Comunicare Educationalacurs

7/18/2019 Comunicare Educationala.
curs
UNIVERSITATEA DIN ORADEA

DPPD
Comunicare educaţională
SUPORT DE CURS
Lect.univ.dr. Claudia POP
1
http://slidepdf.com/reader/full/comunicare-educationalacurs 1/42
7/18/2019 Comunicare Educationala.curs
COMUNICAREA DIDACTICĂ
1. Comunicarea didactică: definire şi caracteristici.
Definiţiile date concetului de comunicare !unt nu"eroa!e #i$ ade!eori$

diver%ente. &ntr'o definire foarte curin()toare$ comunicarea e!te
interumană
roce!ul rin care un conţinut co%nitiv !e tran!"ite de la o er!oan) la alta rin !e"ne
care au aceea#i !e"nificaţie entru e"iţ)tor #i entru recetor. Co"unicarea
curinde infor"aţii$ i"re!ii$ tr)iri afective$ *udec)ţi de valoare$ co"en(i etc. #i !e
reali(ea() cu !coul de a !ta+ili(a un co"orta"ent e,i!tent !au de a roduce
"odific)ri co"orta"entale la indivi(i !au %ruuri.
Ne vo" ori la definiţia rou!) de So-ie oirand$ care nu"e#te co"unicarea
/!c-i"+ interacţional 0ntre cel uţin doi indivi(i !ituaţi !ocial$ !c-i"+ care !e reali(ea()
rin utili(area de !e"ne ver+ale #i nonver+ale$ fiecare individ utnd fi$ e rnd !au
e,clu!iv$ roduc)tor !au con!u"ator al "e!a*ului2 3 1445$ .4'156.
Proce!ul de redare'0nv)ţare e!te o for") !ecific) de co"unicare #i ca atare

0ntrune#te toate caracteri!ticile "odelului oferit de teoria co"unic)rii. &n lu!$
co"unicarea didactic) !e articulari(ea() rin anu"ite tr)!)turi date de !coul roriu al
activit)ţii in!tructiv'educative$ de caracteri!ticile !i-o!ociale individuale #i de vr!t) ale
educaţilor #i de conte,tul !i-o!ocial 0n care are loc.
E"iţ)torul #i recetorul 0n !ituaţia #colar) !unt profesorul #i elevul. &ntre !ur!) #i
de!tinatar !e interune canalul de co"unicare ce oate !uferi ertur+)ri. Pentru ca
infor"aţia !) treac) rin canal$ ea tre+uie !) fie redat) 0ntr'o for") at) de tran!"i!ie.
e!a*ul tre+uie !) fie tran!u! 0ntr'un cod 3!e"ne #i re%uli de co"+inare a ace!tora6$
co"un rofe!orului #i elevului. Reertoriul$ ca an!a"+lu de !e"ne #i re%uli lo%ico'
%ra"aticale de folo!ire a ace!tor !e"ne$ tre+uie !) fie arţial co"un e"iţ)torului #i
recetorului. Partea co"un) a reertoriului !e l)r%e#te continuu ca efect al 0nv)ţ)rii.
7
Codul co"un 0n roce!ul co"unic)rii e!te$ 0n "od o+i#nuit li"+a$ 0"reun) cu

"i*loacele nonver+ale de e,re!ie.
Relaţiile de co"unicare con!tituie for"a rincial) a interacţiunii interindividuale #i$ ca
for") !ecific u"an)$ ea e!te ver+al). Relaţiile de co"unicare "i*loce!c toate celelalte
relaţii interer!onale din %ru. Cu a*utorul li"+a*ului !e reali(ea() cunoa#terea
interer!onal) #i autocunoa#terea$ con!tituirea #i dina"ica relaţiilor !i"atetice$
coordonarea acţiunilor de %ru$ i"unerea nor"elor de %ru #i de(voltarea !ocia+ilit)ţii
elevilor.
2. Tipuri de comunicare
Lucr)rile de !ecialitate de!criu nu"eroa!e for"e ale co"unic)rii$date de

diver!itatea criteriilor de cla!ificare. Lu"iniţa Iaco+ 3 Cuco#$ coord.$ 1448$ .7796
enu"er) #a!e criterii de cla!ificare: du) criteriul artenerilor$ ave" comunicare
intrapersonală, interpersonală #i publică; du) !tatutul interlocutorilor$ deo!e+i"
comunicarea verticală #i cea orizontală; du) codul folo!it$ e,i!t) comunicare verbală$
nonverbală #i paraverbală; du) finalitatea actului co"unicativ$ o comunicare
accidentală$ una subiectivă #i una instrumentală; du) caacitatea autore%l)rii$ deo!e+i"
comunicarea lateralizată/uniderecţională nelateralizată
de cea ; du) natura conţinutului$
comunicarea referenţială, operaţional-metodologică #i atitudinală.
Ne vo" ori doar la cla!ificarea du) codul folo!it$ 0ncercnd !) reci()"
i"ortanţa co"+in)rii celor trei tiuri 3ver+al)$ nonver+al) #i araver+al)6 0n
co"unicarea didactic).
2.1. Comunicarea verbală:

&n ca(ul ace!tui ti de co"unicare in!tru"entul de codificare #i de tran!"itere a
infor"aţiei e!te li"+a*ul natural. E!te cel "ai i"ortant ti de co"unicare interu"an).
E!te !ecific u"an) #i !e re(int) !u+ for") oral) #i<!au !cri!) #i e cale auditiv) #i<!au
vi(ual). Co"unicarea ver+al) nece!it) re!ectarea re%ulilor fonetice$ le,icale$
"orfolo%ice #i !intactice.
=
2.2. Comunicarea nonverbală
&n ca(ul co"unic)rii nonver+ale infor"aţia e!te codificat) #i tran!"i!) rintr'un

!i!te" de !e"ne le%ate de "i"ic)$ %e!turi$ o!tur)$ ro,i"itate$ 0nf)ţi#are #.a. Toate
ace!tea fac co"unicarea "ai +o%at)$ "ai inteli%i+il).
>"+etul$ !ur!ul$ r!ul !unt conduite co"le,e cu o "are utere de e,ri"are a
!t)rilor fi(iolo%ice$ !i-ice$ !irituale rofunde #i rofund nuanţate. >"+etul oate
e,ri"a aro+are$ l)cere$ confort$ !urri()$ +ucurie$ a"a+ilitate$ dar #i di!reţ$
a")r)ciune$ de(%u!t$ tri!teţe$ de(a")%ire$ de(aro+are. Sincer$ el tran!"ite elevului
infor"aţii !ti"ulatoare !au in-i+itorii$ 0i roduce !ati!facţie !au !tare de cula+ilitate$
a*utndu'l !)'#i adate(e co"orta"entul ulterior la atitudinea #i a#tet)rile da!c)lului.
Co"unicarea nonver+al)$ 0"reun) cu cea ver+al)$ e!te e!enţial) entru
co"unicarea afectiv'atitudinal) #i "ai ale! entru di"en!iunea relaţional) a actului
co"unic)rii. Privirea 30n oc-ii elevilor6$ orientarea corului 3er"anent !re elevi$ c-iar
#i atunci cnd !crie la ta+l) da!c)lul tre+uie !) fie !e"iorientat !re cla!)$ nu nu"ai
entru a nu acoeri ta+la$ ci #i entru a "enţine contactul cu ei6$ di!tanţa 3"ereu 0n
aroierea +)ncilor$ ct "ai uţin la catedr)6 etc. !unt e!enţiale entru 0nceerea$
!u!ţinerea #i 0ncetarea co"unic)rii. De aceea nu nu"ai ceea ce !une educatorul$ ci tot
ceea ce face el 0n conte,tul educaţional !au e,tra#colar$ dar tan%ent$ e!te receţionat de
elevi #i are influenţ) a!ura lor. De aici decur%e rolul de "odel co"orta"ental att ca
da!c)l$ ct #i ca o" al cadrului didactic.
2.3. Comunicarea araverbală
&n!oţe#te co"unicarea ver+al) #i !e refer) la "odul cu" !unt ro!tite cuvintele$

tran!for"nd dialo%ul o+i#nuit 0n in!tanţ) e,re!iv) "odelatoare 3Cuco#$ C.$ 144?$
.1=96. Intonaţia$ accentul$ de+itul$ rit"ul$ au(ele intenţionate$ forţa #i !tilul e,ri")rii
au uternice i"licaţii afective. Ace!te articularit)ţi !unt i"ortante entru c) 0n ca(ul
@
unuia #i aceluia#i "e!a* ver+al$ identic codificat$ i"licarea lor 0i "odific) !e"nificaţia$
"e!a*ul aare$ a!tfel$ ca fiind altul faţ) de for"a iniţial).
Cadrul didactic folo!e#te ace!te "i*loace entru a "i#ca$ a e"oţiona$ a cata 0ntrea%a
fiinţ) a elevului. Nero!tirea$ au(a dintre cuvinte !au fra(e$ accentuarea cuvntului !au
enunţului ot contri+ui la cre#terea intere!ului elevilor$ la tre(irea atenţiei 0n le%)tur) cu
ce va ur"a. T)cerea oate e,ri"a ne"ulţu"ire$ "editaţie$ de(aro+are$ revolt). Sre
deo!e+ire de t)cere$ nero!tirea !au !u!endarea$ 0n do(e +ine ")!urate #i 0n conte,te
ra%"atice ni"erite$ ot !ori e,re!ivitatea ideilor$ 0ntreţinnd un autentic dialo%2 3
Ibidem$ .1=96.
e!a*ul infor"aţional urtat de undele !onore !au !e"ne %rafice !e co"letea()
cu un "e!a* afectiv tran!"i! rin %e!turi$ "i"ic)$ o!tur) cororal) #i rin !u+te,tul
e"oţional al vor+irii. Di"en!iunea afectiv) a actului co"unic)rii didactice e!te de
neli!it. Batul c) rofe!orul red) #i elevul 0nvaţ) re!uune o de!c-idere reciroc)$ un
nucleu "otivaţional i"licat 0n rolurile !ecifice ale celor doi ter"eni ai relaţiei:
Profe!orului i !e cere aroiere$ d)ruire$ iar elevului i !e !u%erea() recetare$ !r%uinţ).
B)r) ace!te valori$ co"unicarea devine recar)2 3.Ione!cu$ I.Radu$ 7551$ . @56. &ntre
er!oanele aflate 0n dialo% tre+uie !) e,i!te o anu"it) atracţie reciroc) #i o atitudine
co"un) faţ) de ceea ce !e co"unic). Atitudinile identice !au aroiate'reţuirea
0nv)ţ)turii$ !r%uinţa etc.' !ore!c de!c-iderea reciroc)$ 0n vre"e ce atitudinile diferite

di!tanţea().
A!tfel$ deduce" i"ortanţa 0n co"unicarea educaţional) a nonver+alului
3"i"ica$ %e!tica$ rivirea$ di!tanţa$ !tarea de +ucurie !au nervo(itate6 #i a araver+alului
3tonul vocii$ ronunţia$ inten!itatea vocii$ de+itul$ au(ele etc6. S) ne a"inti" c) ace!te
infor"aţii tran!"i!e accidental !e decodific) de @'9 ori "ai raid dect ver+alul. i a!ta
"ai ale! 0n co"unicarea unui conţinut afectiv'atitudinal unde onderea i"lic)rii
for"elor de co"unicare e!te: ver+al $ araver+al =8 #i nonver+al 99. Co"unicarea
nu !e reduce la for"ularea conţinuturilor ver+ale entru c) nu tran!"ite" doar
cuno#tinţe$ ci #i atitudini. A!tfel$ rofe!orul #i elevul otenţea() !au frnea()
co"unicarea$ !ore!c !au anulea() efectele conţinuturilor didactice. Aceea#i lecţie
redat) la cla!e aralele va duce la efecte diferite. &n ri"ul rnd$ 0nainte de a tran!"ite
lecţia$ rofe!orul anunţ) i"ortanţa ei rin %e!turi$ voce$ afectivitate$ iar elevii vor fi "ai
9
recetivi !au nu. E!te$ deci$ +ine ca elevii !) fie de!tin#i$ nu 0nfrico#aţi #i !tre!aţi 0nainte
de 0nceerea lecţiei. &n al doilea rnd$ ceea ce nu'l intere!ea() #i a!ionea() e rofe!or
nu are de ce !)'l atra%) "ai "ult e elev. Nu tre+uie redu! elevul la !tatura de recetor
a!iv #i deer!onali(at; fiecare dintre ei are o individualitate aarte. Fine0nţele!$ ute"
de!coeri individualitatea fiec)ruia 0n funcţie de ti"ul di!oni+il. In!) tre+uie !)
ur")ri" "ereu dac) !unte" 0nţele#i$ dac) a" fo!t au(iţi$ dac) a" reu#it !) 0i i"lic)"
total$ activ 0n actul co"unic)rii. Cuvintele tre(e!c !enti"ente u"ane$ nu doar i"ri")
idei; ele 0ndea"n) la acţiune.
3. Perturbări în comunicarea didactică
Co"unicarea didactic)$ la fel ca cea %eneral)$ interu"an)$ e!te !uu!) unor ertur+)ri
nu"eroa!e #i variate. O anali() e,tin!) a ace!tora #i o !i!te"ati(are ri%uroa!) a lor ne
ofer) Dorina S)l)v)!tru. Autoarea cla!ific) ace!te ertur+)ri a!tfel: a6 blocaje
determinate de caracteristicile persoanei angajate în comunicarea didactică 3rofe!orul
e de o arte$ elevul e de alta6; +6 blocaje determinate de relaţiile social-valorice
existente între participanţii la relaţia de comunicare-didactică; c6 blocaje determinate de
particularităţile domeniului în care se realizează comunicarea didactică
3D. S)l)v)!tru$
755@$ . 7156.
3.1. !er"urbări #i$olo%ice
&n dru"ul arcur! de "e!a*ul #tiinţific de la er!oana'e"iţ)tor la er!oana

