Conf.univ.dr.

HORIA DOROBANŢU

CONTABILITATE GENERALĂ
NOTE DE CURS

2018

CUPRINS
1
IINTRODUCERE 3
PARTEA I – a
Tema 1: Contabilitate – scop şi funcţii. Contabilitatea şi sistemul 5
informatic managerial
Tema 2: Instrumente, tehnici şi procedee ale metodei contabile 27
folosite în sistemul de analiză economică ca punct de
sprijin în optimizareamanagementului micro şi
macroeconomic
Tema 3: Documentaţia, evaluarea şi inventarierea ca procedee ale 51
metodei contabilităţii
Tema 4: Lucrările contabile de sinteză a exerciţiului: 63
SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE (S.F.A.)
Tema 5: Informaţia financiar contabilă – resursă şi vector al 99
managementului performant al firmei

PARTEA a II - a
Tema 6: Contabilitatea operaţiunilor economoco financiare privind 114
constituirea – fuziunea – divizarea şi dizolvarea firmei
Tema 7: Contabilitatea activelor imobilizate 128
Tema 8: Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie 135
(activelor circulante)
Tema 9: Contabilitatea cu terţii şi a trezoreriei 146
Tema 10: Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatelor 158
firmei
Tema 11: Contabilitatea fiscalităţii firmei 172
ANEXĂ: Planul de conturi general 180
BIBLIOGRAFIE 194

INTRODUCERE
2
 Prezentele note de curs la disciplina Contabilitate generală se adresează
studenţilor de la facultatea de Drept, deci viitorilor jurişti care vor activa pe piaţa
muncii în cele mai diverse profesii publice şi/sau private: judecători, notari,
consilieri juridici sau secretari la Consilii Populare, administratori, manageri,
experţi şi executori judecătoreşti, mediatori, arbitrii, întreprinzători, etc.

Toţi aceşti salariaţi şi/sau proprietari (acţionari, investitori) sunt obligaţi

prin interesele proprii, nu numai prin natura locului de muncă, să cunoască şi să
interpreteze conceptele economice şi mai ales pe cele financiar-contabile ale
operatorilor economici. Ei trebuie să posede cunoştinţe generale de contabilitate.
Cunoştinţe de contabilitate aprofundate sunt obligaţi să aibe licenţiaţii cu
specialitatea finanţe-contabilitate şi informatică de gestiune, profesionişti
precum: expertul contabil, auditorul financiar, consultantul fiscal, ş.a. Juristul
este obligat să aprecieze – interpreteze – evalueze rapoartele de expertiză,
indicatorii de sinteză contabilă ai firmei, astfel încât, alături de manageri,
economişti, ingineri şi alţi decidenţi publici şi privaţi să decidă optim şi oportun.
În foarte multe probleme economice vitale, juriştii sunt puşi în situaţia de a
decide în variate probleme economice şi/sau cu suport financiar contabil.

Prezentul curs şi-a propus să trezească interesul juriştilor (prezenţi şi

viitori) faţă de contabilitatea fenomenelor şi procceselor economice, inclusiv să
argumenteze primatul economicului faţă de juridic.

Acest curs fiind la prima ediţie este posibil să cuprindă şi probleme

abordate/rezolvate în altă manieră decât alţi autori, sau chiar să nu trateze
(exhaustiv) unele probleme. Autorul este conştient de îmbunătăţirile ce pot fi
aduse cursului, mulţumind anticipat pentru criticile şi propunerile formulate,
inclusiv profesorilor şi specialiştilor pentru lucrările care au constituit sursă

3
bibliografică de inspiraţie (toate lucrările semnalate fiind de un real folos şi de o
ţinută profesională deosebită).

Autorul, nov. 2018

Tema nr. 1
Contabilitate – scop şi funcţii

4
 Contabilitatea şi sistemul informatic managerial

1. Termenul de contabilitate se poate defini din multiple puncte de

vedere:

a). Ca activitate practică de ţinere a evidenţei economico financiară a

proceselor tehnico-organizatorice din interiorul şi exteriorul unui agent
economic:

Contabilitatea financiară

Mediul intern al firmei “Producţie”

intrări ieşiri Clienţi
bunuri şi servicii
achiziţii contabilitate de gestiune

Terţi Stat

Alte firme Investitori

Mediu extern

b). Ca sistem organizat, logic, coerent, legal, de evidenţă, măsurare –

evaluare – inventariere, interpretare şi comunicare a proceselor tehnico
economice şi juridice desfăşurate în şi între firme (operatori economici, societăţi
comerciale, O.N.G., fundaţii, ş.a.) şi punerea la dispoziţia celor interesaţi, într-
un limbaj de specialitate, a unor date, informaţii legate de averea (patrimoniu)
firmei şi mişcarea acesteia în conformitate cu natura operaţiilor economico
juridice şi în respectul faţă de lege.

2. Beneficiarii informaţiilor contabile de specialitate pot fi :

a). beneficiarii interni firmei:

5
 - acţionarii
- proprietarul
- A.G.A.
- salariaţii
- sindicatele

b). beneficiarii externi firmei:

- parteneri reali şi potenţiali

- populaţia – viitorii acţionari, parteneri
- statul – D.G.F.P., comunităţile locale, M.A.I.A. (primăriile), M.F.P.
(taxe şi impozite), M.M.P.S. (şomaj, salarizare).

3. Obiectivul ţintă al contabilităţii constă în a pune la dispoziţia

practicienilor (contabili autorizaţi, experţi contabili, auditori, ş.a.) un set de
norme , principii tehnice , instrumente, etc., care să contribuie la rezolvarea cât
mai eficientă a problemelor de management al tuturor operatorilor economici,
conform legislaţiei contabile (indiferent dacă sunt persoane juridice publice
şi/sau private). Contabilitatea ca practică şi ca metodologie ştiinţifică a evoluat
şi s-a perfecţionat în mod constant, de la sistemul monoist - organizarea
contabilităţii într-un singur flux: capital – aprovizionare – producţie – vânzare,
la sistemul de contabilitate dualist, cu dublu circuit: organizarea contabilităţii
pentru cele două fluxuri - intern al firmei pentru desfăşurarea activităţilor sale,
inclusiv rentabilitatea pe acţiuni şi extern, generat de relaţiile financiare ale
firmei cu mediul extern.

Cele două direcţii de dezvoltare a contabilităţii firmei:

6
 - contabilitatea de gestiune, centrată pe funcţiile interne ale firmei, cu
obiective de cuantificare a rezultatelor activităţii de producţie a firmei:
costuri totale vs.venituri => profit sau pierderi

- contabilitatea financiară, centrată pe funcţiile externe ale firmei, cu

obiective axate pe modificarea patrimoniului firmei în urma relaţiilor cu terţii
privaţi şi publici.

Aceste două direcţii de dezvoltare a contabilităţii firmei nu sunt

contradictorii şi nu se exclud reciproc, dimpotrivă, se completează una pe
cealaltă alcătuind un întreg. De altfel, nu se poate concepe contabilitatea
financiară în lipsa unei contabilităţi de gestiune. Două argumente care fac
dovada legăturii dintre cele două segmente ale contabilităţii:

a) impozitele şi taxele plătite (ţinute de contabilitatea financiară) de o

firmă în favoarea statului sunt în strânsă legătură cu rezultatele obţinute şi
înregistrarte/consemnate în contabilitatea de gestiune;

b) nivelul producţiei interne consemnat de contabilitatea de gestiune este

reflectat în contul de profit şi pierdere, indicator şi parte a situaţiei financiare
anuale a firmei.

4. Doctrina de specialitate evidenţiază următoarele funcţii pentru

cele două direcţii de dezvoltare ale contabilităţii moderne:

a) Pentru contabilitatea financiară:

1) funcţia de înregistrare a tuturor tranzacţiilor firmei în vederea

conoaşterii periodice a patrimoniului şi a rezultatelor economice ale fiecărui
operator economic;

7
 2) funcţia tehnică de verificare a relaţiilor economico financiare între
firme şi de constituire de probe juridice şi fiscale;

3) funcţia de instrument de management al firmei (nivelul

microeconomic) dar şi de nivel macroeconomic;

4) funcţia de furnizor de informaţii pentru analize economico sociale

diverse.

b) Pentru contabilitatea de gestiune:

1) funcţia de cuantificare a costurilor pe produse, lucrări, servicii, unităţi

operative;

2) funcţia de determinare a rezultatelor analitice pe: produse, lucrări,

servicii, activităţi, unităţi operative, etc.;

3) funcţia de furnizare de informaţii destinate: elaborării bussines plan,

previziunii diferiţilor indicatori, măsurării performanţelor interne.

5. Obiectivul contabilităţii – ca practică, metodologie ştiinţifică şi

disciplină de învăţământ– constă în evidenţa din punct de vedere static şi
dinamic a patrimoniului firmelor şi instituţiilor publice şi private.

În literatura de specialitate s-au exprimat diferite poziţii şi concepţii care

pot fi sintetizate în trei grupe: administrativă, juridică şi economică(1:

a) Concepţia administrativă – „contabilitatea se ocupă cu reflectarea şi

controlul în expresie valorică a faptelor administrative în vederea conducerii
eficiente a activităţii economice”(2.

b) Concepţia juridică – subliniază că „obiectivul contabilităţii îl

constituie patrimoniul unui subiect de drept privat prin prisma relaţiilor juridice,
a drepturilor şi obligaţiilor luate în corelaţie cu bunurile materiale la care se
referă”(3.
8
 c) Concepţia economică – pune în „centrul cercetării obiectului
contabilităţii – circuitul capitalului sub aspectul destinaţiei şi structurii lui
(capital fix şi circulant) şi al modului de dobândire – capital propriu şi capital
străin. Aceste procese şi fenomene sunt studiate nu izolat, ci în conexiunea cu
relaţiile juridice pe care le generează şi în cadrul cărora se formează capitalul”(4.

Cele două concepte majore ale patrimoniului (averii) unei firme (instituţii) în dinamica lor se
reflectă în egalitatea bilanţieră şi a patrimoniului:

A = P (1)
Bunuri economice (mijloace) = Drepturi + obligaţii (2)

Într-o structură de detaliu, situaţia patrimoniului şi a drepturilor şi

obligaţiilor firmei se prezintă astfel:

ACTIV PASIV
A. Active fixe C. Capital propriu – drepturi (surse)
(imobilizate/mobilizate) - resurse

B. Active circulante D. Împrumutiri – obligaţii (pasive)

(capital circulant, - pe termen scurt
mijloace circulante) - pe termen mediu şi lung

Total ACTIVE Total PASIVE

1,2,3,4)
- Gh. Creţoiu, I. Bucur, „Contabilitate. Fundamentele şi noul cadru juridic”, ediţia a II-a,
editura C.H. Beck, Bucureşti 2007, pg. 6.

A. Imobilizări:

1) imobilizări necorporale (nemateriale, intangibile):

- cheltuieli de constituire a societăţii comerciale

- cheltuieli de cercetare dezvoltare

9
 - concesiuni

- brevete şi licenţe

- fondul comercial, etc.

2) imobilizări corporale:

- maşini

- utilaje

- construcţii speciale, clădiri

- depozite

3) imobilizări financiare – investiţii şi plasamente de capital în

patrimoniul altor societăţi comerciale:

- titluri de participare

- acţiuni

- părţi sociale

- creanţe ataşate participaţiilor

- împrumuturi acordate altor firme (obligaţiuni).

B. Activele circulante:

- stocuri şi comenzi în curs de execuţie

- creanţe şi valori în curs de executare/încasare

- investiţii financiare pe termen scurt (acţiuni, bonuri de tezaur)

10
 - disponibilităţi băneşti: lei/valută, depozite la bănci (conturi curente, pe
termen lung), C.E.C.-uri, acreditive.

C. Capitalul firmei sau sursele de finanţare este format din:

1) Capitalul propriu (social):

- numerar – surse proprii de finanţare

- natură

- majorare ulterioară

2) Prime de capital:

- prime de emisiune (diferenţa dintre preţul de emisie şi valoarea

nominală a acţiunii

- prime de fuziune

3) Diferenţele/rezervele din reevaluarea imobilizărilor materiale şi a

celor financiare.

4) Rezervele legale (statutare şi contractuale), care se constituie pe

seama profitului din anul în curs.

5) Subvenţii de investiţii (de la buget sau alte surse).

D. Capitalul străin (sursele atrase sau împrumutate), datoriile şi

obligaţiile, sunt grupate astfel:

a) datorii pe termen scurt = datorii curente (până întrun an);

b) datorii pe termen lung (celelalte datorii).

Datoriile se mai pot clasifica astfel:

11
 1) datorii financiare (de la bănci sau alte S.F.N.)

2) datorii comerciale, efecte comerciale de plată;

3) datorii fiscale , salariale, sociale: taxe, impozite, salarii;

4) datorii faţă de asociaţi şi acţionari: divedende;

5) creditori diverşi.

Specific economiei de piaţă sunt riscurile diverse, drept pentru care

contabilitatea s-a adaptat prin introducerea provizioanelor clasificate astfel:

a) provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (pentru litigii în curs de

derulare, pentru garanţii date clienţilor, pentru acţiuni de restructurare;

b) provizioane pentru deprecierea elementelor de activ neamortizabile

(stocuri, creanţe).

Provizioanele se constituie şi se adaptează în plus sau în minus la

încheierea fiecărui exerciţiu financiar, odată cu întocmirea bilanţului anual.

6. În literatura de specialitate recentă de sorginte anglo-saxonă se

constată o altă abordare a elementelor structurale ale bilanţului contabil, în fapt a
mişcării patrimoniale şi a rezultatelor firmei, aspecte abordate în „CADRUL
GENERAL DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE A SITUAŢIILOR
FINANCIARE”, elaborat de Comitetul de Standarde Internaţionale de
Contabilitate (I.A.S.C.).

Din anul 2001 România a acceptat Standardele Internaţionale de

Contabilitate (I.A.S.), prin care sistemele de raportare financiar contabile din
ţara noastră au devenit conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice

12
Europene (Cadru General Contabil pentru ţările Pieţei Comune fiind elaborat
încă din 1978).

Adoptarea acesor standarde pentru operatorii economici din România

aduce o serie de beneficii precum:

a) firmele româneşti se pot compara sub aspectul performanţei cu firmele

similare internaţionale.

b) se asigură accesul firmelor româneşti la piaţa intrnaţională de capital.

Elementele din patrimoniul unei firme au în viziunea modernă

următoarele accepţiuni:

1) Activul este o resursă controlată de firmă, fiind un rezultat al unor

activităţi desfăşurate şi de la care se aşteaptă să se genereze beneficii viitoare;

2) Pasivul este o datorie, o obligaţie prezentă a firmei generată de

activităţi/evenimente trecute (prin decontarea ei se aşteaptă să rezulte o ieşire de
resurse din firmă).

3) Capitalul propriu este înţelesul (efectul) rezidual al proprietarilor

firmei (acţionarilor) şi reflectat în activele rămase în firmă după deducerea
(scăderea) cheltuielilor (restituirea datoriilor firmei).

„Activul apare ca o resursă controlată” prin acţiune umană, iar „pasivul

(datoria) ca o angajare (1” a resurselor firmei, deopotrivă prin aceiaşi acţiune.

Se dovedeşte astfel, din cele prezentate mai sus, corelaţia complexă

dintre „economic” şi „juridic”, contabilitatea reflectând o adevărată punte de
legătură a procesului social într-o devenire continuă.

13
 Doctrina de specialitate economică şi juridică ridică în mod evident
întrebarea dacă (disciplina de studiu) contabilitatea este o ştiinţă, o artă şi/sau
numai o metodă de cunoaştere (o practică care presupune existenţa unor
profesii).

O ştiinţă se defineşte prin existenţa concomitentă a trei condiţii:

1) Are obiect de cunoaştere – activitate proprie

2) Metode de cunoaştere – cercetare a obiectului

3) Are legi proprii prin care se explică obiectul activităţii. Contabilitatea

are un obiect de studiu bine precizat (constituit): obiectul contabilităţii este
format din patrimoniul (economic şi juridic) propriu tuturor comercianţilor
(persoane fizice şi juridice, instituţii cu şi fără scop lucrativ, inclusiv ansamblul
economiei naţionale) în dinamica sa, urmare a proceselor economice
desfăşurate.

Din acest punct de vedere contabilitatea se poate grupa (clasifica) în:

a) Contabilitatea firmei, cea mai veche şi în evoluţie, fiind formată din

contabilitatea generală (financiară) şi contabilitatea analitică (internă sau de
gestiune);

1)
- Gh. Creţoiu, I. Bucur, op. citată, pg. 13.

b) Contabilitatea publică, are ca obiect patrimoniul şi modificarea

acestuia pentru toate instituţiile publice;

c) Contabilitatea naţională, care sintetizează la nivel naţional, prin

indicatori macroeconomici, situaţia economico financiară realizată într-o
perioadă dată (un an), pentru o ţară dată.

14
 Evoluţia dezbaterilor pe această temă nu a fost lipsită de controverse.
Realitatea consemnează mai multe raţiuni care justifică existenţa contabilităţii:

a) existenţa schimburilor comerciale între operatorii economici (generate

de specializarea şi diviziunea muncii);

b) resursele naturale, tehnice, financiare şi umane sunt limitate şi sunt

distribuite (operativ) diferiţilor operatori economici, cu interese diferite;

c) existenţa unor operatori economici publici (privaţi) interesaţi de

informaţia contabilă (exprimată valoric, ca dealtfel întreaga economie
monetaristă);

d) interesele personale, de grup şi generale obigă la o contabilitate a

mişcării resurselor;

Contabilitatea, ca practică economică, are o metodă proprie de cercetare

a fenomenelor şi proceselor economice: metoda contabilă care presupune:

- existenţa unor principii: ex: principiul autonomiei exerciţiului (entităţii

patrimoniale închise); principiul înregistrării cronologice şi sistematice ,
principiul înregistrării sintetice şi analitice; principiul fundamentării
documentare a înregistrării contabile;

- existenţa unor tehnici: ex.: tehnica dublei înregistrări contabile: casa =

furnizori; teoria partidei duble;

- instrumente contabile;

- procedee contabile:

a) procedee comune:

- documente primare: factură, notă, chitanţă;

- evaluarea monetară
15
 - calculaţia costurilor

- inventarierea patrimoniului

- analiza şi sinteza

b) procedee specifice:

- sistemul de conturi: P.C.G.

- bilanţul contabil, inclusiv anexele

Din punct de vedere al metodei literatura de specialitate reţine:

a) contabilitatea în partidă simplă – urmăreşte înregistrarea cheltuielilor

şi veniturilor din comparaţia cărora rezultă profit sau pierdere;

b) contabilitatea în partidă dublă – care presupune un sistem complex,

logic de studiere (cunoaştere, evaluare, interpretare) a existentului şi mişcării
structurii patrimoniului operatorilor economici, sistem concretizat în dubla
reprezentare a patrimoniului şi dubla înregistrare a proceselor şi operaţiunilor
economice desfăşurate cronologic, într-o perioadă dată (trimestru, semestru, an).

Prin metoda sa, contabilitatea se constituie într-o „piesă probatoare, o

memorie a operaţiunilor realizate între comercianţi, care au nevoie de
transparenţă şi încredere”(1. La aceasta se adaugă faptul că treptat contabilitatea
capătă noi valenţe: mijloc de control al acţionarilor asupra managerilor, un
instrument de control al fiscului şi al stărilor conflictuale existente pe piaţă.

Contabilitatea contribuie indiscutabil la realizarea unei „imagini cât mai

fidele” a unei întreprinderi pe piaţă, informaţia contabilă participând alături de
alte conmponente la o imagine de sistem a firmei. În acest sens se poate analiza
şi binomul de „producători - utilizatori” ai informaţiilor contabile.

16
 Producătorii de informaţii contabile sunt contabili autorizaţi şi experţii,
auditorii contabili – profesionişti care dispun de cunoştinţe profesionale şi de
calităţi morale – aspecte care sunt reglementate de legislaţia de specialitate.

Utilizatorii – beneficiarii de informaţii contabile se pot grupa în:

a) utilizatori interni:

- manageri, patroni

- asociaţi, acţionari

- salariaţi, sindicate

b) utilizatori externi:

- furnizori de produse şi servicii

- firme partenere

- clienţii persoane fizice

1)
- Gh. Creţoiu, I. Bucur, op. citată, pg. 24.

- instituţiile statului

- mass media

- partidele, O.N.G.-uri, etc.

- investitori

- creditori comerciali/financiari

- publicul larg
17
 Interesul pentru informaţia contabilă este uneori privit în legătură prea
strânsă cu fiscalitatea, poziţie în parte adevărată dacă facem referire la nevoia de
resurse financiare a statului; în egală măsură etica comunitară şi managerială
aruncă şi o altă lumină asupra interesului public pentru transparenţa contabilă şi
noile funcţii sociale pe care şi le asumă firmele (cheltuielile în plan social,
comunitar, de dezvoltare a imaginii pe piaţă a firmei, etc. sunt argumente în
acest sens).

S-a manifestat în mod constant în ultimele 5-6 secole, după punerea

bazelor teoretice ale dublei reprezentări contabile dar în special în ultimii 60 de
ani, o preocupare de standardizare şi uniformizare a normelor/regulilor de
practică contabilă, ceea ce a ridicat nivelul ştiinţific al informaţiei economice.
Aceasta a făcut posibilă o mai bună analiză comparată a firmelor care utilizau
„sisteme contabile” diferite: sistemul Europei continentale (comunitar) şi
sistemul anglo- saxon.

Standardul Internaţional de Contabilitate (S.I.C.), intitulat „Prezentarea

situaţiilor financiare” împreună cu armonizarea la nivel internaţional (regional/
comunitar) au reprezentat un pas important pe linia asigurării celor 4
caracteristici fundamentale ale calităţii practicii contabile:

a) inteligibilitatea – informaţia contabilă trebuie să fie accesibilă şi uşor

de înţeles şi pentru nespecialişti;

b) relevanţă - informaţia contabilă trebuie să fie utilă managerului.

I.A.S.C. a introdus: pragul de relevanţă (datele să fie suficient de condensate) şi
informaţiile să fie suficient de relevante;

c). Credibilitate – informaţia să nu conţină erori semnificative şi să nu fie

părtinitoare. I.A.S.C. a introdus 5 cerinţe (principii): reprezentarea fidelă,

18
prevalenţa economicului asupra juridicului, neutralitatea, prudenţa şi
integralitatea.

d) comparabilitatea – exprimă posibilitatea evidenţierii evoluţiei în timp

a firmei, inclusiv comparaţia cu alte firme similare.

Contabilitatea, prin eforturile practicienilor şi teoreticienilor are în

metodologia proprie un set de 9 principii contabile generale care dau conţinutul
neutru şi baza logică a caracterului ştiinţific al practicii financiar contabile.

Caracterul său ştiinţific este asigurat îndeosebi de convenţiile contabile

specifice metodei sale, de gradul aproape cvasiuniversal al acceptării acestor
norme (Directivele C.E.E. Directiva a IV-a şi Directiva a VII-a au fost adoptate
în 2005). În 1996 a avut loc dezbaterea Rapoartelor Comisiei pentru Comerţ şi
Dezvoltare a U.N.C.T.A.D. prin care sistemele contabile s-au aliniat
Standardelor Internaţionale de Contabilitate (I.S.A.R.).

Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate, înfiinţat în

1973, devenit Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate a avut
un rol deosebit se important în problematica armonizării contabilităţilor
internaţionale. În tabelul 1.1 prezentăm sistemul principiilor contabile generale,
adevărate probe de profesionalism ale practicii contabile.

Cu toate elementele de obiectivitate, logică şi viziune sistemică a teoriei

contabile apreciem că încă nu se poate atribui calificativul de „ştiinţă”
contabilităţii. Profesioniştii în contabilitate nu pot fi supăraţi. Componentele
profesionale ne îndreptăţesc să apreciem „ştiinţa aplicării instrumentelor
metodei contabile” – penrtu cei care sunt cu adevărat meritoşi în aceste profesii
nobile (contabil autorizat, expert contabil). Nu acelaşi lucru putem spune despre
creatorii de inginerii financiar contabile care sunt certaţi cu deontologia

19
profesională specifică, inclusiv cu legislaţia economică (dreptul penal al
afacerilor).

În doctrina economică de specialitate sunt lucrări – compendii ale unor

reputaţi profesori – specialişti de elită ai domeniului care, prin argumentaţia
adusă (avem în vedere profesorii Mihai Ristea, N. Feleagă, ş.a.) pun la îndoială,
atât direct cât şi indirect „stiinţa contabilităţii”.

Este adevărat că doctrina financiar contabilă pune la dispoziţie celor

interesaţi lucrări de specialitate prin care se aduc probe în sprijinul ştiinţei
contabilităţii (ex. Prof.C.G. Demetrescu, C.M. Drăgan, ş.a.).

Punctul de vedere al autorului se poate rezuma astfel:

1) Contabilitatea – are obiect de cunoaştere – studiere, distinct şi

autonom: patrimoniul operatorilor economici, în cele două componente
interdependente: economic (mijloace de producţie – activul bilanţului) şi juridic
(sursele de acoperire/provenienţa – proprietarii – pasivul bilanţului).

2) Contabilitatea – are o metodă complexă de conoaştere a fenomenelor

din procesele contabile: sistemică, logică, integrată sistemelor de management
economic, reglementată prin norme juridice şi prin care se asigură cuantificarea
situaţiei patrimoniului operatorilor economici (atât static cât şi dinamic).

3) Metoda contabilităţii include principii, tehnici de investigare,

instrumente, sistem de documente primare şi de specialitate, cu regim special de
păstrare, prin care pot fi aduse argumente privind atributele ştiinţei contabilităţii.
Rezultatele cunoaşterii obiectului de cercetare se concretizează în concepte,
sistemul de conturi, reguli de funcţionare a conturilor, dubla înregistrare,
corespondenţa conturilor, analiză contabilă, formulă contabilă, activ, pasiv,
bilanţ, egalitatea bilanţieră (echilibru bilanţier), procedee contabile
(inventarierea, evaluarea), etc.
20
 Aceste categorii, concepţii specifice contabilităţii sunt rezultatul
activităţii de cercetare ştiinţifică desfăşurat de către specialiştii şi practicienii
domeniului.

Cunoaşterea acestor concepte/teorii în procesul practic al activităţii de

contabilitate desfăşurate de specialişti din cadrul serviciilor şi birourilor
financiar contabile ne obligă să susţinem cunoştinţele profesionale ca aparţinând
conceptelor ştiinţifice.

După cum subliniază doctrina economică fundamentală, rezultatul unei

ştiinţe îl reprezintă legile prin care se explică obiectul ştiinţei ţintă (fizica,
chimia, biologia, matematica, au legile specifice lor; ştiinţa economică are
deasemenea legile ei specifice).

Contabilitatea din punct de vedere metodologic este strâns legată atât de

domeniul economic, cât şi de cel juridic; prin reglementarea juridică excesivă
(lucru recunoscut în parte de practicieni atunci când alătură contabilitate de
partea fiscală a dreptului). Am putea spune că, deşi au fost acumulate rezultate
notabile de natura practicii „ştiinţei contabile”, cercetătorii din domeniul
contabilităţii nu au formulat încă „legile pure” ale acestei lumi: este şi motivul
pentru care profesionişti cu înaltă pregătire academică folosec expresii precum:
„jungla contabilităţii” - prof. N. Feleagă, sau „nici un sistem de contabilitate nu
este foarte bun şi toate sunt infinit variabile. Cei care au curajul, umorul şi
energia să aplice un sistem de contabilitate au o singură şansă: să-l aleagă şi să
nu permită schimbarea lui. De asemenea, sistemul ales nu trebuie preparat la un
nivel prea înalt şi apoi „aruncat”, precum mărgăritarele la păsări”, aprecia prof.
M. Ristea, creatorul recunoscut de teorie şi practică a sistemului contabil
românesc, după doctrina contabilă franceză.

21
 Tabelul nr. 1.1

Principiile contabile generale ce reflectă obiectivitatea sistemului contabil

1

Nr. Denumirea
Explicaţie conţinut; importanţă
crt. principiului
0 1 2
1. Principiul continuităţii Managementul firmei previzioneză prin business
activităţii plan activitatea firmei; dacă sunt probleme legate
de incapacitate se face precizarea în note
explicative.
22
2. Principiul permanenţei Reprezintă continuitatea aplicării aceloraşi reguli
metodelor şi norme de contabilitate în reflectarea modificării
elementelor patrimoniale ale firmelor, asigurându-
se compatibilitatea/comparabilitatea în timp a
informaţiilor financiar contabile. Nu este de admis
schimbarea regulilor (jocului) în timpul jocului,
conform legii.
3. Principiul producţiei Directiva a IV-a C.E.E.: „prudenţa constă în luarea
în calcul a unui anumit grad de precauţie în
exercitarea raţionamentelor ... pentru a pregăti
estimările în condiţii de certitudine”; să se elimine
supraevaluarea veniturilor şi subevaluarea
cheltuielilor totale
4. Principiul independenţei Un exerciţiu financiar are de regulă o durată
exerciţiului calendaristică de un an (începutul unei firme poate
fi 25 aprilie, caz în care exerciţiul financiar al
primului an de activitate este la 31 decembrie a
anului respectiv). Dacă veniturile/cheltuielile
generate întrun exerciţiu vizează exerciţiul următor
acestea sunt creanţe/datorii special înregistrate în
contabilitate, ale anului financiar următor.
5. Principiul evaluării Introdus de Directiva a IV-a C.E.E., ceea ce este
separate a elementelor logic, raţional şi corect.
de activ şi de pasiv
6. Principiul Nu se admite compensarea elementelor de activ cu
necompensării cele de pasiv, excepţie, conform reglementărilor
internaţionale se pot compensa între ele elementele
de activ (idem pasiv)
23
7. Principiul Bilanţul de deschidere al exerciţiului anului T1,
intangibilităţii trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al
exerciţiului precedent, anul T0 (excepţie corecţiile
I.A.S. 8 expres formulate şi legate de situaţii
excepţionale).
8. Principiul prevalenţei Principiul a născut foarte mari controverse; sunt
economicului asupra şcoli/ideologii care apreciază – subliniază
juridicului supremaţia totală a juridicului (subiectivului).
Realitatea şi obiectivitatea arată altceva:
prevalează obiectivul asupra subiectivului!
Economicul este obiectiv, iar juridicul este
subiectiv; în mod asemănător legile economice
prevalează asupra legilor juridice.
În esenţă „Principiul prevalenţei economicului
asupra juridicului” subliniază că situaţiile
financiar-contabile reflectă mai întâi conţinutul
realităţii economice (operaţiile şi procesele
economice care s-au derulat) şi apoi forma lor
juridică (care trebuie respectate conform legii în
vigoare). Este inadmisibil să se promulge o lege
juridică nouă care să retroactiveze şi să vicieze
realitatea economică deja cunoscută/petrecută.
9. Principiul pragului de Conform „Principiul pragului de semnificaţie”
semnificaţie orice element de activ (sau de pasiv) care are o
valoare semnificativă trebuie prezentat ca atare,
distinct în situaţiile financiar contabile. Celelalte
elemente (de activ şi/sau pasiv) cu valori
nesemnificative , se vor însuma la elemente

24
 similare (de aceiaşi natură).

