Modulul: Instalaţii hidropneumatice

SCHEME DE ACŢIONARE CU DOUĂ MOTOARE PNEUMATICE

1. Consideraţii generale

Motoarele pneumatice utilizate în cadrul schemelor de acţionare secvenţiale sunt de

regulă, motoare liniare (cilindri) şi/sau motoare rotative alternative (oscilante), cu simplă
sau dublă acţiune.

Aceste motoare sunt caracterizate prin două poziţii finale stabile ale părţii mobile,
respectiv prin două curse de lucru identificate, în mod convenţional, prin semnele “plus”(+)
şi “minus”(-). Astfel, dacă motorul este un cilindru cu tijă unilaterală, cursa de avans a tijei
(când tija iese în afară) este considerată cursa pozitivă, iar cea de retragere, cursa
negativă. Pentru cilindru cu dublă acţiune “A” cele două curse active sunt identificate
simplu prin A+ şi respectiv A-.

Fiecare cursă a unui organ motor reprezintă o secvenţă sau o fază de lucru, iar
totalitatea secvenţelor (fazelor) prin care trece sistemul, de la o stare iniţială la o stare
finală, identică cu cea iniţială, defineşte ciclul de funcţionare al sistemului.

În cadrul ciclurilor secvenţiale, trecerea de la o fază la alta se produce prin modificarea,

la un moment dat, a unei singure variabile de intrare. Ciclurile secvenţiale sunt deci cicluri
formate dintr-o succesiune de faze derulate într-o ordine prestabilită, impusă de condiţiile
de funcţionare concrete ale instalaţiei.

La schemele integral pneumatice cu funcţionare secvenţială, variabilele de intrare sunt

materializate prin semnalele de presiune furnizate de sesizoarele de cursă, de butoanele
pneumatice, de elementele de temporizare, de senzorii de prezenţă sau de proximitate
sau de alte tipuri de senzori. Aceste semnale sunt notate cu litere mici:

• x– în general
• s – semnalul de start
• a0, a1, b0, b1 – semnalele de presiune produse de sesizoarele de cursă etc.

Deoarece poziţia iniţială (de repaus) a organelor motoare este notată cu indicele
“zero”(0), sesizorul de cursă care semnalizează această poziţie, precum şi semnalul de

Prof. Decu Valentina Page 1

 Modulul: Instalaţii hidropneumatice

intrare respectiv, sunt notate cu, în cazul cilindrului A, cu b0 în cazul cilindrului B, ş.a.m.d.
Sesizoarele pentru poziţiile opuse sunt cu , respectiv .

Variabilele de ieşire pentru partea de comandă sunt semnalele pneumatice (sau electrice)
de pilotare a distribuitoarele principale, denumite şi comenzi.

2. Descrierea ciclurilor secvenţiale

Ciclul unei scheme cu doi cilindri pneumatici A şi B poate fi descris, simplificat

A+, B+, A-, B-, numai prin menţionarea fazelor ciclului,

Sau mai detaliat

prin menţionarea fazelor şi semnalelor de confirmare ce condiţionează tranziţia de la o

fază la alta.

De regulă pornirea şi oprirea ciclului este realizată printr-o comandă manuală. În acest
scop este necesar ca pe linia ultimului semnal să fie introdus un buton pneumatic de start
(fig.1).

Fig.1. Succesiunea semnalelor, comenzilor şi fazelor

Un alt mod de descriere sintetică a unui ciclu secvenţial constă în utilizarea

ciclogramei de funcţionare denumită şi diagrama de stare sau curse-faze.

Prof. Decu Valentina Page 2

 Modulul: Instalaţii hidropneumatice

În aceste diagrame pentru fiecare element sunt trasate două linii orizontale,
corespunzătoare celor două poziţii stabile de funcţionare, iar prin linii verticale (liniile de
tranziţie) sunt definite momentele de trecere dintr-o fază în alta, la modificarea unei
variabile de intrare.Pentru ciclul considerat, în fig. 2 sunt exemplificate două modalităţi de
realizare a ciclogramei de funcţionare. În varianta a sunt trasate diagramele de stare
pentru toate elementele schemei. În varianta b, mai des utilizată, sunt prezentate numai
diagramele de stare pentru motoarele pneumatice, iar semnalele de intrare, care confirfmă
efectuarea unei faze şi iniţiază faza următoare, sunt marcate prin săgeţi.

Fig.2. Diagrama de stare pentru ciclul A+, B+, A-, B-

În plus, pot fi adăugate şi alte informaţii utile. De exemplu dacă o fază poate fi iniţiată
de două semnale diferite (funcţia SAU) se utilizează semnul din fig.3,a; dacă iniţierea unei
faze este condiţionată de prezenţa a două semnale diferite (funcţia Şi) se utilizează
semnul din fig.3, b; semnalul de start este indicat cu semnul din fig.3, c, iar dacă un
semnal este temporizat se foloseşte semnul din fig.3, d. Semnul din fig.3, e se foloseşte
dacă un cilindru îşi comandă singur cursa inversă.

