaNiile publice
si marketing.
A

9. Conflictul de rol se poate rezolva si prin inovaNie.

A

10. Analiza conflictului presupune identificarea si împarNirea acestuia pe componente,

denumirea lor, realizarea unei harNi a conflictului care permite înNelegerea dinamicii
acestuia si alegerea metodelor de control efectiv.
A

11. Adunarea Mondiala a RelaNiilor Publice tinuta în Mexico City în anul 1878 a adoptat
urmatoarea definiNie „Practica relatiilor publice este arta si stiinNa sociala de a analiza
tendinNe, de a prezice consecinNele lor, de a sfatui lideri de organizaNii, de a introduce
programe planificate de acNiune care servesc atât interesul organizaNiei, cât si al
publicului” .
F

12. Unul dintre pionierii educaNiei pe teme de relaNii publice, S. M. Cutlip, în anul 1976 a
sintetizat 476 de definiNii din tot atâtea surse.
F

13. Nexus-urile sunt entitaNi cognitive complexe, conexate puternic la practicile, ideologia
si elementele contextuale.
F

14. S. Cutlip si G. Broom susNin în a cincea ediNie a carNii Effective public relations, ca
relaNiile publice reprezinta „efortul programat de influenNare a opiniei prin realizari
responsabile si acceptate social, pe baza unei comunicari reciproce satisfacatoare”.
A

15. Tehnica medierii este folosita în situaNia în care a treia parte are puterea de a impune
participarea
F

16. Indicele PVI este o metoda informala de ierarhizare a publicurilor.

A

17. Prin averaging (medie) se înNelege efectul care postuleaza ca, în cazul interacNiunilor
intragrupale, oamenii se straduiesc, din proprie iniNiativa, sa-si apropie punctele de
vedere îndreptându-le catre cel mai neutru si mai frecvent punct de vedere asupra caruia
se asteapta un eventual acord deoarece membrii grupului îsi fac concesii reciproce pentru
ca nu au nici un motiv ca sa fie divergenNi.
F

18. ActivitaNile de advertising acNioneaza întotdeauna bilateral atât în direcNia publicului,

cât si spre interiorul organizaNiei, urmarind sa câstige simpatia publicului.
F

19. Pentru E. Durkheim o reprezentare devine sociala în condiNiile în care genereaza

apariNia unei atitudini, a unui comportament, a unei orientari a comunicaNiilor sociale.
F

20. Glisarea reprezinta tranziNia fina de la întrebarea care se pune catre mesajele ce se
doresc a fi transmise.
A

21. In jurul sistemului periferic al reprezentarilor sociale se se focalizeaza celelalte

elemente.
F
22. Activitatea de advertising are o baza economica, spre deosebire de relaNiile publice
care au o baza sociala.
A

23. În categoria tehnicilor de studiu calitative se înscrie si jurnalele.

A

24. Strategiile de tip ST încearca sa reduca atât punctele slabe ale organizaNiei, cât si
ameninNarile din mediul extern.
F

25. Un grup poate fi manipulat atât cu ajutorul strategiilor specifice, cât si exploatând
diversele conjuncturi favorabile ce pot apare în timpul procesului interacNional.
A

26. Analizând obiectivele, unei campanii de relaNii publice, C. Cossete prezinta doua mari
grupe: obiectivele de producNie (output) si obiectivele de impact, care pot fi
informaNionale, atitudinale si comportamentale.
F

27. Aplicând instrumentul de masurare a publicurilor numit Coeficientului de RelaNii

Publice, specialistul în relaNii publice trebuie sa dea dovada de empatie faNa de fiecare
dintre ele.
A

28. Panelurile sunt tehnici de cercetare cantitative

F

29. Stimulii care pot forma si modifica atitudini prin intermediul strategiilor persuasive de
manipulare sunt cei verbali, nonverbali si subliminali.
A

30. Mesajele subliminale vizeaza constientul individului, ele fiind transmise fie sub pragul
senzorial minimal, fie sub pragul temporal de expunere minimal.
F

31. AdepNiui perspectivei radicale considera conflictul organizaNional drept o reflectare a

conflictului de clasa la nivel social.
A

32. Numarul tonurilor folosite în elaborarea unui mesaj vizual nu trebuie sa fie mai mare
de opt, iar diferenNele de tonalitaNi trebuie sa permita reNinerea usoara a detaliilor si
înNelegerea mesajului.
A

33. Acoperirea lipsei sau insuficienNei unei informaNii, nu poate fi depasita prin
organizarea unui eveniment special.
F

34. In raport cu opinia publica, mass-media îndeplineste funcNia de de mediere a unor

decizii, opinii.
A

35. Aplecându-se asupra termenului de informaNie, J.J.Van Cuilenburg si colaboratorii sai

prezinta informaNia ca pe o combinaNie de semnale, simboluri largindu-i sfera de
cuprindere.
A

36. Sub umbrela sintagmei relaNii publice se desfasoara numeroase activitaNi: conceperea,
scrierea si editarea mesajelor, facilitarea fluxului comunicaNional atât la nivelul
organizaNiei, cât si înafara sa; stabilirea si menNinerea unei permanente legaturi cu
reprezentanNii presei, ai comunitaNii, ai lumii politice, culturale, economice etc.;
soluNionarea în instanNa a conflictelor de munca, organizarea de evenimente speciale,
cercetarea publicului;
F