Notă: Abaterile de la aceste principii se admit în cazuri excepţionale, dar cu

prezentarea motivelor în notele explicative – anexe ale bilanţului, conform
legislaţiei financiar-contabile.

1)
– Gh. Creţoiu, I. Bucur – op. citată, p. 39 – 43.

Figura nr. 1.2

Relaţia dintre ştiinţele economice şi ştiinţele juridice

care influenţează practica economică
Ştiinţele dreptului
(ramuri de drept)

Ştiinţele economice - drept constituţional

- drept parlamentar
- economics - drept comercial

- economia intreprinderii - drept civil

- marketing Operatorii economici - drept penal

- contabilitate - firme (S.C) - drept financiar fiscal

- management - persoane fizice (P.F.A.) - dreptul concurenţei

comerciale
- managementul relaţiilor - O.N.G.
umane - dreptul comerţului
- fundaţii
internaţional
- managementul producţiei - instituţii publice
- dreptul procesual penal
- management comercial (ordonatori de credite)
(statul) - dreptul procesual civil
- management financiar-
contabil - dreptul penal al afacerilor 25
- drept bancar
- drept cambial
- drept comunitar
 Dreptul contabil

Tema nr. 2

Instrumente, tehnici şi procedee ale metodei contabile folosite

în sistemul de analiză economică ca punct de sprijin

în optimizareamanagementului micro şi macroeconomic

1. Contul este un instrument pentru evidenţa logică, sistematică, grupată

a informaţiilor legate de diversitatea măsurilor, operaţiunilor şi proceselor
economice, atât pentru elementele de aciv, cât şi pentru elementele de pasiv ce
au loc în firmă.

Contul în metoda contabilităţii este un instrument indispensabil care

permite cunoaşterea fiecărui element patrimonial (de aciv sau de pasiv),
indiferent de ce tranzacţie sau proces economic a avut loc în firmă.

2. Funcţiile contului:

26
 a) înregistrarea grupată, ordonată, sistematizată a informaţiilor
economice (şi juridice) legată de un mijloc economic şi/sau o sursă de
provenienţă;

b) cuantificarea/evaluarea şi calculul mijloacelor şi surselor de acoperire,

a proceselor economice din firmă;

c) de control privind respectarea disciplinei financiare, contractuale şi

patrimoniale aparţinând firmei.

3. Forma grafică a contului este similară literei “T” în care sunt

consemnate elementele de mai jos:

Cont nr. „ ...................”

Debit Credit
Sold iniţial Sold iniţial
Sume debitoare Sume creditoare

Rulaj debitor Rulaj creditor = toate înregistrările

(mişcarea) consemnate în această parte
R.D. R.C.

Sold final .................... Sold final ....................

4. Elementele contului:

a) denumirea contului. Contul “CASSA” – numele elementului

patrimonial a cărui evidenţă o ţine;

b) simbolul contului – fiecărui cont (denumire …..) i se ataşază un

număr; ex. Cont CASSA 531;

27
 c) data înregistrării operaţiei economice ce s-a înregistrat (înfăptuit),
inclusiv contul corespondent corespunzător, conform principiului dublei
înregistrări;

d) debitul (D) şi creditul (C) – cele două părţi de substanţă ale fiecărui
cont (la debitul contului de activ se înregistrează creşterile (+) elementelor
patrimoniale de activ, iar la credit se înregistrează micşorările (-) elementelor
patrimoniale de activ); în creditul contului de pasiv se înregistrează creşterile
elementelor patrimoniale de pasiv, iar în debitul său se înregistrează micşorările
elementelor de pasiv.

e) rulajul = mişcarea contului – arată modificările valorice ale

elementelor patrimoniale ale firmei. Rezultă rulaj debitor/rulaj creditor.

f) totalul sumelor debitoare/creditoare înregistrate în fiecare cont rezultă

din însumarea sumelor consemnate în debitul, respectiv creditul contului dat.

g) soldul contului este egal cu diferenţa dintre “totalul sumei debitoare”

şi “totalul sumei creditoare” (sau invers).

Un exemplu de grafic pentru un cont se prezintă astfel:

Debit (D) Cont nr. „ ...................” (C) Credit

Sold iniţial Sold iniţial

- Sume înscrise în D
- ..................................
- ..................................
- ..................................
- ..................................
Suma = rulaj debitor
Total sume debitoare (TSD)
Sold final
- Sume înscrise în C
- ..................................
- ..................................
- ..................................
- ..................................
Suma = rulaj creditor
Total sume creditoare (TSC)
Sold final

Cazuri teoretice:
28
 a) TSD > TSC => SD;
b) TSD < TSC => SC;
c) TSD = TSC => S0 (Sold nul).

5. Clasificarea conturilor şi relaţia acestora cu bilanţul contabil:

a) Clasificarea conturilor permite cunoaşterea conţinutului economic şi

funcţiile acestora, inclusiv legăturilor complexe dintre ele şi conţinutul bilanţului
contabil:

a1) Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile se clasifică în

subdiviziuni, care la rândul lor se împart în grupe şi subgrupe:

- conturi de mijloace economice;

- conturi de procese economice;

- conturi de surse economice;

- conturi de rezultate.

a2) Din punct de vedere al funcţiei contabile, conturile se împart în:

- intrări de Activ – explică mişcarea mijloacelor economice;

- intrări de Pasiv – explică mişcarea surselor de constituire a mijloacelor.

Această clasificare explică legătura conturilor cu bilanţul firmei.

Există şi conturi bifuncţionale, care sunt fie de Activ, fie de Pasiv,

preluând atributele de funcţionare de la conturile de Activ şi de Pasiv. Conturile
bifuncţionale sunt conturi de calcul şi analiză economică: cel mai edificator ste
contul 121 (profit sau pierdere).

29
 Conturile bifuncţionale au fie sold final debitor, fie sold final creditor
(ex. CT. P/p, dacă are sold final creditor(SFC), firma are beneficii, iar dacă are
sold final debitar (SFD), firma are pierderi).

a3) Din punct de vedere al locului în bilanţ conturile pot fi:

- conturi de bilanţ;

- conturi în afara bilanţului.

a4) Din punct de vedere al sferei de cuprindere conturile pot fi:

- conturi sintetice;

- conturi analitice;

- conturi consolidate.

Conturile sintetice cuprind de regulă mijloacele, procesele şi sursele de

acoperire, fără să fie detaliate (pe subdiviziuni).

Conturile analitice oferă posibilitatea cunoaşterii detaliate a fiecărui

element de patrimoniu al firmei: contul clienţi poate fi detaliat pentru fiecare
client; ex. contul “Materiale consumabile” poate fi detaliat pe feluri de materiale
care se consumă în firmă (în managementul operativ este important să se ştie
stocul minim, limită, tampon, etc.).

Detalierea conturilor sintetice prin folosirea conturilor analitice în

practica contabilă poartă denumirea de EVIDENŢĂ ANALITICĂ.

Conturile consolidate sunt folosite în cazurile grupului de firmă (societăţi

– mamă – fiică – noră) sau în G.I.E. pentru a se evidenţia relaţiile patrimoniale
dintre acestea, paralel cu o evidenţă operativă, dar şi de sinteză necesară
procesului de management.

30
 În ţările cu economie dezvoltată care practică un management
performant, managerii pot utiliza şi conturi previzionale (prin care se estimează
la nivelul firmei şi pentru un an, cheltuielile, veniturile şi rezultatele, fără să
influenţeze principiile contabile analizate).

6. Reguli de funcţionare a conturilor.

Înţelegerea regulilor de funcţionare a conturilor este esenţială pentru

practica contabilă şi judecătorească (şi nu numai).

Se porneşte de la legătura fundamentală dintre bilanţul contabil şi

conturile (de activ şi de pasiv) folosite în exerciţiul financiar:

a) elementele patrimoniale din activul bilanţului se preiau în conturile de

activ sub forma de solduri iniţiale debitoare;

b) elementele patrimoniale din pasivul bilanţului se preiau în conturile de

pasiv sub forma de soldurilor iniţiale creditoare.

Activ Bilanţul contabil Pasiv

Conturi de Activ Conturi de Pasiv

- încep cu sold iniţial - încep cu sold iniţial
Debitor creditor

Total Activ Total Pasiv

Regula 1. Conturile de activ încep să funcţioneze prin a se debita şi se

debitează cu existentele (intrările) de activ.
31
 Conturile de pasiv încep să funcţioneze prin a se credita şi se creditează
cu majorările de pasiv.

Regula 2. Conturile de activ se debitează cu creşterile (+) elementelor de

activ (cheltuieli, majorări mijloace fixe, consumabile, majorări băneşti,
consemnate în documentele justificative).

Conturile de pasiv se creditează cu creşterile (+) elementelor de pasiv şi

cu veniturile, justificate prin activităţi şi procese economice.

Regula 3. Conturile de activ se creditează cu micşorarea (-) elementelor

de activ şi cheltuielile justificate prin operaţiuni efectuate.

Conturile de pasiv se debitează cu cu micşorarea (-) elementelor de pasiv

şi veniturile rezultate din tranzacţiile firmei.

Regula 4. Conturile de activ au întotdeauna sold final debitar (SFD).

Conturile de pasiv au întotdeauna sold final creditar; acestea se înscriu ca

existent în partea opusă a contului respectiv şi se preiau în luna/perioada
următoare ca sold iniţial.

Grafic regulile de funcţionare ale conturilor pot fi astfel sintetizate:

Cont de Activ
Debit (+) Credit (-)

R1. – încep să funcţioneze prin R3. – se creditează cu minusurile

a se debita (reducerile) de activ

R2. – se debitează cu existentul

(sporul de activ)

32
 R4. – au sold debitor (+)

Cont de Pasiv
Debit (-) Credit (+)

R3. – se debitează cu: R1. – încep să existe prin a se

reducerile (-) de pasiv credita

R2. – se creditează cu majorările (+)

de pasiv (sporuri existente)

R4. – au sold creditor (+)

Notă: R1 – R4 reprezintă Regula 1 – Regula 4

Având în vedere relaţiile complexe şi intercondiţionalitatea planului de

conturi prezentat în anexă şi a bilanţului contabil se poate concluziona asupra
celor 4 categorii de egalităţi contabile (operaţiuni contabile):

a) două conturi de activ: unul are o creştere, celălalt o descreştere:

x+A=x-A sau A+x–x=P

Ex: se transferă o sumă din contul casa în contul de la bancă

b) două conturi de pasiv: unul are o creştere, celălalt o descreştere:

x-P=x+P sau A=P+x–x

Ex: se stinge un împrumut prin atribuirea de acţiuni creditorului

c) două conturi: unul de activ, altul de pasiv, fiecare având aceiaşi creştere:

A+x=P+x

Exemplu: se achiziţionează un mijloc de transport cu un împrumut

bancar pe termen lung.

d) două conturi: unul de activ, altul de pasiv, fiecare având o descreştere:

A-x=P-x

Exemplu: se restituie un credit bancar din contul de la bancă al firmei.

33
 7. Practica contabilă. Dubla înregistrare. Analiza contabilă şi formula
contabilă.

Dubla înregistrare constă în înregistrarea simultană a unei operaţii

economice în două conturi corespondente: în debitul şi creditul celor două
conturi distincte (sau mai multe, după caz).

Înregistrarea unei operaţiuni economice, tranzacţii, proces economic, etc.

se realizează în baza unei analize contabile a fenomenului economic concret,
analiză care cuprinde următoarele etape:

a) identificarea conţinutului şi natura modificării operaţiunii date;

b) determinarea elementelor (de activ şi de pasiv) ce au fost modificate;

c) stabilirea conturilor corespondente a celor două conturi ce se află în

legătură, ţinând cont de conţinutul şi natura operaţiei economice;

d) ţinând cont de regulile de funcţionare a conturilor se indentifică

debitul şi creditul conturilor corespondente rezultatul fiind formula contabilă, de
genul:

1).
Debit cont „......” = Credit cont „......”

ceea ce reprezintă formula contabilă simplă

2).
% = Credit cont „......”
Debit cont „......”
Debit cont „......”

3). Debit cont „......” = %

34
 Credit cont „......”
Credit cont „......”

Ultimele două relaţii de mai sus reflectă formula contabilă compusă

4). În practica contabilă se foloseşte şi formula – ecuaţia contabilă

paralelă, care este de forma:

% = %
Cont debitor Cont creditor
Cont debitor Cont creditor

Din punct de vedere al scopului pentru care se întocmesc, formulele

contabile pot fi :

a) formule contabile curate, folosite pentru înregistrarea operaţiunilor

economice obişnuite;

b) formule contabile de stornare, folosite pentru corectarea unor

înregistrări contabile eronate (se poate face în negru sau în roşu):

- stornarea în negru constă în anularea formulei contabile anterioare prin

inversarea ei, după care urmează o nouă formulă contabilă corectă (dezavantaj:
conduce la majorarea rulajului conturilor folosite);

- stornarea în roşu (sau chenar negru) este o a doua formă de corectare a

unei greşeli contabile şi constă în repetarea formulei contabile greşite, dar cu
înscriere cu roşu sau chenar negru urmat de formula contabilă corectă. Este cea
mai bună formă de corectare în practica contabilă. Rectificarea în roşu permite
astfel scăderea valorilor înregistrate anterior, cu eliminarea neajunsurilor primei
metode.
35
 8. Contabilitatea în partidă simplă şi în partidă dublă.

Contabilitatea în partidă simplă presupune înregistrarea fiecărei operaţii

(tranzacţii) o singură dată şi într-un singur cont specific, fie mijlocului economic
(din activul bilanţului), fie la resurse de acoperire (specifice pasivului
bilanţului). Datele obţinute sunt mai puţin bogate din punct de vedere informatic
ceea ce face mai puţin folosită această metodă contabilă. Legea 82/1991
precizează care sunt operaţiile economice şi firmele care pot folosi această
metodă.

Contabilitatea în partidă dublă este cea mai folosită metodă, conform

legeii 82/1991 şi Regulamentului de aplicare şi implică folosirea simultană ,şi cu
aceiaşi valoare a două (sau mai multe) conturi corespondente, conform formulei
contabile ce rezultă din analiza tranzacţiei.

Managementul firmei presupune utilizarea continuă a informaţiei

contabile drept resursă de fundamentare a deciziilor optime. Aceasta a generat în
cadrul contabilităţii în partidă dublă şi tehnica contabilităţii matriciale, în care:

- liniile corespund debitelor conturilor corespondente;

- coloanele corespund creditelor conturilor corespondente;

sumele (valorile) fiecărei operaţiuni fiind înregistrate o singură dată (la

intersecţia dintre linie şi coloană).

Redăm mai jos, comparativ, formula clasică a fişei contului “furnizori”

şi formula maticeală (care presupune utilizarea calculatorului):

Fişa contului “furnizori”

Nr. poziţie Sume

Data Explicaţii
din jurnal Debite Credite

36
 TOTAL TOTAL Debite TOTAL Credite

Forma matriceală a contului “furnizori”:

Nr. Credit
Sold Furnizor
crt. Debit
1. Furnizor
2.
3.
4.
5. Sold final
Total sume creditoare

Totalitatea conturilor grupate şi sistematizate în PLANUL DE

CONTURI GENERAL folosite la nivelul firmelor reprezintă obiectul de
reglementare a legislaţiei financiar contabile. În România legislaţia de
specialitate a fost armonizată cu normativele internaţionale (I.A.S) din “Cadrul
General” (I.A.S.C.). În anexe se prezintă PLANUL DE CONTURI GENERAL.

9. Bilanţul Contabil este apreciat ca fiind procedeul cel mai reprezentativ

al metodei contabile, prin care se prezintă tabloul sintetic, grupat şi sistematizat
al patrimoniului firmei la un moment dat.

Într-o formă extrem de simplificată bilanţul se poate prezenta întruna din

următoarele modalităţi:

a).

Activ Pasiv

Active imobilizate Capital propriu

37
 Active circulante Provizioane pentru riscuri
Depuneri la bancă + casa şi cheltuieli
Datorii

Total Activ = Total Pasiv

b).

Activ Pasiv

Mijloace fixe Capital social

Materii prime Rezerve
Produse în curs de execuţie Profit
Produse finite Credite bancare pe termen lung
Clienţi Credite bancare pe scurt
Furnizori

Total Activ = Total Pasiv

c). Complexul economic şi juridic al bilanţului:

Activ Pasiv

1. Bunuri economice 1. Patrimoniu propriu

(averea) drepturile proprietarului
drepturi de proprietate (obligaţii faţă de
2. Drepturi asupra proprietar)
terţilor (creanţe) 2. Credite bancare
3. Obligaţii + datorii
Latura Latura
economică Total Activ = Total Pasiv juridică

De remarcat că problemele bilanţului contabil, inclusiv a raportărilor

financiar contabile anuale, pentru fiecare firmă sunt reglementate de legea nr.
82/1991, completată cu O.G. nr. 61/2001 şi prin legea nr. 310/2002, inclusiv
actele normative care au actualizat legislaţia românească cu Directivele C.E.E.

38
 Regimul juridic al raportărilor financiar contabile anuale fac obiectul
unor acte normative speciale prin care în mod expres sunt prevăzute obligaţiile
managerilor firmelor private şi al instituţiilor publice care au sarcini specifice în
domeniu.

Sunt prevăzute concret care sunt cerinţele şi exigenţele situaţiilor

financiare anuale, aşa cum se va observa parcursul lucrării.

Compartimentele de specialitate financiar contabile urmează o procedură

specifică întocmirii situaţiilor financiare:

- operaţii de verificări contabile;

- operaţii de regularizare;

- operaţii de inventariere – evaluare;

- operaţii de întocmire a balanţelor de verificare sintetice şi analitice;

- operaţii de stabilire şi repartizare a rezultatului exerciţiului.

Aceste situaţii financiare sunt verificate, semnate de managerii

responsabili conform legislaţiei în vigoare şi raportate până la 30 aprilie ale
anului următor la:

- D.J.F.P (D.G.F.M.B.)

- C.C.I.R – Oficiul R.C. (Registrul Comerţului)

- Monitorul Oficial (spre publicare)

Instituţiile publice sunt obligate prin lege să întocmească bilanţul

specific (prin M.F.P.), care se prezintă Guvernului odată cu contul annual de
execuţie al Bugetului de stat.

39
Tabelul nr. 2.1: Clasificarea conturilor

Nr.
Criteriul Clasificarea rezultată
crt.
1. Criteriul economic a) - clasa conturilor mijloacelor fixe
b) - clasa conturilor surselor economice
c) - clasa conturilor: proceselor economice
d) - clasa conturilor de rezultate: conturi în
afara bilanţului
2. Funcţia contabilă a) - clasa conturilor de activ
b) - clasa conturilor de pasiv
c) – conturi bifuncţionale de activ şi de pasiv
3. Sfera de cuprindere a) - clasa conturilor sintetice
b) - clasa conturilor analitice:
- grupa conturilor analitice valorice
- grupa conturilor analitice cantitativ-valorice
c) - clasa conturilor consolidate
4. Finalitatea informaţiilor a) - clasa conturilor de gestiune externă
furnizate b) - clasa conturilor de gestiune internă

EXEMPLU

1 0 1 1

Clasa 1 Conturi de capital

40
 Grupa 10 Capital şi rezerve
Cont de gradul I Capital social
Cont de gradul II Capital subscris nevărsat

Tabelul nr. 2.2.

Viziunea bilanţului firmei

Activ Pasiv
Patrimoniul din punct de vedere Patrimoniul din punct de vedere
economic juridic
- mijloace fixe - capital social
Imibilizări - imobilizări în Capital - rezerve
corporale curs de execuţie propriu - rezerva
- terenuri exerciţiului

- cheltuieli de - împrumuturi
înfiinţare şi obligaţii
Imibilizări - concesiuni asimilate
Active
necorporale - mărci fabricaţie - furnizori
imobilizate
- licenţe - efecte com.de
- fond comercial plătit
- decontări cu
- titluri de bugetul de stat
participare Obligaţii - decontări cu
Imibilizări
- împrumuturi asigurările de
financiare
acordate pe sănătate
termen lung - decontări cu
fondul de şomaj
Patrimo- - stocuri de - decontări cu
Patrimo-
niul materiale salariaţi
niul
economic - obiecte de - dividente de
juridic
inventar plătit
Valori de
- produse în curs
exploatare
de fabricaţie - provizioane
- produse finite pentru litigii
- mărfuri - provizioane
- ambalaje pentru acoperirea
cheltuielilor în
Active - clienţi termen de
circulante - efecte com. de Provizi- garanţie
primit oane - provizioane
- decontări cu pentru pentru amenzi
Valori
acţionarii/asociaţii riscuri şi şi penalităţi
realizate pe
- acţiuni mobiliare cheltuieli - provizioane
termen scurt
de plasament pentru cheltuieli
- împrumut pe sociale şi fiscale
termen scurt privind
- debitori concediile
plătite
- mijloace băneşti - provizioane
41
 în casierie pentru impozite
Disponibili-
- disponibil la - provizioane
tăţi băneşti
bancă pentru cheltuieli
anticipate
- provizioane
pentru piese de
schimb

Tabelul nr. 2.3.

Structura bilanţului unei firmei

A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare
4. Fondul comercial
5. Programe de informatică
6. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie
II. Imobilizări corporale
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie
III. Imobilizări financiare
1. Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului
2. Creanţe asupra societăţilor din cadrul grupului
3. Titluri sub formă de interese de participare
4. Titluri deţinute ca imobilizări
5. Alte creanţe
6. Acţiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)
B. Active circulante
I. Stocuri

42
 1. Materii prime şi consumabile
2. Producţie în curs de execuţie
3. Produse finite şi mărfuri
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri
II. Creanţe
1. Creanţe comerciale
2. Sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului
3. Sume de încasat din interese de participare
4. Alte creanţe
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat
III. Investiţii financiare
1. Titluri de participare în societăţile din cadrul grupului
2. Acţiuni proprii
3. Alte investiţii financiare
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans şi venituri angajate
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii (datorii fiscale, datorii pentru asigurările sociale)
E. Active curente, respectiv obligaţii curente nete
F. Total active minus obligaţii curente
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni

43
 2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate societăţilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii (datorii fiscale, datorii pentru asigurările sociale)
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaţii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane
I. Venituri în avans şi cheltuieli angajate
J. Capital şi rezerve
1. Capital subscris
2. Prime de capital
3. Rezerve de reevaluare
4. Rezerve
5. Rezultatul raportat
6. Rezultatul exerciţiului

44
 Tabelul nr. 2.4.

Clasificarea conturilor
Nr. Criteriul de
Prima clasificare A II-a clasificare
crt. clasificare

0 1 2 3
1. Conţinutul a) Conturi de bunuri economice 1) Conturi de Activ
economico- b) Conturi de surse 2) Conturi de Pasiv
financiar c) Conturi de cheltuieli 3) Conturi bifuncţionale
A P d) Conturi de venituri (nu este o grupă
Active Pasive

specială pentru că în
Total active Total pasive
final f(sold) => CT A/P)

2. Sfera de cuprindere a) Conturi sintetice

b) Conturi analitice
c) Conturi consolidate

3. Apartenenţa la a) Conturi de bilanţ (clasele 1-5)

situaţiile financiare
b) Conturi aferente - contului de
P/p (clasele 6 şi 7)
c) Conturi în afara bilanţului (clasa
8)
d) Conturi de gestiune (clasa 9)

4. Planul de conturi Clasele de conturi 1-9

din România a) Contabilitate financiară (clasele
1-8), subgrupate în:
- conturi bilanţiere (clasele 1-5)
- conturi de rezultate (clasele 6,7)
- conturi speciale (clasa 8)

45
 b) Contabilitatea de gestiune (clasa
9)

0 1 2 3
5. Conturile sintetice a) Conturi sintetice de gradul I,
se prezintă în două simbolizate cu trei cifre
forme: b) Conturi sintetice de gradul II,
simbolizate cu peatru cifre

6. Conturile de - Grupele 60-65 – conturi de

cheltuieli şi cheltuieli din activitatea de
venituri sunt exploatare
grupate/simbolizate
identic - Grupele 70-75 – conturi de
venituri din activitatea de
exploatare
- Grupa 66 – conturi de
cheltuieli financiare
- Grupa 76 – conturi de venituri
financiare
- Grupa 67 – conturi de
cheltuieli extraordinare
- Grupa 77 – conturi de venituri
extraordinare
- Grupa 68 – conturi de
cheltuieli cu amortizările
- Grupa 78 – conturi de venituri
din ajustări pentru deprecierea
provizioanelor

7. După procedura a) Conturi permanente

„de închidere” de b) Conturi temporare (de rezultat),
la sfârşitul ex.: conturi de cheltuieli, clasa 6
perioadei de şi conturi de venituri, clasa 7 –
gestiune sunt închise prin contul 121
„cont P/p”

46
Tabelul nr. 2.5.

Clasificarea conturilor firmei

Clasa Grupa Subgrupa Contul (exemple)

I. Conturile 1. Conturile activelor Active imobilizate „Mijloace fixe”

bunurilor imobilizate corporale „Terenuri, imobilizări în curs,
economice necorporale, corporale”

2. Conturile valorilor Active mobiliare „Materii prime”

circulante circulante, stocuri „Obiecte de inventar în
(conform formei pe deopzit” „Produse
care o au în finite, semifabricate”
circuitul lor) „Mărfuri” „Materiale
consumabile”

Active circulante în „Imobile cumpărate destinate

decontare vânzării”
„Clienţi”
„Debitori diverşi”
„Decontări cu asociaţii
privind capitalul” „Efecte
comerciale de primit”

Conturi financiare „Casa”; „Disponibil la bancă”

„Carnete CEC cu limită de
sumă”
„Acreditive”
„Disponibil pentru investiţii”
„Disponibil la bancă în
devize” „Titluri
de plasament” „Alte valori”

3. Conturi Conturi „Amortizarea mijloacelor

rectificative ale rectificative ale fixe”
activelor fixe şi mijloacelor fixe
circulante

Conturi „Uzura obiectelor de

rectificative ale inventar”
activelor circulante „Diferenţe de preţ”

II. Conturile 1. Conturi de - Cheltuieli cu - Cheltuieli cu materii prime

proceselor cheltuieli materii prime, - Cheltuieli cu materiale
economice materiale, mărfuri consumabile
47
 - Cheltuieli privind obiecte de
inventar
- Cheltuieli privind materiile
nestocate -
Cheltuieli privind energia şi
apa
- Cheltuieli privind mărfurile

- Cheltuieli cu - Cheltuieli cu întreţinerea şi

lucrări şi servicii întreţinerea
executate - Cheltuieli cu studiile de
cercetări
- Cheltuieli cu alte
servicii executate
la terţi
- Cheltuieli cu taxe,
impozite,
vărsăminte

- Cheltuieli cu - Cheltuieli cu salariile

personalul personalului -
Cheltuieli privind C.A.S.,
ajutor de şomaj

- Alte cheltuieli de - Pierderi din creanţe

exploatare - Cheltuieli privind dobânzile,
salariile acordate
- Cheltuieli
excepţionale

- Cheltuieli privind - Cheltuieli de exploatare

amortizările şi privind amortizări şi
provizioanele provizioane
- Cheltuieli financiare,
cheltuieli excepţionale

2. Conturi de venituri - Venituri din vânzări de

produse, mărfuri şi prestări de
servicii -
Venituri din producţia stocată
- Venituri din subvenţii
- Venituri financiare; venituri
excepţionale

3. Conturi de - Profit şi pierderi

rezultate - Repartizarea profitului

III. Conturilor 1. Conturilor surselor - Permanente - Capital propriu

surselor proprii - Capital social
48
 - Profit

- Temporare - Fond de participare la profit

- Fond pentru acţiuni sociale
- Fond de dezvoltare
- Alte fonduri
- Provizioane
- Subvenţii

2. Conturilor surselor - Împrumuturi din emisiuni

împrumutate de obligaţii
- Credite pe termen scurt
- Credite bancare pe termen
lung şi mijlociu

3. Conturilor surselor - Dividente de plătit

atrase - Efecte comerciale de plătit
- Furnizori
- Personal – retribuţii
- Impozite pe profit, asigurări
sociale, ajutor de şomaj
- Amortizări privind
imobilizările
- Creditori
- Decontări cu acţionarii
- Furnizori din imobilizări

IV. Clasa 1. Conturi de ordine - Mijloace fixe luate în chirie

conturilor (mijloace ce se află - Valori materiale primite
de ordine temporar în firmă, spre prelucrare sau reparare
şi evidenţă urmând a fi - Garanţii depuse pe librete
restituite de economii (cecuri, giruri,
cauţiuni)

2. Conturi de ordine - Debitori scoşi din activ

care înregistrează urmăriţi în continuare
active ce devin
creanţe (incerte)

3. Conturi de ordine - Redevenţe, locaţii de

privind evoluţia gestiune, chirii şi alte datorii
anumitor valori asimilate

Tema nr. 3

49
 Documentaţia, evaluarea şi inventarierea ca procedee

ale metodei contabilităţii

I. Actele şi faptele de comerţ (tranzacţiile comerciale) în toată

complexitatea şi dinamica lor sunt de o mare diversitate şi într-o continuă
schimbare. Aceste acte şi fapte de comerţ de o anumită concreteţe materială
şi/sau imaterială sunt consemnate în documente primare operative diverse, care
să justifice/cuantifice diferitele forme de exprimare. Aceste documente
operative, acte juridice care urmaresc desfăşurarea unor faze de producţie-
execuţie şi/sau justifica existenţa stocurilor de producţie şi servicii comerciale
sunt în egală masură documentele primare în baza carora sunt înregistrate în
contabilitate evoluţia activelor-mijloacelor economice din activul bilanţului şi a
resurselor patrimoniale din pasivul bilanţului unei firme, de-a lungul ciclului său
de producţie şi în interrelaţii multiple cu diverşi parteneri privaţi şi publici.

Documentele operative fac dovada existenţei realităţii, execuţiei efective a

operaţiilor economico-financiare, permiţând şi un control asupra desfăşurării
diferitelor activităţi, pe lângă posibilitatea stabilirii răspunderii gestionare a
patrimoniului încredinţat fiecărui angajat; se asigură premisele favorabile ale
respectării disciplinei financiare-contabile de către operatorii economici.

Aşa cum se precizează în anexe, există o mare diversitate de documente

operative primare, care reflectă însăşi diversitatea tranzacţiilor comerciale
încheiate între operatorii economici; aceste documente, conform legislaţiei
financiar contabile sunt tipizate, adevărate modele care permit realizarea
înregistrării cronologice şi sistematice a operaţiunilor patrimoniale.