Fig.3. Simboluri pentru ciclograme conform normei DIN

Prof. Decu Valentina Page 3

 Modulul: Instalaţii hidropneumatice

3. Tipuri de cicluri secvenţiale

Ciclurile de funcţionare ale schemelor pneumatice secvenţiale se diferenţiază după

mai multe criterii:

a) după modul de derulare a secvenţelor (fazelor), în:

cicluri secvenţiale simple sau cu funcţionare succesivă în cadrul cărora
în fiecare moment se efectuează o singură mişcare a unui element motor,
iar fazele nu se repetă;
cicluri secvenţiale cu faze suprapuse sau cu funcţionare simultană, în
cadrul cărora se efectuează, la anumite moment, două sau mai multe
mişcări simultan;
cicluri secvenţiale cu faze repetate, în cadrul cărora anumite faze
(mişcări) se pot repeta de un număr de ori.
b) după modul de iniţiere, în:
cicluri secvenţiale unice – sunt ciclurile cu impuls de iniţiere extern şi
oprire automată în poziţia iniţială;
cicluri repetate continuu – sunt ciclurile care se repetă automat, atâta
timp cât nu se dă comanda de oprire.
c) După modul de conducere a ciclului (tipul semnalului de intrare), în:
cicluri sincrone sau cu conducere după “timp”, la care semnalele de
intrare sunt produse de către un generator de tact (generator de
impulsuri);
cicluri asincrone sau cu conducere după “evenimente”, la care
semnalele de intrare sunt furnizate de sesizoarele de cursă (conducerea
după “spaţiu”) şi/sau de supapele de presiune (conducerea după “forţă”).

Spre exemplificare, în fig.4 se reprezintă structura unui sistem de acţionare şi

comandă cu conducere după “timp”.

Prof. Decu Valentina Page 4

 Modulul: Instalaţii hidropneumatice

Fig.4. Sistem de acţionare şi comandă cu conducere după timp

Partea de comandă în acest sistem de bazează pe un generator de tact, care emite

periodic semnale, eventual prelucrate de un circuit logic, ce sunt utilizate ca semnale de
comandă pentru partea de acţionare. Pupitrul de comandă este utilizat pentru comenzile
de pornire, oprire sau reglare a parametrilor.

Spre deosebire, în cazul sistemelor cu conducere după evenimente (fig.5),

semnalele de comandă pentru partea de acţionare sunt emise numai când se confirmă
printr-un semnal realizarea unei operaţii (efectuarea unei curse, ajungerea la o anumită
presiune, închiderea unei menghine, prezenţa unei piese etc.).

Prof. Decu Valentina Page 5

 Modulul: Instalaţii hidropneumatice

Fig.5. Sistem de acţionare şi comandă condus după “spaţiu”

Circuitul logic din partea de comandă primeşte semnalele de confirmare (intrare) de

la diferitele tipuri de senzori, le prelucrează şi emite semnalele comandă (ieşire) pentru
partea de acţionare.

Sistemul lucrează în buclă închisă, deoarece există un transfer continuu de

informaţii de la comandă la acţionare şi invers.

4. Exemple de scheme secvenţiale cu două motoare pneumatice

a. Ciclul unic simplu – succesiunea A+, B+, A-, B-

Schema 1 Doi cilindri cu dublă acţiune A şi B realizează un ciclu unic simplu, având
succesiunea fazelor A+, B+, A-, B-, Stop.

Ciclul este iniţiat printr-un impuls manual butonului BP de tip 3/2 NC şi se opreşte
automat, după efectuarea tuturor mişcărilor, în poziţia iniţială. Este preferabil ca butonul de
start BP să controleze alimentarea sesizorului şi nu invers.

Cursele de retragere A- şi B- se vor efectua numai dacă există confirmarea că ambele

curse de avans au fost efectuate integral (condiţie de securitate materializată prin

Prof. Decu Valentina Page 6

 Modulul: Instalaţii hidropneumatice

deschiderea porţii ŞI). Succesiunea fazelor şi semnalelor, cu condiţiile menţionate, poate fi

urmărită mai uşor pe diagrama faze-curse.

b. Ciclu unic sau ciclu repetat continuu – succesiunea A+, B+, A-, B-
Schema 2 Doi cilindri cu dublă acţiune A şi B realizează fie un ciclu unic simplu, fie
un ciclu repetat continuu. În ambele variante ciclul poate fi oprit în caz de urgenţă (avarie).

Prof. Decu Valentina Page 7

 Modulul: Instalaţii hidropneumatice

În unele aplicaţii este necesar ca schema de acţionare şi comandă, să ofere

posibilitatea trecerii rapide de la un ciclu unic, folosit în stadiul de reglare a maşinii, la ciclu
de lucru repetat continuu.

Ciclul unic este iniţiat prin activarea momentană a butonului de start – BS. Ciclul
continuu este pornit prin trecerea pe poziţia respectivă a butonului bistabil BP. Dacă
butonul BP este trecut la un moment dat pe poziţia “Oprit”, ciclul continuă până la
efectuarea ultimei faze şi se opreşte în starea iniţială.

Bibliografie

1. Valeriu Banu - Echipamente hidropneumatice pentru automatizare, curs UPB,

Bucureşti, 2010
2. Valeriu Banu - Acţionări în mecanica fină, curs UPB, Bucureşti, 2009

Prof. Decu Valentina Page 8