recetor !e roduc "ulte ierderi ale !t)rii iniţiale a ace!tuia. ai 0nti$ reţine" c)
0nţele%erea "e!a*ului de c)tre elevi e!te deendent) de inteli%enţa #i caacitatea de
0nţele%ere a ace!tora$ recu" #i de cultura lor. Elevii cu un nivel de inteli%enta !ca(ut nu
vor utea receţiona$ 0n "od adecvat$ cuno#tinţele care li !e redau$ caacit)ţile lor
co%nitive "ediocre rere(entnd un factor +locant "anife!tat 0n relaţia de co"unicare cu
rofe!orul. E,i!t)$ aoi$ elevi care nu au !uficient) 0ncredere 0n caacit)ţile er!onale$
ti"i(i$ indeci#i$ care nu !e ot i"lica 0n !uficient) ")!ur) 0n !arcina didactic). Ace#tia
?
nece!it) o intervenţie lin) de tact eda%o%ic entru cre#terea 0ncrederii 0n ei 0n#i#i.

O+o!eala$ diferitele deficienţe 3fi(ice$ !en(oriale etc.6 roduc #i ele ertur+)ri 0n
co"unicarea didactic).
La nivelul er!oanei'recetor 3elevi6 ot a)rea !ituaţii de neatenţie$ aatie$ ru"oare$
feno"ene ertur+atoare care ot fi 0nl)turate rintr'o atitudine fer") din artea
rofe!orului 3e"iţ)tor6$ dar lin) de atenţie #i re!ect faţ) de elevi 3recetori6 entru c)
altfel$ dac) 0n relaţia de co"unicare rofe!or'elev nu e,i!t)$ cu" !u+linia() Vra+ie$ o
0nc)rc)tur) afectiv) adecvat)2 elevii ot "anife!ta atitudini de retra%ere$ de evitare$
c-iar de oo(iţie 3D.Vra+ie$ 1446.
Alte ertur+)ri !e roduc 0n co"unicarea didactic) datorit) rofe!orului. Se relev)
lacunele 0n redare$ care nu 0ntotdeauna !ati!fac rinciiul acce!i+ilit)ţii. Sunt rofe!ori
care reali(ea() o co"unicare a+!tract)$ in!uficient adatat) la nivelul de 0nţele%ere al
elevilor. Suerficialitatea 0n re%)tirea !arcinilor didactice$ %ra+a$ neatenţia !e
reercutea() ne%ativ a!ura relaţiei de co"unicare. La fel$ tr)!)turile ne%ative de
er!onalitate$ cu" !unt narci!i!"ul$ 0nc))ţnarea$ aatia$ autoritari!"ul. E!te nece!ar ca
educatorul !) nu !e con!idere autoritatea !ure"). &n cla!) elevii nu tre+uie !) !e !i"t)
ni#te victi"e. E!te corect ca ei !) tr)ia!c) !enti"ente de !ecuritate #i de afecţiune.
Cli"atul afectiv e care 0l creea() 0n cla!) e!te !ti"ulativ entru co"unicare #i entru
"unc) dac) e!te do"inat de !t)ri afective tonice$ #i e!te de"o+ili(ator #i de"orali(ator
entru elevi dac) are o tonalitate ne%ativ). &n ace!t din ur") ca($ cli"atul afectiv al cla!ei
e!te !ur!) de ertur+)ri #i di!funcţii 0n activitatea #i conduita elevilor. &n at"o!fera
co"unitar) a cla!ei are loc o co"unicare afectiv) 0ntre elevi$ o tr)ire de c)tre "e"+rii
%ruului$ conco"itent$ a unor !t)ri afective o(itive !au ne%ative$ %eneratoare la rndul
lor de atitudini #i acte core!un()toare$ o(itive !au ne%ative. De aceea$ da!c)lul tre+uie
!) i"ri"e un cli"at afectiv !tenic$ %enerator de +ucurie$ 0ncredere #i re!ect #i !) evite
%enerarea unor !t)ri de tea")$ 0ncordare #i ne0ncredere. Di!tanţa afectiv) "ai "are !au
"ai "ic) 0ntre rofe!or #i elevi facilitea() !au 0"iedic) a!i"ilarea "e!a*ului educativ$
e de o arte$ #i di"inuea() efectele l)cerii elevilor de a tr)i 0n co"un$ !tn*enind
roce!ul de !ociali(are a elevilor$ e de alt) arte.
arc-and 3149?6 de!crie a!tfel rofe!orul "odel: El !e rofilea() 0n faţa elevilor ca un
e,e"lu$ nu a+!tract #i i"er!onal$ ci concret$ direct entru fiecare elev. El e!te un

e,e"lu de eroi!" #i cura* entru coilul e care 0l #tie 0nfrico#at #i #ov)ielnic; un

e,e"lu de "ode!tie entru cel care !e arat) rea or%olio!; un e,e"lu de iu+ire
de(intere!at) entru cel e care 0l +)nuie#te laco"; ... e!te un !in%ur #i de ne0nlocuit
e,e"lu. El oate !) adote acea!t) atitudine nu"ai entru c) nutre#te faţ) de elevii !)i
cea "ai delin) dra%o!te$ l)")dit) din a+ne%aţie #i uitare de !ine2 3aud D.'t. S)ucan$
1444$ . 1186
3.2. !er"urbări &e na"ură #ocial'valorică
&n acea!t) cate%orie e!te "enţionat$ 0n ri"ul rnd $ conflictul de autoritate.

Profe!orul e!te con!iderat autoritate ei!te"ic)$ entru c) el !t)ne#te "ai +ine un
do"eniu. Elevul e!te doar cel care +eneficia() !au nu +eneficia() de autoritatea co%nitiv)
a rofe!orului !)u. Dac) elevii 0l con!ider) e rofe!or ca autoritate #tiinţific) real) #i
autentic)$ atunci co"unicarea cu el va fi benefică$ 0i va aroia e elevi de educator
entru a afla de la el ct "ai "ulte infor"aţii 0n le%)tur) cu o ro+le") !au alta. Dac)
0n!)$ rofe!orul re!ectiv va fi con!iderat autoritate e,ce!iv)$ care$ rin caracteri!ticile lui
de er!onalitate$ i"ri") tea")$ datorit) c)reia elevii nu'#i ot er"ite anali(e #i )reri
rorii$ atunci aare conflictul de autoritate care rovoac) di!tor!iuni 0n co"unicarea
didactic). Se #tie c) atunci cnd elevul re!i"te autoritatea educatorului ca a)!)toare #i

do"inatoare$ va fi cole#it de tr)iri ne%ative$ !e va !i"ţi a"eninţat$ va fi de!cura*at #i va
fi curin! de tea") #i 0n%ri*orare entru !ituaţia lui #colar)$ fiind a!tfel deter"inat !) nu
receţione(e$ 0n "od adecvat$ "e!a*ele tran!"i!e rin co"unicarea didactic). S)l)v)!tru
re(int) #i o alt) cate%orie de ertur+)ri !au o+!tacole 0n co"unicarea didactic)$ care ţin
de natura relaţiilor valorice ale artenerilor ace!tui ti de co"unicare. A!tfel de ertur+)ri
!au conflicte valorice ot fi le%ate de valorile "orale$ e!tetice !au de cele e,i!tente la
nivelul vieţii 0n co"un. Conflictele de natur) "oral) 0#i au ori%inea 0n "ediul fa"ilial din
care rovine elevul. Dac) rofe!orul nu va reu#i ca 0n decur!ul co"unic)rii !)'i deter"ine
e elevi !) 0nţelea%) valorile autentice$ atunci "e!a*ele educaţionale vor avea "ult de
!uferit. Tot a!tfel$ #coala$ educaţia !unt oere de diri*are !ocial)$ care un accentul e
acţiunile nor"ate #i e re!ectarea nor"elor. Unii elevi 0n!) re!i"t ace!te cerinţe ca
atentate la li+ert)ţile individului$ ca re!tricţii. Relaţia dialo%ic) rofe!or'elev e!te
8
rofund afectat) atunci cnd elevul ercee cerinţele #colare ca !trate%ii de con!trn%ere
a individului entru a adota anu"ite co"orta"ente23D. S)l)v)!tru$ 755@$ . 71@6.
3.3. !er"urbări la nivelul canalelor &e "ran#mi#ie
Pertur+)ri la nivelul canalelor de tran!"i!ie ot fi rovocate$ "ai 0nti$ de tot felul
de (%o"ote: alar"e 0n funcţiune ale autoturi!"elor aflate rea aroae de #coal)$
#u#otelile elevilor 0n +)nci$ c)derea unor c)rţi !au rec-i(ite e du#u"ea$ neadecvarea
vocii educatorului 3rea tare$ rea *oa!) etc.6. De a!e"enea$ cu" au ar)tat cercet)rile de
!i-olo%ie !ocial)$ di!tanţa rea "are a elevilor faţ) de rofe!or 30n !)lile de cla!)
!aţioa!e !au a"fiteatre6 oate o+!trucţiona tran!"i!ia "e!a*ului. Una dintre cele "ai
cuno!cute ertur+)ri ale canalelor de tran!"i!ie o rere(int) ronunţia deficitar) din
artea rofe!orului care$ 0n cur!ul tran!"iterii !e oate a"lifica. De a!e"enea$ defectele
de au( la unii elevi deter"in) ca tran!"i!ia de la rofe!or !) nu fie recetat) 0n "od
!ati!f)c)tor. Di!tor!iunile la nivelul canalelor de tran!"i!ie 3(%o"ote$ vi+raţii6 ertur+)
fidelitatea tran!"i!iei$ 0ntre "e!a*ul e,ediat #i cel recetat nu !e con!tat) core!ondenţa
nece!ar). Se deteriorea() a!tfel 0nţele!ul cuvintelor$ al roo(iţiilor$ c-iar al !en!ului
celor ce !e co"unic).
3.(. !er"urbări &e"ermina"e &e na"ura &omeniului co%ni"iv
O !erie de ertur+)ri ale co"unic)rii didactice !unt deter"inate de ne!t)nirea 0n