Documentele operativ justificative de evidenţă (primară) sunt acte primare

care asigură baza judiciară a efecuării operţiei (tranzacţiei) respctive şi care

50
urmează a fi înregistrate în actele contabile: fişa contului/conturilor, balanţe de
vetificare, bilanţ.

Documentele primare asigură controlul asupra realităţii desfăşurării

operaţiilor, proceselor economice, respectarea disciplinei financiar-contabile şi a
legislaţiei economice în ansamblu.

Orice operaţiune, proces şi/sau fenomen cu caracter economic se

consemnează în momentul realizării ei întrun înscris (act) care stă la baza
înregistrărilor contabile (având calitatea de document justificativ) : factură,
chitanţă, bon de consum materiale, notă/P.V. de recepţie, notă de constatare
inventar, foaie de parcurs, ştat de plată, etc.

Clasificarea documentelor primare, operative se poate realiza după mai

multe criterii:

a) după modul de prezentare, documentele pot fi:

- tipizate, conform reglementării M.F.P.
- netipizate, conform normelor interne ale firmelor
b) după modul de evidenţiere şi înregistrare în firmă
- documente obişnuite
- documente cu regim special: cărţi de muncă, ştate de plată
c) după locul unde se întocmesc/circulă:
- documente interne
- documente externe
Formularele documentelor privind activitatea financiar-contabilă inclusiv
normele metodologice de întocmire şi utilizare s-au aprobat prin H.G.
nr.831/1997.

II. Documentele contabile – sunt documente, acte de natură economico

juridică care au ca scop realizarea înregistrărilor cronologice şi sistematice a
tuturor operaţiunilor patrimoniale.
51
 Legea nr. 82/1991 privind contabilitatea precizează în art.6 că:
„documentele justificative ce stau la baza înregistrărilor contabile angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat (lucrător contabil,
contabil autorizat, şef serviciu contabilitate, contabil şef, etc.) ori le-au
înregistrat în contabilitate după caz” .

Aceste documente operative (pe lângă faptul că trebuie să reflecte

obiectiv/realitatea) fenomenul consemnat, obligatoriu este necesar să
îndeplinească atât unele condiţii de formă (autenticitatea şi valabilitatea
documentulu, inclusiv corectitudinea calculelor), cât şi condiţiile de fond
(legalitatea fenomenului consemnat, realitatea fenomenului şi procesului
economic, inclusiv eficienţa tranzacţiei).

Conform legislaţiei financiar contabile fac parte din rândul documentelor

contabile :

- registrul jurnal (Rj) – document obligatoriu, în care se

înregistrează toate operaţiunile patrimoniale, după data de
intrare în firmă. Se realizează întrun singur exemplar, fiind
numerotat, şnuruit, certificat şi parafat. Se poate prezenta:
- ca Rj general, sau poate fi detaliat pe operaţiuni
- Rj auxiliare
- registrul inventar (Ri)
- la sfârşit de an se înregistrează toate elementele de A şi P
pe baza inventarierii
- se numerotează şi se şnuruieşte la sfârşit de an, fără
ştersături şi spaţii libere
- se arhivează şi se păstrează conform legii
- cartea mare (CM):

52
 - document contabil obligatoriu, lunar, se grupează
operaţiunile înscrise în Rj prin înscrierea SI/ RD/RC, sold
final D/C pentru fiecare cont.
- stă la baza întocmirii balanţei de verificare

- balanţa de verificare:
- se întocmeşte atât pentru conturile sintetice cât şi pentru
conturile analitice
- se verifică concordanţa dintre cele sintetice şi cele
analitice
- se elaborează 4 balanţe de verificare: cu o serie, cu două
serii, cu trei serii şi cu patru serii de egalităţi.
În anexe prezentăm formularele tipizate ale unor documente primare sau
contabile. Cu ajutorul balanţelor de verificare se aigură o sistematizare a
informaţiei contabile, paralel cu verificarea respectării principiilor şi metodei
contabile a partidei duble. Dacă nu se respectă egalităţile de balanţă înseamnă că
au fost înregistrate erori de contabilitate care vor fi identificate şi corectate,
înainte de întocmirea bilanţului contabil.

Registrele şi documentele contabile se păstrează 10 ani de la data

încheierii exerciţiului, cu excepţia bilanţului şi a ştatelor de salarii, care se
păstrează 50 ani (după această perioadă de păstrare în arhiva firmei, se predau la
arhivele statului).

III. În cadrul sarcinilor de muncă specifice posturilor aparţinând

organigramei funcţiei financiar-contabile a firmei un loc deosebit de important îl
ocupă activităţile de evaluare şi inventariere a elementelor de activ şi de pasiv a
modificărilor patrimoniale care au loc cu ocazia diferitelor operaţiuni economice
53
la care participă fiecare firmă. Evaluarea constă în operaţiunea de măsurare şi
cuantificare în expresie valorică a mijloacelor economice, resurselor
patrimoniale ale firmei, inclusiv a cheltuielilor şi veniturilor încasate din
activităţile de exploatare, financiare sau excepţionale care au loc de-a lungul
unui exerciţiu financiar.

În vederea realizării unei imagini fidele a mişcărilor bilanţiere a firmei, la

efectuarea evaluării de către profesioniştii evaluatori ai firmei (neutri, atunci
când situaţiile o impun) se vor respecta anumite principii specifice, dintre care:

1) principiul obiectului şi obiectivelor evaluării; se răspunde

concret la întrebări precum: ce se evaluează şi în ce scop;
2) principiul valorii reale a obiectului evaluat, conform căruia se
urmăreşte o evaluare reală a elementelor patrimoniale, ceea ce
asigură un schimb real cu o altă firmă (nici supra, nici
subevaluare, cu consecinţe neconforme pentru firmă).
3) principiul alegerii formei de evaluare, ţinând cont de scopul avut
în vedere: evaluare internă, evaluare externă, evaluare pentru
dare în consum, pentru inventariere periodică sau la finele
exerciţiului, etc.
4) principiul prudenţei în evaluare, care obligă să se ţină seama de
deprecierile, riscurile şi/sau pierderile posibile cu ocazia
depozitării, proceselor de producţie – distribuţie, sau evoluţiei
contradictorii a pieţei. Nu se admit nici supraevaluările, dar nici
subevaluările.
5) principiul permanenţei metodelor – impune continuarea aplicării
aceloraşi norme, reguli, instrucţiuni pe parcursul exerciţiilor
financiare.

54
 Se pot utiliza şi alte principii generale şi specifice privind contabilitatea;
scopul (obiectivul central) al activităţilor legate de evaluare constă în asigurarea
unor valori conforme, reale ale patrimoniului firmei.

În fapt categoriile de preţuri şi tarife care urmează a fi folosite cu

diferitele ocazii în care apar necesare evaluările (la intrarea, mişcarea între
gestiuni, consumul în producţie, ca şi la ieşirile-vânzările din patrimoniu) sunt
expres precizate în legislaţia financiar contabilă, ori de câte ori apare necesară o
modificare de lege ferenda:

- valoarea de aport, conform actului de evaluare pentru bunurile

aduse de acţionari în natura ca aport în firma;
- costul de achiziţie, pentru bunurile dobândite prin cumpărare;
- costul efectiv de producţie pentru bunurile dobândite din
producţia propie;
- valoarea nominală înscrisă în documentele de achiziţie, pentru
creanţele şi datoriile firmei;
- la valoare de piaţă pentru bunurile dobândite cu titlu gratuit;
- metoda F.I.F.O. – primul intrat – primul ieşit – costul de
achiziţie al primei intrări se atribuie şi primei ieşiri;
- metoda L.I.F.O. – ultimul intrat – primul ieşit, ceea ce se rezumă
la atribuirea costului de achiziţie în ordinea inversă a intrărilor.
Legislaţia financiar contabilă nu lasă nici o potenţială – ipotetică operaţie
economică fără să precizeze cum va fi înregistrată în contabilitate. Reevaluarea
elementelor de activ şi pasiv a firmelor se realizează în baza unor dispoziţii
legale (O.G./H.G.) , de cele mai multe ori, noua valoare fiind produsul dintre
vechile valori patrimoniale înmulţite cu indicele de variaţie a preţurilor.

Inventarierea – ca procedeu specific metodei contabilităţii constă în

verificarea faptică a existenţei şi stării mijloacelor de activ şi de pasiv al

55
bilanţului firmei prin care se află posibilitatea identificării stărilor de
neconcordanţă (diferenţa) între datele faptice (din teren + gestiuni) şi datele
scriptice (din înregistrările contabile).

Aceste plusuri şi/sau minusuri sunt comparate/evidenţiate în raportul de

inventar al comisiei de inventariere, urmând a se decide asupra diferenţelor
(plusurile se înregistrează în urma notelor explicative, date de gestionari, iar
minusurile se impută, conform deciziilor date, de managerii firmei după notele
explicative solicitate).

Regimul juridic al inventarelor (conţinut, tipologie, registre, comisii de

inventariere, procese verbale, raport final al Comisiei de inventariere, decizii ale
managerului firmei, etc.) este bine reglementat atât la nivel general, cât şi la
nivelul fiecărei firme.

Importanţa inventarelor necesare şi obligatorii la finele exerciţiului

financiar aduce în discuţie fidelitatea şi realitatea imaginii firmei, care se
construişte prin S.F.A. făcute publice pentru fiecare firmă.

Tabelul nr. 3.1

Evaluarea patrimoniului firmei

56
 Momentele conform:
Cele patru principii contabile folosite
O.M.F.P. 1752/2005

A) „Intrare în firmă” a) Principiul recuperării costului istoric

b) Principiul prudenţei
Costul istoric – costul de origine c) Principiul stabilităţii unităţii monetare
poate fi: d) Principiul evaluării separate a:
- cost achiziţie - activelor
- cost producţie - datoriilor
- valoare de aport - capitalului propriu
- valoare justă

B) „Inventar”
O.M.F.P. 1753/2004 Principii de evaluare:
- permanenţa metodelor
- evaluare la curs istoric

C) „Încheierea exerciţiului financiar”

Evaluarea la valoarea de intrare:
- la costul istoric
- la cursul de schimb comunicat de
B.N.R.
- evenimentele dintre t0 şi t1
încheiere şi publicare bilanţ

D) „Ieşire din firmă”

Valoarea de intrare

Tabelul nr. 3.2

Sistemul procesului de inventariere a patrimoniului firmei

57
Nr.
Faza Responsabil Atribuţiile
crt.
0 1 2 3
1. Pregătirea - Şef serviciu contabilitate 1. Numeşte comisia de inventariere, cu o
inventarului - Contabil şef structură, conform legii: persoane
- Manager/Administrator calificate şi care nu sunt incompatibile
cu atribuţiile de inventariere (nu sunt
gestionari ai patrimoniului inventariat
şi nici şefii compartimentelor
respective; nu sunt contabili care ţin
evidenţa gestiunii care se verifică)
2. Sigilarea locurilor de depozitare a
gestiunii verificate
3. Luarea declaraţiei scrise pentru
gestionarul verificat, conform legii (nu
are şi alte bunuri şi/sau locuri de
depozitare, dacă are valori în gestiune
ca plusuri, dacă a primit/eliberat
bunuri fără documente legale operate
la zi, dacă deţine numerar nedepus la
casierie, etc.)
4. Sunt sistate operaţiile economico-
financiare în gestiunea verificată
5. Se vizează documentele operative şi
contabile la ultima operaţie
6. Se ridică listele de inventar şi se
verifică aparatele de măsurat şi
cântărit

0 1 2 3
2. Efectuarea Echipa numită să realizeze 1. Sunt stabilite stocurile faptice prin
inventarului inventarul numărare, cântărire, măsurare şi se
înscriu în listele de inventar, în trei
exemplare.
2. Se numerotează de la 1 la „n” toate
bunurile inventariate, inclusiv listele
de inventar, care se semnează de cei
obligatoriu prezenţi: lucrători
58
 gestionari şi comisia de inventar.
3. Pe ultima filă de inventar gestionarul
verificat trebuie să semneze cu
următoarea menţiune: „cantităţile
inventariate au fost stabilite în
prezenţa mea şi nu mai deţin alte
bunuri care au rămas neinventariate.
Nu am nici o obiecţie faţă de modul
cum s-a realizat inventarul”.

3. Stabilirea Echipa de inventariere 1. Se compară:

rezultatelor întocmeşte RAPORTUL - stocul faptic (consemnat în fişa de
inventarului (Procesul verbal de inventar) cu
inventariere) cu un conţinut - soldul scriptic (existent în fişele de
conform legii: magazie şi evidenţa contabilă a firmei)
- gestiunea .................... din care rezultă:
- data începerii şi terminării a) plus de inventar dacă stocul faptic
inventarului este mai mare decât stocul scriptic
b) minus de inventar dacă stocul faptic
este mai mic decât stocul scriptic

4. Regularizarea - diferenţele constatate şi În baza procesului verbal de inventariere şi

plusurilor şi cauzele acestora a propunerilor de soluţionare rezultate
minusurilor - propuneri de rezolvare conducerea firmei decide, după notele
de inventar (soluţii) explicative ale gestionarilor, fie:
- înregistrarea „plusurilor” de inventar
- imputarea minusurilor din gestiune
(decizie de imputare cu poprire)

Tabelul nr. 3.3

Clasificarea documentelor de evidenţă primară

Nr.
Criteriul de clasificare Clasificarea propriu-zisă
crt.

1. Destinaţie - documente specifice mijloacelor fixe şi investiţiilor

- documente specifice materialelor şi obiectelor de
inventar
- documente specifice operaţiunilor băneşti şi relaţiilor cu
terţii
59
 - documente specifice privind drepturile şi reţinerile
salariale
- documente specifice privind aprovizionarea şi vânzarea
de mărfuri

2. Momentul întocmirii - documente primare: în momentul efectuării operaţiei

economice
- registre: documente ce cuprind date centralizate privind
operaţii economice de aceiaşi natură şi care au avut loc în
acelaşi exerciţiu

3. Circuitul lor - documente interne în cadrul unei firme

- documente externe, reflectă relaţiile firmei cu alţi
operatori

4. Funcţia pe care o - documente de dispoziţie: cuprind un ordin în vederea

îndeplinesc executării lui -
documente de execuţie: reflectă realizarea operaţiei
economice şi stă la baza înregistrării în contabilitate
- documente mixte: ordin şi executarea unei operaţii
economice date -
documente contabile: se întocmesc în momentul
înregistrării operaţiilor economice date în contabilitate

5. Regimul de folosire - documente cu regim special: se păstrează şi se utilizează

conform legii (factură, chitanţă)
- documente fără regim special: documente pentru care nu
există reglementări speciale

Tabelul nr. 3.4

Clasificarea registrelor contabile

Nr.
Criteriul Clasificarea Consecinţe/efecte/exemple/obs.
crt.

1. Forma exterioară - registre legate

a registrului - registre sub formă de fişe
(foi volante)

Destinaţia - registre de evidenţă - jurnalul pentru vânzări

registrului operativă - condică de prezenţă
2.
- raport de gestiune (intrări/ieşiri) -
fişe de magazie
- registre de evidenţă - jurnalul de înregistrare

60
 contabilă - Cartea Mare
- jurnalele

Ordinea - registre de evidenţă Pentru înregistrări zilnice jurnal

3.
înregistrărilor cronologică pentru intrări de materiale
- registre de evidenţă - sintetică (grupate pe conturi)
sistematică - analitică (grupate pe conturi
analitice)
Exemple:
- Cartea Mare (Maestru)
- Fişa sintetică şah -
Fişa pentru operaţii diverse -
Fişa de cont analitică pentru „valori
materiale”

Importanţa - registre obligatirii Impuse firmelor de M.F.P. şi sunt

registrului registre de evidenţă operativă şi
4.
registre de evidenţă contabilă (ex.
Jurnal Cartea Mare)
- registre facultative Folosite la nivel de ramură
(subramură economică) pentru
anumite aspecte legate de evidenţă

M.F.P. elaborează normele legale şi cadrul metodologic general legat de elaborarea

formularelor, întocmirea şi păstrarea registrelor.

Tema nr. 4

Lucrările contalile de sinteză a exerciţiului:

SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE (S.F.A.)

Informaţia contabilă financiară şi/sau de gestiune, indiferent de

utilizatorii sau obiectivele sale trebuie să întrunească anumite calităţi –
parametrii subliniaţi atât pe piaţa internă, cât mai ales pe piaţa extrnă, printre
care reţinem:
a) să fie inteligibilă – uşor de înţeles şi de interpretat de utilizatori;

b) să fie relevantă – să aibă calitatea de a fi utilă beneficiarilor, în

scopurile ţintă avute în vedere;

61
 c) să fie credibilă – să nu conţină erori semnificative sau să fie
părtinitoare; utilizatorii să poată avea încredere că informaţia este credibilă;

d) să fie comparabilă – informaţia să permită comparaţia dintre firme

astfel încât să se poată evalua poziţia firmei, performanţele în raport cu
operatorii similari.

La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar (an de activitate), managerii/

administratorii fiecărui operator economic sunt obligaţi să întocmească şi să
raporteze un set de situaţii financiare în formă standardizată şi care se compune
din:

- bilanţ;

- cont de profit şi pierdere;

- situaţia modificărilor capitalului propriu;

- situaţia fluxurilor de trezorerie;

- politici contabile şi note explicative la acestea;

- raportul administraţilor;

prin care să se dea o imagine fidelă mijloacelor, resurselor, rezultatelor şi

capacităţii firmei de a genera profit.

Responsabilitatea întocmirii şi prezentării S.F.A. ale firmei revine

conducerii acesteia. Cadrul general de întocmire şi prezetare – publicare a
S.F.A. elaborat de I.A.S.B. evidenţiază că situaţiile financiare publicate se
bazează pe informaţiile utilizate de conducerea firmei despre poziţia financiară,
rezultatele şi modificările patrimoniale înregistrate într-un interval de timp
precizat, care să fie utile unei game largi de utilizatori, în luarea deciziilor lor
economice.
În acest scop, S.F.A. trebuie să furnizeze informaţii care să permită
beneficiarilor potenţiali să realizeze previziuni diverse (de ex. asupra fluxurilor
de trezorerie viitoare), referitoare la scadenţa şi/sau probabilitatea acestora.
Informaţiile incluse în S.F.A. trebuie să ajute beneficiarii să aprecieze
capacitatea firmei analizate de a plăti dividende, dobânzi, de a-şi achita datoriile
scadente, etc.

62
 Conform legislaţiei financiar contabile din România, firmele sunt
obligate să întocmească şi să publice S.F.A. compuse din: 5 (cinci) elemente, 3
(trei) elemente, 2 (două) elemente - S.F.A. simplificate(*

SITUAŢII FINANCIARE ANUALE

Compuse din 5 elemente dacă
la data blanţuluidepăşesc două
din următoarele trei criterii de
mărime:
- total active: 3650000 Euro
- C.A. netă: 7300000 Euro
- nr. mediu salariaţi: 50
1. Bilanţ
2. Cont de profit şi pierdere
3. Situaţia modificării
capitalului propriu
4. Situaţia fluxurilor de
numerar
5. Note explicative
Raportul auditorului financiar
Situaţii Financiare simplificate
dacă nu depăşesc limitele şi
două dintre criteriile de
mărime, anterior precizate
1. Bilanţ prescurtat
2. Cont de profit şi pierdere
prescurtat
3. Note explicative
4. Opţional:
- situaţia modificărilor
capitalului propriu
- situaţia fluxului de numerar
Verificarea se face conform
legii
(cenzor sau auditor financiar)
Sistem simplificat de
contabilitate
cf. O.M.F.P. 2239/2011
- C.A. netă: 35000 Euro
- total active:
max. 35000 Euro
1. Bilanţ simplificat
(model anexă tabel 4.1)
2. Cont de profit şi pierdere
(model anexă tabel 4.1)

*)
– Sistemul Simplificat de contabilitate – O.M.F.P. nr. 2239/25.07.2011, pg. 12-15, editura
Meteor Press, 2011.

Având în vedere faptul că instrumentele şi tehnicile metodei contabile

în ţara noastră sunt destul de greoaie şi puţin operative, comparativ, de exemplu
cu modelele bilanţului şi contului de rezultate anglo-saxon, în ultimul timp s-a
încercat simplificarea S.F.A., aşa cum rezultă din O.M.F.P. nr. 2239 emis în
2011. Chiar şi în acest cadru de simplificare se justifică tendinţa de accentuare a
caractrului juridic al contabilităţii de transformare a activităţii contabile în drept
contabil, concept pe care doctrina franceză îl utilizează de relativ mult timp.

Bilanţul este o situaţie de stare economică şi juridică a unei firme la un

moment dat. El prezintă o imagine a firmei ca deţinătoare a unor resurse

63
economice, active, a căror valoare este egală cu valoarea drepturilor asupra
surselor de provenienţă.

Contul de profit şi pierdere evidenţiază activităţile generatoare de

cheltuieli şi venituri ale firmei pe parcursul exerciţiului financiar contabil (în
România corespunde cu anul calendaristic).

Situaţia capitalurilor proprii reflectă modificările capitalului

proprietarilor firmei pe parcursul exerciţiului.

Situaţia fluxurilor de trezorerie (încasări şi plăţi) explică modificările ce

au avut loc în mijloacele băneşti ale firmei, urmare a activităţilor de exploatare,
activităţilor de finanţări şi activităţilor de investiţii.

Notele explicative la S.F.A. prezintă alte informaţii despre normele

contabile care au stat la baza întocmirii S.F.A., informaţii care nu au fost
prezentate în documentele de mai sus (bilanţ, cont de profit şi pierdere, etc.).

Pentru întocmirea S.F.A. se realizează mai întâi o serie de operaţii

pregătitoare în vederea verificării calităţii înregistrărilor financiar contabile
realizate de-a lungul anului (celor patru parametrii – calităţi a informaţiei
contabile). Din cadrul acestor operaţiuni preliminare avem în vedere următoarele
etape de parcurs:

a) operaţiile de verificare contabile;

b) operaţiile de reguralizare;
c) operaţiile de inventariere;
d) operaţiile de întocmire a balanţelor de verificare (una întocmită
facultativ, înaintea inventarierii generale anuale a patrimoniului firmei, iar a II-a
obligatorie, după efectuarea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar).
Scopul acestor activităţi financir-contabile complexe realizate la
sfârşitul anului constă în verificarea atentă încă o dată, analitic şi sintetic, a

64
tuturor proceselor şi operaţiilor financiar contabile care au avut loc în firmă şi
reflectarea acestora corect, cronologic, complet şi conform realităţii cunoscute în
practica contabilă sub denumirea “LUCRĂRI DE ÎNCHIDERE”, astfel încât
terţii utilizatori ai informaţiei contabile să beneficieze egal, corect şi oportun de
întreg sistemul contabil pus la dispoziţie.

Tabelul nr. 4.1

SITUAŢIA FINANCIARĂ ANUALĂ A FIRMEI

BILANŢ
Încheiat la:

10 - mii lei -

Nr. Exerciţiu financiar

Activ rând
Precedent Încheiat

A B 1 2

IMOBILIZĂRI NECORPORALE

Cheltuieli de construire şi de cercetare 01

A Dezvoltare (ct. 201+203−2801−2803−290*)

C Alte imobilizări (ct. 205+207+208+2805−

65
T 2807−2808−290) 02

I Imobilizări în curs (ct. 230−293*) 03

V TOTAL (rd. 01 la 03) 04

E IMOBILIZĂRI CORPORALE

Terenuri (ct. 211−2810−291*) 05

I Clădiri şi construcţii speciale Ct. 2121−

M 2811−291*) 06

O Maşini şi utilaje (ct. 2122+2123+2125−

B 2812−2815−291*) 07

I Alte imobilizări corperale (ct. 2124+2126+

L 2117+2128+2814−2816−2817−2818−291*) 08

I Imobilizări în curs (ct. 231−293*) 09

Z TOTAL (rd. 05 la 09) 10

A IMOBILIZĂRI FINANCIARE

T Titluri de participare (ct. 261−269*−296*) 11

E Alte titluri imobilizate (ct. 262+263−269*−

296*) 12

A B 1 2

Creanţe imobiliare (ct. 267−269*) 13

TOTAL (rd. 11 la 13) 14

I. ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL

(rd.04+10+14) 15

STOCURI

A Stocuri de materii şi materiale, obiecte de

C inventar şi stocuri aflate la terţi (ct. 30+ 32+

T 35−390−391−392−395) 16

I Producţia în curs de execuţie şi produse

V (ct. 33+34−393−394) 17

E Animale (ct. 36−396) 18

Mărfuri (ct. 37−367) 19

66
C TOTAL (rd. 11 la 19) 20

I ALTE ACTIVE CIRCULANTE

R Avansuri date furnizorilor (ct. 409) 21

C Clienţi şi conturi asimilate (ct. 41**−491) 22

U Acţionari – capital subscris şi nevărsat

L (ct. 456) 23

A Alte creanţe (ct. 42**+ 42** + 43**+ 44**+

N + 45** −456+461−495−496) 24

T Titluri de plasament (ct. 50−590) 25

E Conturi la bănci, casa şi acreditive (ct. 51**+

53+54) 26

TOTAL (rd. 11 la 19) 27

II. ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL

(rd.20+27) 28

CONTURI DE REGULARIZĂRI ŞI
ASIMILATE

Cheltuieli constatate în avans (ct. 471) 29

A B 1 2

Diferenţe de conversie (ct. 476) 30

III. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI

ASIMILATE

-Total (rd.29+30) 31

III. PRIME PRIVIND RAMBURSAREA

OBLIGAŢIUNILOR (ct. 169) 32

TOTAL GENERAL-ACTIV (rd.15+28+31+32) 33

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective

**) Solduri debitoare ale conturilor respective

10 - mii lei -

67
 Nr. Exerciţiu financiar
Pasiv rând
Precedent Încheiat

A B 1 2

Capital social sau individual (ct. 101+108) 34

C
- din care: capital subscris vărsat (ct. 1012) 35
A
P Prime legate de capital (ct. 104) 36
I
T Diferenţe de reevaluare (ct. 105) 37
A
L Rezerve (ct. 106) 38
U
R Rezultatul reportat (ct. 107) 39
I
Rezultatul exerciţiului (Profit + ; Pierdere - )
P
(ct. 12) 40
R
O Fonduri (ct. 11) 41
P
R Subvenţii pentru investiţii (ct. 13) 42
I
I Provizioane reglementate (ct. 14) 43

I. CAPITALURI PROPRII – TOTAL

(rd.34+36 la 43) 44

A B 1 2

Provizioane pentru riscuri (ct. 1511+1511+

1518*)cheltuieli 45

Provizioane pentru riscuri (ct. 1513+1514+

1518*) 46

A B 1 2

II. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI

CHELTUIELI (rd.45+46) 47

Împrumuturi şi datorii asimilate (ct. 16****+

D
512***+5186+519) 48
A
T
Furnizori şi conturi asimilate (ct. 40***) 49
O
R Avansuri primite de la clienţi (ct. 419) 50
I
I Alte datorii (ct. 42***+43***+44***+
45***+462) 51

III. DATORII – TOTAL (rd.48+51) 51

68
 CONTURI DE REGULARIZĂRI ŞI
ASIMILATE
Venituri înregistrate în avans (ct. 472) 53

Diferenţe de conversie (ct. 477) 54

IV. CONTURI DE REGULARIZĂRI ŞI

ASIMILATE – TOTAL (rd.53+54) 55

TOTAL GENERAL – PASIV

(rd.44+47+52+55) 56

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective

**) Solduri debitoare ale conturilor respective

***) Solduri creditoare ale conturilor respective

****) Cu excepţia contului 169

Conducătorul unităţii, Conducătorul compartimentului financiar-contabil

Tabelul nr. 4.2

Judeţul .......................................................... Forma de proprietate .................................

Denumirea întreprinderii ............................. Ramura ......................................................

Adresa întreprinderii .................................... Titularul .....................................................

Numărul din Registrul Departamentul ...........................................

comerţului .................................................... Cod unitate ................................................

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

încheiat la:

10 - mii lei -

69
 Nr. Exerciţiu financiar
Indicatori
rând Precedent Încheiat

A B 1 2
VENITURI DIN EXPLOATARE

Vânzări de mărfuei (ct. 707) 01

Producţia vândută (ct. 70-707) 02

Cifra de afaceri (ct. 70) (rd. 01+02) 03

Producţia stocată (+; −;) (ct. 71) 04

Producţia imobilizată (ct. 72) 05

P roducţia exerciţiului (rd. 02+04+05) 06

Subvenţii de exploatare (ct. 74) 07

Alte venituri din exploatare (ct. 75) 08

Venituri din provizioane privind exploatarea (ct. 781) 09

I. Venituri din exploatare – Total (rd. 03 la 05+07 la 09) 10

Costul mărfurilor vândute (ct. 607) 11

Materii prime şi materiale consumabile (ct. 600+601) 12

Combustibil, energie şi apa (ct. 605) 13

A B 1 2
CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE

Alte cheltuieli materiale (ct. 602+603+604+606) 14

Cheltuieli cu materialele –total (rd. 12 la 14) 15

Lucrări şi servicii executate de terţi (ct. 61+62) 16

Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 63) 17

Salarii personal (ct. 641) 18

Asigurări şi protecţie personală (ct. 645) 19

Cheltuieli cu personalul – total (rd. 18+19) 20

Alte cheltuieli de exploatare (ct. 65) 21

Amortizări şi provizioane (ct. 681) 22

III. Cheltuieli pentru exploatare – Total (rd. 11 la 14+16 la

19+21+22) 23

A REZULTATUL DIN EXPLOATARE PROFIT (rd. 24

10 - 23)

70
 PIERDERE (rd. 23 - 10) 25
VENITURI FINANCIARE din:
Titluri şi creanţe imobilizate (ct. 761+762+763) 26

Titluri de plasament (ct. 764) 27

Diferenţe de curs valutar (ct. 764) 28

Alte venituri financiare (ct. 766+767+768) 29

Provizioane (ct. 786) 30

II. Venituri financiare – Total (rd. 26 la 30) 31

CHELTUIELI FINANCIARE privind:

Creanţe imobilizate (ct. 663) 32

Titluri de plasament (ct. 664) 33

Diferenţe de curs valutar (ct. 665) 34

Alte cheltuieli financiare (ct. 666+667+668) 35

Amortizări şi provizioane (ct. 686) 36

IV. Cheltuieli financiare – Total (rd. 32 la 36) 37

REZULTATUL FINANCIAR PROFIT (rd. 31−37) 38

B
PIERDERE (rd. 37 - 31) 39

A B 1 2

REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI PROFIT (rd.

