Modulul: Instalaţii hidropneumatice

SCHEME DE ACŢIONARE CU UN SINGUR MOTOR PNEUMATIC

1. Consideraţii generale

La realizarea unei instalaţii de automatizare cu acţionare pneumatică, o primă etapă

constă în întocmirea unei scheme de principiu care să redea în mod clar succesiunea
operaţiilor şi fazelor (secvenţelor) ce compun ciclul de funcţionare.

Schema funcţională se realizează cu ajutorul simbolurilor de reprezentare a

elementelor ce compun instalaţia precum şi a conexiunilor dintre acestea, fără a ţine
seama de amplasamentul real al acestor elemente.

În schemele pneumatice elementele şi conexiunile dintre acestea sunt desenate

presupunându-se sistemul în stare iniţială (de repaus), dar conectat la sursa de presiune.

Acţionările cu un singur motor pneumatic sunt utilizate frecvent pentru automatizarea

unor operaţii de prindere şi alimentare cu piese, pentru deplasarea unor organe de lucru
sau scule, sau la dispozitivele de prehensiune ale manipulatoarelor şi roboţilor industriali.

Pentru realizarea schemelor pneumatice, descrierea şi înţelegerea cât mai uşoară a

funcţionării acestora se folosesc unele notaţii şi reguli de reprezentare specifice.

2. Notaţii
Nu există un sistem unificat de notaţii. Se folosesc pentru identificarea elementelor,
stărilor acestora şi semnalelor litere, numere sau combinaţii de litere şi numere. Din
consideraţii didactice, pentru schemele din această lucrare s-au adoptat următoarele
notaţii:

• A, B, C…sau C1, C2, C3…- motoare pneumatice liniare (cilindri cu piston sau
membrană);
• DA, DB, DC…sau DP1, DP2, DP3…- distribuitoare pneumatice principale;
• D(D1, D2,…) distribuitoare pneumatice auxiliare;
• BP(BP1, BP2,…) – distribuitoare pneumatice cu commandă manuală de tip
impuls (butoane pneumatice);

Prof. Decu Valentina Page 1

 Modulul: Instalaţii hidropneumatice

• , , , sau SCij – sesizoare (senzori) de cursă: i= 1,2,3… - numărul

motorului; , sau j = 1 – sesizorul pentru cursa maximă; , sau j= 0 –
sesizorul pentru cursa minimă (tija complet retrasă);
• DR (DR1, DR2,…) – drosele simple;
• DC (DC1, DC2,…) – drosele de cale;
• m( , ,…) – comenzi manuale;

3. Reguli de reprezentare
Poziţionarea elementelor în schemele pneumatice se poate realiza în două moduri:

I. Dispunerea topografică
Elementele sunt poziţionate în schemă astfel încât să sugereze dispunerea reală în
instalaţie.Dispunerea topografică se foloseşte în cazul schemelor simple, cu un număr
redus de elemente, la care circuitele pot fi urmărite relativ uşor.

II. Dispunerea pe nivele

Elementele sunt grupate pe nivele astfel încât fluxul energetic şi informaţional să
meargă de la partea inferioară a schemei către partea superioară, iar secvenţele (fazele)
ciclului de funcţionare să se deruleze de la stânga la dreapta (fig.1).

Nivelul superior este nivelul de “putere” (subsistemul de acţionare) şi cuprinde

motoarele pneumatice, distribuitoarele principale şi elementele de reglare a vitezelor
(drosele simple sau de cale). Motorul din stânga efectuează prima cursă activă (fază) a
ciclului, iar cel din dreapta ultima fază.

Nivelul inferior cuprinde elementele de intrare (butoane, sesizoare de cursă etc.) şi

eventual, elementele pentru prepararea aerului comprimat.

Între aceste două nivele sunt amplasate pe nivelul ”logic” elementele logice (ŞI, SAU,
etc.) şi distribuitoarele auxiliare care materializează diferite funcţii logice sau alte condiţii
funcţionale (temporizări, interblocări, etc.) pentru desfăşurarea corectă a ciclului de
funcţionare.

Prof. Decu Valentina Page 2

 Modulul: Instalaţii hidropneumatice

Fig.1. Dispunerea pe nivele a elementelor în schemele pneumatice

4. Distribuitoare principale
Pentru alimentarea unui motor cu simplă acţiune este necesar un distribuitor principal
cu cel puţin două poziţii de lucru şi trei orificii active (DP 3/2), notate cu P (1) – sursa de
presiune, A (3) – atmosfera şi C (2) – consumatorul, în acest caz camera activă a
motorului (exemple – schemele 1a şi 1b).

Prof. Decu Valentina Page 3

 Modulul: Instalaţii hidropneumatice

Schema 1. Cilindru cu simplă acţiune şi revenire cu arc, de împingere (a) sau de

tragere (b).

Viteza pe cursă activă este reglată prin controlul debitului admis (excepţie de la
regulă), iar viteza de revenire poate fi reglată, dacă este necesar, prin controlul debitului
evacuat de motor.

În cazul motoarelor cu dublă acţiune, distribuitorul principal trebuie să aibă minimum

două poziţii de lucru şi patru orificii active P(1), A(3), C1(4), C2(2). Majoritatea
distribuitoarelor pneumatice sunt de tip 5/2, cu două orificii de atmosferă A1(5) şi A2(3).

Pentru oprirea părţii mobile (pistonului) în poziţii intermediare pe cursă este necesar ca
distribuitorul principal să aibă trei poziţii de lucru (4/3 sau 5/3), iar în poziţia centrală toate
orificiile să fie închise (“centru închis”).

Prof. Decu Valentina Page 4

 Modulul: Instalaţii hidropneumatice

Schema 2. Cilindru cu simplă acţiune şi revenire prin arc, de împingere (a) sau de
tragere (b).

Distribuitorul principal de tip 4/2 impune pentru reglajul vitezelor folosirea droselelor de
cale, montate pe circuitele dintre motor şi distribuitor.

5. Reglajul vitezelor
Reglajul vitezelor de deplasare se realizează cu ajutorul rezistenţelor reglabile,
denumite şi drosele, care permit modificarea locală a secţiunilor de curgere. În acest
scop, se pot folosi drosele simple sau drosele de cale.

La amplasarea acestora în scheme trebuie avute în vedere următoarele reguli:

• Pentru fiecare viteză reglată este necesar un drosel care se conectează în

schemă astfel încât să nu influenţeze şi alte viteze;
• În acţionările pneumatice se recomandă ca reglarea vitezelor să se realizeze
prin controlul debitului de evacuare şi numai dacă acest lucru nu este posibil,
prin controlul debitului de admisie în motor.

Prof. Decu Valentina Page 5

 Modulul: Instalaţii hidropneumatice

Schema 3. Cilindru cu dublă acţiune cu comanda manuală directă prin

distribuitor de tip 5/3, cu reglarea vitezelor pe ambele curse cu drosele simple
montate pe orificiile de atmosferă ale distribuitorului.

Pistonul poate fi oprit în poziţii intermediare pe cursă. Dacă distanţa dintre cilindru şi
distribuitor este relativ mare este totuşi preferabil ca pentru reglarea vitezelor să fie
utilizate drosele de cale, montate ca în schema 2.

Bibliografie

1. Valeriu Banu - Echipamente hidropneumatice pentru automatizare, curs UPB,

Bucureşti, 2010
2. Valeriu Banu - Acţionări în mecanica fină, curs UPB, Bucureşti, 2009

Prof. Decu Valentina Page 6