!uficient) ")!ur) a li"+a*ului !au co"unic)rii 0n conte,tul unor di!ciline #colare:
"ate"atic)$ fi(ic)$ +iolo%ie$ filo(ofie etc.$ !ituaţie 0n care entru a 0nţele%e ce li !e
co"unic) e!te nece!ar ca elevii !) 0nţelea%) cuvintele de !ecialitate din do"eniul
re!ectiv. Ei tre+uie !) fie o!e!orii unei co"etenţe cognitive 3entru a 0nţele%e
infor"aţiile #tiinţifice6$ dar #i ai unei co"etenţe lingvistice 3!) cunoa!c) !i!te"ul
re!ectiv de !e"ne care e,ri") conţinutul de idei !eciali(at 3cf. D. S)l)v)!tru$ 755@$ .
71?'716. Evident$ elevii tre+uie !) 0nveţe tretat li"+a*ele re!ective$ iar rofe!orii !)
folo!ea!c) ter"enii e care elevii 0i cuno!c$ entru c) re%ula de +a() a oric)rei
4
co"unic)ri$ inclu!iv2 a celei didactice$ e!te ca interlocutorii !) folosească acelaşi

limbaj
4. eed!bac"!ul # componentă esenţială a comunicării didactice
!eed-bac" Gul e!te un "ecani!" de retur$ de retroacţiune co"arativ) 0ntre

efectele a#tetate #i cele o+ţinute$ cu rol de diri*are continu)$ de 3auto6control$
3auto6re%lare #i a"eliorare. Hraţie efectelor !ale devine o!i+il) o er"anent) verificare a
"odului 0n care !e roduce ac-i(iţia cuno#tinţelor #i o !tudiere etai(at) a ro%re!iei
0nv)ţ)rii #i cunoa#terii2 3u#ata Foco#$ 7557$ . 1546.
I"ortanţa feed-bac" Gului decur%e din nece!itatea a"+ilor ter"eni ai relaţiei de
co"unicare didactic) de a lua deci(ii 0n ceea ce rive#te continuarea co"unic)rii #i$
re!ectiv$ efectuarea unei !arcini de lucru. Stocarea "e!a*ului nu e!te un !co 0n !ine. El
tre+uie relucrat #i utili(at entru ac-i(iţii infor"aţionale 0n continuare #i entru alicare$
fat ce retinde ca educatorul !) fie er"anent infor"at a!ura efectelor e care le are
"e!a*ul !)u a!ura elevului.
Prin feed-bac" !e ot eli"ina la ti" eventuale ertur+)ri #i<!au di!tor!iuni 0n
recetarea "e!a*elor. Dac) infor"aţia e!te i"ediat) #i autentic)$ acea!ta er"ite luarea
feed-bac"
unor ")!uri adecvate de a!i%urare a eficienţei co"unic)rii. A#adar$ funcţiile G
ului !unt$ 0n acela#i ti"$ de control #i de re%lare<autore%lare a co"orta"entului 0n
%eneral$ inclu!iv al celui co"unicaţional. !eed-bac" 'ul !ancţionea() o !tare de fat. El
e,ri") efectul$ o(itiv !au ne%ativ$ al roce!ului de co"unicare didactic). Educatorul ia
act de ceea ce !'a 0nt"lat #i ur"ea() !) corecte(e$ dac) e!te ca(ul$ ceea ce !'a etrecut.
E,i!t) nu"eroa!e tiuri de feed-bac", deter"inate de "ultitudinea criteriilor de
cla!ificare.
 du) "o"entul 0n care are loc: imediat şi înt#rziat ;
 du) for"a 0n care !e e,ri"): verbal, nonverbal, paraverbal şi mixt ;
 du) conţinut: pozitiv, negativ şi neutru;
 du) continuitate<di!continuitate: periodic, continuu, ocazional ;
 du) !u+iectul recetor: individual şi colectiv;
 du) tiul relaţiei dintre e"iţ)tor #i recetor: feed-bac" I, feed-bec" II
15
Ne vo" ori a!ura ulti"ei cate%orii$ care e!te cea "ai curin()toare #i$ 0ntr'un fel$ le
0n!u"ea() e celelalte.
Prin feed-bac" 'ul I retroacţiunea e!te de la elev G care 0n ti"ul co"unic)rii
educaţionale a avut !tatutul de recetor de infor"aţii G 0n!re rofe!or G care a fo!t
e"iţ)torul$ cel care a tran!"i! infor"aţiile. Se reali(ea() rin "etode #i te-nici de
inve!ti%are #i evaluare$ care 0i furni(ea() e"iţ)torului infor"aţii cu rivire la efectele
co"unic)rii. Cadrul didactic controlea() a!tfel recetarea "e!a*elor tran!"i!e de elevi #i
0#i adatea() "e!a*ele ur")toare$ !u+ a!ectul conţinutului !au for"ei$ la caracteri!ticile
receţiei$ "ai ale! dac) acea!ta e!te deficitar). El afl) dac) #i 0n ce ")!ur) au fo!t
reali(ate o+iectivele oeraţionale re!ta+ilite$ dac) a avut un co"orta"ent adatat te"ei
#i cla!ei$ dac) !trate%iile roiectate au fo!t eficient valorificate$ dac) elevii au fo!t
activi(aţi 0n ")!ur) core!un()toare$ dac) au fo!t #i 0n o!tura de tran!"iţ)tori de
infor"aţii$ dac) au e,i!tat !ur!e de di!tor!iuni 0n co"unicare$ ce calitate au re(ultatele
red)rii'0nv)ţ)rii$ ce dificult)ţi au 0nt"inat elevii 0n recetare etc. Ca ur"are a
r)!un!urilor e care #i le d) la ace!te 0ntre+)ri$ 0nv)ţ)torul va lua ")!urile e care le va
con!idera nece!are #i oortune referitoare la "odificarea !trate%iei$ reluarea unor
!ecvenţe de in!truire !au e,licaţii$ oferirea unor e,e"le "ai ilu!trative etc.
Ble,i+ilitatea rolurilor$ de e"iţ)tor #i de recetor$ face ca feed-bac" Gul !) 0ndelinea!c)$
0n %eneral$ o funcţie de re%lare !ocial) facilitnd 0nţele%erea unctului de vedere al

celuilalt$ ")re#te !ati!facţia artenerilor co"unic)rii #i er"ite continuarea ace!teia.
!eed-bac"-ul II are !en!ul de "i#care de la e"iţ)tor la recetor$ de la rofe!or ca
e"iţ)tor de infor"aţii$ 0n!re elevul care a receţionat infor"aţia. Pe acea!t) cale elevii
o+ţin infor"aţii de!re re(ultatele acţiunii lor de 0nv)ţare$ cu efecte 0n lanul "otivaţiei
entru 0nv)ţare$ deter"inndu'i !)'#i continue "unca. Profe!orul$ e cale ver+al) !au
nonver+al)$ aro+) !au de(aro+) ceea ce fac elevii$ ceea ce au !e"nali(at ei rin feed-
bac" I Elevii afl) care !unt re(ultatele eforturilor lor intelectuale$ dac) deţin cuno#tinţele$
caacit)ţile #i a+ilit)ţile nece!are$ dac) ot alica infor"aţiile do+ndite 0n conte,te
diferite etc. Elevii !unt 0ncura*aţi$ oriţi !au direcţionaţi !re alte acţiuni du) acea!t)
reacţie a rofe!orului
Orient)rile "oderne cu rivire la rolul retroacţiunii 0n co"unicare !e 0ndreat) tot "ai
"ult !re o alt) for") a ace!teia$ #i anu"e: feed-for$ard Gul.
11
!eed-for$ard Gul !e o+ţine rin inver!area ordinii cla!ice 0n activitatea didactic)$

adic) de la infor"are !re e,erciţii ractice #i !e roduce din!re e,erciţiu !re
infor"are. !eed-bac" Gul II !e aroie 0n "are ")!ur) de feed-for$ard 0n !en!ul c)
!ti"ulea() iniţiativa elevilor$ "ereu 0ncura*aţi #i 0ndru"aţi a!ura "er!ului activit)ţii lor.
&")rţirea for"elor de retroacţiune 0n feed-bac" I #i II #i feed-for$ard are 0n vedere
direcţia 0n care !e roduce acea!ta: de la recetor la e"iţ)tor !au inver!$ de la e"iţ)tor la
recetor. Practic e!te vor+a de un feed-bac" şi de un feed-bac" al feed-bac" Gului.
Dac) e,erciţiile !unt a#e(ate 0naintea co"unic)rii$ elevii !unt deter"inaţi !) fac)
de"er!uri de do+ndire a infor"aţiilor nece!are$ !) culea%) date$ !) le 0nre%i!tre(e$ !)
%)!ea!c) !oluţii$ !) for"ule(e iote(e$ !) le verifice$ !) cercete(e$ !) e,eri"ente(e etc.$
adic) !) !e infor"e(e rin efort roriu. Pe arcur!ul re(olv)rii !arcinilor de lucru ei un
0ntre+)ri e"iţ)torului care 0#i va or%ani(a co"unicarea cuno!cnd de ce infor"aţii au
elevii nevoie 0n continuare. Profe!orul$ ver+al !au nonver+al$ aro+) !au de(aro+) ceea
ce fac elevii$ re%lnd din "er! co"unicarea didactic). El controlea() !ecvenţial avan!area
elevului c)tre finalitatea dorit) #i intervine ori de cte ori con!ider) nece!ar$ indiferent
dac) e!te !olicitat !au nu.
!eed-for$ard Gul e!te o retroacţiune anticiat)$ care revede$ 0ntr'o oarecare
")!ur) efectul final #i re0nt"in) aariţia erorilor !au di!tor!iunilor$ e!te o "odalitate
feed-for$ard
rin care anticiarea finalit)ţii devine cau(alitate. &n alicaţia e!te e ri"ul
loc$ infor"area fiind !u+ordonat) efectulului util$ 0ndelinirea cu !ucce! a !arcinii de
lucru.
Utili(area ace!tei for"e a retroacţiunii re%lea() 0n "are ")!ur) #i evidenţia()
articularit)ţile co"unic)rii didactice. E"iţ)torul 0#i de)#e#te condiţia de tran!"iţ)tor de
infor"aţii$ devenind 0n "ai "are ")!ur) for"ator$ educator care ur")re#te tran!for"area
recetorului 0ntr'o entitate caa+il) de autofor"are. Recetorul nu e!te doar +eneficiar de
infor"aţii$ ci$ rin c)utarea #i relucrarea de infor"aţii$ el devine caa+il de autofor"are.
Din unct de vedere !i-olo%ic$ ne%li*area feed-for$ard-ului oate duce la ne0ncrederea
elevului 0n forţele rorii$ la fru!trare$ c-iar de(orientare 0n le%)tur) cu ro!tul 0nv)ţ)rii #i
cu er!ectivele de acţiune viitoare. Evidenţierea rolului feed-for$ard-ului nu tre+uie !)
duc) la "ini"ali(area rolului feed-bac"-ului.
17
Di"otriv)$ e nece!ar a !e ota entru o 0"+inare ar"onioa!) 0ntre for"ele #i

tiurile cone,iunii inver!e care !) duc) la cre#terea eficienţei "e!a*ului educativ #i a
actului de 0nv)ţare$ !) a!i%ure un cli"at !ecuri(ant$ att entru entru elevi 3ace#tia
utndu'#i autocontrola actul de 0nv)ţare e +a(a reerelor oferite de rofe!!or6$ ct #i
entru rofe!or 3ace!ta utnd cunoa#te er"enent dificult)ţile 0nt"inate de elevi
entru a'i a*uta #i ul!ul cla!ei$ ca re"i!) a unei relaţii oti"e cu elevii6. Retroacţiunea
are "enirea de a ec-ili+ra #i eficienti(a !tructurile co"unic)rii #i are o di"en!iune
ronunţat adatativ). Dac) feed-bac" Gul intr) 0n acţiune du) atin%erea finalit)ţii$ feed-
for$ard Gul anticiea() #i 0nle!ne#te acea!t) atin%ere.
Proce!ul de 0nv)ţare curinde dou) activit)ţi cone,e: tran!"iterea<co"unicarea de
infor"aţii #i recetarea<0n!u#irea ace!teia. Profe!orul 0#i d) !ea"a de re(ultatele activit)ţii
de redare$ de "odul de recetare diferit) de c)tre fiecare elev 0n arte$ de dificult)ţile #i
lacunele 0n a!i"ilarea infor"aţiei. La rndul !)u$ elevul are nevoie de validarea a#ilor
!)i de 0nv)ţare$ de confir"area corectitudinii celor 0nv)ţate$ de corectarea %re#elilor #i
co"letarea %olurilor 0n a!i"ilare. Convin%erea elevilor a!ura validit)ţii cuno#tinţelor
rorii nu e!te nici e dearte !uficient). Conţinuturi fi,ate %re#it ot fi con!iderate de
c)tre elev ca fiind corecte. De aici aare nece!itatea cunoa#terii de c)tre elev a
re(ultatelor 0nv)ţ)rii rin ri!"a arecierii lor de c)tre rofe!or$ ca re"i!) entru
0nt)rirea infor"aţiilor corecte #i entru 0"+un)t)ţirea lor rin intervenţii !ecifice.