10+31−23−37) 40

PIEDERE (rd. 23+37−10−31) 41

Operaţii de gestiune (ct. 771) 42

Operaţii de capital (ct. 772) 43

71
 VENITURI EXCEPŢIO-NALE din:

Provizioane (ct. 787) 44

V. Cheltuieli financiare – Total (rd. 42 la 44) 45

CHELTUIELI EXCEPŢIO-NALE din:

Operaţii de gestiune (ct. 671) 46

Operaţii de capital (ct. 672) 47

Amortizări şi provizioane (ct. 686) 48

VI. Cheltuieli excepţionale – Total (rd. 46 la 48) 49

REZULTATUL EXCEPŢIONAL AL
C EXERCIŢIULUI PROFIT (rd. 45 la 49) 50

PIERDERE (rd. 49 - 45) 51

IMPOZIT PE PROFIT 52

REZULTATUL EXERCIŢIULUI PROFIT (rd. 10+31+

45−23−37−49−52) 53

PIEDERE (rd. 23+37+49+52−10−31−45) 54

Conducătorul unităţii, Conducătorul compartimentului financiar-contabil

72
Tabelul nr. 4.3

SITUAŢIA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Partea a I-a

A. Valoarea brută - mii lei -

Virări
Nr. Sold interne, Sold
Elemente de imobilizări Intrări Ieşiri
rd. iniţial fuziuni, final
reevaluări
A B 1 2 3 4 5
IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Cheltuieli de constituire şi de
cercetare-dezvoltare (ct. 201+203) 01
Alte imobilizări (ct. 205+207+208) 02
Imobilizări în curs (ct. 230) 03
Total imobilizări necorporale (rd.
01 la 03) 04
IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Terenuri (ct. 201) 05
Clădiri (ct. 2121) 06
Maşini şi utilaje (ct. 2122+2123+
2125) 07
Alte imobilizări corporale (ct.
2124+2126+2127+2128) 08
Imobilizări în curs (ct. 231) 09
Total imobilizări corporale (rd. 05
la 09) 10
IMOBILIZĂRI FINANCIARE
Titluri de participare (ct. 261) 11
Alte titluri imobilizate (ct. 262+
263) 12
Creanţe imobilizate (ct. 267) 13
TOTAL IMOBILIZĂRI
FINANCIARE (rd. 11 la 13) 14
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE
(rd. 04+10+14) 15

73
 Partea a II-a

SITUAŢIA ACTIVELOR IMOBILIZATE

- Sistem de bază –

B. Amortizări pentru deprecieri - mii lei -

Sold Sold
Nr. Cheltuieli Amortizare Reluări
Elemente de imobilizat iniţial final
rd. (A/P) cedată (A) (P)
(A/P) (A/P)
IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Cheltuieli de constituire şi de
cercetare-dezvoltare (ct. 2801+
2803) 01
Alte imobilizări necorporale (ct.
205+207+208) 02
Subtotal (rd. 01 la 02) 03
IMOBILIZĂRI CORPORALE
Ternuri (rd. ct. 2810) 04
Clădiri (ct. 2811) 05
Maşini şi utilaje (ct. 2812+2813+
2815) 06
Alte imobilizări corporale (ct.
2814+2816+2817+2818) 07
Subtotal (rd. 04 la 07) 08
AMORTIZĂRI - TOTAL (rd. 03 la
08) 9

IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Alte imobilizări necorporale (ct.
290) 10
Imobilizări în curs (ct. 293*) 11
Subtotal (rd. 10+11) 12
IMOBILIZĂRI CORPORALE
Ternuri (ct. 291*) 13
Clădiri (ct. 291*) 14
Maşini şi utilaje (ct. 291) 15
Alte imobilizări corporale (ct.
291*) 16
Imobilizări în curs (ct. 293*) 17
Subtotal (rd. 13 la 17) 18
IMOBILIZĂRI FINANCIARE
Titluri de participare (ct. 296*) 19
Alte titluri (ct. 296*) 20
Creanţe imobilizate (ct. 296*) 21
Subtotal (rd. 19 la 21) 22
PROVIZIOANE - TOTAL (rd. 11+
12+18+22) 23
74
TOTAL GENERAL -
AMORTIZĂRI ŞI PROVIZIOANE
PENTRU DEPRECIERI 24

Tabelul nr.4.4

SITUAŢIA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI

ÎN CURS – VALORI BRUTE

- mii lei -
Nr. Exerciţiu financiar
Elemente de stocuri
rd. An precedent An încheiat
A B 1 2
Materii prime (ct. 300±308) * 01
Materiale consumabile (ct. 301±308) * 02
Obiecte de inventar (ct. 32) 03
Producţie în curs de execuţie (ct. 33) 04
Produse (ct. 34) 05
Stocuri aflate la terţi (ct. 35) 06
Animale (ct. 36) 07
Mărfuri (ct. 37) 08
Total stocuri (rd. 01 la 08) 09

75
Tabelul nr.4.5

SITUAŢIA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR

- mii lei -
Teren de lichiditate a
Nr. Suma
Creanţe activului
rd. brută
sub 1 an peste 1 an
Creanţe legate de participaţii (ct. 2671) 01
ACTIVE
IMOBI- Împrumuturi acordate pe termen lung
LIZATE (ct. 2671) 02
Alte creanţe imobilizate (ct. 2677+2678) 03
I. CREANŢE LA ACTIVE IMOBILIZATE –
TOTAL (rd. 01 la 03) 04
Avansuri acordate furnizorilor
(ct. 409) 05
Clienţi (ct. 411+413+416+418) 06
Creanţe personal şi asigurări sociale
(ct. 42+43)** 07
ACTIVE Impozit pe profit (ct. 441)** 08
Taxa pe valoarea adăugată (ct. 442)** 09
CIRCU-
LANTE
Alte creanţe cu statul şi instituţii
publice (ct. 443+444+445+446+448)** 10
Acţionari – capital subscris şi nevărsat
(ct. 456) 11
Grupuri şi alte conturi cu asociaţii (ct.
45** −456) 12
Debitori diverşi (ct. 461) 13
II. TOTAL CREANŢE ACTIVE CIRCULANTE
(rd. 05 la 13) 14
III. CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS
(ct. 441) 15
III. CREANŢE – TOTAL (rd. 04+14+15) 16

76
 Nr. Suma Teren de exigibilitate a pasivului
Datorii
rd. brută sub 1 an 1 - 5 ani peste 5 ani
Împrumuturi din acţiuni de
obigaţiuni (ct. 161+1681) 17
Împrumuturi bancare pe termen
lung (ct. 162+1682) 18
Alte împrumuturi şi datorii
financiare (ct. 164+166+167+
1684+1686+1687)+ (ct. 512+
5186+519)*** 19
Total datorii financiare şi
asimilate (rd. 17 la 19) 20
Furnizori (ct. 401+403+404+405+
408) 21
Avansuri primite de la clienţi (ct.
419) 22
Datorii cu personalul şi asigurări
sociale (ct. 42+43)*** 23
Impozit pe profit (ct. 441)*** 24
Taxa pe valoarea adăugată (ct.
442)*** 25
Alte datorii faţă de stat şi instituţii
publice (ct. 443+444+445+446+
448)*** 26
Grupuri şi alte conturi cu asociaţii
(ct. 45)*** 27
Creditori diverşi (ct. 462) 28
Total alte datorii (rd. 11 la 28) 29
Venituri înregistrate în avans (ct.
472) 30
Total datorii (rd. 20+29+30) 31

77
Tabelul nr.4.6

SITUAŢIA ALTOR PROVIZIOANE

mii lei
Cheltuieli Venituri
Nr. Sold Sold
Natura provizioanelor privind din
rd. iniţial final
provizioanele provizioane
I. Provizioane reglementate 01
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI

Provizioane pentru litigii (ct. 1511) 02

Provizioane pentru garanţii
acordate
clienţilor (ct. 1512) 03
Provizioane pentru cheltuieli de
Repartizat pe mai multe repartiţii
(ct. 1513) 04
Provizioane pentru pierderi din
schimb valutar (ct. 1514) 05
Alte provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli 06

II. PROVIZIOANE PENTRU

RISCURI
ŞI CHELTUIELI – TOTAL (rd. 02 la 07
06)
STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS
Materii prime (ct. 390) 08
Materiale consumabile (ct. 391) 09
Obiecte de inventar(ct. 392) 10
Producţie în curs de execuţie (ct. 393) 11
Produse (ct. 394) 12
Stocuri aflate la terţi (ct. 395) 13
Animale (ct. 396) 14
Mărfuri (ct. 397) 15
Total (rd. 08 la 15) 16
Creanţe – Clienţi (ct. 491) 17
Grupuri şi alte conturi cu asociaţii 18
Debitori diverşi 19
Total (rd. 17 la 19) 20

78
Provizioane pentru titlu de plasament (ct.
590) 21
III. ALTE PROVIZIOANE PENTRU
DEPRECIERE (rd. 16 +20+21) 22
TOTAL GENERAL (rd. 01 +07+22) 23

Tabelul nr.4.7

DETERMINAREA REZULTATULUI FISCAL

- mii lei -
Nr. Exerciţiu financiar
Explicaţii
rd. Precedent Încheiat
A B 1 2
I. REZULTATUL EXERCIŢIULUI ÎNAINTE DE
IMPOZITARE 01
II. CHELTUIELI NEADMISE A SE DEDUCE
DIN REZULTATUL FISCAL
- depăşiri cheltuieli protocol 02
- depăşiri cheltuieli transport 03
- provizioane nedeductibile 04
- amenzi şi penalităţi 05
- alte cheltuieli nedeductibile 06
- 07
- 08
TOTAL (rd. 02 la 08) 09
III. DEDUCERI FISCALE
- rezerve legale 10
- reduceri – 50% imp. pe profit 11
- pierderi din anii precedenţi 12
- 13
TOTAL (rd. 10 la 13) 14
VI. REZULTAT FISCAL
PROFIT IMPOZABIL 15
DEFICIT 16
IMPOZIT PE PROFIT 17

79
Tabelul nr.4.8

REPARTIZAREA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI

- mii lei -
Nr. Exerciţiu financiar
Explicaţii
rd. Precedent Încheiat
A B 1 2
I. REZULTATUL EXERCIŢIULUI repartizat pentru: 01
Rezervele legale 02
Raportul exerciţiului precedent 03
Fondul de participare a salariaţilor la profit 04
Fondul de dezvoltare 05
Cota de 50% din reducerea impozitului pe profit
aferente sumelor reinvestite 06
Vărsăminte la buget 07
Alte rezerve prevăzute de lege 08
Dividende 09
Raportul la noul exerciţiu 19

Alte informaţii relative privind reguli şi metode contabile şi date complementa

I. INFORMAŢII OBLIGATORII

Reguli şi metode contabile

1. Informaţii asupra regululor şi metodelor contabile folosite:

80
- indicarea modurilor de evaluare aplicate la diverse poziţii din bilanţ şi
contul de profit şi pierdere, mai ales când există opţiuni între mai multe
metode;

- metode utilizate pentru calculul amortismentelor şi provizioanelor;

- indicarea şi justificarea derogărilor de la principiile generale;

- comentarii asupra absenţei compabilităţii conturilor şi eventual asupra

adaptării informaţiilor prezentate în exerciţiul precedent.

II. ALTE INFORMAŢII

1. Angajamente financiare în afare bilanţului (luate, primite, reciproce).

2. Informaţii referitoare la modificarea capitalului.

3. Analiza conturilor următoare:

- acţiuni proprii

- cheltuieli şi venituri excepţionale

- cheltuieli şi venituri pentru exerciţiul anterior

- diferenţe de conversie

- alte conturi semnificative

4. Informaţii privind efectivul mediu de salariaţi folosiţi în timpul

exerciţiului.

5. Alte elemente semnificative:

- comentarii asupra cifrei de afaceri

- evenimente posterioare închiderii exerciţiului care nu fac obiectul unei

contabilizări în conturile exerciţiului închis

- alte informaţii considerate necesare de întreprinderi.

81
Tabelul nr. 4.9

Conţinutul Bilanţului şi Contului de profit şi pierdere simplificate

Conform O.M.F.P. nr. 2239/2011

Bilanţul simplificat Contul de profit şi pierdere

simplificat
A. Active imobilizate: 1. Cifra de afaceri netă
- imobilizări necorporale 2. Alte venituri
- imobilizări corporale 3. Cheltuieli cu materiile prime şi
- imobilizări financiare materialele consumabile
B. Active circulante: 4. Cheltuieli cu personalul
- stocuri 5. Ajustări de valoare
- creanţe 6. Alte cheltuieli
- investiţii pe termen scurt 7. Impozit pe profit/venit
- casa şi conturi la bănci 8. Profitul şi pierderea exerciţiului
C. Cheltuieli în avans financiar
D. Datorii scadente până la 1 ian.
E. Active circulante nete/datorii
curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii scadente într-un termen
mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve:
1. Capital subscris:
- capital vărsat nevărsat
- capital nevărsat
2. Prime de capital
3. Rezerve din reevaluare
4. Rezerve:
5. Profit/pierdere raportat/ă
6. Profit/pierderea exerciţiului
financiar

82
Tabelul nr. 4.10

Modelul de bilanţ anglo-saxon

Activ N N-1 Pasiv N N-1

1. Active circulante PASIVE CIRCULANTE
2. Disponibilităţi şi - conturi bancare curente
cvasidisponibilităţi - datorii furnizori
3. Valori mobiliare de plasament - efecte de plată
4. Creanţe clienţi - salarii de plată
5. Efecte de primit mai puţin - impozite asupra beneficiilor
priviziuni pentru creanţe îndoielnice de plătit
6. Stocuri - dividende de plată
7. Materii prime - plata curentă a creditelor pe
8. Produse în curs de execuţie termen lung
9. Produse finite - plata curentă (anuală) a
10. Mărfuri creditului - bail
11. Sarcini constatate în avans şi - venituri în avans şi avansuri
avansuri vărsate primite
Total active circulante - alte datorii şi sarcini de plată
12. Imobilizări financiare Total curent diabilities
13. Participaţii (investiţii) (datorii)
14. Prets a long terme DATORII PE TERMEN LUNG
15. IMOBILIZĂRI CORPORALE - împrumuturi plătibile curente
16. Terenuri - împrumuturi obligatare
17. Construcţii - împrumuturi pe bază de credit-
18. Materiale şi echipamente bail
19. Active cumpărate în credit-bail CAPITALURI PROPRII
mai puţin amortizări cumulate - acţiuni ordinare/comune/
20. IMOBILIZĂRI INCORPORALE valoare nominală 10$
21. Brevete - prime de emisie
22. Mărci - rezerve
23. Goodwill (Survnleur) Total datorii şi capital propriu
24. Cheltuieli de organizare
25. Diferite alte cheltuieli

Tabelul nr. 4.11

83
 Modelul de cont de rezultate anglo-saxon

Cont de rezultat – prezentare detaliată N N-1

1. Cifra de afaceri mai puţin reducerile asupra vânzării şi
previziuni privind deprecierile
2. Cifra de afaceri netă
- inventar: stocul la 01.01.N
- achiziţii
- achiziţii (achats) mai puţin: reduceri asupra achats şi mai puţin
retururi
asupra achats şi previziuni pentru deprecieri plus transport
asupra
achats
3. Costul net al achiziţiilor (achats)
- stocul la 31.12.N
4. Costul d’ achats a mărfurilor vândute
5. Marja brută (gross margin)
6. Cheltuieli de cercetare dezvoltare
7. Cheltuieli comerciale
8. Cheltuieli generale şi administrative
9. Cheltuieli de exploatare
10. Rezultat de exploatare
11. Rezultat financiar
12. Impozit asupra beneficiului
13. Rezultat curent net
14. Rezultat al activităţilor abandonate – după impozit asupra
beneficiului
15. Rezultat extraordinar - după impozit asupra beneficiului
16. Incidenţa schimbărilor în principiile contabile - după impozit
asupra beneficiului
17. Rezultat net
18. Beneficiu net pe acţiune ordinară

Tabelul nr. 4.12

Situaţia indicatorilor financiari ai firmei

84
Nr.
Indicatori Modul de calcul Explicaţii
crt.
1. De lichiditate a). Rata curentă de lichiditate (Rcl) - arată capacitatea firmei de a-şi
plăti datoriile curente (la
Rcl = unde: scadenţă)

Tac - total active curente

Toc - total obiligaţiuni, inclusiv
credite pe termen scurt
b). Rata rapidă de lichiditate (Rrl): - este mai bun pentru măsurarea
testul acid lichidităţii deoarece include cele
mai lichide active curente (cele
Rrl = care rapid pot fi transformate în
numerar
2. De acoperire a). Rata de acoperire a dobânzii (Rad) - explică ce nivel de profit
financiară trebuie să aibe o firmă pentru a-
Rad = şi plăti dobânda la împrumuturi

b). Rata de solvabilitate (Rs) - explică în ce măsură o firmă îşi

finanţează activele din resursele
Rs = proprii

- explică cât de mult firma se

c). Raportul = bazează pe fondurile
împrumutate
- arată Q firmei de aşi plăti
d). Raportul = datoriile pe termen lung

3. De a). Rata de rentabilitate a vânzărilor - denumit: marjă de profit brut,

profitabilitate (Rrv) - explică mărimea profitului la
100 lei vânzări
Rrv =

b). Rata de rentabilitate a activelor - explică totalul profitului brut la

(Rra) 100 lei active

Rra =

4. De activitate a). Rotaţia activelor (Ra) - explică eficienţa folosirii

activelor (câţi lei vânzări la un
leu active)
Ra =

b). Perioada medie de recuperare a - explică numărul mediu de zile,

creanţelor (Rrc) pentru o firmă, pentru aşi încasa
facturile de la clienţi
85
 Rrc =

c). Durata de plată a datoriilor (Dpd) - explică numărul mediu de zile

necesar unei firme pentru a-şi
Dpd = plăti furnizorii

d). Rotaţia stocurilor (Rs) - explică de câte ori vânzările

sunt mai mari decât media
Rs = stocurilor (o rotaţie rapidă arată
că firma nu menţine stocuri
excesive)

Tabelul nr. 4.13

86
 I. Forma de înregistrare contabilă maestru-şah
(pe fişe de conturi corespondente)

A). Etapa pregătitoare:

1). Particularitate – pentru fiecare cont sintetic se deschide două fişe-şah:

una pentru debitul contului şi conturile corespondente creditoare iar cealaltă
pentru creditul contului şi conturile corespondente debitoare.

2). Se folosesc următoarele documente/registre:

- notele contabile, pentru acele operaţii economico-financiare care nu sunt

consemnate în documentele de evidenţă;

- documentede evidenţă, conform legii, pentru operaţiunile economice

precizate.

B). Etapele înregistrărilor propriu-zise:

3). În jurnalul de înregistrare, cronologic, se consemnează în ordine operaţiile ce au avut loc:

Simbol cont Sume

Nr. Documentul
Data Explicaţie Parţiale Totale
crt. nr./din Debit Credit
Debit Credit Debit Credit
1. 01.01. Factura S-au recepţionat
mărfurile x......y
2. 01.01. Nota Cheltuieli
contabilă producţie

„n” De raportat

4). Se înregistrează operaţiunea economică în fişe şah (denumite şi fişe cu conturi

corespondente), de genul:

87
 Fişa sintetică ŞAH Simbol cont Debit Pagina 1
Denumirea contului „ ...................”
Nr. din jurnalul Data Conturi corespondente „creditoare”
Suma
de înregistrare operării „Furnizori” ................... ...................... ......................
1. 01.01
2. 02.01
3. 31.01
Total

5). La sfârşitul lunii fişele sintetice se totalizează obţinându-se:

- pentru fişele de debit: totalul sumelor debitoare ale contului trebuie să

fie egal cu suma rulajelor creditoare ale conturilor corespondente;

- pentru fişele de credit: totalul sumelor creditoare ale contului trebuie să

fie egal cu suma rulajelor debitoare ale conturilor corespondente.

6). Sintetic forma de înregistrare contabilă maestru şah se prezintă, după

cum urmează:
1). Documente de evidenţă
(documente centralizatoare,
note contabile)
Contarea documentelor

2). Jurnal de înregistrare 3). Fişe sintetice

(fişa rulajelor) Debit | Credit

4). Balanţa de verificare

sintetice şi analitice

5). BILANŢUL CONTABIL

Tabelul nr. 4.14

II. Forma de înregistrare contabilă pe jurnale
A). Etapa pregătitoare:
88
 1). Particularitate – operaţiile economice sunt grupate pe genuri de operaţii:
a) - având la bază contul (grupul de conturi) care se creditează
b) - se operează pe baza a trei categorii de registre:
- registrul jurnal;
- registre auxiliare
- registrul Cartea Mare
B). Etapele înregistrărilor propriu-zise:
a) - se deschide lunar jurnale pentru fiecare cont sintetic care se
„creditează” conform modelului de mai jos:
Jurnalul pentru operaţiile de bancă ale creditului contului „Disponibil la bancă”
Extrasul de Conturi corespondente „debitoare”
cont Decontări Rulaj
Nr. rând
din ............... „Furnizori” cu bugetul Cassa ............ ............ creditor
... statului
1. 01.01
2. 02.01
3. 03.01
4. 31.01
Total
Întocmit Verificat

b). Înregistrările pe jurnale sunt dezvoltate (completate) cu situaţiile auxiliare,

conform modelului de mai jos:
Contul „ .......... ”, luna .......... SITUATIA privind operaţiile de cassă şi de bancă
Regisrtul de Conturi corespondente „creditoare”
cassă sau
Nr. rând Rulaj debitor Nr. rând
extras de cont Cassa Clienţi ...............
din ziua .........
1. 01.01
2. 02.01
3. 03.01
Sold la începutul lunii (D)
Total (D)
Rulaj creditor
Sold la sfârşitul lunii (D)
Întocmit Verificat

c). La sfârşitul lunii se completează CARTEA MARE, care are funcţia de

stabilire a rulajelor şi soldurilor conturilor sintetice.

Cartea Mare cuprinde fişe pentru fiecare cont sintetic, analizându-se lunar şi
pe timp de un an, conform modelului de mai jos:

89
 CARTEA MARE contul „Disponibil în bancă”
Conturi corespondente Total rulaj Total rulaj
Sold
corespunuătoare debitor creditor
Lunile
Contul .. Contul .. Contul .....
La 01.01. ... La 01.01. ... Debitor Creditor
............. ............. ..........
Ian. 01.01
Feb. 02.01
Mart. 03.01
Total tr.I 31.01
Total general
Întocmit Verificat

d). Sintetic, forma de înregistrare contabilă pe jurnale se poate prezenta

conform etapelor:

1). Documente/note contabile

Situaţii Fişe analitice

2). Jurnal

3). Cartea Mare

4). Balanţa de verificare

5). BILANŢ

Tabelul nr. 4.15

90
 BALANŢĂ DE VERIFICARE
Unitatea ................
la data de ...........................
Simbolul Total sume precedente Rulajele lunii curente Total sume Solduri finale
Denumirea
conturilo
conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
r
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Întocmit, Conducătorul compartimentului financiar-contabil 14-6-30

BALANŢĂ DE VERIFICARE
Unitatea ................
la data de ...........................
Simbolul Soldurile iniţiale Rulajele lunii curente Total sume Solduri finale
Denumirea
conturilo
conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
r
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Întocmit, Conducătorul compartimentului financiar-contabil 14-6-30/A

Tabelul nr. 4.16

91
 BALANŢĂ DE VERIFICARE (şase serii)
Unitatea ................
la data de ...........................
Total sume Rulajele lunii Total sume Solduri finale
Soldurile iniţiale Total rulaje
Simbolul Denumirea precedente curente
conturilor conturilor Debi- Credi- Debi- Credi- Debi- Credi- Debi- Credi- Debi- Credi- Debi- Credi-
toare toare toare toare toare toare toare toare toare toare toare toare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Întocmit, Conducătorul compartimentului financiar-contabil 14-6-30/b

Tabelul nr. 4.17

Unitatea ........ Balanţa analitică a stocurilor

................ la data de ...........................
Stoc Cantitatea Sold Valoare Sold
Cod Stoc final Preţ unitar
iniţial Intrată Ieşită iniţial Debit Credit final
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Întocmit, Verificat, 14-6-30/c

Tabelul nr. 4.18

Secţiunile contabilităţii cuprinse în bilanţ

(SITUAŢIA PATRIMONIULUI )

92
 1. Activele imobilizate = bunurile şi valorile destinate să servească o
perioadă îndelungată activitatea unităţii patrimoniale, care nu se consumă la
prima utilizare Recuperarea valori lor se face prin amortizare, iar în bilanţ se
trec la valoarea netă contabilă (minus amortizarea cumulată).

a) imobilizări necorporale = cheltuieli de constituire, cheltuieli de

cercetare dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe, mărci de fabrică, fondul
comercial, programe informatice

b) imobilizări corporale = terenurile şi mijloacele fixe

c) imobilizări financiare = titluri de participare, titluri imobilizate

ale activităţii de portofoliu, alte creanţe imobilizate. Sunt acţiuni sau alte
titluri de valoare care asigură unităţii patrimoniale destinatare realizarea de
venituri financiare suplimentare şi deci un profit sporit

2. Stocuri = acele bunuri din cadrul unităţii patrimoniale destinate fie a fi

vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie, fie a
fi consumate la prima lor utilizare.

a) Mărfuri = se cumpără pentru a se revinde

b) Materii prime = participă la procesul de producţie şi se regăsesc în

produsul finit.

c) Materiale consumabile = participă la procesul de producţie, dar, de

regulă nu se regăsesc în produsul finit.

d) Obiecte de inventar = acele bunuri cu o valoare sau o durată de

serviciu mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate
mijloace fixe.

e) Producţie în curs de execuţie = producţia care nu a trecut prin toate

fazele (stadiile) de prelucrare.
93
 f) Produse finite = produsele care au parcurs în întregime fazele
procesului de fabricaţie şi sunt depozitate în vederea livrării.

3. Furnizori – debitori = includ avansurile acordate furnizorilor pentru

bunuri pentru care firma urmează să le primească.

4. Clienţi = includ operaţiile patrimoniale privind livrările de mărfuri şi

prestări de servicii pentru care urmează să se încaseze contravaloarea acestora.

5. Decontări cu asociaţii privind capitalul = înregistrează aporturile

subscrise de asociaţi pentru constituirea sau majorarea capitalului social.

6. Titlurile de plasament = acţiuni proprii răscumpărate sau alte titluri

achiziţionate pentru realizarea unui profit în termen scurt.

7. Conturi la bănci în lei şi devize, precum şi casa în lei şi devize =

înregistrează disponibilităţile băneşti la un moment dat atât în lei, cât şi în
devize.

8. Acreditive = sume virate în conturile bancare, la dispoziţia terţilor

9. Valori de încasat = include valoarea cecurilor şi efectelor comerciale

de încasat

10. Conturile de regularizare (activ şi pasiv) = înregistrează

cheltuielile şi veniturile realizate în perioada curentă, dar care privesc
perioadele următoare, precum şi cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciţii.

11. Decontări din operaţii în curs de clarificare = înregistrează

operaţiile care nu pot fi trecute într-un cont distinct, întrucât sunt necesare
clarificări ulterioare.

94
 12. Prime privind rambursarea obligaţiunilor = ţine evidenţa
primelor de rambursare reprezentând diferenţa dintre valoarea de emisiune şi
valoarea de rambursare.

13. Capitalul propriu = include totalitatea capitalurilor proprietate a

asociaţilor şi se compune din: capital social, prime legate de capital, diferenţe
din reevaluare, rezerve, fonduri proprii, beneficii nerepartizate reportate
din anii precedenţi, subvenţii, provizioane reglementate.

a) Capitalul social = valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale

subscrise şi / sau vărsate de acţionari şi / sau asociaţi

b) Prime legate de capital = excedentul dintre valoarea de emisiune şi

valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale.

c) Diferenţe din reevaluare = reprezintă diferenţa dintre valoarea

actuală (mai mare) şi valoarea înregistrată în contabilitate (mai mică), supuse
reevaluării, potrivit reglementărilor în vigoare.

d) Rezerve = se constituie din profitul brut (rezerve legale) şi net (rezerve

statuare) al societăţilor patrimoniale, pentru acoperirea pierderilor sau pentru
alte scopuri.

e) Fonduri = se constituie din profitul net, potrivit legii, pe baza hotărârii

adunării generale a acţionarilor.

f) Subvenţii pentru investiţii = sume alocate de la bugetul statului

sau din alte surse nerambursabile, pentru finanţarea unor activităţi pe termen
lung sau a altor cheltuieli de natura investiţiilor.

g) Provizioanele reglementate şi cele pentru riscuri şi cheltuieli = se

stabilesc potrivit legii şi se constituie pentru acele elemente de patrimoniu a

95
căror realizare sau plată este incertă, ori pentru cheltuieli care devin exigibile în
perioadele următoare.

14. Împrumuturi din datorii asimilate = ţin evidenţa creditelor bancare

pe termen mediu şi lung, datorii legate de participaţii, precum şi a dobânzilor
aferente acestora.

15. Furnizori = înregistrează operaţiile patrimoniale privind livrările

de mărfuri şi prestări de servicii pentru care urmează să se plătească
contravaloarea acestora.

16. Clienţi-creditori = înregistrează avansurile primite de la clienţi

pentru bunuri şi servicii pe care urmează să le livreze către aceştia.

17. Alte datorii = înregistrează decontările cu bugetul statului, asigurările

sociale; personal, bugetele locale, etc.

18. Venituri din exploatare = veniturile rezultatele din operaţiile de bază

ale agentuluj economic, respectiv din vânzările de mărfuri, prestarea de
servicii, producţia stocată, producţia de imobilizări, subvenţii de exploatare,
alte venituri din activitatea curentă.

19. Venituri financiare = cuprind veniturile generate de activitatea

financiară.

20. Venituri excepţionale = reprezintă acele venituri care nu sunt legate

de activitate normală, curentă a unităţii patrimoniale şi se referă fie la operaţii
de capital, fie la operaţii de exploatare

21. Cheltuieli de exploatare = cuprind consumurile de materii prime,

materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb, ambalaje, costul energiei
electrice, costul mărfurilor vândute, cheltuieli pentru chirie, cheltuieli de

96
protocol, reclamă şi publicitate, cheltuieli de personal, cheltuieli cu impozitele
şi taxele, etc.

22. Cheltuieli financiare = cheltuieli generate de activitatea financiară.

23. Cheltuieli excepţionale = reprezintă acele cheltuieli care nu sunt legate

de activitatea curentă a societăţii şi se referă fie la operaţii de gestiune, fie la
operaţii de capital.

Pentru fiecare tip de activitate (exploatare, financiară şi excepţională) se

stabileşte un rezultat, ca diferenţă dintre venituri şi cheltuieli:

24. Rezultatul curent = reprezintă diferenţa dintre veniturile din

operaţiile curente (venituri din exploatare şi financiare) şi cheltuielile curente
(cheltuieli de exploatare şi financiare).

25. Rezultatul brut = reprezintă soldul contului de profit şi pierdere

înainte de impozitul pe profit.

26. Rezultatul net = reprezintă rezultatul final al exerciţiului (după

impozitare), care este supus repartizării.

97
Tema nr.5
Informaţia financiar contabilă – resursă şi vector
al managementului performant al firmei

Informaţia financiar-contabilă a firmei reprezintă parte importantă a

sistemului informatic integrat managerial care asigură adevărata imagine publică
reală a firmei, în raport cu utilizatorii-beneficiarii interni şi externi interesaţi.