37. Tactica ignoranNei se înscrie în doctrina de negociere „ultima sansa,” conform careia
specialistul în relaNii publice/negociatorul are câstig de cauza daca lasa impresia ca
hotarârea lui este neschimbata si constituie ultima sansa a adversarului de a evita esecul.
A

38. Unele definiNii ale relaNiilor publice sunt alcatuite pe baza identificarii rolurilor pe
care le au practicienii de relaNii publice.
A

39. AcNiunile specialistilor în relaNii publice angajeaza numeroase implicaNii de natura

juridica dintre care un grad de relevanNa îl au cele privind dreptul la informare, calomnia
si defaimarea, drepturile angajaNilor, proprietatea ideilor, copyright-ul, dar si altele.
A

40. R.K. Merton si P.F. Lazarsfeld releva complexitatea funcNionalitaNii mass-media

definind ca principale doua funcNii: funcNia care confera statut social si funcNia de
stratificare a normelor sociale.
F

41. Comunicatul politic are ca scop câstigarea unor avantaje politice si a unei imagini
favorabile pentru o anumita persoana sau organizaNie.
A

42. Cercetatorul S.D. Lalinski a descris strategia „jujitsu” pentru persoanele de tipul „nu
am” si diferite tactici de harNuire si încurcare a acestora din urma în propria lor
birocraNie, obligându-i sa se alinieze la propriile reguli si strategii, asertate oficial.
F

43. RezistenNa la manipulare este favorizata si de cererea de cât mai multe detalii,
explicaNii sau dovezi pentru necesitatea adoptarii comportamentului vizat de manipulator
deoarece determina luarea unei decizii raNionale nefavorizând în acest caz perseverarea
într-o decizie iniNiala nefondata.
A

44. Dezinformarea nu poate fi folosita pentru discreditarea unor personalitaNi.

F

45. Zvonul poate circula „în absenNa, în paralel sau în contra informaNiilor (stirilor)
transmise prin mijloace oficiale de informare având un caracter tendenNios, ambiguu si
neverificabil (greu verificabil) într-un interval de timp scurt”.
A

46. Strategiile persuasive de manipulare acNioneaza de regula pentru schimbarea

comportamentelor prin intermediul sugestiilor.
F

47. Termenul de persuasiune se centreaza pe argumentare si este de foarte multe ori

analizat ca relaNie de comunicare
A

48. Prin „efectul de îngheN” S. Moscovici se refera la procesul de aderare a unui individ la
o decizie luata.
F

49. Perspectiva interacNionista considera necesara menNinerea unui anumit nivel al

conflictului.
A
50. Putem considera conflictul ca fiind un fenomen inevitabil, fapt ce releva ca fiecare
organizaNie îsi are propriul nivel de conflict optim care poate fi pus în corelaNie cu
performanNa pozitiva.
A

51. InconsistenNa dintre comportamentul practicat si comportamentul asteptat poate da

nastere conflictelor de personalitate.
F

52. Ambiguitate de rol apare în situaNia în care unei personae i se atribuie roluri diferite,
cu o varietate mare de asteptari.
F

53. Una din cauzele destul de generale care duce la declansarea conflictului o constituie
lipsa de comunicare, în legatura cu ceea ce se întâmpla sau comunicarea defectuoasa între
parNi.
A

54. Utilizarea pluralului „publicuri” reflecta pluritatea opNiunilor valorice care genereaza
apariNia segmentelor de opinie diferite în rapor cu diversitatea lumii contemporane.
A

55. Din perspectiva relaNiilor publice, opinia publica este prezentata ca o realitate
polimorfa.
A

RASPUNSURI

I.
1-b; 2-a; 3-b; 4-b; 5-a; 6-a; 7-c; 8-a; 9-c; 10-a; 11-c; 12-b; 13-b; 14-c; 15-c; 16-a; 17-d; 18-
c; 19-b;
20-a; 21-c; 22-a; 23-b; 24-b; 25-c; 26-b; 27-c; 28-a; 29-c; 30-d; 31-b; 32-a; 33-a; 34-a; 35-
c; 36-c;
37-c; 38-c; 39-a; 40-a; 41-a; 42-a; 43-c; 44-c; 45-b; 46-b; 47-b; 48-d; 49-a; 50-c.
II.
1-A; 2-A; 3-F; 4-A; 5-F; 6-A; 7-A; 8-A; 9-A; 10-A; 11-F; 12-F; 13-F; 14-A; 15-F; 16-A; 17A;
18-F; 19-F; 20-A; 21-F; 22-A; 23-A; 24-F; 25-A; 26-F; 27-A ; 28-F; 29-A; 30-F ; 31-A; 32A;
33-F; 34-A; 35-A; 36-F; 37-A; 38-A; 39-A; 40-F; 41-A; 42-F; 43-A; 44-F; 45-A; 46-F;
47-A; 48-F; 49-A; 50-A; 51-F; 52-F; 53-A; 54-A; 55-A.;
8