Conturarea raortului rofe!or'elev oate orni de la definirea !tatutului elevului
ca /ucenic al %ndirii2 ' apprentice in t%in"ing 3Ru%off$ aud Pa"fil$ .7?6. Sinta%"a
!inteti(ea() vi(iunea autorului entru care de(voltarea intelectual) 0n!ea"n) trecere de la
un ri" nivel$ cel al 0nv)ţ)rii %-idate$ !re un nivel !uerior$ cel al 0nv)ţ)rii
indeendente. I"ortant) 0n de(voltarea elevului e!te nu nu"ai %-idarea tacit)$ reali(at)
de rofe!or$ ci #i cola+orarea cu rofe!orul 3!au cu un cole% "ai erfor"ant 0n do"eniu6.
Virtutea ace!tui roce! cola+orativ e!te de a con!trui unţi 0ntre cuno#tinţele #i a+ilit)ţile
e care elevul le are la un "o"ent dat #i e cale e care ur"ea() !) le do+ndea!c).
Buncţionarea continu) #i !i!te"atic) a cone,iunii inver!e !e i"une de la !ine.
1=
)i#"emul in*orma+ional ,n ca&rul in#"i"u+iei &e ,nvă+ăm-n"
Conce"ul i *unc+iile #i#"emului in*orma+ional in ca&rul in#"i"u+iei
Orice !i!te"$ entru a utea funcţiona$ tre+uie !) 0ndelinea!c) #i condiţia

e,i!tenţei unui !c-i"+ er"anent de infor"aţii 0ntre ele"entele ace!tuia$ recu" #i 0ntre
an!a"+lul re!ectiv #i alte co"onente din "ediul e,terior.
Pornind de la re"i!a c) !i!te"ul infor"aţional e!te o co"onent) a !i!te"ului
de "ana%e"ent al oric)rei in!tituţii$ entit)ţi al)turi de !i!te"ul or%ani(atoric$ !i!te"ul
deci(ional #i !i!te"ul de "etode #i te-nici de conducere$ ace!ta oate fi definit ca
totalitatea datelor$ infor"aţiilor$ circuitelor #i flu,urilor infor"aţionale$ rocedurilor #i
"i*loacelor de tratare a infor"aţiilor e,i!tente 0ntr'o unitate$ avnd ca !co !) a!i%ure
!uortul infor"aţional nece!ar entru !ta+ilirea #i 0ndelinirea o+iectivelor. El e!te o
co"onent) a !i!te"ului de conducere cu un i"act din ce 0n ce "ai "are a!ura
funcţionalit)ţii #i eficienţei activit)ţilor$ rin relucrarea infor"aţiilor e,i!tente
ur")rindu'!e !ati!facerea anu"itor o+iective !ta+ilite de conducerea in!tituţiei.
Si!te"ul infor"aţional re%)te#te #i funda"entea() #tiinţific deci(iile e care
conducerea ur"ea() !) le ia la nivel oerativ$ tactic #i !trate%ic; tre+uie !) er"it)
colectarea$ relucrarea #i tran!unerea infor"aţiilor e !uorţi li(i+ili$ 0n la*a unui ti"

real2$ 0n "od oerativ$ corect #i core!un()tor nivelului ierar-ic entru care au fo!t
relucrate datele re!ective.
Si!te"ul infor"aţional$ rin funcţiile !ale$ ofer) "ateria ri") infor"aţional)2
cerut) de 0ndelinirea o+iectivelor$ e,ercitarea !arcinilor$ co"etenţelor #i
re!on!a+ilit)ţilor$ att de c)tre conducere$ ct #i de c)tre er!onalul de e,ecuţie$ avnd
entru in!tituţie acela#i rol ca #i !i!te"ul circulator 0n cadrul corului o"ene!c.
&n e!enţ)$ !i!te"ul infor"atic curinde$ e ln%) te-nica electronic) de calcul$
datele$ infor"aţiile$ flu,urile #i rocedurile infor"aţionale din in!tituţie care +eneficia()
0n "od direct de intervenţia !i!te"elor auto"ate de calcul. De#i inferior !i!te"ului
infor"aţional din unct de vedere cantitativ$ !i!te"ul infor"atic e!te !uerior e lan
calitativ$ dar nu curinde dect arţial infor"aţiile nece!are in!tituţiei.
1@
Si!te"ul infor"atic entru conducere e!te definit ca an!a"+lul or%ani(at de

"etode$ roceduri$ ec-ia"ente de relucrare auto"at) a datelor$ e"iţ)tori #i +eneficiari
de infor"aţii$ rin care !e a!i%ur) colectarea$ ve-icularea$ !tocarea #i relucrarea
infor"aţiilor 0n !coul re%)tirii #i tran!"iterii deci(iilor rivind de!f)#urarea activit)ţilor
din cadrul unui or%ani!" econo"ico'!ocial$ recu" #i controlul 0ndelinirii ace!tora$ 0n
vederea reali()rii o+iectivelor or%ani!"ului re!ectiv 0n condiţii de eficienţ) "a,i").
Ace!ta are deci ca o+iectiv rincial furni(area infor"aţiilor 0n a#a fel 0nct conducerea !)'
#i oat) funda"enta ct "ai +ine deci(iile.
$tructura de comunicare în clasa de elevi

Un %ru !ocial nu e,i!ta ca %ru dect 0n "a!ura 0n care "e"+rii !ai intra 0n
relatii de co"unicare 0ntre ei. An!a"+lul co"unicatiilor efectiv !c-i"+ate 0ntr'un %ru
for"ea(a !tructura de co"unicare a %ruului. Cel care a u! entru ri"a data ro+le"a
co"unicatiei 0n %ru a fo!t . LeJin. El a aratat ca re(olvarea +loca*elor de co"unicare
duce la cre!terea roductivitatii !i creativitatii 0n %ru.
Atunci cnd co"unicatiile !unt !tructurate !i articulate 0n a!a fel 0nct !a devina
acce!i+ile tutror "e"+rilor !ai ele con!tituie retele de co"unicare. Dua %radul de
or%ani(are a %ruului reteaua va oferi "e"+rilor !ai !i directia entru a !e a*un%e la ei.
Cu ct fiecare "e"+ru al %ruului tre+uie !a arcur%a o di!tanta "ai "ica ana la
ceilalti "e"+ri$ cu att co"unicarea intra%ruala e!te "ai +una. &n le%atura cu tiul de
retea$ reteaua cerc !i reteaua co"leta favori(ea(a conducerea de"ocratica$ iar reteaua
lant$ ra(a !i furca favori(ea(a conducerea centrali(ata.
Cu ct co"unicatiile din interiorul %ruului vor fi "ai de!c-i!e$ "ai o(itive !i
"ai !olidare cu att co"unicatiile %ruului cu alte %ruuri vor avea !an!e "ai "ari de
autenticitate. A.Favela!$ unul dintre di!ciolii lui .LeJin$ a aratat ca roce!ul de
co"unicatie nu e,i!ta dect atunci cnd 0ntre doua !au "ai "ulte er!oane !e !ta+ile!te
un contact !i-olo%ic. Cu ct contactul !i-olo%ic va fi "ai rofund cu att co"unicarea
va avea !an!e "ai "ari de autenticitate. Cu ct e,re!ia eului va fi "ai "ult inte%rata
co"unicarii ver+ale !i non'ver+ale$ cu att !c-i"+urile cu celalalt vor fi "ai autentice.
Cu ct co"unicatia !e va !ta+ili de la o" la o" la!nd la o arte er!ona*ele$ "a!tile$
!tatu!urile !i functiile cu att va fi "ai autentica.
19
Comunicarea mana%eriala e!te o functie funda"entala a "ana%e"entului educational$

care e!te 0n acela!i ti" o conditie reli"inara a reali(arii tuturor celorlalte functii. S'a
con!tatat ca 5 din ti"ul "ana%erilor e!te folo!it entru co"unicare.
Co"unicarea a fo!t definita ca procesul de sc%imb !u+!tantial$ ener%etic !i< !au
infor"ational 0ntre ele"entele unui !i!te" !au 0ntre "ai "ulte !i!te"e
3P.P.Neveanu$14?6. Acea!ta definitie e!te referentiala entru !i!te"ul educational$ care
reali(ea(a att !c-i"+uri intra!i!te"ice: "ateriale$ afectiv'"otivationale !i
infor"ationale ct !i !c-i"+uri inter!i!te"ice$ 0ntre !i!te"ul educational !i alte !i!te"e.
Tran!ferul de infor"atie !u+ for"a de cuno!tinte$ ve-icularea de trairi afective !i de
"otivatii$ folo!irea "etodelor !i "i*loacelor didactice !i educationale ca !uorturi
infor"ationale fac arte co"onenta a comunicarii instrumentale !ecifice roce!ului
educational.
Conflictele în mediul şcolar

&efinirea conflictului. Perspective teoretice asupra conflictului
Dearte de a fi un accident$ conflictul con!tituie una dintre cele "ai 0ntlnite

for"e de "anife!tare a e,i!tenţei. Conflictul e!te intrin!ec o+iectelor$ feno"enelor$
roce!elor$ utnd fi con!iderat e!enţa evoluţiei #i de(volt)rii. De(voltarea 0n!)#i nu e!te
liniar)$ ci re!uune ne%)ri ale !tadiilor anterioare$ !alturi calitative care i"lic) 0n "od
nece!ar conflictul.
La nivel interu"an$ conflictul e!te e,eri"entat ca o ciocnire$ ca o lut) 0ntre
atitudini$ tendinţe$ intere!e ou!e care !unt %reu de reconciliat.
Re(i!tenţa$ nelini#tea$ o!tilitatea !unt !t)ri afective care aar 0n ti"ul unui
conflict #i evaluea() relaţiile anta%oni!te 0ntre er!oanele !au %ruurile aflate 0n relaţii
ten!ionate. Polari(area ne%ativ) a e"oţiilor re!i"ţite 0n ti"ul conflictelor face ca ace!tea
!) fie re!i"ţite ca !t)ri !ociale di!funcţionale$ de#i efectul lor oate fi #i unul o(itiv.
&onflictul este un eveniment obişnuit al existenţei noastre şi poate deveni o importantă
oportunitate de învăţare Una dintre condițiile nece!are valorific)rii 0n ace!t !en! a
conflictului e!te controlul$ a+ordarea lui rintr'un "ana%e"ent eficient. Iar ri"ul a! ce
1?
!e cere reali(at entru a diri*a conflictul 0ntr'o (on) controla+il) e!te anali(a$ 0nţele%erea
lui. Secvenţa de cur! din cadrul ace!tui caitol v) va oferi er!ectivele teoretice utile
ace!tui de"er!.
&um înt#lnim conflictul în şcoală'

odurile 0n care ni !e re(int) conflictele la nivelul #colii !unt foarte diver!e. Aici
conflictul oate fi 0ntlnit att 0n ti"ul orelor ct #i 0n au(e$ att 0n cla!) ct #i e -oluri$
e terenul de !ort !au c-iar 0n +iroul directorului$ 0ntre elevi$ 0ntre %ruuri de elevi$ 0ntre
elevi #i %ruuri de elevi$ 0ntre un cadru didactic #i un elev$ 0ntre un cadru didactic #i un
%ru de elevi$ 0ntre cadre didactice #i elevi$ 0ntre cadre didactice #i cadre didactice etc.
(ceastă realitate evidenţiază responsabilitatea pe care o au cadrele didactice de a
transforma situaţiile conflictuale în oportunităţi de învăţare pentru comunitatea şcolară
De*inirea con*lic"ului
Eti"olo%ic$ ter"enul de conflict e!te raortat fie la ver+ul latin confin%ere2$ care
0n!ea"n) a ciocni$ a ole"i(a$ a luta$ a contraria$ fie la !u+!tantivul latin conflictu!2$
cu !en!ul de lovire 0"reun) cu forţa.
Atunci cnd !e vor+e#te de!re conflict$ !unt u!e 0n di!cuţie ur")toarele co"onente: K
e,i!tenţa "ai "ultor )rţi 3er!oane$ %ruuri$ co"unit)ţi6; K e,i!tenţa unor tre+uinţe$
!couri$ re!ur!e !au caracteri!tici diferite !au inco"ati+ile; K aariţia e"oţiilor
anterioare$ conco"itente !au ulterioare conflictului care %enerea() ten!iunea ce roduce
conflictul.
Definiţiile date conflictului !unt foarte diver!e$ "er%nd de la a+ord)ri %enerale la anali(e
concrete. Iat) cteva e,e"le:
Conflictul este:
' o !tare di(ar"onic)2;