Informaţiile de altă natură specifică firmei-cercetare-dezvoltare, de

producţie, comercială şi de marketing, de resurse umane,etc. – deşi prezintă la
fel de mare (uneori chiar mai mare) importanţă, totuşi partea de informaţie
contabilă este „ceea ce se poate analiza, compara, monitoriza,etc.” prin
intermediul S.F.A.

Informaţiile financiar-contabile reprezintă o parte publică, vizibilă

exprimate prin indicatori: CA, profit (sau pierdere), dividende, capital social,
etc. Desigur că firma are şi alte instrumente, indicatori de comunicare (verbală
sau nonverbală) cu piaţa. De ex. comunicarea firmei prin intermediul
produselor/serviciilor sale cu piaţa. Iar comunicarea comercială cu piaţa a firmei
poate contribui uneori decisiv la imaginea financiară a firmei, exprimată
exclusiv prin profit şi divident per acţiune.

În practică economică ceea ce este rapid vizibil, mai ales întro economie
monetaristă, se reflectă prin intermediul indicatorilor financiari: capacitatea de
solvabilitate, capcitatea de lichiditate a firmei pe piaţă. Cu alte cuvinte,
rapiditatea cu care face faţă o firmă pe piaţă, problemelor plăţilor creditorilor,
furnizorilor, terţilor, statului.

Orice creditor, în baza dreptului cambial de exemplu, poate solicita în

instanţă declanşarea procedurii de insolvenţă (procedura reorganizării judiciare

98
şi/sau a falimentului), etapă care generează lichidarea şi radierea firmei.
Indicatorii financiari, în legătură directă cu starea contabilităţii firmei generează
şi impozitele şi taxele datorate de către firmă în favoarea organelor statului.

Contabilitatea firmei sau astfel cum precizează doctrina franceză, dreptul

contabil al firmei este în strânsă legătură cu alte discipline de drept public
(dreptul financiar, dreptul fiscal, dreptul penal al afacerilor, ect.), dar şi cu
discipline de drept privat (drept comercial, drept civil, drept bancar, dreptul
concurenţei comerciale, drept comercial internaţional, drept cambial, etc.).

Prin intemediul impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat şi

bugetului local, managementul contabil este în legătură şi cu managementul
public general, ca şi cu managementul public local.

Resursele firmei, în calitate de actor pe piaţa locală, asigură prin deciziile

manageriale participarea prin diferite modalităţi la dezvoltarea comunităţii
locale (sponsorizări, acţiuni sociale diverse, mecenate, etc., participări cu
fonduri, redistribuiri din dividende, etc.).

Aceste destinaţii ale profitului firmei sunt în strânsă legătură cu

atitudinea şi comportamentul managerilor firmei unde îşi desfăşoară activitatea.

Starea de sănătate a firmei se reflectă în rezltatele financiar-contabile ale

exerciţiului financiar, publicate prin intermediul S.F.A. reprezintă aşadar o
oglindă fidelă a întregului proces de management general al firmei, ale cărui
componente – managementul C.D., mangementul resurselor umane,
managementul financiar-contabil – au corespuns exigenţelor mediului de piaţă,
caracterizat ca fiind mediu „de oportunităţi şi de primejdii”.

Toate subsistemele de management ale sistemului firmă au răspuns

afirmativ pentru optimizarea performanţelor ţintă propuse, ceea ce se poate
sintetic constata în maximizarea profitului total şi a dividendelor per acţiune

99
atribuite acţionarilor firmei, inclusiv în implicarea firmei în rezolvarea
problemelor sociale cu care se confruntă comunitatea.

Tabelul nr. 5.1

100
 Relaţia dintre strategie, planificare şi contabilitatea firmei

Dimensiunea strategică

STABILIREA OBIECTIVELOR

INVESTIŢIA ATRAGERE FONDURI

Dimensiunea operaţională

PLANIFICARE

SITUAŢII CONTABILITATE
FINANCIARE

EVALUAREA
PERFORMANŢEI
FINANCIARE

Situaţia financiară
anuală

Tabelul nr. 5.2

101
 Judeţul
Entitatea
Adresa: localitatea ...................................
sectorul ........... str. ...................... nr. .....
bl ................ sc. .................. ap. ...............
Telefon ...................... , fax ......................
Număr din registrul comerţului ...............
Forma de proprietate ..............................................
Activitatea preponderentă ......................................
(denumire clasă CAEN) .........................................
Cod clasă CAEN ....................................................
Cod unic de înregistrare
................................................................................

BILANŢ PRESCURTAT
la data de 31.12. .......

Sold la:
Nr. Începutul Sfârşitul
Denumirea elementului
rând exerciţiului exerciţiului
financiar financiar
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 01
(ct. 201 + 203 + 205 + 2071 + 208 + 233 + 234 – 280 –
290 – 2933)
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 02
(ct. 211 + 212 + 213 + 214 + 231 + 232 – 281 – 291 –
2931)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03
(ct. 261 + 263 + 265 + 267* – 296*)
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 04
(rd. 01 la 03)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 05
(ct. 301 + 302 + 303 +/- 308 + 331 + 332 +334 + 345
+ 346 +/- 348 + 351 + 354 + 356 + 357 + 358 +361 +/-
368 + 371 +/- 378 + 381 +/- 388 -391 – 392 – 394 –
395 – 396 – 397 – 398 + 4091 - 4428)
II. CREANŢE1 06
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă
mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru
fiecare element)
(ct. 267*- 296*+ 4092 + 411 + 413 + 418 + 425 +
4282 + 431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 +
4428** + 444** + 445 + 446** + 447** + 4482 +
451** + 453** + 456** + 4582 + 461 + 473** - 491 –
495 – 496 + 5187)
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 07
(ct. 501 + 505 + 506 + 508 +5113 + 5114 – 591 – 595
– 596 – 598)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 08
(ct. 5112 + 512 +531 + 532 + 541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 09
(rd. 05 la 08)
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 10
(ct. 471)
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE 11
ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 – 169 + 269 + 401 +
102
 403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426
+ 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** +
4428*** + 444*** + 446*** + 447*** +4481 +
451*** + 453*** + 455 + 456*** + 457 + 4581 + 462
+ 473*** + 509 + 5186 + 519)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII 12
CURENTE NETE
(rd. 09 + 10 – 11 - 18)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13
(rd. 04 + 12 – 17)
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE 14
ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 +168 – 169 + 269 + 401 +
403 + 404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426
+ 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** +
4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481
+ 451*** + 453*** + 455*** + 456*** + 457 + 4581
+ 462 +473*** + 509 + 5186 + 519)
H. PROVIZIOANE 15
(ct. 151)
I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17 şi 18) din care: 16
ct. 131 + 132 + 133 + 134 + 138 17
ct. 472 18
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL 19
(rd. 20 la 22) din care:
- capital subscris vărsat: 20
(ct. 1012)
- capital subscris nevărsat: 21
(ct. 1011)
- patrimoniul regiei: 22
(ct. 1015)
II. PRIME DE CAPITAL 23
(ct. 104)
III. REZERVE DIN REVALUARE 24
(ct. 105)
IV. REZERVE 25
(ct. 106)
Acţiuni proprii 26
(ct. 109)
V. PROFITUL SAU SOLD C 27
PIERDEREA
REPORTAT(Ă) SOLD D 28
(ct. 117)
VI. PROFITUL SAU SOLD C 29
PIERDEREA
EXERCIŢIULUI SOLD D 30
FINANCIAR
(ct. 117)
Repartizarea profitului 31
(ct. 129)
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 32
(rd. 19 + 23 + 24 + 25 – 26 + 27 – 28 + 29 – 30 – 31)
Patrimoniul public 33
103
 (ct. 1016)
CAPITALURI - TOTAL 34
(rd. 32 + 33)

1)
– Sumele înscrise la acest rând şi preluate din contul 267 reprezintă creanţele aferente contractelor
de leasing financiar şi altor contracte asimilate, precum şi alte creanţe imobilizate, scadente într-o
perioadă mai mică de 12 luni.
*)
– Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
**)
– Solduri debitoare ale conturilor respective.
***)
– Solduri creditoare ale conturilor respective.

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele şi Numele şi
prenumele ................................. prenumele .................................
Semnătura ............................................ Calitatea ....................................................
..... ..
Semnătura .................................................
..
Ştampila unităţii Nr. de înregistrare în organismul
profesional

Tabelul nr. 5.3

Spre o nouă ramură juridică: dreptul contabil

104
 Drept Drept penal
administrativ al afacerilor

Drept penal
Drept procesual
penal

Ordine/
instrucţiuni:
M.F.P
Legea nr. A.N.A.F.
31/1991 CONTABILITATE G.F.

Legi Legi impozite

Legea nr. O.G.
taxe accize
82/1991 H.G.
T.V.A

Drept Financiar/Fiscal

Drept Bancar

Drept Comercial

Drept Societar

Tabelul nr. 5.4

Spre o nouă ramură juridică: dreptul contabil

105
 Management
producţie

Management
financiar-contabil

Management
A.T.M.

Managementul
Management general
resurse umane al firmei

Management
C.D.

Management
marketing Management
contabil

Tabelul nr. 5.5

Sistemul managementului firmei

A.G.A.

C.C. 106
 C.A.

M.G.

M.C.D. M.P.A.T.M. M.R.U. M.Com. M.F.C.T.

Management comunicare

Management marketing
Recrutare/promovare/selecţie

Încadrare/motivare/salarizere

Serviciu. analize, costuri/preţuri

Contabilitate analitică

Contabilitate sintetică
Revizori gestiuni
Casa

Tabelul nr. 5.6

Sistemul şcolii engleze – principalii indicatori

economico financiari ai firmei

Nr.
Specificaţie Structură şi mod de calcul Explicitare
crt.
1. Indicatori de RLg = rata lichidităţii generale
lichiditate RLg = =

107
 RLi = rata lichidităţii imediate
RLi =

2. Indicatori de RD = rata datoriilor

solvabilitate RD =

RS = rata solvabilităţii
RS =

RAAF = rata de acoperire active

RAAF = fixe

RASD = rata de acoperire a

RASD = serviciului datoriei

3. Indicatori de VV = viteza vânvărilor

gestiune VV =

VRST = viteza de rotaţie a

VRST = stocutilor

DMS = durata medie de stocare

DMS =

VRAT = viteza de rotaţie a

VRAT = activelor totale

CCA = controlul cheltuielilor

CCA = administrative

4. Indicatori de MP = marja de profit

rentabilitate MP =

RCS = rentabilitatea capitalului

RCS = social

RAT = rentabilitatea activelor

RAT = totale

*) **)
Notă: – înainte de plată (dobânzi + impozite); – înainte de deducerea dobânzilor

108
Tabelul nr. 5.7
Sistemul ratelor de structură a capitalului
Rata de structură
a capitalului
1. NFR, FR, TN
2. Rata de finanţare a
activelor fixe
3. Rata de finanţare
4. Rata de trezorerie
5. Rata marjei asupra
valorii adăugate
Ratele îndatorării Rata privind rotaţia
capitalului
1. Rata de autonomie 1. Rata de rotaţie
financiară 2. Viteza de rotaţie
2. Rata creditelor de globală
trezorerie
3. Rata de predare a
cheltuielilor financiare
4. Cota capacităţii de
rambursare
5. Ponderea cheltuielilor
curente în îndatorarea
globală
109
Tabelul nr. 5.8

Firme cu nevoi în FR Evoluţia relaţiei dintre FR, NFR, T firmei – cazuri teoretice

Nevoia de NFR este finanţată în întregime de

NFR
resursele permanente a cărei importanţă permite
T+ FR+ degajarea de disponibilităţi necesare. Atenţie la
subfolosirea capitalului!

Nevoia de NFR este finanţată în parte de resursele

FR+ permanente iar în parte de excedentul bancar curent
NFR
T.
sub formă de disponibilităţi. Subliniem importanţa
riscului bancar curent.

Contul curent bancar acoperă o parte a activelor

FR. fixe, nevoile NFR şi disponibilităţile. Această
situaţie este delicată dacă nu este ocaziţională şi
NFR T. cere reconsiderarea structurii financiare.
Firme cu resurse în FR

Resursele determinate de ciclul de exploatare se

FR+ adaugă unui excedent de resurse permanente (FR +)
pentru degajarea unui excedent de lichiditate
T+ RFR important. Important să estimăm dacă excedentul
nu acoperă o subfolosinţă a capitalului F.
Resursele provenite din ciclul de exploatare ocupă
FR. un excedent de lichiditate, eventual excesiv, dar
încă o parte a activului imobilizat. Furnizorii şi
T+ RFR avansurile de la clienţi finanţează ciclul dar ţi o
parte din imobilizări. O întărire a resurselor stabile
este de examinat/ corectat.
Resursele permanente nu acoperă decât o parte a
RFR activului imobilizat (FR.) şi insuficienţa lor este
compensată de furnizori, avansurile clientului şi
FR. T. credit curent bancar. Dependenţa financiară externă
a firmei este mare şi structura financiară est de
văzut.

Notă:
1 - FR+ : resurse permanente > activ imobilizat
2 - FR. : resurse permanente < active imobilizate
3 - NFR : stocuri + creanţe exploatare > datorii exploatare
4 - RFR : stocuri + creanţe exploatare < datorii exploatare
5- T+ : disponibilităţi > cont curent + sold creditor bănci
6- T. : disponibilităţi < cont curent + sold creditor bănci

110
Tabelul nr. 5.9

Bilanţul financiar al firmei – calculul indicatorilor de trezorerie

Nr. Nr.
Activ alocări Simboluri Pasiv resurse Simboluri
crt. crt.
I. Imobilizări corporale I.M.O I. Capitaluri permanente: C.P.M
(active imobilizate): (AI) - capital social (Cp)
- mijloace fixe II. Fonduri proprii, rezerve
- terenuri
FRN = CPM – IMO
II. Stocuri ~ utilizări ciclice: U.C III. Obligaţii atrase ~ datorii DEX
- materii prime (A.C.R) de exploatare: (Rc)
- materiale - decontări cu bugetul de stat
- prod. neterminată - TVA de plată
- mărfuri - decontări asigurări sociale
- ambalaje - creditori
III. Creanţe: - participaţii la profit
- clienţi - furnizori interni/externi
- debitori - avansuri
- alte decontări
NFR = ACR - DEX
IV. Disponibilităţi şi plasa- U.T. IV. Credite de trezorerie/ C.R.T
mente (util. la trez.): D/P/B împrumuturi bancare pe (R.T)
- cassa - lei termen: scurt, mediu, lung
- cassa - valută
- disponibil la bancă
TN = FRN - NFR

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

Tabelul nr. 5.10.

111
 Bugetul de venituri şi cheltuieli
(proiectate pe: afaceri, obiective, centre de profit, pierderi)

Anul
SPECIFICARE ANUL
Postul N-1 N
1. CIFRA DE AFACERI
2. COST DE PRODUCŢIE:
a) materiale
b) salarii
3. PROFIT BRUT (1 – 2)
4. CHELTUIELI DE ADMINISTRAŢIE ŞI DE VÂNZARE
5. VENIT NET DIN FUNCŢIONARE (3 – 4)
6. AMORTIZARE
7. PROFIT DIN FUNCŢIONARE (5 – 6)
8. DOBÂNZI
9. PROFIT ÎNAINTE DE IMPOZITARE (7 – 8)
10. IMPOZITE
11. PROFIT DUPĂ IMPOZITARE (9 – 10)
REPARTIZAREA PROFITULUI:
a) dividente
b) profit reţinut (nerepartizat)

Tema nr. 6.
112
 Contabilitatea operaţiunilor economico financiare privind
constituirea – fuziunea – divizarea şi dizolvarea firmei

Conform C.C.R. şi Legii nr. 31/1991 privind constituirea firmelor, cu

ocazia înfiinţării lor au loc o serie de operaţiuni economice specifice.

Contabilitatea privind operaţiunile economico financiare specificate în

titlul de mai sus poate fi denumită şi contabilitatea capitalului social al firmei.
Înregistrările contabile se realizează folosind P.C.G şi conturile de pasiv: 101,
1011, 104, 106, 131, 151, 161, 162, inclusiv conturile de activ: 211, 212, 2133,
5314.

Este de reţinut faptul că înregistrările operaţiilor economice se fac

cronologic şi sistematic (în ordinea în care acestea au avut loc şi prin gruparea
operaţiunilor pe diferite criterii). Capitalul firmei, din punct de vedere juridic
este înregistrat în partea de pasiv a bilanţului firmei. Astfel, capitalul social al
firmei reprezintă capital în proprietate individuală sau al asociaţilor, care poate fi
împrumutat sau nu şi care se înregistrează în pasivul bilanţului, compunându-se
din grupe precum:

- capitalul social total, subscris, nesubscris

- prime legate de capital

- diferenţa de reevaluare

- rezerve şi alte fonduri proprii (rezerve: legale, statutare şi altele)

- beneficii nerepartizate reportate din anii precedenţi

- subvenţii pentru investiţii

- provizioane reglementate

113
 Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate se ţine deasemenea
pe grupe: împrumuturi din emisiune de obligaţiuni, credite bancare pe termen
lung şi mijlociu, datorii privind concesiunile şi asimilate, datorii legate de
participaţii şi alte împrumuturi şi datorii asimilate, precum şi datoriile aferente
acestora.

Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, aşa după cum

rezultă din tabelele anexe, se realizează la sfârşitul anului pentru acele elemente
patrimoniale a căror realizare sau plată este incertă ori pentru cheltuieli, care
devin exigibile în perioade următoare: litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri,
daune şi alte datorii incerte, cheltuieli legate de perioada de garanţie; cheltuieli
de repartizat pe mai multe exerciţii: cheltuieli programate cu reparaţii/revizii
tehnice, pierderi latente aferente unor datorii pe termen lung, alte provizioane
specifice unor sectoare de activitate.

De subliniat este faptul că instrucţiunile şi normele contabile editate de

M.F.P. în completarea legii contabilităţii şi a P.C.G. prevăd în detaliu ansamblul
operaţiunulor economico financiare şi a proceselor economice specifice fiecărei
firme/sector de activitate.

Schematic structura capitalului firmei se prezintă în pasivul bilanţului,

tabelul nr. 61.

În cele ce urmează prezentăm exemple privind contabilitatea capitalului

firmei în diverse ipostaze ale evoluţiei sale:

1. Se înregistrează capitalul subscris şi nevărsat al unei noi firme (promisiunea cu o parte din
Cs):

Decontări cu asociaţii privind capitalul = Capital subscris nevărsat

(ct. 456) (ct. 1011)

114
 2. Se înregistreză depunerea părţii din capital subscris (un mijloc de transport şi o construcţie):

% = Decontări cu asociaţii privind capitalul

Mijloc de transport (ct. 456)
Construcţii

3. Se înregistreză în bani la bancă parte a capitalului social:

Conturi curente la bănci = Decontări cu asociaţii privind capitalul

(ct. 5121) (ct. 456)

4. Se înregistreză în contabilitate trecerea capitalului de la o categorie

(capital subscris nevărsat) la altă categorie (capital subscris vărsat):

Capital subscris nevărsat (ct. 1011) = Capital subscris vărsat (ct. 1012)

5. La solicitarea unui acţionar se aprobă de A.G.A. re stituirea capitalului

propriu:

Capital subscris vărsat = Decontări cu asociaţii privind capitalul

(ct. 1012) (ct. 456)

Decontări cu asociaţii privind capitalul = Conturi curente la bănci

(ct. 456) (ct. 5121)

6. Se înregistreză diferenţa pozitivă din neevaluarea unei clădiri majorându-se rezerva de capital:

Clădiri (ct. 212) = Rezerve din reevaluare (ct. 105)

7. Se încasează prin casă contravaloarea acţiunilor achiziţionate de investitorii interesaţi:

Casa în lei (ct. 5311) = Decontări cu asociaţii privind capitalul (ct. 456)

8. Se înregistreză răscumpărarea de acţiuni în scopul anulării lor:

Acţiuni proprii (ct. 502) = Casa în lei (ct. 5311)

9. Înregistrarea rezervelor legale şi statutare din profitul brut şi net, conform legii:
115
 Repartizarea profitului (ct. 129) = Rezerve legale (ct. 1061)

Repartizarea profitului (ct. 129) = Rezerve statutare (ct. 1063)

10. Înregistrarea unei subvenţii de primit se realizează conform relaţiei contabile:

Subvenţii (ct. 445) = Subvenţii pentru investiţii (ct. 131)

11. Încasarea subvenţiei:

Conturi la bănci în lei (ct. 5121) = Subvenţii (ct. 445)

12. Procurarea unui mijloc fix din subvenţii:

% = Furnizor de mijloace fixe (ct. 404)

Mijloc fix (ct. 2125)
TVA deductibilă (ct. 4426)

13. Plata furnizorului de mijoace fixe prin bancă:

Furnizor de mijloace fixe (ct. 404) = Cont în bancă în lei (ct. 5121)

14. Înregistrarea unei subvenţii pentru investiţii:

Mijloace fixe (ct. 212) = Subvenţii pentru investiţii (ct. 131)

15. Constituirea unui provizion reglementat:

Cheltuieli excepţionale pentru = Provizioane reglementate

provizioane reglementate (ct. 6874) (ct. 141)

16. Anularea (diminuarea) unui provizion reglementat:

Provizioane reglementate = Venituri excepţionale din provizioane

(ct. 141) reglementate (ct. 7874)

17. De acord cu salariaţii se emit acţiuni pentru cotele părţi din profitul cuvenit:

ct. 424 = %
ct. 1012
ct. 1041
116
 18. Conform convenţiei dintre un furnizor şi firmă, se anulează o datorie contra schimb cu acţiuni ale firmei:

ct. 401 = %
ct. 1012
ct. 1041

19. Înregistrarea unui credit pe o perioadă de termen lung şi mediu pentru

o firmă:
a). primirea de la bancă a creditului:

ct. 5121 = ct. 162

b). înregistrarea dobânzilor cu creditele primite:

ct. 1682 = ct. 5121

c). restituirea la scadenţă a creditului:

ct. 162 = ct. 5121

20. Înregistrarea unui provizion pentru reparaţii mijloace fixe:

a). înregistrarea constituirii provizionului pentru reparaţii:

ct. 6812 = ct. 1513

b). înregistrarea cheltuielilor cu reparaţia mijlocului fix:

% = ct. 401
ct. 611
ct. 4426

c). Anularea provizionului pentru reparaţia mijlocului fix:

ct. = ct. 7812

1513

21. Înregistrarea subscrierii pentru constituirea capitalului social:

% = ct. 456
ct. 212

117
 ct. 300
ct. 5121

22. Trecerea la capitalul social subscris vărsat:

ct. 1011 = ct. 1012

23. Concretizarea aportului pentru materii prime:

ct. 301 = ct. 456

24. Înregistrarea subscrierii pentru mărirea capitalului social:

- încasarea valorii acţiunilor:

ct. 5121 = ct. 456

sau

ct. 5311

25. Dimensiunea capitalului social:

a) restituirea valorii acţiunilor:

ct. 456 = ct. 5311

b) diminuarea C.s cu suma retrasă:

ct. 1012 = ct. 456

c) Răscumpărarea acţiunilor cu plata prin casă:

ct. 502 = ct. 5311

d) Anularea acţiunilor răscumpărate:

ct. 1012 = ct. 502

e) Distribuirea acţiunilor la salariaţi:

% = ct. 502
ct. 5311
ct. 6728

f) Vânzarea acţiunilor la terţe persoane:

118
 ct. 5311 = %
ct. 502
ct. 7728

26. Diminuarea unei datorii faţă de un furnizor prin oferirea de acţiuni:

ct. 401 = %
ct. 1012
ct. 1041

27. Emiterea de acţiuni şi atribuirea lor salariaţilor drept dividente (cote părţi din profitul cuvenit):

ct. 424 = %
ct. 1012
ct. 1041

28. Transformarea acţiunilor în obligaţiuni:

ct. 161 = %
ct. 1012
ct. 1041

29. Înregistrarea rezervelor legale:

ct. 129 = ct. 1061

30. Înregistrarea anuală a rezervelor statutare:

ct. 129 = ct. 1063

31. Înregistrarea altor rezerve:

ct. 129 = ct. 1068

32. Înregistrarea rezervelor constituite din primele de capital şi diferenţele de reevaluare:

% = ct. 1068
ct. 104
ct. 105

33. Contabilitatea împrumutului de obligaţiuni (cazul în care se plătesc

dobânzi, iar preţul de emisiune este mai mic decât valoarea nominală:
119
 a) subscrierea împrumutului de obligaţiuni emise şi distribuite:

% = ct. 161
ct. 461
ct. 169

b) încasarea valorii obligaţiunilor:

ct. 5121 = ct. 461

c) înregistrarea dobânzilor anuale:

ct. 666 = ct. 1681

d) plata dobânzii:

ct. 1681 = ct. 5121

e) înregistrarea anuală a amortizării primelor de rambursare:

ct. 6868 = ct. 169

f) răscumpărarea obligaţiunilor la preţul de răscumpărare:

ct. 505 = ct. 5121

g) anularea obligaţiunilor, atunci când valoarea de răscumpărare este

egală cu valoarea nominală:

ct. 161 = ct. 505

h) anularea obligaţiunilor, atunci când preţul de răscumpărare este mai mic decât valoarea nominală:

ct. 161 = %
ct. 505
ct. 7728

120
 i) anularea obligaţiunilor, atunci când preţul de răscumpărare este mai mare decât valoarea nominală:

% = ct. 505
ct. 161
ct. 6728

34) Înregistrarea creditelor pe termen lung şi mediu:

a) primirea de la bancă a creditului:

ct. 5121 = ct. 162

b) înregistrarea cheltuielilor cu dobânzile pentru credite:

ct. 666 = ct. 1682

c) plata dobânzilor pentru credite:

ct. 1682 = ct. 5121

d) Restituirea creditului la scadenţă:

ct. 162 = ct. 5121

Înregistrarea provizioanelor în activitatea firmei

35. Înregistrarea privind constituirea şi anularea unui provizion

reglementat:
a) constituirea:

ct. 6874 = ct. 141

b) anularea:

ct. 141 = ct. 7874

36. Provizionul pentru litigii cu un client:

a) se trece clientul la clienţi incerţi:

ct. 416 = ct. 411

b) se constituie provizionul în (t0):

121
 ct. 6812 = ct. 1511

c). înregistrarea pierderii litigiului în (t1):

ct. 654 = ct. 416

d). anularea provizionului în (t1):

ct. 1511 = ct. 7812

37. Constituirea provizionului pentru reparaţii mijloace fixe:

a) se constituie provizionul:

ct. 6812 = ct. 1513

b) înregistrarea cheltuielilor cu reparaţia:

% = ct. 401
ct. 611
ct. 4426

c) anularea provizionului pentru reparaţie:

ct. 1513 = ct. 7812

38. Provizioane pentru diferenţe nefavorabile de curs valutar privind

creanţele (datoriile) în devize la încheierea exerciţiului financiar:
a) constituirea provizionului:

ct. 6862 = ct. 1514

b) anularea provizionului:

ct. 1514 = ct. 7862

Pentru contabilitatea operaţiunilor de fuziune (prin absorbţie sau prin

contopire) experţii contabili ai celor două firme interesate (împreună cu experţi
contabili neutrii) vor urmări realizarea/rezolvarea pe etape a următoarelor
probleme:
122
 1. Se va proceda la evaluarea elementelor de activ şi de pasiv a celor
două bilanţuri contabile (firma A şi B).

2. Se va stabili valoarea contabilă a acţiunilor celor două firme.

3. Se va determina raportul de schimb al celor două tipuri de acţiuni ale

firmelor care fuzionează.

4. Se înregistrează toate operaţiunile economico financiare ocazionate de

fuziune.

5. Se întocmeşte un nou bilanţ contabil al firmei rezultate (C).

6. Se supune spre aprobare A.G.A. bilanţul contabil rezultat, acesta fiind

bilanţul iniţial pentru noua societate comercială.

Tabelul nr. 6.1

Bilanţul contabil al firmei şi corespondenţa cu P.C.G.

P.C.G ACTIV PASIV P.C.G

ACTIVE IMOBILIZATE CAPITALURI PROPRII
- Imobilizări necorporale - Capital social ct. 101
(gr. 20) - subscris şi vărsat ct. 1012
ct. 201 - cheltuieli de constituire şi de - subscris şi nevărsat ct. 1011
cercetare dezvoltare - patrimoniul regiei
(ct. 203) - contul întreprinzătorului
- alte imobilizări individual
(ct. 205, 207, 208) - prime legate de capital ct. 104
- imobilizări necorporale în - diferenţe din reevaluare
curs - rezerve ct. 104, 106
- Imobilizări corporale REZULTAT REPORTAT ct. 117
(gr. 21) - profit nerepartizat
ct. 211 - terenuri - pierdere neacoperită

123
 - clădiri REZULTAT EXERCIŢIU
(ct. 212) - profit ct. 129
ct. 212 - construcţii speciale - pierdere
ct. 213 - maşini, utilaje, mijloace de Repartizarea profitului ct. 129
transport Fonduri
ct. 214 - alte imobilizări corporale Repartizare la fondul de dezvoltare
- imobilizări corporale în curs Subvenţii pentru investiţii ct. 131
ct. 261, 264 - Imobilizări financiare Provizioane reglementate ct. 151
(gr. 26)
I. ACTIVE IMOBILIZATE I. CAPITALURI PROPRII
TOTAL TOTAL
ACTIVE CIRCULANTE
(gr. 30, 33, 34, 35)
-Stocuri II. PROVIZIOANE PT. RISC ŞI ct. 1511 la 1518
ct. 301 - materii prime, materiale CHELTUIELI
(ct. 302)
- obiecte de inventar
- stocuri aflate la terţi DATORII
ct. 331 - produse în curs de execuţie (ct. 4481)
(gr. 33) - împrumuturi şi datorii asimilate gr. 16
ct. 341 - semifabricate, produse finite - furnizori şi conturi asimilate
(ct. 345) (ct. 401)
- animale (gr. 36) - clienţi - creditori
- mărfuri (gr. 37) (gr. 41)
- ambalaje (gr. 38) - alte datorii (ct. 5186, 519)
Total stocuri III. DATORII TOTAL
Alte active circulante CONTURI DE
- furnizori REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
ct. 411 - clienţi şi conturi asimilate - venituri înregistrate în avans

- alte creanţe (gr. 46) - decontări din operaţii în curs de

ct. 456 - decontări cu asociaţii privind clarificare
capitalul - diferenţe de conversie (pasiv)
- titluri de plasament
(ct. 508) IV. TOTAL CONTURI DE
ct. 5121, 5124 -conturi în bănci (în lei şi REGULARIZARE ŞI ASIMILARE
devize)
ct. 5311 - casa (în lei şi devize)
(ct. 5314)
ct. 5412 - acreditive (în lei şi devize)
(ct. 5411)
gr. 511 - valori de încasat
(ct. 5321, 5322)
- alte valori
(ct. 5328)
Total alte active

II. ACTIVE CIRCULANTE

TOTAL

CONTURI DE
REGULARIZARE ŞI
ASIMILATE

124
 - cheltuieli înregistrate în avans
- decontări din operaţii în curs
de clarificare
- diferenţe de conversie (activ)
III. TOTAL CONTURI DE
REGULARIZARE ŞI
ASIMILATE

IV. PRIME PRIVIND

RAMBURSAEA
OBLIGAŢIUNILOR

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

(I + II + III + IV) (I + II + III + IV)

Tema nr. 7.
Contabilitatea activelor imobilizate

I. Activele imobilizate sunt mijloace economice prevăzute în activul

bilanţului firmei şi sunt clasificate după cum urmează:

a) Imobilizări necorporale, subdivizate în:

- cheltuieli de constituire şi de C.D.

