CAPITOLUL 1

PROIECTORI ÎN SPAŢII HILBERT

Se presupune că < ·, · > este un produs scalar pe H (K−SV) şi || · || notează
norma definită pe H de acest produs scalar.

1.1. Caracterizarea variaţională a proiecţiei

Teorema 1.1.1 (Caracterizarea variaţională a proiecţiei). Fie C ⊂ H nevidă,
convexă şi a ∈ H. Pentru aC ∈ C următoarele afirmaţii sunt echivalente:
(i). Pentru orice x ∈ C, ||a − aC || ≤ ||a − x||.
(ii). Pentru orice x ∈ C, Re < a − aC , x − aC >≤ 0.
(iii). Pentru orice x ∈ C, Re < a − x, aC − x >≥ 0.
În plus, dacă aC ∈ C are una din proprietăţile anterioare, el este singurul
vector din C care ı̂ndeplineşte condiţiile din enunţ.

1.2. Teorema proiecţiei

(H, < ·, · >) este presupus spaţiu Hilbert (i.e. (H, || · ||) este spaţiu Banach).
Teorema 1.2.1 (Teorema de existenţă a vectorului de normă minimă). Pentru
oricare C ⊂ H nevidă, convexă şi ı̂nchisă, există un singur x0 ∈ C astfel ı̂ncât:
||x0 || = inf{||x|| : x ∈ C}.
Din 1.1.1 şi 1.2.1 rezultă
Corolarul 1.2.2 (Teorema proiecţiei). În condiţiile teoremei precedente, pen-
tru oricare a ∈ H există şi este unic aC ∈ C având proprietăţile.
(P1). Pentru orice x ∈ C, ||a − aC || ≤ ||a − x||.
(P2). Pentru orice x ∈ C, Re < a − aC , x − aC >≤ 0.
(P3). Pentru orice x ∈ C, Re < a − x, aC − x >≥ 0.
Observaţia 1.2.3. Fie (H, < ·, · >) spaţiu prehilbertian Hausdorff şi C ⊂ H
nevidă, convexă şi completă. Atunci:
(i). Există un unic vector a0 ∈ C cu proprietatea ||a0 || = inf{||x|| : x ∈ C}.
(ii). Pentru orice a ∈ H, există un unic vector aC ∈ C ı̂ndeplinind proprietăţile
(P1), (P2) şi (P3).

1.3. Proiectori
Definiţia 1.3.1. Pentru C ⊂ H nevidă, convexă şi ı̂nchisă se defineşte:
PC : H → C, PC x := xC ,
unde xC este vectorul găsit ı̂n 1.2.2 pentru x ∈ H.
Pentru fiecare x ∈ H, vectorul xC = PC x se numeşte proiecţia lui x pe C, iar
PC proiecţia (lui H) pe C.
Observaţia 1.3.2. Conform celor de mai sus rezultă:
(i). Pentru orice x ∈ H, pentru oricare c ∈ C rezultă:
(P1). ||x − PC x|| ≤ ||x − c||.
(P2). Re < x − PC x, c − PC x >≤ 0.
1
2 1. PROIECTORI ÎN SPAŢII HILBERT

(P3). Re < x − c, PC x − c >≥ 0.

(ii). Pentru orice c ∈ C, PC c = c.
Propoziţia 1.3.3. În condiţiile Definiţiei 1.3.1 se obţin următoarele afirmaţii.
(i). Pentru orice x, y ∈ H, ||PC x − PC y|| ≤ ||x − y||.
(ii). PC ◦ PC = PC .
Propoziţia 1.3.4. Fie E ⊂ H K-subspaţiu vectorial ı̂nchis. Atunci sunt
ı̂ndeplinite următoarele proprietăţi.
(i). Pentru orice x ∈ H, x − PE x ∈ E ⊥ .
(ii). Pentru orice x ∈ H, există şi sunt unici vectorii x1 , x2 ∈ H astfel ı̂ncât
x1 ∈ E, x2 ∈ E ⊥ , x = x1 + x2 .
Corolarul 1.3.5. Se consideră E ⊂ H K-subspaţiu vectorial.
(i). Au loc relaţiile E ⊥⊥ = (E ⊥ )⊥ = E.
(ii). Următoarele afirmaţii sunt echivalente:
(a). E ⊥ = {0H }. (b). E este dens ı̂n H.
Corolarul 1.3.6. Pentru E ⊂ H K-subspaţiu vectorial ı̂nchis, nenul sunt
adevărate următoarele afirmaţii. (i). PE ∈ B(H, E) şi ||PE || = 1. (ii). PE este
autoadjunct (adică, pentru oricare x, y ∈ H, < PE x, y >=< x, PE y >).
Teorema 1.3.7. Dacă P : H → H are proprietăţile
∀x, y ∈ H, < P x, y >=< x, P y > şi P 2 = P,
atunci sunt adevărate următoarele afirmaţii (i). Operatorul P este liniar şi mărginit.
(ii). Există un unic E K-subspaţiu vectorial ı̂nchis al lui H cu P = PE .