' o oo(iţie "utual)2 !au activit)ţi inco"ati+ile2 3Deut!c-$ 14=6;
' o lut) e,ri"at)$ care are loc 0ntre cel uţin dou) )rţi interdeendente care au
!couri inco"ati+ile$ re!ur!e uţine #i interferenţe din alte )rţi 0n atin%erea !courilor
lor2 3ocMer #i il"ot$ 14416;
1
' o !ituaţie 0n care ele"ente 0n aarenţ) inco"ati+ile e,ercit) forţ) 0n oo(iţie !au 0n
direcţii diferite2 3eilter$ 144=6;
' conflictul 0n!ea"n) rocenta*ul din diver%enţa intere!elor !au credinţa c) a!iraţiile
cotidiene ale )rţilor nu ot fi 0ndelinite !i"ultan2 3Ru+in$ Pruitt$ i"$ 144@6;
' conflictul e!te erceut ca o !ur!) de !c-i"+are a individului$ a !i!te"ului 0n care ace!ta
evoluea()2 3Stoica'Con!tantin$ Neculau$ coord.$ 14486.
!er#ec"ive "eore"ice a#ura con*lic"elor

Preocu)rile entru a+ordarea conflictelor !'au %ruat$ de'a lun%ul ti"ului$ 0n trei
er!ective "a*ore: er!ectiva tradiţional)$ er!ectiva relaţiilor u"ane #i er!ectiva

inte%raţioni!t). Diferenţierea celor trei a+ord)ri are ca rincial criteriu con!iderarea
conflictului e a,a +un'r)u.
1. )erspectiva tradiţională 3care a activat 0n "od do"inant 0n anii =5'@56 e!te
cea care con!idera c) toate conflictele !unt rele rin definiţie #i tre+uie evitate.
Conflictul era a!ociat 0n "od nece!ar cu ter"enii de violenţ)$ di!tru%ere #i
iraţionalitate. Cau(ele conflictului erau !ituate la nivelul co"unic)rii
defectuoa!e$ a li!ei de de!c-idere #i 0ncredere dintre oa"eni #i a incaacit)ţii
liderilor de a r)!unde nevoilor celorlalţi. Re(olvarea conflictelor 0n!e"na$
entru acea!t) er!ectiv)$ corectarea ace!tor di!funcţionalit)ţi.
7. )erspectiva relaţiilor umane 3anii @5'56 con!ider) nor"ale conflictele entru
toate or%ani(aţiile #i %ruurile$ deci tre+uie accetate. Confor" ace!tei
er!ective$ conflictul nu oate fi eli"inat$ ci$ din contr)$ dac) e!te
raţionali(at$ el oate deveni c-iar util entru erfor"anţele %ruului.
=. )erspectiva interacţionistă e!te cea care c-iar 0ncura*ea() conflictul$
re!uunnd c) un %ru rea a#nic$ rea cooerant e!te !u!u! ri!cului de a
deveni !tatic$ ri%id$ re(i!tent la !c-i"+are #i 0"+un)t)ţire. Din acea!t)
er!ectiv)$ liderii de %ru !unt 0ncura*aţi !) "enţin) un nivel "ini"al al
conflictului a!tfel 0nct !) cree(e un nivel nece!ar al dina"i!"ului$
creativit)ţii #i er!ectivei critice a %ruului.
18
'odele ale conflictului
Cau(ele !i "ecani!"ele !ituațiilor conflictuale au fo!t !urrin!e 0n literatura de

!ecialitate rin ela+orarea unor "odele teoretice ale conflictului. T-o"a! 314?6
con!ider) c) ace!te "odele !e %ruea() 0n dou) cate%orii: "odele care de!criu roce!ul #i
"odele care !e centrea() e !tructura unei !ituaţii conflictuale. odelele !tructurale
define!c condiţiile favori(ante !i de!criu "odul 0n care ace!tea influenţea()
co"orta"entul conflictual. Prin "odelele de roce! !unt identificate eveni"entele ce
caracteri(ea() o !ituaţie conflictual) !i relaţiile de !ucce!iune dintre diferite etae.
• Unul dintre cele "ai cuno!cute modele structurale ale conflictului e!te cel
rou! de o-an Haltun% 314?46. Ace!t autor roune o !tructur) triun%-iular) a

conflictului$ +a(at) e trei co"onente interdeendente:
C
) (
' con"ra&ic+ia 3C6 G !ituaţia conflictual) ce include inco"ati+ilitatea !courilor;
' a"i"u&inea 3A6 G curinde co"onentele co%nitive 3convin%erile6$ afective
3e"oțiile6 #i conative 3voinţa6. La +a(a atitudinii !tau erceţiile o(itive !au
ne%ative$ corecte !au eronate cu rivire la !ine #i la cel)lalt;
' comor"amen"ul 3F G +e-avior6 G vi(ea() cooerarea !au co"etiţia$ concilierea
!au o!tilitatea ca e,tre"e co"orta"entale.
Confor" ace!tui autor$ cele trei co"onente !tructurale ale conflictului !e "odific) #i !e
influenţea() reciroc 0n "od er"anent
•
Un alt "odel al conflictului !tructurat e trei co"onente e!te cel rou!
de Fernard aer 375556. Conflictul e!te definit de ace!t autor ca feno"en !i-o!ocial
tridi"en!ional care i"lic) o co"onent) co%nitiv) 3%ndirea$ erceţia !ituaţiei
conflictuale6$ o co"onent) afectiv) 3e"oţiile #i !enti"entele6 #i o co"onent)
co"orta"ental) 3acţiunea$ co"unicarea6.2 3aer$ cf. Stoica'Con!tantin$ 14486
14
1. !erce+ia con*lic"ului !urrinde "odul 0n care )rţile aflate 0n conflict 0nţele% !au

evaluea() !ituaţia. Nu 0ntotdeauna erceţia e!te o+iectiv)$ reali!t). Ea oate fi
influenţat) de e,erienţa anterioar)$ de di!o(iţie !au de a#tet)ri$ dorinţe ale
er!oanei care ercee. Caracterul !u+iectiv al erceţiei oate deter"ina aariţia
conflictului i"a%inat ca recur!or al conflictului real. E!te !uficient ca ace!t
conflict i"a%inat !) aar) la una dintre )rţi entru ca el !) oat) deveni real$
i"licnd #i artenerul. Ace!ta din ur") va articia la conflict c-iar dac) nu
0")rt)#e#te erceţia re!ectiv)$ e"oţiile !au cuno#tinţele %eneratoare de
conflict.
2. A*ec"ivi"a"ea 0n conflict 3e"oţii #i !enti"ente6 e!te o co"onent) ce e,ri")
ten!iunea !ecific) re!i"ţit) 0n conflict. E"oţiile din cadrul conflictului ot lua
for"a furiei$ di!er)rii$ urii$ tri!teţii etc. Deten!ionarea oate avea loc fie 0n
interiorul conflictului$ fie 0n e,teriorul ace!tuia. O !ituaţie arado,al) e!te aceea
0n care$ 0n cadrul unor conflicte$ artenerii i"licaţi a*un% !) acţione(e 0"otriva
roriilor intere!e doar entru a deter"ina deten!ionarea afectiv). &n ace!t !en! !e
face di!tincţia 0ntre conflictul expresiv #i conflictul orientat spre rezultat .
3. Ac+iunea e!te co"onenta care vi(ea() co"orta"entul 0n conflict. anife!t)rile
co"orta"entale ot lua for"e con!tructive$ cooerante !au di!tructive$
co"etitive.
&n cadrul ace!tui "odel$ co"onentele conflictului nu !unt con!iderate interdeendente.

Perceţia$ e"oţia #i acţiunea ot avea inten!it)ţi diferite$ necorelate 0ntre ele. Acea!t)
caracteri!tic) le confer) o autono"ie a "anife!t)rii care face i"revi(i+il #i iraţional
co"orta"entul er!oanelor aflate 0n conflict.
*odelele procesuale !urrind dina"i!"ul conflictelor #i leac) de la re"i!a confor"
c)reia identificarea !tadiilor de evoluţie a conflictului ofer) o!i+ilitatea 0nţele%erii
"ecani!"elor conflictuale #i er"ite identificarea !trate%iilor de !oluţionare.
•
Un "odel care a+ordea() conflictul dintr'o er!ectiv) roce!ual) e!te cel
rou! de autorul . . T-o"a! 3cf. Pni#oar)$ 755=6. Sunt diferenţiate atru !tadii ale
aariţiei conflictului:
1. /ru#"rarea 3conflictul aare atunci cnd o er!oan) devine fru!trat) de acţiunea !au
inacţiunea alteia6;
75
7. Conce"uali0area 3e!te etaa 0n care )rţile 0ncearc) !) !ta+ilea!c) natura ro+le"ei$

caut) o re(olvare$ 0ncearc) !) 0nţelea%) cu" dore#te cealalt) arte !) re(olve
conflictul6;
=. Comor"amen"ul 3felul 0n care er!oanele 0#i e,teriori(ea() "odul de 0nţele%ere a
conflictului a)rut 0n interiorul etaei recedente6;
@. Ieirile 3e!te ulti"a eta) care oate "er%e de la re(olvarea !ati!f)c)toare entru
)rţile aflate 0n conflict n) la 0ntoarcerea la a doua eta)$ dac) nu !e a*un%e la o
re(olvare6.
• Ro++in! 314486 re(int) un "odel dina"ic ce curinde cinci !tadii ale

roce!ului conflictual:
1. Oo0i+ia o"en+ială #au incoma"ibili"a"ea e!te etaa 0n care !e creea() condiţiile
entru ca un conflict !) i(+ucnea!c). Autorul "enţionea() la ace!t nivel trei tiuri
de condiţii: co"unicarea defectuoa!) 3care rin dificult)ţi !e"antice$ !c-i"+
in!uficient de infor"aţii #i (%o"otul2 din canalele de co"unicare oate %enera
erceţii defor"ate ale )rţilor #i devin antecedente entru conflicte6$ !tructura
%ruului !au a or%ani(aţiei 3")ri"ea %ruului$ !eciali(area activit)ţilor %ruului$
diver!itatea o+iectivelor "e"+rilor %ruului$ !urave%-erea rea !trict) a
"e"+rilor !au 0ncrederea rea "are acordat) ace!tora$ !i!te"ele defectuoa!e de
acordare a reco"en!elor !unt "enţionate ca !ur!e otenţiale de conflict6 #i
varia+ilele er!onale 3care includ ele"ente cu" ar fi !i!te"ul de valori al
er!oanei$ re*udec)ţile$ convin%erile #i caracteri!ticile de er!onalitate ce ot
%enera inco"ati+ilit)ţi %eneratoare de conflict6;
7. Cunoa"erea i er#onali0area !urrinde "o"entul definirii o+iectului
conflictului. De "odul 0n care e!te erceut$ 0nţele! conflictul de c)tre )rţi
deinde "odul 0n care ace!ta !e va de(volta #i !oluţiona. Conflictul va ur"a tra!ee
diferite dac) )rţile 0l erce confor" er!ectivei c#ti%'c#ti%2$ c#ti%'
ierdere2 !au ierdere'ierdere2. odul 0n care )rţile 0#i define!c conflictul
!ta+ile#te 0n ce direcţie va evolua conflictul. Cunoa#terea #i er!onali(area
conflictului deinde #i de e"oţiile cu care artici) )rţile. A!tfel$ e"oţiile
ne%ative duc la o !ura!i"lificare a lucrurilor$ la o interretare ne%ativ) a
co"orta"entului celeilalte )rţi #i la !c)derea 0ncrederii. E"oţiile o(itive
redi!un !re nuanţarea er!ectivelor #i de!c-iderea !re !oluţii inovative.
71
=. In"en+iile &e abor&are a con*lic"ului !unt cele care intervin 0ntre erceţiile
a!ura conflictului #i co"orta"ent. Autorul "enţionea() cinci intenţii "a*ore
re(ente 0n a+ordarea conflictelor: a+ordarea 0ndatoritoare 3accetarea
o+iectivelor celuilalt #i renunţarea la cele rorii6$ a+ordarea ocolitoare
30ncercarea de evitare a conflictului$ nu"it) #i !oluţia !truţului26$ a+ordarea
co"etitiv) 30n cadrul c)reia !e "a,i"i(ea() intere!ul roriu #i !e "ini"i(ea()
intere!ul celuilalt6$ a+ordarea conce!iv) 3ce i"lic) recur%erea la co"ro"i!uri
de c)tre a"+ele )rţi$ ace!tea fiind di!u!e !) accete !oluţii care le acoer) doar
arţial intere!ele6 #i a+ordarea cola+orativ) 30n care )rţile i"licate 0ncearc) !)
!ati!fac) inte%ral o+iectivele a"+elor )rţi6.
@. Comor"amen"ul vi(ea() !tadiul 0n care )rţile 0#i e,un intere!ele #i o+iectivele
rin inter"ediul acţiunilor$ declaraţiilor #i reacţiilor concrete. Ace!tea ot fi o