- alte imobilizări necorporale
- imobilizări necorporale în curs

b) Imobilizări corporale, alcătuite din:

- terenuri
- clădiri
125
 - construcţii speciale
- maşini, utilaje, mijloace de transport
- alte imobilizări corporale
- imobilizări corporale în curs

c) Imobilizări financiare, formate din:

- acţiuni
- interese de participare
- diferite creanţe imobilizate

II. Corespunzător P.C.G. din România contabilitatea activelor

imobilizate se ţine cu ajutorul conturilor din clasa 2 intitulat „Conturi de
imobilizări”, conturi de activ (grupele 20, 21, 23, 26) grupa 28 fiind alcătuită în
totalitate din conturi de pasiv. De remarcat faptul că, deasemeni contul 2075 –
„Fond comercial negativ” este cont de pasiv (a se urmări tabelul nr. 7.1)

III. Activele imobilizate, în conţinutul lor economic, conform teoriei

economice sunt din grupa „capitalului fix”, participând la mai multe cicluri de
producţie şi amortizându-se în conformitate cu una din metodele agreate
teoretic, prin hotărârea A.G.A.

Imobilizările necorporale, alcătuite din cheltuielile de constituire a

firmei, cheltuielile cu C.D, concesiunile, brevetele, mărcile, fondul de comerţ,
au corespondent în conturile de activ, funcţionând conform regulilor de
funcţionare specifice. În cazul imobilizărilor corporale, care sunt supuse
procesului de amortizare, operatorii economici pot folosi una din următoarele
regimuri de amortizare:

a) amortizarea liniară, care se calculează prin aplicarea cotei medii

anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijlocului fix.

126
 b) amortizarea degresivă, care constă în multiplicarea cotei medii anuale
de la amortizarea liniară cu coeficienţi prevăzuţi în lege, diferenţiaţi, dar
descrescători.

c) amortizarea accelerată, pentru care se calculează, în primul an de

folosinţă a mijlocului fix, o amortizare mai mare (de exemplu 50%, conform
legii), după care în anii următori amortizarea se calculează în regimul
amortizării liniare.

Contabilitatea amortizării mijloacelor fixe se ţine distinct pe categorii de

mijloace fixe şi obiecte de evidenţă, fiind de fapt un cost de exploatare
(producţie). Se utilizează conturile aparţinând grupei 28 şi sunt conturi de pasiv
cu rol rectificativ.

IV. O problemă deosebită a contabilităţii activelor imobilizate o

reprezintă mişcarea, evaluarea şi inventarierea acestora, respectiv înregistrarea
documentelor operative privind intrarea/ieşirea din gestiuni. Căile de intrare şi
ieşire, inclusiv preţurile aferente fiecărui moment sunt instrumente care permit
consemnarea completă şi la timp a tuturor operaţiunilor economico financiare, în
conformitate cu principiile metodei contabile. Consemnăm în tabelul nr. 7.1
sinteza informaţiilor operative absolut necesare pentru înregistrările contabile
efectuate.

Prezentăm mai jos câteva modele de operaţiuni economico financiare

împreună cu înregistrările contabile aferente:

1) Se achiziţionează pe credit comercial un program informatic

Alte imobilizări necorporale = Furnizori de imobilizări

(ct. 208) (ct. 404)

2) Se aduce un aport în natură, un teren de către un acţionar

Terenuri = Decontări cu asociaţii privind capitalul

(ct. 2111) (ct. 456)
127
 3) Se achiziţionează de la un furnizor un utilaj

Echipamente tehnologice = Furnizori de imobilizări

(ct. 2131) (ct. 404)

4) Se obţine din producţia proprie un mijloc fix care va majora mijloacele fixe în exploatare
ale firmei

Echipamente tehnologice = Venituri din producţia de imobilizări corporale

(ct. 2131) (ct. 722)

5) Se scoate din funcţiune, având durata normată expirată, un mijloc fix complet amortizat

Amortizări privind imobilizările corporale = Echipamente tehnologice

(ct. 2813) (ct. 2131)

6) Se vinde un mijloc fix parţial amortizat

Debitori diverşi = Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital

(ct. 461) (ct. 7583)

% = ct. 2131
(Echipamente tehnologice)
ct. 2811
(amortizări)
ct. 6583
(Cheltuieli privind active
cedate)

7) Înregistrarea imobilizărilor corporale obţinute din producţia proprie

% = %
ct. 203, 205, 208 ct. 233, 721

8) Intrarea de imobilizări necorporale într-o firmă ca aport la capitalul social

% = ct. 456
ct. 201, 203, 205, ... 4426

9) Intrarea de imobilizări corporale prin achiziţie de la furnizori

% = ct. 404
ct. 211, 213, 214,
4426
128
10) Intrări de imobilizări obţinute din producţie proprie

% = %
ct. 211, 212, 213 ct. 231, 722

11) Ieşirea imobilizărilor prin vânzare către terţi

ct. 461 = ct. 758

12) Scoaterea din evidenţă

% = %
ct. 203, 205, 208, 211, 212, 213, 214
ct. 658 (cheltuieli de dezvoltare, concesiuni,
(cheltuieli exploatare) brevete, licenţe, instalaţii tehnice,
ct. 280, 281 mobilier, aparatură birotică)
(amortizări)
13) Se cumpără un pachet de acţiuni plătite prin bancă

Titluri de participare = Vărsăminte de efectuat pentru acţionari

(ct. 261) (ct. 269)

Vărsăminte de efectuat pentru acţionari = Conturi curente la bănci

(ct. 269) (ct. 512)

14) Se achiziţionează un program informatic

Se înregistrează amortizarea acestuia

Se scoate din evidenţă respectivul program

ct. 208 = ct. 404

ct. 681 = ct. 280

ct. 280 = ct. 208

129
 Tabelul nr. 7.1
Documentele operative privind mişcarea activelor imobilizate (Ai)
în gestiunile operative ale firmei (adaptare după M.T)

Nr. Categoria Căi de Documente de

Specificaţie Preţul de intrare
crt de Ai intrare evidenţă operativă
0 1 2 3 4 5
1. Intrări în Imobilizări Cumpărare Preţ achiziţie - factură
gestiune necorporale - contract vânz. cump.
şi corporale - P/V recepţie
Producţie Cost de - proiecte pentru studii
proprie producţie şi cercetări
- devize pentru lucrări
executate
- P/V de recepţie
Aport social Preţ evaluare - act constitutiv
natură (raport - expertiză tehnică
evaluatori) - declaraţie subscriere
- P/V recepţie
Donaţie Valoare justă - P/V de predare -
primire
Plus de Valoarea contabilă - P/V de inventariere
inventar la data inventarului - raport de inventar
Concesionare Preţul contractual - contractele
Locaţie de corespunzătoare

130
 gestiune - P/V de recepţie
Închiriere
Imobilizări Producţie Cost de producţie - bon de consum
necorporale proprie - fişă limită de consum
şi corporale - stat de salarii
în curs - deviz de lucrări
- P/V privind
producţia neterminată
Realizate de Preţ de achiziţie - factură
către terţi - P/V recepţie
Imobilizări Achiziţionare Preţ de achiziţie - O.C. a T.V. (OT-B)
financiare (licitaţie) - contract vânz. cump
- O.P.V.
- prospect de vânzare
acţiuni
Achiziţionate Preţ de chitanţă - ordin de plată
şi achitate (OP) - B.O.
- chitanţă bursă
Aport social Preţ evaluare - act constitutiv
- raport de evaluare
0 1 2 3 4 5
2. Ieşire din Imobilizări Casare Preţ evaluare - P/V scoatere din
gestiune necorporale funcţiune
şi corporale Vânzare Preţ contractual - factură fiscală
- P/V de vânz. cump
- raport evaluare
Retrase de Preţ - cerere de retragere
către asociaţi Evaluare - P/V de predare
primire
Donaţie Valoare justă - P/V de predare
primire
Cesiune, Preţ contract - contracte specifice
locaţie de - P/V corespunzător
gestiune,
închiriere
Situaţii Preţ contractual - contract de asigurare
excepţionale
(furt,
calamităţi)
Imobilizări Transferare Preţ de cost - P/V de recepţie
necorporale la imobilizări
şi corporale necorporale
în curs de sau corporale
execuţie
Imobilizări Vânzări Preţ de vânzare - O.V. a T.V.
financiare - ordin de plată
- CEC/chitanţă

131
Tema nr. 8.
Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie
(activelor circulante)

I. Stocurile şi producţia în curs de execuţie sunt mijloace economice

prevăzute în activul bilanţului firmei fiind înregistrate/clasificate funcţie de
criterii precum: starea fizică, destinaţia, faza ciclului de exploatare şi locul de
existenţă a gestiunilor operative. Corespunzător acestor criterii, de interes pentru
contabilitate, rezultă următoarea structură:

a) materii prime
b) materiale consumabile
c) produse (semifabricate, finite şi reziduale)
d) animale şi păsări
e) produse în curs de execuţie
f) mărfuri
g) ambalaje
132
 Aceste mijloace economice sunt destinate „producţiei” ca obiect de
activitate al firmei ţintă: destinaţia lor cuprinde însăşi existenţa obiectului de
activitate declarat în contractul de constituire al fiecărei firme.

Specificitatea stocurilor este determinată de chiar specificul obiectului de

activitate al societăţilor comerciale.

Obiectele de inventar, cuprinse în P.C.G. la această categorie de mijloace

economice, reprezintă un segment distinct aparţinând stocurilor, fiind bunuri cu
o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege (8 mil lei) pentru a fi
considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de viaţă.

II. Înregistrarea mişcărilor patrimoniale ale stocurilor de mijloace

economice din această categorie se face cu ajutorul conturilor din clasa 3
„conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”, din grupele 30, 32, 33, 34,
35, 36, 37, 38 care conţin conturi de activ (cu foarte mici excepţii), iar grupa 39
conţine conturi de pasiv. Este de la sine înţeles, în regulile de funcţionare a
metodei contabilităţii, că fazele de trasformare a stocurilor de materii prime,
materiale, etc., până la stadiul final de produs finit, marfă, presupune folosirea
şi a altor categorii de conturi corespondente.

Materiile prime, materialele consumabile, semifabricatele, produsele în

curs de execuţie sunt prelucrate, se transformă rezultând alte bunuri economice
care vor fi vândute. Toate aceste momente, cronologic vor fi consemnate în
documente operative, înregistrate ca şi costuri variabile, fixe, de producţie,
distribuţie, etc., ceea ce se va înregistra în contabilitatea firmei, în mod
cronologic şi sistematic. Toate mişcările şi/sau transferurile în interiorul firmei
(între gestiuni) vor fi consemnate prin acte – documente justificative şi
înregistrate în contabilitate.

133
 Materiile prime, consumabilele, semifabricatele, etc., vor trece treptat
prin mai multe gestiuni (gestionari) şi prin mai multe faze de execuţie. Aceste
procese economice, operaţiuni tehnico economice, necesită evaluări şi
inventarieri succesive, la diferite momente şi preţuri unitare, utilizându-se
documente operative şi contabile adecvate fiecărei faze: intrări şi ieşiri din
gestiuni succesive ale firmei, inclusiv între firme ca persoane juridice.

Dacă avem în vedere evaluarea acestor mijloace economice (aparţinând

clasei 3 de conturi) prin prisma a două momente repetabile (aprovizionare şi
vânzare) se identifică două tipuri de preţuri:

a) preţul de cumpărare la momentul aprovizionării (a.t.m.)

b) preţul de vânzare la momentul vânzării către terţi beneficiari.

Documentele care se află la baza intrării – ieşirii acestor bunuri din firmă
sunt contractele comerciale de vânzare – cumpărare şi respectiv factura, în care
sunt precizate elemente importante pentru înregistrarea în contabilitate: preţul
unitar al mărfurilor, preţul ambalajelor, preţul transportului, T.V.A. şi valoarea
totală a facturii.

Evoluţia în timp a mişcării valorilor patrimoniale din grupa activelor

circulante şi înregistrarea corectă în contabilitate a acestora presupune evaluarea
de preţuri corecte, conform legii, a fiecărei categorii aparţinând acestor active.
Astfel se precizează în doctrină următoarele în legătură cu evaluarea stocurilor
la intrare în patrimoniu şi cu ocazia inventarelor periodice realizate în firmă
(M.Talpău, op. citată, pg. 61):

a) „stocurile cumpărate, cu ocazia aprovizionării tehnico-materiale se

evaluează la costul de achiziţie, diferit de la caz la caz;
b) stocurile obţinute cu titlu gratuit se calculează la valoarea justă;
c) stocurile aduse ca aport în natură se evaluează la valoarea de aport
stabilită în urma evaluării;

134
 d) la inventarierea de sfârşit de an stocurile se evaluează la valoarea
actuală denumită şi de inventar;
e) în S.F.A. (bilanţ) stocurile se înregistreză la valoarea cea mai mică
dintre valorea contabilă şi valoarea de inventar, conform principiului prudenţei”.
Literatura de specialitate contabilă a dezvoltat pe larg problematica
evaluării stocurilor (în interiorul firmelor, între secţii de producţie, dar şi între
firme), fiind pe larg tratate metode precum: M.I.S. – metoda identificării
specifice; M.C.M.P. – metoda costului mediu prudent; M.F.I.F.O. – metoda:
prima intrare – prima ieşire; M.L.I.F.O. - metoda: ultima intrare – prima ieşire;
metoda costului sau preţul standard; metoda preţului cu amănuntul, ş.a.

Indiferent de metoda şi procesele folosite în evidenţa mişcării

patrimoniale a activelor circulante este important ca metoda contabilităţii, prin
regulile şi principiile fundamentale să-şi atingă scopul: informaţia financiar
contabilă să fie reală, sinceră şi transparentă.

În exemplele de mai jos vom prezenta câteva operaţiuni şi procese

economice financiare împreună cu modul lor de înregistrare contabilă:

1) Se achiziţionează materii prime conform facturii prezentate:

Materii prime = Furnizori
(ct. 301) (ct. 401)

2) Cu ocazia unui inventar de gestiune de materii prime s-a constatat un plus de inventar care a fost recunoscut de gestionar:

Materii prime = Alte venituri din exploatare

(ct. 301) (ct. 7588)

3) Pe baza bonurilor de consum se eliberează pentru producţie materiile

prime necesare:

Cheltuieli cu materii prime = Materii prime

(ct. 601) (ct. 301)

4) Firma de distribuţie achiziţionează pe credit comercial un produs ce urmează a se revinde:

135
 Mărfuri = Furnizori
(ct. 371) (ct. 401)

5) Pe baza unui raport de fabricaţie şi a bonului de predare se transferă la depozit produse finite:

Produse finite = Variaţia stocurilor

(ct. 345) (ct. 711)

6) Pe bază de factură se vinde întregul stoc de produse finite:

Clienţi = Venituri din vânzarea produselor finite

(ct. 4111) (ct. 701)

7) Prin vânzarea produselor finite a scăzut stocul în mod corespunzător:

Variaţia stocurilor = Produse finite

(ct. 711) (ct. 345)

8) Înregistrarea consumului de obiecte de inventar urmare a dării în folosinţă a acestora:

Cheltuieli privind obiectele de inventar = Obiecte de inventar

(ct. 602) (ct. 322)

9) Se scot din evidenţă obiecte de inventar uzate:

Uzură obiectele de inventar = Obiecte de inventar

(ct. 322) (ct. 321)

10) Stabilirea de provizioane pentru deprecierea stocurilor:

Cheltuieli cu amortizarea = Provizioane pentru deprecierea stocurilor

şi provizioanele şi producţie în cursde execuţie
(ct. 68 ....) (ct. 39 ....)

Dacă în practica economică este necesar un provizion mai mic decât cel estimat iniţial, pentru diferenţă se realizează
următoarea înregistrare contabilă:

Provizioane pentru deprecierea stocurilor = Venituri din provizioane

şi producţie în curs de execuţie
(ct. 39 ....) (ct. 78 ....)

136
 11) Aprovizionarea cu materii prime cu semnalarea diferenţei de preţ
(urmare a neconcordanţei între preţul prestabilit şi costul de achiziţie):

% = Furnizori
Materii prime (ct. 401)
(ct. 300)
Diferenţe de preţ la materii
prime şi materiale
(ct. 308)

12) Înregistrarea contabilă pentru achiziţionarea, uzura şi scoaterea din evidenţă a obiectelor de inventar:

Obiectele de inventar = Furnizori

(ct. 321) (ct. 401)

Cheltuieli cu obiectele de inventar = Uzură obiectele de inventar

(ct. 602) (ct. 322)

Uzură obiectele de inventar Obiectele de inventar

(ct. 322) (ct. 321)

13) Pentru înregistrarea rezultatelor procesului de producţie: semifabricate, produse reziduale, produse finite, se foloseşte
formula contabilă:

% = Venituri din producţia stocată

Semifabricate (ct. 711)
(ct. 341)
Produse finite
(ct. 345)
Produse reziduale
(ct. 346)
Produse în curs de
execuţie
(ct. 331)

14) La sfârşitul lunii se înregistrează diferenţele de preţ constatate:

137
 Diferenţe de preţ la produse = Venituri din producţia stocată
(ct. 348) (ct. 711)

15) La vânzarea produselor şi descărcarea gestiunii de produsele vândute:

Clienţi = Venituri din vânzarea produselor finite

(ct. 411) (ct. 701)

Venituri din producţia stocată = %

(ct. 711) Produse finite
(ct. 345)
Diferenţa de preţ la produse
(ct. 348)

16) Înregistrarea ieşirilor de mărfuri la preţul de vânzare, inclusiv T.V.A:

Mărfuri = %
(ct. 371) Furnizori
(ct. 401)
Diferenţa de preţ la mărfuri
(ct. 378)

17) Pentru vânzarea de mărfuri cu încasare în numerar se foloseşte formula contabilă:

Casa = Venituri din vânzarea mărfurilor

(ct. 5311) (ct. 707)

18) Înregistrarea scoaterii din gestiune a mărfurilor vândute:

% = Mărfuri
Cheltuieli privind marfa (ct. 371)
(ct. 607)
Diferenţe de preţ la mărfuri
(ct. 378)

19) Se plăteşte prin bancă furnizorul de materii prime:

ct. 401 = ct. 5121

20) Se înregistrează aprovizionarea tehnico materială cu materiale auxiliare, în factură

fiind trecută şi T.V.A:

% = ct. 401
ct. 3011
138
 ct. 4426

21) Se înregistrează un avans acordat în numerar unui angajat al firmei pentru procurarea de rechizite de birou:

ct. 542 = ct. 5311

22) Se înregistrează – justifică avansul acordat pentru rechizite de birou şi banii restituiţi la casă:

% = ct. 542
ct. 3018
ct. 5311

23) Se achiziţionează materii prime de la un furnizor, transportul

realizându-se de o firmă specializată:
a) aprovizionarea:

% = ct. 401
ct. 300
ct. 4426

b) transportul:

% = ct. 401
ct. 300
ct. 4426

24) Se constată la inventar un plus de materii prime:

ct. 300 = ct. 600

25) Suită de operaţiuni economico financiare privind contabilitatea

mărfurilor, înregistrări de costuri de achiziţie:
a) aprovizionarea cu mărfuri:

% = Furnizori

139
 Mărfuri (ct. 401)
(ct. 371)
T.V.A. deductibilă
(ct. 4426)

b) vânzarea mărfurilor:

Clienţi = %
(ct. 411) Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707)
T.V.A. colectată (ct. 4427)

c) scăderea gestiunii cu mărfurile vândute:

Cheltuieli privind marfa = Mărfuri

(ct. 607) (ct. 371)

d) închiderea la sfârşitul perioadei a contului de cheltuieli privind mărfurile:

Profit/pierdere = Cheltuieli privind marfa

(ct. 121) (ct. 607)

e) închiderea la sfârşitul perioadei a contului de venituri din vânzarea

mărfurilor:

Venituri din vânzarea mărfurilor = Profit/pierdere

(ct. 707) (ct. 121)

26) Înregistrarea fluxului de oparaţiuni economico financiare privind

producerea şi vânzarea mărfurilor la preţ standard:
a). aprovizionarea cu mărfuri:

% = Furnizori
Mărfuri (ct. 401)
(ct. 371)
Diferenţa de preţ la mărfuri
(ct. 378)
T.V.A. deductibilă
(ct. 4426)

b) vânzarea mărfurilor:

140
 Clienţi = %
(ct. 411) Venituri din vânzarea mărfurilor
(ct. 707)
T.V.A. colectată
(ct. 4427)

c) scăderea gestiunii cu mărfurile vândute:

Cheltuieli privind marfa = %

(ct. 607) Mărfuri
(ct. 371)
Diferenţă de preţ la mărfuri
(ct. 378)

d) închiderea la sfârşitul perioadei a contului de cheltuieli privind mărfurile:

Profit/pierdere = Cheltuieli privind marfa

(ct.121) (ct. 607)

e) închiderea la sfârşitul perioadei a contului de venituri din vânzarea

mărfurilor:

Venituri din vânzarea mărfurilor = Profit/pierdere

(ct. 707) (ct. 121)

În mod asemănător se înregistrează operaţiile economico financiare la

preţul de vânzare cu amănuntul sau P.V.A. plus T.V.A.
27) Se înregistrează minusul de inventar la preţ de vânzare cu amănuntul plus T.V.A:

ct. 428 = %
ct. 758
ct. 4427

28) Primirea mărfurilor pentru vânzare în consignaţie comportă

următoarele înregistrări contabile:
a) primirea valorilor în evidenţa consignaţiei:

141
 ct. 8033 = ct. 462 Deponenţi diverşi (clienţi)

b) vânzarea mărfurilor prin consignaţie:

ct. 5311 = %
ct. 462
ct. 708
ct. 4427

c) scăderea mărfurilor din evidenţa consignaţiei:

ct. 462 = ct. 8033

d) plata deponentului de mărfuri:

ct. 462 = ct. 5311

Observaţie: mărfurile primite în consignaţie se înregistrează într-un

cont de ordine şi evidenţă.

Tema nr. 9

Contabilitatea cu terţii şi a trezoreriei

I. Decontările cu terţii cuprind toate creanţele şi datoriile faţă de

persoanele fizice (salariaţi, clienţi, furnizori) şi persoanele juridice (private
şi/sau publice, în calitatea lor de cumpărători sau furnizori).

Decontările cu terţii sunt în foarte strânsă legătură cu regimul

contabilităţii trezoreriei deoarece strângerea datoriilor (obligaţiilor) şi creanţelor
(drepturilor) firmei în raport cu celelalte persoane fizice şi juridice se reflectă în
regimul conturilor de trzorerie şi mai departe în bilanţul firmei.

Trezoreria are ca obiect evidenţa existenţei şi mişcării disponibilităţilor

(din conturile de la bănci, din casă, a creditelor bancare pe termen scurt şi a altor
valori de trezorerie). Trezoreria poate fi definită ca fiind ansamblul mijloacelor
financiare de care dispune firma pentru a face faţă plăţilor (dacă mijloacele

142
financiare nu sunt suficiente se va apela la credite bancare sau se va scoate
efecte comerciale – cambii, neajunse la scadenţă).

Pe scurt trezoreria reprezintă diferenţa dintre disponibilităţi (lichidităţi)

şi datorii (exigibilităţi) imediate. Dacă trezoreria este pozitivă există un excedent
de lichidităţi, dimpotrivă, dacă trezoreria este negativă înseamnă că există un
minus de lichidităţi în raport cu exigibilităţile (datoriile) imediate.

II. Evidenţa mişcării tuturor operaţiilor economico financiare ale firmei

cu terţii (clienţi, furnizori, salariaţi, statul, asigurările sociale şi alte persoane
fizice şi juridice) se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 4 intitulată
„Conturi cu Terţi”, aparţinând P.C.G. şi care sunt grupate astfel:

- grupele nr. 40, 42, 43, 44, care sunt conturi de Pasiv;

- grupa nr. 41; conturile 445, 4482, care sunt conturi de activ;

- grupele nr. 45, 48, conturile 446, care sunt conturi bifuncţionale.

Conturile de creanţe funcţionează în regimul conturilor de activ, iar

conturile de datorii funcţionează în regimul conturilor de pasiv.

O problemă deosebit de importantă a temei în discuţie o reprezintă clasa

nr. 44 a conturilor intitulată „Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi
asimilate” din care se detaşază regimul contului 442 intitulat „Taxa pe valoarea
adăugată” (T.V.A.) al cărui conţinut economic este expres detaliat în legea 345
din 2002, din care sunt de reţinut aspecte privind obligaţiile plătitorilor de
T.V.A.:

a) să ţină evidenţa contabilă, conform legii, astfel încât să poată

determina baza de impozitare şi T.V.A. deductibilă (cont 4426, cont de activ),
T.V.A. colectată (cont 4427, cont de pasiv), iar din comparaţia (diferenţa)
143
acestora să rezulte, fie T.V.A. de plată (cont 4423, cont de pasiv), fie T.V.A. de
recuperat (cont 4424, cont de activ);

b) să întocmească şi să depună lunar cu toate justificările necesare, până

la 25 ale lunii următoare la organul fiscului, decontul privind T.V.A., potrivit
modelului stabilit de M.F.P.

Evidenţa mişcării tuturor operaţiilor de trezorerie ale unei firme se

realizează cu grupul de conturi clasa 5 intitulate „Conturi de trezorerie” şi
divizate schematic după cum urmează:

a) grupa investiţiilor pe termen scurt, clasa 50, cele mai multe conturi
fiind de activ (excepţie conturile 5091 şi 5092, conturi de pasiv)

b) grupa nr. 51 intitulată „Conturi la bănci”, subdivizată în „valori de

încasat” (conturi de activ); „Conturi curente la bănci” (conturi de activ);
„Dobânzi” (conturi de activ şi de pasiv); „Credite pe termen scurt” (conturi de
pasiv);

c) grupa nr. 53 intitulată „CASSA”, cu subdiviziunile: „casa”, „alte

valori”, „acreditive” (toate sunt conturi de activ); „viramente interne” (cont de
pasiv) şi „ajustări pentru pierderea de valoare şi conturile de trezorerie” (cont de
pasiv).

A. În exemplele de mai jos prezentăm cazuri – tranzacţii comerciale

specifice înregistrărilor contabile ale unei firme în raport cu terţii şi folosind
conturile de trezorerie:

1. Aprovizionarea cu bunuri de la furnizori şi plata acestora prin bănci:

% = ct. 401
ct. 300 Înregistrarea aprovizionării
ct. 4426
144
 ct. 401 = ct. 5121 Plata prin bancă a furnizorilor

2. Acceptarea de către furnizori de efecte comerciale; plata la termen a efectelor:

ct. 401 = ct. 403

ct. 403 = ct. 5121

3. Acordarea unui avans furnizorului şi diminuarea acestuia după un termen:

ct. 409 = ct. 5121 Acordarea de avans

ct. 401 = ct. 409 Reducerea avansului prin diminuarea

datoriei faţă de furnizor

4. Vânzarea de mărfuri clienţilor şi încasarea acestora:

ct. 411 = %
ct. 707
ct. 4427

ct. 5121 = ct. 411

5. Vânzarea de mărfuri la clienţi pe bază de efecte comerciale şi încasarea acestora:

ct. 411 = %
ct. 707 Vânzarea
ct. 4427

ct. 413 = ct. 411 Acceptarea efectelor

ct. 5121 = ct. 413 Încasarea la termen a efectelor

6. Înregistrări legate de salariile personalului angajat:

a) ct. 425 = ct. 5311 Plata primei chenzine

b) ct. 641 = ct. 421 Înregistrare drept de salarii pe baza

ştatului de plată (sfârşit de lună)

145
 c) ct. 421 = %
Reţineri din salarii:
ct. 4312 - C.A.S, pensii
ct. 4372 - fondul de şomaj
ct. 427 - reţineri datorate terţi
ct. 428 - alte datorii şi creanţe
ct. 444 - impozitul pe salarii
ct. 425 - avansuri acordate

d) ct. 4311 = ct. 423 Înregistrarea ajutoarelor de boală,

concedii de maternitate

e) ct. 421 = ct. 426 Înregistrarea salariilor neridicate

f) ct. 421 = ct. 5311 Plata celei de-a II- a chenzine

g) ct. 6451 = ct. 4311 Înregistrarea contribuţiei firmei la

Asigurările sociale

h) ct. 6452 = ct. 4371 Înregistrarea contribuţiei firmei la

fondul de şomaj

i) ct. 4311 = ct. 447 Reţinerea din fondul de Asigurări

sociale a fondului de sănătate

j) ct. 426 = ct. 5311 Plata salariilor neridicate

În legătură cu regimul evidenţei contabile a T.V.A. sunt de remarcat

următoarele aspecte:

- sunt prevăzute în legislaţia contabilă T.V.A. specifică diferitelor

operaţiuni financiar contabile (a se observa tabelul 9.1);

- obligaţia plăţii T.V.A. ia naştere pentru operatorii economici la data

efectuării livrării de bunuri mobile şi prestării serviciilor, operaţiile constituind
fapt generator de taxă;
146
 - la sfârşitul fiecărei luni de activitate toţi plătitorii de T.V.A. sunt
obligaţi să regleze conturile de T.V.A. (cele 5 conturi de T.V.A.: de plată, de
recuperat, deductibilă, colectată şi neexigibilă), astfel încât să se respecte
legislaţia fiscală şi financiar contabilă.