continuare a intenţiilor !au ot fi noi #i !urrin()toare$ con!truite 0n ur"a
reevalu)rilor de e arcur!. Co"orta"entul conflictual oate "er%e de la
de(acorduri "inore !au ne0nţele%eri$ de la conte!tarea #i !fidarea celeilalte )rţi
n) la a"eninţ)ri #i ulti"atu"uri$ atacuri fi(ice a%re!ive #i eforturi declarate de
di!tru%ere a celeilalte )rţi 3ulti"ele trei tiuri de co"orta"ente fiind !ecifice
conflictelor e,tre" de di!funcţionale6.
9. Re0ul"a"ele core!und !tadiului 0n care !unt evidenţiate con!ecinţele conflictului
a!ura )rţilor. Ace!tea !unt funcţionale dac) re!uun o cre#tere a

erfor"anţelor #i di!funcţionale dac) relev) o !c)dere a ace!tora.
+ Cau0e ale aari+iei con*lic"elor: a"i"u&ini și erceț ii care o"
con&uce la con*lic"
Hoodall r 314456 identific) un nu")r de (ece tiuri de conflicte avnd ca !ur!e 0ece

cau0e care ot deter"ina declan#area unui conflict:
1. conflictele care aar din diferenţele de opinii a!ura ro+le"aticii aflate 0n di!cuţie;
7. conflictele la nivelul diferenţelor de valori care afectea() re(ultatele %ruului$
!arcina !au acce!ul la re(ultate !au !arcin);
=. conflictele atri+uite dezacordurilor privind calitatea dovezilor utilizate în luarea
deciziilor !au re(olvarea ro+le"elor;
77
@. conflictele atri+uite loialităţii personale sau prieteniei care afectea() deci(iile luate
0n cadrul %ruului;
9. conflictele care 0și au ori%inea 0n neînţelegerea intenţiilor, obiectivelor sau
scopurilor ne%ociate de "e"+rii %ruului;
?. conflicte rovenind din înc%iderea la perceperea recompenselor 0n ur"a
artici)rii la activitatea de %ru;
. conflictele !ituate 0n prejudecăț i personale !au alte ro+le"e care nu rive!c
!arcina %ruului;
8. conflicte cu ori%inea în ambiţia, motivaţia !au conducerea unuia !au "ai "ultor
"e"+ri ai %ruului$ ele"ente erceute de c)tre alţi "e"+ri ai %ruului ca o
otenţial) a"eninţare;
4. conflictele deter"inate de înfățișarea fizică !au atractivitatea unei persoane şi
favorurile oferite de c)tre "e"+ri ai %ruului;
15. conflicte atri+uite stilului personal 3!til de viaţ)$ !til de co"unicare$ !til de
conducere6.
@.7. Tipolo%ia conflictelor şcolare
&ncadrarea conflictelor 0n tiuri e!te o a+ordare deo!e+it de util)$ care er"ite 0nţele%erea
#i direcţionarea lui !re o a+ordare con!tructiv). Sur!ele conflictului !unt !trn!
relaţionate cu tiolo%iile$ ceea ce !u%erea() nece!itatea unei a+ord)ri unitare a celor dou)
a!ecte.
• &n funcţie de nivelul la care aare$ !e ot evidenţia: K conflictul intrapersonal
3care !e oate roduce 0n !inea unui individ6; K conflictul interpersonal 30ntre doi
!au "ai "ulţi indivi(i6; K conflictul intragrupal 30n cadrul unui %ru$ or%ani(aţii$
in!tituţii$ !au culturi$ naţiuni6; K intergrupal 30ntre dou) !au "ai "ulte %ruuri$
or%ani(aţii$ in!tituţii !au culturi$ naţiuni6. Conflictul !e oate roduce #i 0n 0ntre un
individ #i o in!tituţie. Unul #i acela#i conflict oate fi cau(at$ influenţat #i
e,ri"at la "ai "ulte nivele.
• Deut!c- 314=6 ofer) o tiolo%ie a conflictelor care include #a!e cate%orii entru
fiecare oferind 0ntre+)ri utile entru anali(area conflictului:
1. Veridic: Conflictul e,i!t) 0n "od o+iectivQ E!te uţin ro+a+il !) fie
u#or re(olvatQ
7=
7. Contin%ent: Conflictul deinde de circu"!tanţe care ot fi !c-i"+ate cu

u#urinţ)Q
=. Dela!at: Conflictul e,ri"at e!te diferit de cel centralQ
@. Hre#it atri+uit: Conflictul !e de!f)#oar) 0ntre )rţi %re#iteQ
9. Latent: Conflictul e!te afundat$ nu !e 0nt"l) 0nc)Q
?. Bal!: Conflictul !e +a(ea() e ne0nţele%ere !au e o erceţie
defectuoa!)Q
• &n funcţie de o+iectul conflictului$ Cri!to-er oore 3148?6 !u%erea() c) a"
utea cla!ifica conflictele 0n ur")toarele cate%orii: conflicte ce !e refer) la relaţii$
valori$ infor"aţii$ intere!e$ !au !tructuri.
• Pornind de la un cadru !i-olo%ic de cate%ori(are a conflictelor$ Sc-ru"f$
CraJford$ #i U!adel 314416 roun atru nevoi !i-olo%ice 0n cla!ificarea

conflictelor: nevoia de aartenenţ)$ nevoia de utere$ nevoia de li+ertate #i nevoia
de u"or 3Sc-ru"f$ CraJford$ U!adel$ 1441$ Hla!!er$ 148@6.
• all 314896 identific) trei cate%orii "a*ore: conflicte care 0#i au !ur!a 0n
interdeendenţ)$ conflicte care rovin de la diferenţa de !couri$ #i conflicte care
rovin din diferenţe ale erceţiei.
• Tic- 3148=6 roune trei tiuri de conflicte: te-nice 3conflictul referitor la "odul
0n care indivi(ii$ %ruurile$ or%ani(aţiile %e!tionea() re!ur!ele$ oa"enii #i
te-nolo%ia entru a roduce +unuri6$ olitice 3conflictul 0n le%)tur) cu
reco"en!ele #i ede!ele6 #i culturale 3conflictele din cau(a nor"elor #i a
valorilor a#tetate6.
• Pni#oar) 3755=6 accentuea() i"ortanţa diferenţierii 0n "ediul #colar a atru
tiuri de conflict: conflictul'!co 3aare atunci cnd finalit)ţile rou!e de o
er!oan) difer) de cele e care le au celelalte er!oane6$ conflictul co%nitiv 3+a(at
e contra(icerea unei idei !au oinii ale altora cu rivire la un anu"it feno"en6$
conflictul afectiv 3%enerat de inco"ati+ilitatea !enti"entelor !au e"oţiilor
anu"itor er!oane6$ conflictul co"orta"ental 3a)rut atunci cnd o er!oan)
acţionea() 0ntr'un "od de neaccetat entru ceilalţi6.
• O for") !ecial) e care o oate lua conflictul 0n #coal) e!te conflictul
sociocognitiv. Autorii ace!tei er!ective 3. Doi!e$ H. u%n$ .Cl. De!c-a"$
14446 con!ider) c) o "are arte din cunoa#tere e!te re(ultatul confrunt)rii
7@
acţiunilor !au ideilor 0ntre indivi(i. Conflictul !ocioco%nitiv re!uune reali(area

unei interacţiuni care co"+in) dou) conflicte:
' un conflict interindividual 3!ocial6$ deter"inat de diver%enţa
r)!un!urilor$ a unctelor de vedere 3de e,e"lu$ 0n ca(ul a doi coii
a#e(aţi erendicular faţ) de un ta+el aar conflicte deter"inate de
!u!ţinerea o(iţion)rii diferite a ele"entelor la!ate 0n ta+el6;
' un conflict intraindividual$ de natur) co%nitiv)$ care aare ca
ur"are a con#tienti()rii diferenţei dintre r)!un!ul roriu #i r)!un!ul
celorlalţi 3fiecare dintre cei doi coii 0#i d) !ea"a c)$ dac) ar fi 0n locul
celuilalt$ ar !u!ţine alt unct de vedere$ deci$ entru a a*un%e la o !oluţie
+un) tre+uie inte%rate cele dou) er!ective6.
Pro%re!ul co%nitiv aare atunci cnd$ 0n ur"a conflictului !ocioco%nitiv$ aar
re!tructur)ri co%nitive rofunde rin coordonarea unctelor de vedere$ a)rnd
!oluţii noi ce nu uteau fi de!coerite dac) lucrurile ar fi fo!t rivite dintr'un
!in%ur unct de vedere. Diver%enţa unctelor de vedere e!te cea care roduce
ro%re!ul.
Din cate%ori(area conflictelor ot re(ulta infor"aţii foarte utile 0n le%)tur) cu

co"le,itatea ace!tora$ o!i+ile uncte de intervenţie$ !trate%ii #i "etode adatate de
a+ordare a ace!tora.
@.=. uncţii ale conflictului în mediul şcolar
/unc+iile con*lic"ului:
1. de a preveni stagnarea: conflictul nu e!te doar o !tare inevita+il)$ ci #i o !tare
nece!ar) entru de)#irea a!ectelor vec-i$ ri%ide$ inadecvate. B)r) conflict evoluţia
nu ar fi o!i+il);
7. de a genera sc%imbări la nivelul persoanei şi grupului : conflictul re!tructurea()$
tran!for")$ devenind a!tfel o oortunitate entru de(voltare$ entru evoluţie.
Trecerea de la o for") de e,i!tenţ) la alta$ de la o eta) la alta nu e!te una liniar)$ ci
e!te conflictual)$ 0n!oţit) de !alturi calitative care aar 0n ur"a unor acu"ul)ri
cantitative ;
79
=. de a da fr#u liber anumitor capacităţi, de a elibera energiile : !tarea de nelini#te !au

ten!iune deter"inat) de aariţia conflictului "o+ili(ea() re!ur!ele !i-ice ale
er!oanei$ 0l une 0n !tarea de /lut)2$ activndu'i otenţialul;
@. de a stimula interesul şi curiozitatea: orice conflict e!te 0n!oţit de o !tare afectiv)$
nu e,i!t) conflicte neutre. O+iectul conflictului e!te uternic inve!tit afectiv$
devenind !ur!) de ener%ie #i reer orientativ entru activitatea !i-ic);
9. de a semnala dezec%ilibre, crize : aariţia unui conflict la nivelul unui %ru oate
avea o valoare dia%no!tic) foarte i"ortant) entru !tarea %ruului;
?. de a oferi prilejul unor .trăiri. intense : li!a unor eveni"ente care !) %enere(e
e"oţii creea() o !tare de !u+!olicitare afectiv). Aariţia unui conflict 3care oerea()
0n (ona de oti" e"oţional6 creea() oortunitatea tr)irilor afective care 0"r)#tie
"onotonia #i "o+ili(ea() re!ur!ele ener%etice ale er!oanei.
@.@. *fecte po+itive şi ne%ative ale conflictului şcolar
O frecvent) cla!ificare a conflictelor orne#te de la con!ecinţele con!tructive !au