Formula contabilă folosită:

T.V.A. colectată = T.V.A. de plată Firma are de plată

(ct. 4427) (ct. 4423) Bugetului de stat

Se efectuează plata prin cont bancar, conform formulei contabile:

T.V.A. de plată = Cont curent la bancă

(ct. 4423) (ct. 512)

În ipoteza în care firma are de recuperat T.V.A., formulele contabile utilizate vor fi:

T.V.A. de = T.V.A. deductibilă

recuperat
(ct. 4424) (ct. 4426)

Se efectuează încasarea de T.V.A. de recuperat, conform formulei contabile:

Cont curent la bancă = T.V.A. de recuperat

(ct. 512) (ct. 4424)

B. În exemplele de mai jos prezentăm cazuri semnificative de operaţiuni

financiare, împreună cu formulele contabile corespondente aparţinând
contabilităţii de trezorerie:

1) Acţionarii unei firme depun în contul de la bancă aportul subscris în numerar:

ct. 5121 = ct. 456

2) O firmă primeşte un împrumut bancar pe termen lung:

147
 ct. 5121 = ct. 162

3) Firma restituie o traşă din împrumutul bancar pe termen lung:

ct. 162 = ct. 5121

4) Se ridică de la bancă o sumă care se depune la casieria firmei:

a) ridicarea numerarului din cont:

ct. 581 = ct. 5121

b) depunerea numerarului în casă:

ct. 5311 = ct. 581

5) Se înregistrează încasarea de la clienţi, o sumă în contul curent:

ct. 5121 = ct. 4111

6) Se primeşte o factură de la un furnizor de telefonie, care se plăteşte

din contul curent:

a) recunoaşterea cheltuielilor:

ct. 626 = ct. 401

b) plata datoriei:

ct. 401 = ct. 5121

7) Se achită un furnizor prin disponibilul de la bancă:

ct. 401 = ct. 5121

148
 8) Se depun două sume la bancă pe baza extrasului de cont (a) şi pe baza registrului de casă
(b):

a) ct. 5121 = ct. 581

b) ct. 581 = ct. 5311

9) Se ridică de la bancă sume prin registrul de casă (a) şi prin extrasul de cont (b):

a) ct. 5311 = ct. 581

b) ct. 581 = ct. 5121

10) Se înregistrează un transfer de numerar între conturile firmei, deschise

la două bănci:

a) de la banca „B” la banca „A”, pe baza extrasului de cont oferit de banca „A”:

ct. 5121/A = ct. 581

b) înregistrarea transferului de numerar de la banca „B” la banca „A”, pe baza extrasului de

cont oferit de banca „B”:

ct. 581 = ct. 5121/B

11) Vânzarea de produse finite prin colete poştale:

a) înregistrarea expedierii produselor finite:

ct. 411 = %
ct. 701
ct. 4427

b) primirea mandatelor poştale confirmate:

ct. 5125 = ct. 411

c) confirmarea încasării sumelor pe baza extraselor de cont:

ct. 5121 = ct. 5125

12) Cumpărarea de acţiuni ale altor firme şi vânzarea lor:

149
a) cumpărarea de acţiuni şi plata prin „casă”:

ct. 503 = ct. 5311

b) vânzarea de acţiuni cu câştig:

ct. 461 = %
ct. 503
ct. 764

c) vânzarea de acţiuni cu pierderi:

ct. 5121 = ct. 461

d) cumpărarea de acţiuni cu plata ulterioară:

ct. 503 = ct. 509

e) plata valorii acţiunilor:

ct. 509 = ct. 5121

13) Operaţii de încasări în numerar:

ct. 531 = %
ct. 41 .... - clienţi
ct. 45 .... - decontări în cadrul grupei
ct. 46 .... - debitori şi creditori diverşi
ct. 70 .... - venituri

14) Operaţii de plăţi în numerar:

% = ct. 5311
ct. 40 - furnizori
ct. 42 - personal
ct. 44 - buget de stat
ct. 46 - creditori/debitori diverşi
ct. 47 - regularizări

15) Înregistrarea dobânzilor cuvenite:

150
 ct. 512 = ct. 5187

16) Înregistrarea plăţii dobânzilor:

ct. 5186 = ct. 512

17) Se plăteşte un furnizor dintr-un credit pe termen scurt:

ct. 401 = ct. 5191

18) La scadenţă se restituie creditul bancar pe termen scurt şi se plătesc dobânzile cuvenite:

% = ct. 5121
ct. 5191 (conturi curente la bănci)
(creditul bancar pe termen scurt)
ct. 5198
(dobânzi aferente creditului pe
termen scurt)

Tabel nr. 9.1

Sinteză a Regimului juridic al T.V.A.
în procesul mişcării bunurilor şi serviciilor

151
Nr.
Operaţiuni taxabile
crt.
1 Operaţiuni taxabile cu
cota standard a T.V.A.
2 Operaţiuni taxabile cu
cota redusă a T.V.A.
3 Operaţiuni scutite de
T.V.A. cu drept de
deducere
4 Operaţiuni scutite de
T.V.A. fără drept de
deducere
Tabel nr. 9.2
Sistemul conturilor privind T.V.A.
Cota % Descriere operaţiuni taxabile
(19+5) - livrări bunuri corporabile şi necorporabile;
- prestări servicii: închirieri, intermediere,
consultanţă, cercetare dezvoltare,expertize;
- schimburi de bunuri/servicii cu efectul a două
livrări separate;
- importurile de bunuri/servicii;
- plata în natură a salariilor şi dividendelor;
- contravaloarea echipamentului de protecţie
suportat de salariaţi;
- bunuri constatate lipsă la inventar;
(9+5) - dreptul de intrare la muzee, case memoriale, etc.;
- livrare manuale, cărţi, reviste, ziare;
- medicamente;
- livrări proteze (excepţie proteza dentară);
- cazare în sectorul hotelier;
- - livrări bunuri expediate în afara ţării;
- - prestări servicii, inclusiv transportul, legate direct
de exportul de bunuri;
- transportul internaţional de persoane;
- activităţile administrative, de apărare şi ordine
publică, de siguranţa statului, sociale, educative, de
învăţământ, ştiinţifice, culturale, politice, religioase,
sportive, desfăşurate de către instituţiile publice şi
de
organizaţiile fără scop lucrativ;
- activităţile de îngrijire medicală;
- activităţile agenţilor economici care au C.A/an de
până la 2 mild. lei;
- operaţiuni bancare redizate de bănci, case de
schimb valutar, CAR, cooperative de credit;
- operaţii de investiţii financiare, intermediere
financiară, asigurări-reasigurări,
- activităţi economice desfăşurate de producătorii
apicoli individuali;
- casare mijloace fixe, arendare, concesionare,
import în regim duty free.
152
 vânzător Firma analizată
Stadiul I Stadiul II Stadiul III
a.t.m.
Firma A Firma B Firma C
(a cărei contabilitate o
avem în vedere)
Produs: FĂINĂ Produs: PÂINE

producţie
costuri
T.V.A. T.V.A.

Factură de achiziţie (cumpărare) Factură de vânzare mărfuri

emisă de vânzător F.A. pt. F.B.

T.V.A. deductibilă (plătită) de T.V.A. colectată (încasată) de

firma B - de plătit la firma C – de încasat

T.V.A. deductibilă:
ct.4426 – de activ ct. 4427 – de pasiv

SE COMPARĂ: T.V.A. colectată şi T.V.A. deductibilă

(încasată/de încasat) (plătită/de plătit)
ct. 4427 ct.4426

Dacă => T.V.A. colectată > T.V.A. deductibilă => T.V.A. de plată
ct. 4427 ct.4426 ct.4423
(cont de pasiv)

Dacă => T.V.A. colectată < T.V.A. deductibilă => T.V.A. de recuperat
ct. 4427 ct.4426 ct.4424
(cont de activ)

Tema nr.10

Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatelor firmei

153
 I. Obiectul de activitate al oricărei firme constă în efectuarea de
diferite procese tehnologice, transformatoare, care presupun consumuri diverse
(materii prime, materiale, consumabile, energie, forţă de muncă, etc.) şi care
garantează realizarea de produse, bunuri şi servicii noi, care prin valorificarea pe
piaţă generează venituri/încasări). Realizarea obiectului de activitate a oricărei
firme care se concretizează întrun obiect specific (declarat în contractul de
societate şi statutul său ca acte constitutive) nu poate fi conceput decât cu
existenţa simultană a cheltuielilor (cerute de funcţionarea şi procesul de
producţie specific) şi a veniturilor (rezultate din comercializarea produselor
oferite pe piaţă).
După natura lor procesele tehnico-economice desfăşurate întro firmă se
pot grupa în: procese-activităţi de exploatare, procese-activităţi financiare şi
produse-activităţi extraordinare. De remarcat că procesele-activităţile de
exploatare sunt variabile şi în legătură directă cu obiectul de activitate al firmei
(producţie industrială, confecţii, comerţ cu amănuntul, comerţ exterior, prestări
servicii, etc) pe cand celelalte două procese (financiare şi extraordinare) sunt
relativ aceleaşi, indiferent de obiectul de activitate al firmei.

Cheltuielile şi veniturile oricărei firme sunt grupate, cu ajutorul P.C.G.

pe cele trei mari categorii de procese-activităţi: cheltuieli şi venituri din
exploatare, cheltuieli şi venituri financiare şi cheltuieli şi venituri excepţionale.

Cheltuielile sunt rezultatul unor costuri în procesele de producţie ale

firmei, fiind rezultatul unor diminuări ale unor elemente de activ, sau majorări
ale unor elemente din pasivul bilanţului firmei. Efectuarea cheltuielilor (a
costurilor) se derulează în mai multe momente semnificaive din punct de vedere
contabil:

154
 d) momentul angajării cheltuielilor – al cumpărării de bunuri, lucrări,
servicii, când apare obligaţia de plată către furnizor;
e) momentul consumului – când se utilizează efectiv mijlocul economic
(materia primă), pentru fabricarea produsului finit;
f) momentul plăţii – când se achită suma de bani, contravaloarea
bunurilor, serviciilor primite. Excepţia: efectuarea unor plăţi fără
echivalent : impozite, taxe;
g) Momentul final al unei perioade (lunar, anual) când cheltuielile sunt
decontate/imputate/suportate din venituri şi încasări, rezultând astfel
profitul/pierderea.
De remarcat, că pentru firmă, cheltuielile diminuează performanţele
firmei, iar conturile prin funcţia lor contabilă sunt asimilate conturilor de activ.

Veniturile au ca semnificaţie fie creşterea unor elemente patrimoniale de

activ, fie descreşterea unor elemente de pasiv (a datoriilor firmei faţă de
creditori), generând o majorare a beneficiilor firmei. Conturile folosite pentru
evidenţa şi derularea veniturilor, prin funcţia lor contabilă sunt conturi de pasiv.

Derularea proceselor de creare a veniturilor, comportă derularea

următoarelor momente semnificative:

1. producţia - momentul realizării bunurilor şi serviciilor

specifice obiectului de activitate propriu;
2. facturarea producţiei – vânzarea pe credit comercial,
semnifică momentul transferului dreptului de proprietate la
client;
3. încasarea contravalorii bunurilor vândute – momentul în care
bunurile şi serviciile vândute se transformă în bani;
4. încorporarea – momentul în care veniturile absorb (includ)
cheltuielile, generând rezultatele firmei (profit/pierdere).

155
 II. În România, aşa cum se precizează în doctrina de specialitate,
prezentază în bibliografie s-a optat pentru o contabilitate de angajamente ceea ce
presupune ca:
a) înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor se face în momentul
angajării cheltuielilor (sau al consumului de resurse),
indiferent de momentul plăţii;
b) înregistrarea în contabilitate a veniturilor se face în momentul
livrării bunurilor (serviciilor) pe bază de factură (sau alte
documente), indiferent de momentul încasării.
Organizarea cheltuielilor şi veniturilor firmei se realizează în sistemul
dualist de contabilitate, ceea ce presupune:

a) organizarea conturilor utilizate în firmă se realizează în două circuite

distincte, din necesităţi atât de confidenţialitate (circuitul 1) dar şi de
transparenţă (circuitul 2):

1) un prim circuit este format din conturile care înregistrează

producţia, costurile, veniturile şi rezultatele analitice ale produselor (serviciilor)
executate, ceea ce formează circuitul contabilităţii de gestiune analitică
(managerială – cu rol preponderent de informare internă a managerilor).
2) un al doilea circuit, alcătuit din conturile care au ca obiect
înregistrarea schimburilor şi relaţiilor cu terţii, precum şi rezultatele financiare
externe ale firmei (S.F.A.) şi care formează contabilitatea financiară a firmei.
b) fundamentarea – proiectarea B.V.C. al firmei pe baza analizelor şi
concluziilor formulate din experienţa trecută (exerciţii financiare precedente) şi
având în vedere obiectivele ţintă proprii fixate de fiecare management al firmei;

c) gruparea cheltuielilor şi veniturilor, după natura lor

economică, în vederea stabilirii rezltatelor pe cele trei componente: din
exploatare, financiare şi extraordinare;

156
 d) separarea cheltuielilor şi a veniturilor din perioada curentă
faţă de cele aferente perioadei viitoare, dar şi trecute, conform principiului
independenţei exerciţiului financiar.

III. Conturile de cheltuieli (prezentate în cadrul clasei 6 din P.C.G.

sunt structurate pe următoarele grupe de conturi: cheltuieli cu materii prime,
materiale şi mărfuri; cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
cheltuieli cu alte servicii executate de terţi; cheltuieli cu impozite, taxe şi
vărsăminte efectuate; cheltuieli cu personalul; alte cheltuieli de exploatare;
cheltuieli financiare; cheltuieli excepţionale; cheltuieli cu amortizările şi
provizioanele; cheltuieli cu impozitul pe profit), ca şi conturile de venituri
(cuprinse în cadrul clasei 7 din P.C.G., sunt formate din următoarele grupe de
venituri: venituri din vânzări de produse; mărfuri; servicii prestate şi din alte
activităţi; venituri din producţia stocată; venituri din producţia de imobilizări;
venituri din subvenţii de exploatare; venituri din exploatare; venituri financiare;
venituri excepţionale; venituri din provizioane) la sfârşitul fiecarei luni se închid
prin contul „Profit şi pierdere ” - sunt prin urmare conturi temporare (de
rezultat).
Prin urmare aceste conturi de cheltuieli şi venituri nu prezintă niciodată
un sold iniţial la începutul perioadei de gestiune. Schematic, structura
veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare ale unei firme se prezintă
conform tabelului 10.1.

IV. Periodic, (lunar, trimestrial şi anual), conform legislaţiei contabile,

se determină rezultatul exerciţiului, care în sinteză presupune realizarea
următoarelor operaţiuni-lucrări contabile (înregistrări):

157
 a) decontarea (repatizarea cheltuielilor) asupra rezultatelor, pentru soldul
debitor al conturilor:

ct. 121 = ct. 6....

Profit şi pierdere Conturile de cheltuieli

b) încorporarea veniturilor în rezultatul exerciţiului, pentru soldul

creditor al conturilor:

ct. 7... = ct. 121

Conturile de venituri Profit şi pierderi

În urma celor două operaţiuni economice (contabile) de mai sus rezultă fie
sold creditor, fie sold debitor pentru contul 121 (P/p) acesta fiind rezultatul
exerciţiului înainte de impozitare (R.E.Î.I.).

c) se procedează la corectarea rezultatului exerciţiului (determinat mai

sus) cu o serie de elemente deductibile şi nedeductibile, după cum urmează:

1) cheltuieli nedeductibile (C.N.D.) (care nu se scad ci se adună la

R.E.Î.I.)

a) depăşiri cheltuieli de protocol şi transport

b) provizioane nedeductibile
c) amenzi şi penalizări
d) alte cheltuieli nedeductibile
2) deduceri fiscale (D.F.) (care se scad din R.E.Î.I.)

a) rezerve legale

b) reduceri 50% impozit pe profit

158
 c) pierderi reportate
d) sume încasate din vânzarea mijloacelor fixe, mai puţin
valoarea neamortizată
e) sume încasate din vânzarea activelor, mai puţin importul
aferent acestora
Rezultă astfel relaţia:

R.E.Î.I. + C.N.D. - D.F = R.F.(I)

unde R.F.(I) este rezultatul fiscal sau impozabil, la care se aplică cota de impozit
legal (= -impozit pe profit), din care diferenţa se ajunge la rezultatul exerciţiului
(rezultatul net contabil).

La sfâşitul anului, după aprobarea bilanţului contabil de către A.G.A,

se realizează închiderea operaţiilor de repartizare a profitului, conform
înregistrărilor contabile:

a) ct. 121 = ct. 129

Cont de profit/ pierdere Repartizarea profitului

b) se înregistrează repartizarea profitului pe principalele destinaţii ,

conform legii:

b1) constituirea de rezerve din exerciţiul curent

ct. 121 = ct. 1061

Repartizarea profitului Rezerve legale

b2) se înregistrează acoperirea pierderilor din anii precedenţi

ct. 129 = ct. 117

Repartizarea profitului Rezultatul reportat

b3) se înregistrează constituirea de rezerve statutare, rezerve

pentru acţiuni proprii şi alte rezerve:
159
 ct. 129 = %
Repartizarea profitului ct. 1063 rezerve statutare
ct. 1068 alte rezerve

b4) se înregistrează sumele prevăzute ca participare a salariaţilor

la profit:

ct. 129 = ct. 117

Repartizarea profitului Rezultatul reportat
ct. 117 = %
Rezultat reportat ct. 424 prime reprezentând
paticiparea personalului la
profit
ct. 457 dividende de plată

b5) se înregistrează impozitul aferent participării salariaţilor la

profit şi dividende:

% = ct. 444
ct. 424 Impozit pe venituri de natura
participare la profit salariilor
ct. 457
dividende de plată

b6) se înregistrează plata efectivă prin casă a salariaţilor/

acţionarilor:
ct. 424 = ct. 5311 cassa

V. În exemplele de mai jos prezentăm, în sinteză, modele de

probleme-studii de caz specifice temei, împreuna cu formulele
contabile aferente:

1) o firmă execută lucrări diverse pentru un client:

160
 ct. 4111 = %
clienţi ct. 704 venituri din lucrări executate
ct. 4427 TVA colectată

2) se înregistrează conform facturii, o lucrare de reparaţii executată

de un furnizor:

% = ct. 401 furnizori

ct. 611
cheltuieli cu întreţinerea
ct. 4426
TVA deductibilă

3) se înregistrează conform facturii, serviciile PTTR:

% = ct. 401 furnizori

ct. 626
cheltuieli poştă PTT
ct. 4426
TVA deductibilă

4) se înregistrează plata unor comisioane bancare:

ct. 627 = ct. 5121

plata unor comisioane conturi curente la bănci
bancare

5) se înregistrează şi se plăteşte din contul curent plata impozitului

pe clădire, conform declaraţiei anuale:

ct. 635 = ct. 446

cheltuieli cu impozite, alte impozite, taxe şi vărsăminte
taxe şi alte vărsăminte asimilate

ct. 446 = ct. 5121

161
 cont curent de bancă

6) se înregistrează o reparaţie executată de terţi:

% = ct. 401 furnizori

ct. 611
cheltuieli cu
întreţinerea şi reparaţii

ct. 4426
TVA deductibilă

7) se înregistrează amortizarea imobilizărilor corporale:

ct. 6811 = ct. 2813

Cheltuieli de exploatare Amortizări privind imobilizările
privind amortizarea corporale
imobilizărilor

8) la sfârşitul anului se înregistreză ajustări pentru deprecierea de

valoare a stocului de materii prime:

ct. 6814 = ct. 391

Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările pentru materiilor prime
deprecierea activelor
circulante

9) la sfârşitul anului se înregistreză un provizion aferent unui litigiu cu

Autoritatea de Mediu:

ct. 6812 = ct. 1511

Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru litigii
privind provizioanele

162
10) se inregistrează dobânda aferentă disponibilităţilor în contul
curent:

ct. 5121 = ct. 766

Cont curent la bănci Venituri din dobânzi

11) se inregistrează cheltuieli cu lucruri şi servicii executate de terţi,

inclusiv plata acestora:

a) ct. 61 şi 62 .... = ct. 40 ....

Conturi cheltuieli cu lucrări Furnizori şi conturi asimilate
şi servicii executate de terţi

b) ct. 61 şi 62 .... = %
Conturi cheltuieli cu lucrări ct. 5121 Conturi la bănci
şi servicii executate de terţi ct. 531 Cassa

12) se inregistrează constituirea fondului de participare la profit:

a) constituirea fondului de participare la profit la finele
exerciţiului:
ct. 129 = ct. 112

b) trecerea fondului de participare la profit din categoria surse

proprii în categoria obligaţiile faţă de salariaţi:
ct. 112 = ct. 4281

c) constituirea obligaţiei de plată către personal în t1:

ct. 4281 = ct. 424

d) înregistrarea impozitului datorat statului:

ct. 424 = ct. 444

e) plata efectivă prin casă:

ct. 424 = ct. 5311

163
 13) inregistrarea profitului net nerepartizat în to si care se va
repartiza în t1:
ct. 121 = ct. 107

14) repartizarea profitului net în t1 pentru mărirea capitalului social:

ct. 107 = %

ct. 1012

ct. 106

ct. 457

Tabel 10.1

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

REZULTATE FINANCIARE

A. VENITURI DIN EXPLOATARE

i. Venituri din vânzarea mărfurilor

ii. Producţia vândută
iii. Venituri din producţia stocată
164
 iv. Venituri din producţia de imobilizări
v. Venituri din subvenţii de exploatare
vi. Alte venituri din exploatare
vii. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare
I. TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

CHELTUIELI PENTRU ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

viii. Cheltuieli privind marfurile

ix. Cheltuieli cu materiile prime
x. Cheltuieli cu materiale consumabile
xi. Cheltuieli cu energia şi apa
xii. Alte cheltuieli materiale
xiii. Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi
xiv. Cheltuieli cu impozite şi taxe
xv. Cheltuieli cu remuneraţiile personalului
xvi. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
xvii. Alte cheltuieli de exploatare
xviii. Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele

II. TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE

REZULTATUL DIN EXPLOATARE (A)

xix. PROFIT (I-II)

xx. PIERDERE (II-I)

B. VENITURI FINANCIARE

xxi. Venituri din participaţii

xxii. Venituri din titluri de plasament
165
 xxiii. Venituri din diferenţe de curs valutar
xxiv. Venituri din dobânzi
xxv. Alte venituri financiare
xxvi. Venituri din provizioane
III. TOTAL VENITURI FINANCIARE

CHELTUIELI FINANCIARE

xxvii. Pierderi din creanţe legate de participaţii

xxviii. Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate
xxix. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
xxx. Cheltuieli privind dobânzile
xxxi. Alte cheltuieli financiare
xxxii. Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele
IV. TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE

REZULTAT FINANCIAR (B)

xxxiii. PROFIT (III-IV)

xxxiv. PIERDERE (IV-III)

C. REZULTAT CURENT AL EXERCIŢIULUI

xxxv. PROFIT (I+II-III-IV)

xxxvi. PIERDERE (III+IV-I-II)

D. REZULTAT EXCEPŢIONAL

V. TOTAL VENITURI EXCEPŢIONALE

VI. TOTAL CHELTUIELI EXCEPŢIONALE

REZULTAT FINANCIAR (D)

166
 xxxvii. PROFIT (V-VI)
xxxviii. PIERDERE (VI-V)

E. REZULTATUL BRUT

VII. VENITURI TOTALE (I+III+V)

VI. CHELTUIELI TOTALE (II+IV+VI

REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI (E)

xxxix. PROFIT (VII-VIII)

xl. PIERDERE (VIII-VII)
IMPOZIT PE PROFIT

F. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

Tema nr. 11
Contabilitatea fiscalităţii firmei

I. Mediul social-economic întro continuă dinamică oferă potenţialilor

operatori/actori economici un evantai de „oportunităţi dar şi de primejdii” ceea
ce justifică analiza, controlul şi autentificarea, în diferite etape şi procese, a
informaţiei financiar-contabile (oferite inclusiv prin S.F.A.) puse la dispoziţia
managerilor firmei, dar şi celor din instituţiile publice abilitate.

Natura complexă a mediului economic şi social, funcţiile sociale la care

trebuie să răspundă contabilitatea ca ştiinţă şi practică profesională, miza pentru
diferiţii operatori cu interese economice diferite, uneori opuse, a generat pe piaţa
serviciilor profesionale contabile şi juridice controverse multiple, inclusiv
„decalaje între aşteptări şi exigenţe” impuse de conflictele de interese
private/individuale şi cele publice.

167
 Multe din dificultăţile contabilităţii îşi au originea în implicaţiile inflaţiei
asupra valorilor de activ şi de pasiv ale firmei; datoriile şi creanţele, conform
codului civil, rămân la valoarea lor nominală, iar în procesul de evaluare a
bunurilor inventariate, unitatea monetară de exprimare este preţul pieţei.

Deşi încearcă să ţină ritmul cu viteza transformărilor impuse de piaţă, nu

de puţine ori practica contabilă rămâne în urma evoluţiei inflaţioniste. Pe de altă
parte interesele private au o viteză de mişcare superioară intereselor publice.

În practica economică, inclusiv contabilă prezintă interes acele deformări

(imperfecţiuni) ale evaluării patrimoniului sau rezultatului financiar care
„decurg din manipularea deliberată sau ilicită a informaţiilor” (Gh. Creţoiu, I.
Bucur,op. citată, pg. 315) prin practici denumite în general „inginerii financiar-
contabile” (supraevaluarea activelor, subevaluarea pasivelor pentru a da mai
mare credibilitate firmei şi respectiv înregistrarea unor valori foarte mici a cifrei
de afaceri şi a rezultatelor financiare pentru a se plăti un impozit cât mai mic
posibil – dacă se poate chiar zero).

Deformarea bilanţului şi a contului de profit al firmelor reprezintă un

obiectiv important al patronilor, acţionarilor şi managerilor, atâta timp cât nu
este încă realizat un sistem financiar-contabil şi fiscal legal care să răspundă
unor exigenţe cerute de principii precum: moralitate, echilibru, transparenţă,
egalitate între operatori sub aspectul accesului la resurse şi oportunităţi,
motivare a muncii şi performanţei, imparţialitatea organelor de control-inspecţie,
întărirea instituţiilor şi funcţiilor profesiilor neutre, expert, auditor, consultant
fiscal, inspector, inclusiv consolidarea rolului şi funcţiilor societăţii civile.

II. Piaţa serviciilor financiar-contabile oferite de profesionişti ai

domeniilor economice – expert contabil, auditor financiar, consultant fiscal, este
de presupus că se va extinde având în vedere solicitările firmelor economice

168
private verificate de către instituţiile fiscale publice şi care contestă rezultatele
controalelor. În acelaşi timp este de remarcat şi faptul că mass media informează
opinia publică că economia neagră şi gri ajunge la o evaziune fiscală, numai pe
segmentul T.V.A., de cca 10,00 mild. €. Sunt semnalate de asemenea şi alte
sectoarele problemă: producţia şi distribuţia de panificaţie, carburanţi, legume-
fructe, flori, băuturi alcoolice, export-import ş.a.

Marile şi realele conflicte de interese dintre patroni (manageri) şi

organele financiare fiscale publice pot fi conduse spre orizontul de soluţionare
folosindu-se instrumente administrative, economice şi juridice adecvate, printre
care:

1. Îmbunătăţirea sistemului legislativ cu privire la organizarea şi

funcţionarea controlului financiar-fiscal la nivelul operatorilor economici
publici, privaţi şi mixti;
2. Perfecţionarea sistemului de investiţii publice care realizează
controlul financiar fiscal;
3. Îmbunătăţirea parteneriatului public – privat cu privire la
propunerile de modificare a codului legislativ fiscal;
4. Implicarea la nivelul echipelor publice de control fiscal a unor
profesionişti neutri, inspectori care să participe la activitatea efectivă de control
fiscal (eventual, posibilitatea ca din echipa de control să fie numit un expert
agreat - aparţinând unui organism neutru - de către firma verificată);
5. Alcătuirea de „echipe de control” mixte (pentru a verifica atât
firmele publice, firme private, organisme ale societăţii civile, profesionişti
independenţi, pensionari-specialişti, etc. care să confere o autoritate profesională
şi neutră pe deplin, astfel încât controlul să nu se facă „cu dedicaţie”, de formă,
etc.
6. Scurtarea termenelor de control, legiferarea acestora şi transparenţa
actelor de control (pentru publicul ţintă, dar şi pentru opinia publică), inclusiv a

169
rezultatelor şi efectelor generate, atât la nivel microeconomic cât şi la nivel
macro (sunt semnalate de presă controale ale Consiliului Concurenţei pe piţa
combustibilului care durează de cca 5 ani fără să se comunice nici un rezultat).
7. Îmbunătăţirea funcţiei de comunicare cu piaţa, inclusiv cu opinia
publică, a instituţiilor de inspecţie fiscală, atât la nivelul comunităţilor locale
(comune, oraşe, judeţe), cât şi la nivel naţional. Informarea opiniei publice, prin
presa centrală ori S.R.R. a cazurilor de mari evazionişti, a firmelor publice şi
private mari datornici la bugetele locale şi/sau centrale, împreună cu publicarea
câştigurilor lunare pentru managerii acestora pot fi acţiuni benefice pentru
comunitate.

III. Activitatea fiscală se referă în sens restrâns la constituirea

resurselor financiare publice necesare pentru îndeplinirea funcţiilor statului,
inclusiv pentru rezolvarea problemelor de ordin economic şi social care necesită
resurse materiale şi financiare considerabile. Denumirea de „fisc” vine din limba
latină unde „fiscus” înseamnă „coş”, în sensul de a colecta bunuri de la cei
cărora le prisosea, pentru cei bolnavi, bătrâni şi lipsiţi de mijloace de trai (se
pare că fiscul a fost inventat chiar înainte de a fi inventat statul).

Apariţia statului ca organizator al vieţii sociale, a generat o creştere a

nevoii de resurse, iar activităţile fiscale se consolidează în consecinţă.

Dezvoltarea şi consolidarea economiei de piaţă a constituit şi favorizat

chiar apariţia finanţelor, concept în care sunt incluse şi alte categorii precum:
capital monetar, piaţă de capital, fisc, credit, etc.

Resursele financiare publice se constituie şi se gestionează cu ajutorul

B.G.C.S., un sistem de bugete publice (de stat, de Asigurări sociale de stat,
locale, pentru fonduri speciale, bugetul Trezoreriei Statului şi a altor instituţii
autonome) care se constituie din impozite, taxe şi alte venituri ale statului şi care

170
se distribuie conform normativelor de cheltuieli pe destinaţii publice, conform
legii finantelor publice şi a bugetelor de stat aprobat anual de parlament.

Nevoia de resurse publice din ce în ce mai mare, justificată de

îndeplinirea funcţiilor statului, inclusiv de necesitatea dezvoltării susţinute a
economiei, de soluţionarea unor nevoi sociale, a determinat preocuparea statului
(a organelor sale) de a inventa noi şi noi impozite şi taxe (unele din acestea fiind
în contratimp cu scopul declarat iniţial).

În România, C.N.I.M.M.R.publică informaţia că sistemul fiscal este

sufocant cuprinzând cca 250 impozite şi taxe, ceea ce frânează libera iniţiativă
în economie, inclusiv diminuarea veniturilor la bugetul public (aşa cum se poate
constata din tabelul nr. 11.1). Practica şi teoria economică argumentează
necesitatea reducerii numărului şi poverii valorifice fiscale, inclusiv o diminuare
a structurilor bugetivore fiscale ca o premisă favorabilă pentru creşterea
volumului producţiei materiale. De altfel, recent, în nov. 2011 reprezentantul
României la F.M.I., Mihai Tănăsescu, critica sever sistemul financiar fiscal
apreciind că „acţionează cu japca”, că este imperios necesar să se schimbe
comportamentul dacă nu se doreşte să fie alungaţi investitorii interni şi străini.

IV. În exemplele de mai jos prezentăm cazurile mai importante ale

operaţiilor financiare legate de fiscaliatea firmei, împreună cu ecuaţiile contabile
şi conturile corespondente folosite:
1) stabilirea şi achitarea T.V.A. către stat prin bancă şi casă

ct. 4427 (T.V.A. colectată) = %

ct. 4426
(T.V.A. deductibil)
ct. 4423
(T.V.A. de plată)

171
 ct. 4423 (T.V.A. de plată) = %
ct. 5121
(cont bancar)
ct. 531
(cont cassa)

2) înregistrarea plăţilor de natura impozitelor/taxelor diverse prin conturile

bancare ale firmei:

% = ct. 512
ct. 43 (conturi curente la bănci;
plăţi
(conturi de asigurări sociale şi impozite, taxe diverse)
conturi asimilate)
ct. 44
(conturi privind bugetul
statului,
alte organisme publice şi
conturi asimilate)

3) calcularea impozitelor şi taxei firmei:

ct. 63 = ct. 44
(conturi de cheltuieli cu (conturi de datorii faţă de
bugetul statului, alte organisme
impozitele, publice şi conturi asimilate)
taxele şi vărsămintele asimilate)

4) calculul contribuţiei firmei pentru asigurările sociale şi la constituirea fondului de şomaj:

ct. 54 .... = %
(conturi de cheltuieli cu ct. 42 ....
personalul)
(conturi de datorii faţă de terţi)
ct. 43
(conturi de datorii privind
asigurările sociale, protecţia
socială şi conturi asimilate)

5) se înregistrează şi se reţin diferite impozite pe salarii:

172
 ct. 421 = %
(personal, salarii datorate)
Tabelul nr. 11.1
Structura sistemului de impozite şi taxe din România
Nr. Criteriul de Tipul de categorie de
crt. clasificare impozit/taxă
0 1 2 3
1 Modul cum A. Impozite şi taxe care
se realizează se determină şi se varsă
la buget de către firmele
plătitoare
B. Impozite şi taxe
stabilite de organul
fiscal având ca bază
declaraţiile plătitorului
C. Impuneri periodice
prin inventarierea
ct. 444
(impozit pe salarii)
ct. 431 (4312)
(asigurări sociale)
ct. 437 (4372)
(contribuţia personalului la
constituirea fondului de şomaj)
Exemple
- impozit pe profit
- impozit pe salarii
- T.V.A.
- impozit pe lucrări literare, artă
- impozit pe spectacole
- vărsăminte din profit net al regiilor
autonome
- impozitul liber-profesioniştilor, P.F.A.,
independenţi
- impozit din închirieri
- taxe asupra mijloacelor de transport
- impozit pe clădiri
- taxe pentru folosirea terenurilor
proprietate de stat
- impozit pe venituri agricole
- impozit pe clădiri rurale
173
 materiei impozabile

D. Venituri ale - amenzi, imputaţii

Bugetului de stat, - taxe de timbru
conform legii - taxe pentru reclamă, afişaj, publicitate
- taxe pentru examinare şoferi

2 După modul A. În Bugetul de stat

unde se (codul 20):
realizează a) impozite directe - impozit pe profit
- impozit pe salarii
- impozit pe profit din acte ilicite
- impozit pe dividende

b) impozite indirecte - accize

- taxe vamale de la societăţi şi persoane
fizice
- majorări/penalităţi pentru obligaţii
fiscale
- T.V.A.
0 1 2 3
c) venituri nefiscale - vărsăminte profit net al regiilor autonome
- vărsăminte de la instituţiile publice
- venituri din valorificarea unor bunuri
ale statului
B. În bugetele locale - impozit pe profit la regiile autonome de
(codul 21): interes local
a) impozite directe - impozit liber-profesionişti, P.F.A.,
meseriaşi
- impozit clădiri/terenuri de la persoane
fizice/juridice
- taxa pe mijloacele de transport de la
persoane fizice/juridice
- taxa timbru succesiune
- alte impozite şi taxe de la populaţie
- taxe pentru folosirea terenurilor
proprietate de stat
- impozit pe venit agricol

b) impozite indirecte - impozit pe spectacole

- taxe timbru de la persoane juridice
- majorări/penalităţi de întârziere

c) venituri nefiscale - vărsăminte profit net al regiilor autonome

locale
- taxă examen auto, alte venituri din
circulaţia pe drumurile publice
- venituri din amenzi
- venituri din concesiuni

174
 d) venituri din capital - venituri din valorificarea unor bunuri
ale statului

PLANUL DE CONTURI GENERAL

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITAL

10 CAPITAL ŞI REZERVE
101 Capital social
1011 Capital subscris nevărsat (P)
1012 Capital subscris vărsat (P)
1015 Patrimoniul regiei (P)
1016 Patrimoniul public (P)
1017 Capital social rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale
1018 Patrimoniul propriu al regiei rezultat din reevaluarea imobilizărilor
corporale
104 Prime de capital
1041 Prime de emisiune sau de aport (P)
1042 Prime de fuziune/divizare (P)
1043 Prime de aport (P)
1044 Prime de conversie a obligaţiunilor in acţiuni (P)
105 Rezerve din reevaluare (P)
106 Rezerve
1061 Rezerve legale (P)
1063 Rezerve statutare sau contractuale (P)
1064 Rezerve de valoare justa (P)
1065 Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)
1068 Alte rezerve
107 Rezerve din conversie (A/P)
108 Interese minoritare
1081 Interese minoritare - rezultatul exerciţiului financiar (A/P)
1082 Interese minoritare - alte capitaluri proprii (A/P)
109 Acţiuni proprii
175
 1091 Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt (A)
1092 Acţiuni proprii deţinute pe termen lung (A)
11 REZULTATUL REPORTAT
112 Fondul de participare la profit
117 Rezultatul reportat
1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperita (A/P)
1172 Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai
puţin IAS 29 ) (A/P)
1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)
1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităţilor Economice
Europene (A/P)
118 Alte fonduri
12 REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR
121 Profit sau pierdere (A/P)
129 Repartizarea profitului (A)

13 SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII

131 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii (P)
132 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii
(P)
133 Donaţii pentru investiţii (P)
134 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P)
138 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii (P)
14 PROVIZIOANE REGLEMENTATE
141 Provizioane reglementate
15 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI
151 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
1511 Provizioane pentru litigii (P)
1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor (P)
1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale si alte acţiuni
similare legate de acestea (P)
1514 Provizioane pentru restructurare (P)
1515 Provizioane pentru pensii si obligaţii similare (P)
1516 Provizioane pentru impozite (P)
1518 Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (P)
16 ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
1614 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P)
1615 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de banei (P)
1617 Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P)
1618 Alte imprumuturi din emisiuni de obligaţiuni (P)
162 Credite bancare pe termen lung şi mediu (P)
1621 Credite bancare pe termen lung şi mediu (P)
1622 Credite bancare pe termen lung şi mediu nerambursate la scadenţă (P)
1623 Credite externe guvernamentale (P)
1624 Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625 Credite externe garantate de bănci (P)
1626 Credite de la trezoreria statului (P)
176
 1627 Credite bancare interne garantate de stat (P)
166 Datorii care privesc imobilizările financiare
1661 Datorii fata de entităţile afiliate (P)
1663 Datorii fata de entităţile de care compania este legata prin interese de
participare (P)
167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate
168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni P)
1682 Dobânzi aferente creditelor pe termen lung şi mediu P)
1685 Dobânzi aferente datoriilor fata de entităţile afiliate (P)
1686 Dobânzi aferente datoriilor fata de entităţile de care compania este
legata prin interese de participare (P)
1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor (A)

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZĂRI

20 IMOBILIZĂRI NECORPORALE
201 Cheltuieli de constituire (A)
203 Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare (A)
205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi si active
similare (A)
207 Fond comercial
2071 Fond comercial pozitiv (A)
2072 Fond comercial negativ (P)
208 Alte imobilizări necorporale (A)
21 IMOBILIZĂRI CORPORALE
211 Terenuri si amenajări de terenuri (A)
2111 Terenuri
2112 Amenajări de terenuri
212 212. Construcţii (A)
2121 Clădiri
2122 Construcţii speciale
2123 Maşini, utilaje şi instalaţii de lucru
2124 Aparate şi instalaţii de măsurare, contral şi reglare
2125 Mijloace de transport
2126 Animale şi plantaţii
2127 Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier şi aparatură birotică
2128 Active corporale mobile neregăsite în capitolele anterioare
213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animaie si plantaţii
2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) (A)
2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare (A)
2133 Mijloace de transport (A)
2134 Animale si plantaţii (A)
214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale (A)
23 IMOBILIZĂRI IN CURS SI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI
230 Imobilizări necorporale în curs
231 Imobilizări corporale in curs de execuţie (A)
177
 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (A)
233 Imobilizări necorporale in curs de execuţie (A)
234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale (A)
26 IMOBILIZĂRI FINANCIARE
261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)
262 Titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu
263 Interese de participare (A)
264 Titluri puse in echivalenta (A)
265 Alte titluri imobiizate (A)
267 Creanţe imobilizate
2671 Sume datorate de entităţile afiliate (A)
2672 Dobânda aferenta sumelor datorate de entităţile afiliate (A)
2673 Creanţe legate de interesele de participare (A)
2674 Dobânda aferenta creanţelor legate de interesele de participare (A)
2675 Împrumuturi acordate pe termen lung (A)
2676 Dobânda aferenta împrumuturilor acordate pe termen lung (A)
2678 Alte creanţe imobilizate (A)
2679 Dobânzi aferente creanţelor imobilizate (A)
269 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare
2691 Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate
(P)
2692 Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare (P)
2693 Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare (P)
28 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
280 Amortizări privind imobilizările necorporale
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2803 Amortizarea cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare (P)
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor
comerciale, drepturilor şi activelor similare (P)
2807 Amortizarea fondului comercial (P)
2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale (P)
281 Amortizări privind imobilizările necorporale
2810 Amortizarea terenurilor (P)
2811 Amortizarea clădirilor (P)
2812 Amortizarea construcţiilor speciale (P)
2813 Amortizarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de lucru (P)
2814 Amortizarea aparatelor şi instalaţiilor de măsură, control şi reglare (P)
2815 Amortizarea mijloacelor de transport (P)
2616 Amortizarea animalelor şi plantaţiilor (P)
2817 Amortizarea uneltelor, dispozitivelor, instrumentelor, mobilierului şi
aparaturii birotice (P)
2818 Amortizarea activelor corporale mobile neregăsite în capitolele
anterioare (P)
29 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE
VALOARE A IMOBILIZĂRILOR
290 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
2903 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2905 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor,
mărcilor comerciale, drepturilor si activelor similare (P)
178
 2907 Ajustări pentru deprecierea fondului comercial (P)
2908 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale (P)
291 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale
2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor si amenajărilor de terenuri (P)
2912 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor (P)
2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport,
animalelor si plantaţiilor (P)
2914 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale (P)
293 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor in curs de execuţie
2931 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale in curs de
execuţie (P)
2933 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale in curs de
execuţie (P)
296 Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (P)
2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile
afiliate (P)
2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P)
2963 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)
2964 Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entităţile
afiliate (P)
2965 Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor legate de interesele
de participare (P)
2966 Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe
termen lung (P)
2968 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate (P)

CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE

30 STOCURI DE MATERII ŞI MATERIALE

301 Materii prime (A)
302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare (A)
3022 Consumabili (A)
3023 Materiale pentru ambalat (A)
3024 Piese de schimb (A)
3025 Seminţe şi materiale de plantat (A)
3026 Furaje (A)
3028 Alte materiale consumabile (A)
303 Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale (A/P)
32 OBIECTE DE INVENTAR
321 Obiecte de inventar
322 Uzura obiectelor de inventar
323 Baracamente şi amenajări provizorii
328 Diferenţe de preţ la obiectele de inventar
33 PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE
331 Produse în curs de execuţie (A)
332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie (A)
34 PRODUSE
179
 341 Semifabricate (A)
345 Produse finite (A)
346 Produse reziduale (A)
348 Diferenţe de preţ la produse (A/P)
35 STOCURI AFLATE LA TERŢI
351 Materii şi materiale aflate la terţi (A)
352 Obiecte de inventar la terţi (A)
354 Produse aflate la terţi (A)
356 Animale aflate la terţi (A)
357 Mărfuri în custodie sau consignaţie la terţi (A)
358 Ambalaje aflate la terţi (A)
36 ANIMALE
361 Animale şi păsări (A)
368 Diferenţe de preţ la animale şi păsări (A)
37 MĂRFURI
371 Mărfuri (A)
378 Diferenţe de preţ la mărfuri (A/P)
38 AMBALAJE
381 Ambalaje (A)
388 Diferenţe de preţ la ambalaje (A/P)
39 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI
PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE
391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P)
392 Ajustări pentru deprecierea materialelor
3921 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de
inventar (P)
393 Ajustări pentru deprecierea producţiei in curs de execuţie (P)
394 Provizioane pentru deprecierea produselor
3941 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945 Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P)
3946 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P)
395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
3951 Ajustări pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terţi (P)
3952 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi (P)
3953 Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi (P)
3954 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi (P)
3956 Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi (P)
3957 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi (P)
3958 Ajustări pentai deprecierea ambalajelor aflate la terţi (P)
396 Ajustări pentru deprecierea animalelor
397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI

40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE
401 Furnizori (P)
403 Efecte de plătit (P)
180
 404 Furnizori de imobilizări (P)
405 Efecte de plătit pentru imobilizări (P)
408 Furnizori – facturi nesosite (P)
409 Furnizori – debitori
4091 Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor (A)
4092 Furnizori-debitori pentru prestan de servicii si executări de lucrări (A)
41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
411 Clienţi
4111 Clienţi (A)
4118 Clienţi incerţi sau in litigiu (A)
413 Efecte de primit de la clienţi (A)
416 Clienţi incerţi
418 Clienţi – facturi de întocmit (A)
419 Clienţi – creditori (A)
42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
421 Personal - salarii datorate (P)
423 Personal – ajutoare materiale datorate (P)
424 Prime reprezentând participarea personalului la profit (P)
425 Avansuri acordate personalului (A)
426 Drepturi de personal neridicate (P)
427 Reţineri din renumeraţii datorate terţilor (P)
428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
4281 Alte datorii în legătură cu personalul (P)
4282 Alte creanţe în legătură cu personalul (A)
43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI
ASIMILATE
431 Asigurări sociale
4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale (P)
4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale (P)
4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate (P)
437 Ajutor de şomaj
4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (P)
4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj (P)
438 Alte datorii şi creanţe sociale
4381 Alte datorii sociale (P)
4382 Alte creanţe sociale (A)
44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI
ASIMILATE
441 Impozitul pe profit/venit
4411 Impozitul pe profit
4418 Impozitul pe venit (P)
442 Taxa pe valoarea adăugată
4423 TVA de plată (P)
4424 TVA de recuperat (A)
4426 TVA deductibilă (A)
4427 TVA colectată (P)
4428 TVA neexigibilă (A/P)
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
445 Subvenţii
181
 4451 Subvenţii guvernamentale (A)
4452 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii (A)
4458 Alte sume primite cu caracter de subvenţii (A)
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (P)
447 Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate (P)
448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
4481 Alte datorii faţă de bugetul statului (P)
4482 Alte creanţe privind bugetul statului (A)
4483 Datorii faţă de stat
4484 Creanţe în legătură cu statul
45 GRUP ŞI ACTIONARI/ASOCIAŢI
451 Decontări între entităţile afiliate
4511 Decontări între entităţile afiliate (A/P)
4518 Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate (A/P)
453 Decontări privind interesele de participare
4531 Decontări privind interesele de participare (A/P)
4538 Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare (A/P)
455 Sume datorate acţionarilor/asociaţilor
4551 Actionari/ascciaţi – conturi curente (P)
4558 Acţionari/asociaţi - dobânzi la conturi curente (P)
456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul (A/P)
457 Dividende de plată (P)
458 Decontări din operaţii în participaţie
4581 Decontări din operaţii în participaţie - pasiv (P)
4582 Decontări din operaţii în participaţie - activ (A)
46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI
461 Debitori diverşi (A)
462 Creditori diverşi (P)
47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILARE
471 Cheltuieli înregistrate în avans (A)
472 Venituri înregistrate în avans (P)
473 Decontări din operaţii în curs de clarificare (A/P)
476 Diferenţe de conversie – activ (A)
477 Diferenţe de conversie – pasiv (P)
48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII
481 Decontări între unitate şi subunităţi (A/P)
482 Decontări între subunităţi (A/P)
49 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR
491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi (P)
495 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări în cadrul grupului,
unităţii şi cu asociaţii (P)
496 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi (P)

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

50 INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
501 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)
502 Acţiuni proprii (A)
503 Acţiuni (A)
182
 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate (A)
506 Obligaţiuni (A)
508 Alte titluri de plasament şi creanţe asimilate (A)
5081 Alte titluri de plasament (A)
5088 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament (A)
509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt
5091 Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la entităţile afiliate (P)
5092 Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt (P)
51 CONTURI LA BĂNCI
511 Valori de încasat
5112 Cecuri de încasat (A)
5113 Efecte de încasat (A)
5114 Efecte emise spre scontare (A)
512 Conturi curente la bănci
5121 Conturi la bănci în lei (A)
5124 Conturi la bănci în valută (A)
5125 Sume în curs de decontare (A)
5126 Carnete de cecuri cu limită de sumă
518 Dobânzi
5186 Dobânzi de plătit (P)
5187 Dobânzi de încasat (A)
519 Credite bancare pe termen scurt
5191 Credite bancare pe termen scurt (P)
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursabile la scadenţă (P)
5193 Credite externe guvernamentale (P)
5194 Credite externe garantate de stat (P)
5195 Credite externe garantate de bănci (P)
5196 Credite de la trezoreria statului
5197 Credite interne garantate de stat (P)
5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
53 CASA
531 Casa
5311 Casa în lei (A)
5314 Casa în valută (A)
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale şi poştale (A)
5322 Bilete de tratament şi odihnă (A)
5323 Tichete şi bilete de călătorie (A)
5328 Alte valori (A)
54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 Acreditive în lei (A)
5412 Acreditive în valută (A)
542 Avansuri de trezorerie (A)
58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne (A/P)
59 AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A
CONTURILOR DE TREZORERIE
591 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile
afiliate (P)
183
 595 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi
răscumpărate (P)
596 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor (P)
598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi
creanţe asimilate (P)

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
600 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilii
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603 Cheltuieli privind obiectele de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia şi apa
606 Cheltuieli privind animalele şi păsările
607 Cheltuieli privind mărfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE XECUTATE DE
TERŢI
611 Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii
612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu studiile şi cercetările
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII XECUTATE DE TERŢI
621 Cheltuieli cu colaboratorii
622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal
625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITELE, TAXELE ŞI
VĂRSĂMINTELE ASIMILATE
631 Cheltuieli cu impozitul pe salarii
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile personalului
642 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor
645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
6451 Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale
6452 Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
184
 6453 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
658 Alte cheltuieli de exploatare
6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
6582 Donaţii şi subvenţii acordate
6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital
6588 Alte cheltuieli de exploatare
66 CHELTUIELI FINANCIARE
663 Pierderi din creanţe legate de participaţii
664 Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
6642 Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate
665 Cheltuieli din diferenţele de curs valutar
666 Cheltuieli privind dobânzile
667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare
67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare
6711 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
6712 Donaţii şi subvenţii acordate
6714 Pierderi din debitori diverşi
6718 Alte cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune
672 Cheltuieli privind operaţiile de capital
6721 Cheltuieli privind activele cedate
6728 Alte cheltuieli excepţionale privind operaţiile de capital
68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI
AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE
VALOARE
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi
ajustările pentru depreciere
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli
6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor
6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea
ativelor circulante
686 Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru
pierdere de valoare
6862 Cheltuieli financiare privind provizioane pentru riscuri
6863 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare
6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a
activelor circulante
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor
687 Cheltuieli excepţionale privind amortizarea imobilizărilor
6871 Cheltuieli excepţionale privind amortizarea imobilizărilor
185
 6872 Cheltuieli excepţionale privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
6873 Cheltuieli excepţionale privind provizioane pentru deprecieri
6874 Cheltuieli excepţionale privind provizioane reglementate
69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
698 Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în
elementele de mai sus

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI

70 CIFRA DE AFACERI NETĂ
701 Venituri din vânzarea produselor finite
702 Venituri din vânzarea produselor semifabricate
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
705 Venituri din studii şi cercetări
706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
708 Venituri din activităţi diverse
71 VARIAŢIA STOCURILOR
711 Variaţia stocurilor
72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI
721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale
722 Venituri din producţia de imobilizări corporale
74 VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
741 Venituri din subvenţii de exploatare
7411 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri
7412 Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi
materiale consumabile
7413 Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414 Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului
7415 Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie
socială
7416 Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de
exploatare
7417 Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri
7418 Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată
75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
758 Alte venituri din exploatare
7581 Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite
7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital
7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii
7588 Alte venituri din exploatare
76 VENITURI FINANCIARE
761 Venituri din imobilizări financiare
7611 Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate
7613 Venituri din interese de participare
186
 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
763 Venituri din creanţe imobilizate
764 Venituri din investiţii financiare cedate
7641 Venituri din imobilizări financiare cedate
7642 Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate
765 Venituri din diferenţe de curs valutar
766 Venituri din dobânzi
767 Venituri din sconturi obţinute
768 Alte venituri financiare
77 VENITURI EXTRAORDINARE
771 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare si altele
similare
7711 Venituri din despăgubiri şi penalităţi
7718 Alte venituri excepţionale din operaţii de gestiune
772 Venituri din operaţii de capital
7721 Venituri din cedarea activelor
7727 Subvenţii pentru investiţii virate la venituri
7728 Alte venituri excepţionale din operaţii de capital
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU
DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
781 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind
activitatea de exploatare
7812 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
7815 Venituri din fondul comercial negativ
7816 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
786 Venituri financiare din provizioane
7862 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
7863 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare
7864 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a
activelor circulante
787 Venituri excepţionale din provizioane
7872 Venituri excepţionale din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
7873 Venituri excepţionale din provizioane pentru deprecieri
7874 Venituri excepţionale din provizioane reglementate

CLASA 8 - CONTURI SPECIALE

80 CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI
801 Angajamente acordate
8011 Giruri şi garanţii acordate
8018 Alte angajamente acordate
802 Angajamente primite
8021 Giruri şi garanţii primite
8028 Alte angajamente primite
803 Alte conturi în afara bilanţului
8031 Imobilizări corporale luate cu chirie
187
 8032
Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033
Valori materiale primite în păstrare sau custodie
8034
Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
8035
Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă
8036
Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate
8037
Efecte scontate neajunse la scadenţă
8038
Alte valori în afara bilanţului
804 Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
8045
Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
805 Dobânzi aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate,
neajunse la scadenţă
8051 Dobânzi de plătit
8052 Dobânzi de încasat
89 BILANŢ
891 Bilanţ de deschidere
892 Bilanţ de închidere

CLASA 9 - CONTURI GESTIUNE

90 DECONTĂRI INTERNE
901 Decontări interne privind cheltuielile
902 Decontări interne privind producţia obţinută
903 Decontări interne privind diferenţele de preţ
92 CONTURI DE CALCULAŢIE
921 Cheltuielile activităţii de bază
922 Cheltuielile activităţilor auxiliare
923 Cheltuieli indirecte de producţie
924 Cheltuieli generale de administraţie
925 Cheltuieli de desfacere
93 COSTUL PRODUCŢIEI
931 Costul producţiei obţinute
933 Costul producţiei în curs de execuţie

188
 BIBLIOGRAFIE

Barbu M., “Contabilitate comercială” Editura didactică şi

Ialomiţeanu Gh. pedagogică, 1993
Bogdan M. “Contabilitate generală. (Bazele Ed. Universitar
coordonator contabilităţii” Company, Buc, 2002
Bojian O., Neamţu „Contabilitatea Capitalului” Editura Crescendo,
H. Bucureşti,1992
Bojian O. „Bazele contabilităţii” Editura Athenaeum,
1994
Bojian O. „Contabilitatea întreprinderilor” Editura Eficient,
1996
Bojian O. „Bazele contabilităţii”, Ed. a VI-a Editura Economică,
Bucureşti, 2003
Caraiani C, „Bazele contabilităţii”, Ed. a III-a Editura Universitară,
Dumitrana M revizuită şi adăugită Bucureşti 2008
Caraiani C, „Bazele contabilităţii. Aplicaţii şi Editura Universitară,
Dumitrana M studii de caz” Bucureşti 2008
Cameniţă D. „Introducere în contabilitatea Mo ASE, 1991
întreprinderilor comerciale”
Călin O., Ristea M., „Bazele contabilităţii” Editura didactică şi
Văduva I., Neamţu pedagogică, 1995
H.

Colasse B. „Compatibilite generală” Editura Economică,

Paris, 1989
Gh. Creţoiu, I. “Contabilitate. Fundamentele şi Ed. C.H. Beck, Buc,
Bucur noul cadru juridic” ediţia a II-a 2007
Cristescu N., Silian „Noua contabilitate” Editura Ecran
C, Dumitru C. Magazin
Darie V., Drehuţă „Manualul expertului contabil şi al Editura Agora,
189
Em., ş.a contabilului autorizat” Bacău, 1996
Demetrescu C.G., „Contabilitatea, ştiinţă Editura Scrisul
Puchiţă V., Possler L, fundamentală şi aplicativă” Românesc, Craiova,
Voica V. 1979
Drăgan C.M. „Noua contabilitate a agenţilor Editura Hercules
economici”
Dorobanţu H. “Economia Intreprinderii. Mana- Ed. Risoprint, Cluj
gement. Afeceri. Marketing” Napoca,2002
Dorobanţu H. “Management general” Ed. Cermaprint,
Buc,2008
Dorobanţu H. “Economie politică - caiet de Ed. UBB, Buc, 2011
seminar”
Dorobanţu H. “Management general - caiet de Ed. UBB, Buc, 2011
seminar”
Dorobanţu H. , ş.a. “Drept financiar şi fiscal” Ed. Cermaprint,
Buc,2008
Dorobanţu H. , ş.a. “Contabilitate generală”, caiet de Ed. UBB, Buc,2008
seminar
Dumitrana M. „Noul sistem de contabilitate în Editura Univ.
comerţ şi turism” Ecologică Deva,
1994
Dumitrana M., „Iniţiere în contabilitate” 1996
Negruţiu M.
Feleagă N., Ionaşcu „Contabilitatea financiară”, Editura Economică,
I. vol. I, II, III şi IV Bucureşti, 1993
Feleagă N. „Contabilitatea aprofundată” Editura Economică,
1996
Feleagă N. „Sisteme contabile comparate” Editura Economică,
1995
Feleagă N. „Îmblânzirea junglei Editura Economică,
contabilităţii” 1996
Feleagă N „Sisteme Contabile Comparate”, Editura Economică,
ediţia a-II-a Bucuresti, 2000
Feleagă N.,Malciu „Bazele Contabilităţii -o Editura Economică,
190
L.,Bunea S aboradare europeană şi Bucureşti, 2002
internaţională”
Feleagă N., Malciu L „Politici şi opţiuni contabile” Editura Economică,
Bucureşti, 2002
Feleagă N., Malciu L „Recunoaştere, evaluare si Editura CECCAR,
estimare in contabilitatea Bucureşti, 2004
internaţională”
Feleagă N, Feleagă L „Contabilitate financiară o Editura InfoMega,
(Malciu) abordare europeană şi 2005
internaţională”, vol. I-II
Girbina M.M., Bunea „Sinteze, studii de caz şi teste Editura CECCAR,
Şt. grilă privind aplicarea IAS Bucureşti, 2006
(revizuite)-IFRS”, vol. 1
Morariu Ana „Contabilitate şi fiscalitate în Editura Ex Ponto ,
(coord.), Radu G., dezvoltarea firmei” 2005
Paunescu M.

Negescu I. „Teste şi teme de contabilitate” Editura Matrix Rom,

bucureşti,1997
Negescu I. „Logica înregistrărilor Editura Economică,
contabile” 1997
I. Negescu, “Contabilitatea intreprinderii” Ed. Tribuna
Negescu M. Economică, Buc,
1999
Oprea Călin, Ristea „Bazele contabilităţii” Editura Didactică şi
M. pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 2003
Pavaloaia W., „Analiza financiara - Studii de Editura Tehnopress,
Paraschivescu G.D., caz” Iaşi, 2006
Radu F.
Ristea M. „Bilanţul în gestiunea Editura Academiei
patrimoniului” Române, 1980
Ristea M. „Noul sistem contabil din Editura Cartimex,

191
 România” 1994
M. Ristea “Noul sistem contabil al agenţilor Ed. CECCAR , Buc,
economici din România” ediţia a 1994
II-a
Ristea M. „Contabilitatea societăţilor Editura Corpul
comerciale” Experţilor contabili,
1995
Ristea M., Dima M. „Contabilitatea societăţilor Editura Universitară,
comerciale” Bucureşti, 2002
Ristea M. „Normalizarea Contabilităţii- Editura Tribuna
baza şi alternativ” Economică,
Bucureşti, 2002
Ristea M.,Dumitru C. „Contabilitate aprofundată” Editura Universitară,
Bucureşti, 2005
Ristea M.,Dumitru C. „Contabilitatea financiară” Editura Mărgăritar,
Bucureşti, 2002
Rusu D. „Bazele contabilităţii” Editura didactică şi
pedagogică,
Bucureşti, 1980
M. Talpău “Contabilitate generală” Ed. Sitech , Craiova,
2009
Văduva I., Călin O., „Bazele contabilităţii – lucrări Mo ASE 1988
Gârbea E., Vişan D., practice”
Neamţu H.,
Văduva V.,Călin O., „Contabilitatea generală” Editura Fundaţia
Manaicu A. „România de Mâine",
1992
Voica V. „Contabilitatea generală” Editura Universitatea
Româno-Americană,
1992
*** „Lexique de gestion” Editura Dallaz, Paris,
2000
Ministerul de Finanţe „Sistemul contabil al agenţilor 1994

192
 economici”
Ministerul „Ordinul nr. 1752/2005” pentru 2005
Finanţelor Publice aprobarea reglementărilor
contabile conforme cu directivele
europene
*** Legea nr. 82/1991 privind
contabilitatea în România.
*** O.G. nr. 65/1994 privind
organizarea activităţii de expertiză
contabilă şi a contabililor
autorizaţi.
*** O.G. nr. 75/1999 privind
activitatea de audit financiar
*** O.G. nr. 71/2001 privind
organizarea şi exercitarea
activitîţii de consultanţă financiară
vvww.mfinante.ro
www.cafr.ro
www.ase.ro

193