di!tructive e care le au ace!tea a!ura erfor"anţelor %ruului. Unele conflicte
deter"in) cre#terea erfor"anţelor G conflictele funcţionale$ eficiente$ iar altele
+loc-ea() erfor"anțele G conflictele di!funcționale$ di!tructive.
Deutc- 314=6$ ocMer #i il"ot 314896 au identificat ur")toarele efecte care deter"in)
a!ectul di!tructiv al conflictelor:
' procese competitive 3!e intr) 0n co"etiţie deoarece !e con!ider) c) o+iectivele
!unt 0n oo(iţie #i c) nu ot fi atin!e 0"reun)6;
' percepţii greşite şi părtinitoare 3e arcur!ul conflictului erceţiile devin din ce
0n ce "ai di!tor!ionate. Lucrurile !unt rivite doar din er!ectiva )rţii c)reia
aarţin$ oa"enii #i eveni"entele !unt 0")rţite ca fiind / cu noi !au 0"otriva
noa!tr)2$ %ndirea devine !tereoti) #i )rtinitoare6;
' emoţionalitatea 3conflictele devin 0nc)rcate e"oţional cnd )rţile devin
nelini#tite$ nervoa!e$ iritate$ furioa!e !au fru!trate. E"oţiile do"in) %ndirea iar
)rţile devin din ce 0n ce "ai iraţionale6;
' comunicare scăzută 3co"unicarea !e di"inuea() !au !e reduce la 0ncercarea de a
de!fiinţa$ de!con!idera !au li!i de coerenţ) ar%u"entele )rţii adver!e$ aducnd
%reutate roriilor ar%u"ente. Se co"unic) uţin cu cei cu care nu !unt de acord
#i "ult cu cei care aro+) ar%u"entele6;
7?
' poziţii confuze 3ro+le"ele centrale aflate 0n di!ut) tind !) devin) neclare #i din
ce 0n ce
"ai uţin definite. Aar ro+le"e noi$ neo+!ervate iniţial$ colaterale$ f)r) le%)tur)
cu cau(a conflictului. ai "ult$ )rţile devin din ce 0n ce "ai uţin clare cu
rivire la "odul 0n care a i(+ucnit conflictul !au la "odul 0n care !e oate
!oluţiona conflictul6;
' angajamente rigide 3)rţile devin din ce 0n ce "ai 0nc-i!e 0n roriile o(iţii #i
uncte de vedere$ a!tfel 0nct a*un% !) vad) ro+le"ele ca fiind "ai de%ra+)
!i"le !au de tiul /!au'!au2 dect ca fiind co"le,e #i "ultidi"en!ionale.
' diferenţe exagerate şi similarităţi diminuate 3o dat) ri%iditatea an%a*a"entelor #i
confu(ia o(iţiilor$ )rţile tind !) !e vad) ca fiind !ituate ireconcilia+il la oli
ou#i. Tot ceea ce 0i di!tin%e #i !ear) de ceilalţi e!te !u+liniat #i !u!ţinut$ 0n ti"
ce tot ceea ce 0i face !i"ilari #i unitari ca uncte de vedere e!te "ini"i(at #i
!i"lificat.
' escaladarea conflictului 3ca ur"are a a!ectelor "enţionate "ai !u! a"+ele )rţi
0ncearc) !) c#ti%e rin cre#terea an%a*a"entului faţ) de roria o(iţie$ cre!cnd
re!ur!ele #i ")rindu'#i tenacitatea entru a forţa cealalt) arte !) caitule(e !au !)
accete 0nfrn%erea. Acea!t) -ot)rre de a 0nvin%e$ oate 0n!)$ deter"ina
di!tru%erea a+ilit)ţii de a re(olva di!uta !au de a "ai utea cola+ora vreodat) cu
cealalt) arte.
Conflictele ot avea$ 0n!)$ #i efecte +enefice$ con!tructive a!ura erfor"anţelor. O

enu"erare a +eneficiilor conflictelor e!te reali(at) #i de autorul D. T*o!vold 3148?$ cf.
LeJicMi$ 14446:
' di!cutarea conflictului deter"in) conştientizarea problemelor interne ale grupului
#i de(volt) caacitatea de re(olvare a lor;
' conflictul creea() oportunităţi de sc%imbare or%ani(aţional) #i adatare;
'' conflictul
conflictul ro"ovea() conştiinţa de sine #işiridic)
întăreşte relaţiile intragrupale "oralul;
de ceilalţi 3conflictul oate fi un +un
rile* de autocunoa#tere 0n !ituaţii noi #i de cunoa#tere a celorlalţi 0n io!ta(e la
care nu ave" acce! 0n afara conflictului6;
7
' conflictul !ti"ulea() evoluţia personală 3datorit) autocunoa#terii #i

intercunoa#terii$ fiecare arte are acce! la infor"aţii care ot fi valorificate entru
0"+un)t)ţirea erfor"anţelor6;
' conflictul !ti"ulea() dezvoltarea psi%ologică personală 3conflictul oate
deter"ina de)#irea tendinţei de a vedea lucrurile dintr'un !in%ur unct de vedere
#i ot duce la "odificarea convin%erilor er!oanelor i"licate 0n !en!ul
!enti"entului de control a!ura roriei vieţi6;
' conflictul oate fi stimulativ şi distractiv 3e arcur!ul conflictului$ er!oanele
i"licate !e !i"t !ti"ulate$ activate$ re(ente6.
Ble"in% 314486 identific) cinci o!i+ile efecte o(itive ale conflictului:
' conflictele !ti"ulea() apariţia de idei noi$ de !oluţii eficiente;
' conflictele ot conduce la îmbunătăţirea lucrului în ec%ipă;
' furni(ea() cadrul entru
oate fi o "odalitate anu"ite discuţii,
de exprimare dezvoltare,
a sentimentelor intercunoaştere
reprimate ; ;
' !ti"ulea() oa"enii în g#ndire şi acţiune.
reildler 3148@6 roune atru avanta*e ale conflictelor:
' revin !ta%narea;
' !ti"ulea() re(olvarea creativ) a ro+le"elor;
' !ti"ulea() !c-i"+)ri 3er!onale$ or%ani(aționale$ !ociale6;
' contri+uie la autoevaluarea !i te!tarea a+ilitaților.
&nc-eie" acea!t) !ecvenţ) teoretic) dedicat) conflictului !u+liniind fatul c) aariţia unui
conflict oate oferi "ultile oortunit)ţi entru de(voltare 0n conte,tul 0n care +eneficie"
de lentila otrivit) rin care ace!ta oate fi 0nţele! #i a+ordat. Controlul conflictului$ 0n
!en!ul di"inu)rii a!ectului !)u di!tructiv #i valorific)rii a!ectelor con!tructive$ 0ncee
rintr'o corect) 0ncadrare 0n %rila teoretic) rin care 0l ute" a#e(a e calea !oluţion)rii
oti"e.
3. 'edierea conflictelor şcolare
C-iar dac) un cadru didactic utili(ea() 0n activitatea de la cla!) !trate%ii de

revenire a conflictelor$ uneori$ aariţia ace!tora e!te inevita+il). De cele "ai "ulte ori$
conflictele !ontane !au rovocate i"un intervenţia unei terţe er!oane care are
78
a+ilitatea de a !oluţiona ro+le"a rin "ediere$ ar+itra*$ con!iliere. Ne vo" ori 0n ace!t
caitol a!ura rolului e care "edierea 0l are 0n !oluţionarea conflictului #colar.
3.1. Ce este medierea,
edierea re!uune intervenţia terţei )rţi$ neutr) 0n raort cu )rţile aflate 0n

conflict$ 0n re(olvarea conflictului rin facilitarea co"unic)rii #i oferirea de !u%e!tii
3er!$ 14456.
A "edia 0n!ea"n) a interveni 0ntre )rţile o!tile #i a le conduce !re !c-i"+area
atitudinii #i a erceţiei celeilalte )rţi din oonent 0n artener #i !re re(olvarea
conflictului2. 3Stoica'Con!tantin$A.$ 755@6.
ediatorul nu oate i"une )rţilor o !oluţie cu rivire la conflictul !uu!
"edierii. Ace!ta nu tre+uie confundat cu ne%ociatorul. El rere(int) a treia arte$ neutr)
i"artiala #i f)r) utere de deci(ie$ a*ut) )rţile !) a*un%) 0"reun) la o 0nţele%ere
"utual accetat)$ 0n vederea 0nc-eierii conflictului. ediatorul oate fi o er!oan)
calificat) 0n ace!t !co$ dar #i "ana%er$ director$ )rinte$ rofe!or$ !au c-iar elev.
P)rţile care intr) 0n conflict de cele "ei "ulte ori con!ider) c) intere!ele lor !unt
dia"etral ou!e$ iar c0#ti%ul uneia 0n!ea"n) ierderea celeilalte. E!te cuno!cut fatul c)
e,i!t) "ulte alte alternative$ care rin "ediere$ !au ne%ociere ot a*un%e fie la un
co"ro"i!$ fie la o !oluţie de c#ti% entru a"+ele )rţi.
Con&i+iile me&ierii
Nu toate !ituaţiile conflictuale ot fi !uu!e unui roce! de "ediere. Acea!ta e!te
reco"andat) cnd:
• 0ntre )rţi a !urvenit o rutur)
• o!tilitatea e!te att de uternic) 0nct face i"o!i+il) cola+orarea
• )rţile nu reu#e!c !) eli"ine diver%enţele
• co"le,itatea ro+le"ei de)#e#te caacitatea de "ana%e"ent de care di!un
)rţile
• er!oanele<)rţile i"licate !e cuno!c
74
• "enţinerea relaţiei 0ntre cele dou) )rţi e!te i"ortant)

• ele lucrea() !au locuie!c 0"reun) #i nu ot evita !) interacţione(e
• ro+le"a e!te activat) de un uternic ele"ent e"oţional
•
er!oanele<)rţile i"licate dore!c !) di!cute de!re conflict
• e!te nevoie de o re(olvare !au de o deci(ie raid)
E foarte i"ortant de #tiut c) intervenţia terţilor tre+uie evitat) atta vre"e ct )rţile
reu#e!c !)'#i di!ute$ 0n "od direct$ 0ntr'o "anier) con!tructiv)$ ro+le"ele a)rute. De
cele "ai "ulte ori$ intervenţia terţilor e!te dorit) de a"+ele )rţi$ 0n!) ea oate fi i"u!)
rin re%uli$ le%i$ o+li%aţii !ta+ilite 0ntr'o or%ani(aţie 3"ai ale! 0n ca(ul conflictelor din
"ediul #colar6.
Daniel S-airo !ta+ile#te a+ilit)ţile de care tre+uie !) dea dovad) "ediatorul:

• )ă nu u&ece. ediatorii !unt i"arţiali$ c-iar dac) ei cred c) una dintre )rţi are
dretate #i una %re#e#te.
• )ă nu &ea #*a"uri. Uneori "ediatorii !e ot %ndi la !oluţii ale conflictului$ dar ei
nu tre+uie !) le !u%ere(e celor i"licaţi; e conflictul lor$ #i e +ine !) fie l)!aţi !)
#i'l re(olve !in%uri a#a cu" dore!c. Doar atunci !e vor !i"ţi cu adev)rat
re!on!a+ili.
• )ă *ie ,n mo& e%al ema"ic. Un "ediator e"atic 0ncearc) !) 0nţelea%) ce !i"t cei
doi i"licaţi 0n conflict$ i"a%inndu'!e 0n locul fiec)ruia$ 0nţele%nd lucrurile din
er!ectiva lui. I"ortant e !) 0ncerce !) 0nţelea%) cu" vede fiecare ro+le"a$
dar !) evite a trece de artea unuia !au a altuia.
• )ă ă#"re0e con*i&en+iali"a"ea. Oa"enii !e !i"t "ai +ine cnd vor+e!c de!re
!enti"entele #i ro+le"ele lor$ dac) #tiu c) "ediatorii nu vor !une ni")nui
de!re conflictul lor.
• )ă ara"e că ,i a#ă. ediatorii ţin cont de roce!ul de "ediere #i de oa"eni. Ei
fac tot o!i+ilul !)'i a*ute e ceilalţi !) !e 0nţelea%) #i !)'#i re(olve conflictele.
Dac) "ediatorii re!ect) roce!ul de "ediere$ ceilalţi vor avea 0ncredere 0n roce!
entru a'#i re(olva ro+le"a.
=5
3.2. *tapele procesului de mediere
Proce!ul de "ediere 0ncee cu unerea celor dou) )rţi faţ) 0n faţ)$ dac)
o!tilitatea e!te !c)(ut) 3 contactul direct6$ !au dac) e vor+a de un conflict de a"loare !e
oate utili(a contactul !earat al "ediatorului cu fiecare dintre )rţi 3contactul indirect6.
$paţiul ales entru roce!ul de "ediere tre+uie !) fie neutru$ !) nu ofere avanta*
niciuneia dintre )rţi. O atenţie deo!e+it) tre+uie !) !e acorde di!unerii 0n !aţiu a
"ediatorului #i a )rţilor i"licate 0n conflict: la di!tanţe e%ale$ "ediatorul fiind a#e(at
0ntre )rţile i"licate; indicat e!te ca !caunele !) fie a#e(ate 0n cerc. At"o!fera tre+uie !)
fie una rela,ant)$ f)r) factori ertur+atori 3lu"ina rea uternic)$ c)ldur) cole#itoare$
(%o"ot etc.6.
Dac) "edierea are loc 0n !aţiul de *oac)$ e nece!ar !) fie creat un !aţiu retra!
0ntr'un colţ al curţii entru a a!i%ura confidenţialitatea #i !i%uranţa de!f)#ur)rii
roce!ului.
ediatorul ar tre+ui !) ai+) la di!o(iţie o tablă$ !au un flip!c-art in!tru"ente
nece!are entru a con!e"na cele "ai i"ortante a!ecte ale ro+le"ei. I.O.Pni#oar)
vor+e#te de!re i"ortanţa vi(uali()rii 0n re(olvarea conflictului 3755?$ .75?6.
Se!iunea de "ediere are o durată determinată$ orarul de lucru$ rocedeele #i
re%ulile de +a() !unt !ta+ilite de la 0nceut. Deli"itarea 0n ti" a "edierii !ti"ulea()

articianţii !) !e concentre(e e roce!ul de re(olvare a ro+le"ei 0ntr'un cadru li"itat
de ti". Daca e nevoie de ti" !uli"entar$ oate fi ro%ra"at) o alt) #edinţ).
Ur"ea() verificarea de c)tre "ediator a 0nţele%erii de c)tre cei i"licaţi a
nece!it)ţii respectării de către toată lumea a re%ulilor stabilite 3re%uli de oliteţe$
re!ectarea ordinii 0n vor+ire$ one!titatea$ re!ectarea confidenţialit)ţii celor di!cutate$
a+!enţa co"orta"entelor violente$ artciarea roactiv) etc.6
&n ace!t "o"ent "ediatorul oate facilita procesul de începere a discuţiilor $
invitnd elevii !) vor+ea!c). Particianţii relatea() e rnd fatele etrecute. ediatorul
refor"ulea() cele !u!e de elevi #i une 0ntre+)ri de clarificare a ro+le"ei. Aoi
for"ulea() e!enţa conflictului #i face !inte(a celor di!cutate n) acu".
Ur"ea() etapa de clarificare şi validare a diferenţelor finali+/ndu!se cu
e0primarea nevoilor de fiecare parte. Du) ce a aflat care a fo!t !ituaţia conflictual)$
=1
"ediatorul !ti"ulea() elevii i"licaţi !) !eare ro+le"a de er!oan)$ !) !e adre!e(e

unul celuilalt$ !) refor"ule(e ceea ce a !u! cel)lalt$ !) 0nţelea%) unctul de vedere al
celuilalt. Rolul "ediatorului 0n acea!t) eta) e!te de a a 0ncura*a )rţile i"licate 0n a'#i
e,ri"a unul faţ) de cel)lalt !enti"entele a)rute 0n ti"ul !ituaţiei conflictuale. Du)
e,ri"area !enti"entelor reciroce$ "ediatorul 0i 0ncura*ea() !)'#i e,ri"e nevoile
<a#tet)rile unul faţ) de cel)lalt.
Binali(area roce!ului de "ediere re!une %)!irea$ 0"reun)$ a !oluţiilor
3reali!te #i ec-ili+rate6 entru 0ndelinirea nevoilor de a"+ele )rţi.
3.3. Peer mediation ! medierea conflictelor între elevi de către elevi
Peer "ediation e!te un concet relativ nou 0n Ro"nia$ dar valorificat cu !ucce!
0n co"unit)ţile #colare din alte ţ)ri. &n #colile noa!tre$ cel "ai ade!ea$ !oluţionarea
conflictelor e!te reali(at) tradiţional$ de c)tre cadrul didactic !au director$ centrat) cel "ai
ade!ea e !enti"entul de vinov)ţie. &n ace!te !ituaţii$ celor i"licaţi 0n conflict nu li !e
er"ite !) vor+ea!c) unul cu cel)lalt 0ntr'un cadru !ecific roce!ului de "ediere$ deci
nici !) %)!ea!c) 0"reun) !oluţii a%reate de a"+ele )rţi.
E!te un rocedeu reco"andat de Indiana Univer!it'Center for Adole!cent
Studie! 3&f Allen$ T..6. )rile 0n care eer "edierea e!te valorificat) cu !ucce! !unt SUA
#i area Fritanie$ unde$ rintr'un ro%ra" !ecial$ !unt re%)tiţi elevi "ediatori 0nc) din
#coala ri"ar) !au %i"na(iu. Ace#tia au rolul de a !ri*ini elevii aflaţi 0n de(acord !) !e
a!culte unul e altul$ !) 0ncerce !) 0nţelea%) unctul de vedere diver%ent #i !) a*un%) la un
acord a!ura !oluţion)rii conflictului. O eer "ediere la ciclul ri"ar$ 0n %eneral$ durea()
doar cteva "inute$ e cnd la elevii "ai "ari ot e,i!ta c-iar "ai "ulte !e!iuni entru a
!e a*un%e la un acord.
&n cadrul ace!tui ti de "ediere elevii nu i"un ni"ic ni")nui #i nici nu
ede!e!c. ai "ult$ nu anunţ) rofe!orii !au directorul de!re ro+le"a a)rut).
Atunci cnd !ituaţia conflictual) nu e!te %rav)$ dar nici nu oate fi i%norat) 3entru c) !'
=7
ar utea a%rava #i atunci !'ar utea a*un%e la fate re%reta+ile6$ elevii "ediatori intervin$
0ncercnd !) re(olve "a*oritatea ro+le"elor de natur) interer!onal) 0ntre ei$ f)r)
i"licarea adulţilor #i f)r) a avea neca(uri "ai "ari. &n unele ca(uri$ elevii "ediatori
intervin ur")rind ni#te roceduri !i"le$ co"letea() un for"ular confidenţial e care 0l
0n"nea() coordonatorului %ruului de "ediere$ care e!te un adult.
Nu orice ro+le") e!te otrivit) entru ace!t ti de "ediere; de e,e"lu$ +)taia
!au alte activit)ţi infracţionale %rave nu ot fi rearti(ate ro%ra"ului de "ediere al
#colii. Situaţii o+i#nuite 3in!ultele$ %)l)%ia$ 0"+rncirea cole%ilor e -oluri etc. au fo!t
re(olvate cu !ucce! rin "edierea reali(at) de c)tre cole%i6.
edierea cole%ilor nu'#i roune !) de!coere cine are dretate #i cine %re#e#te;
elevii !unt 0ncura*aţi !) !e concentre(e e ceea ce !'a 0nt"lat 0nainte de conflict #i !)
0nveţe cu" !) "ear%) "ai dearte 0"reun)$ ceea ce con!tituie o derindere i"ortant)
0n lu"ea de a!t)(i 3Stan$. E.$ 75546.
2. Prevenirea vs. stimularea conflictelor în mediul şcolar

2.1. Comunicarea # miloc de prevenire a conflictului
Cea "ai u(ual) for") interu"an) de interacţiune !ocial) e!te co"unicarea. Din
nefericire$ "odelele de co"unicare e,i!tente la un "o"ent dat 0n !ocietate nu !unt

0ntotdeauna o(itive; ade!ea e!te vor+a de!re !c-i"+uri redicti+ile #i inefective de
conţinuturi ver+ale2 3FilliMof$ 755@$ apud ilcu$ 7558$ .96$ adic) de co"unicare
aarent)$ uneori c-iar 0n "od deli+erat fal!).
O co"unicare deficitar) oate deter"ina aariţia conflictului. &n!)$ la fel de
adev)rat e!te c) #i o co"unicare e,ten!iv)$ +o%at) con!tituie o !ur!) de ne0nţele%eri #i
de(acorduri$ ceea ce duce$ 0n "od !i"ilar$ la conflict 3all #i Ro+ert!'Calli!ter$ 1449$
apud $ ilcu$ .96.
Se une ro+le"a rolului e care co"unicarea 0l are 0n declan#area$ derularea #i
re(olvarea conflictului.
Deut!c- #i rau!! 314?5$ 14?76 au for"ulat ur")toarele conclu(ii:
o &n ca(ul 0n care nu e,i!t) nici o a"eninţare$ co"unicarea e!te o condiţie nece!ar)$
dar nu #i !uficient) entru !c-i"+area atitudinilor o!tile ale articianţilor.
==
o &n ca(ul a"eninţ)rii +ilaterale$ co"unicarea nu are nici un efect o(itiv.

Particianţii utili(ea() canalele de co"unicare u!e la di!o(iţie e,clu!iv 0n
!coul de a !e a"eninţa reciroc$ cli"atul fiind "ult rea ten!ionat. E!te !ituaţia
ce caracteri(ea()$ rin e,celenţ)$ relaţiile conflictuale.
o &n !ituaţia de a"eninţare unilateral)$ co"unicarea o+li%atorie are !) avanta*e(e
articiantul care o!ed) a"eninţarea$ cel)lalt avnd tendinţa de a ceda "ai
raid. E vor+a de un raort inec-ita+il de utere.
ilcu 37558$ .46$ ornind de la anali(a !i-o!ocial) a conflictului din unctul de

vedere al lanului co"unic)rii$ relev) ur")toarele a!ecte caracter!tice:
o Co"unicarea$ 0n ace!t ca($ e!te uternic re!trn!)$ 0n ceea ce rive#te nu")rul
canalelor utili(ate #i al "e!a*elor$ a*un%ndu'!e frecvent la a+!enţa total) a
"e!a*elor;
o Conţinutul co"unic)rii tinde !)'#i iard) caracterul redorent co%nitiv; e
canalele de co"unicare aflate la di!o(iţie !e tran!"it cu rioritate a"eninţ)ri #i
"ai uţin infor"aţii;
o &n !ituaţiile 3foarte rare$ de altfel6 0n care articianţii tri"it totu#i infor"aţii e
canalele di!oni+ile$ ace!tea !unt 0n "od intenţionat denaturate$ fal!e;
o
Infor"aţiile devin re!ur!e rare$ e,tre" de valori(ate #i c)utate de a"+ii
articianţi;
o Intere!ul articianţilor !e centrea() e e,loatarea "a,i"al) a infor"aţiilor
di!oni+ile; deţinerea e,clu!iv) a infor"aţiilor e!te du+lat) de ve-icularea unor
a"eninţ)ri !au c-iar a%re!iuni e canalele de co"unicare o!i+ile;
o A!ectele nonver+ale ale co"unic)rii dintre cei doi articianţi !unt "ult "ai
evidente$ de)#indu'le ca !e"nificaţie #i cantitate e cele de ordin ver+al;
o
Aar diferenţe con!idera+ile 0ntre articianţii favori(aţi #i cei defavori(aţi de

raortul uterii di!oni+ile 0n ceea ce rive#te natura #i conţinutul co"unic)rii.
A!tfel$ actorii !ociali ela+orea() #i utili(ea() !trate%ii de co"unicare radical
diferite.
!rinciii ale comunicării ,n mana%emen"ul con*lic"elor
=@
1. enţinerea unei relaţii o(itive e erioada conflictului rin: a!cultare activ)$

utili(area 0ntre+)rilor de!c-i!e entru clarificarea "e!a*elor.
7. Diferenţierea dintre eveni"ente$ co"orta"ent #i interretarea lor$ evaluarea
diferitelor oţiuni.
=. Bocali(area e ro+le")$ nu e er!oane$ folo!irea unor ter"eni concreţi$ !ecifici$
co"orta"entali 0n de!crierea !ituaţiei #i nu %enerali$ utili(area unui li"+a* adecvat
3/A a)rut o ro+le")2 nu /u ai creat o ro+le") 26.
@. Utili(area co"unic)rii directe$ f)r) a reacţiona cu roriile ar%u"ente$ clarificarea
0ntre+)rilor$ !olicitarea infor"aţiilor entru 0nţele%erea !ituaţiei$ evitarea 0nvinov)ţirii
#i etic-et)rii interlocutorului$ evaluarea i"actului conflictului a!ura relaţiei !au
%ruului.
9. Identificarea +arierelor 0n re(olvarea conflictului. Ace!tea ot fi: *udecarea er!oanei
#i nu evaluarea "e!a*ului$ c)utarea de contraar%u"ente$ reacţia re"atur)$ a!cultarea
interlocutorul entru a identifica %re#elile #i nu entru a 0nţele%e "e!a*ul$ convin%erea
c) nu"ai el <ea are dretate.
?. Utili(area derinderilor de re(olvare de ro+le"e 0n a+ordarea conflictului.
Comunicarea a#er"ivă a#ivă a%re#ivă
Biecare er!oan) tre+uie !) ai+) retenţia c) 0l oate a!culta e cel)lalt$ dar #i c)$
f)r) !) fie a%re!iv$ oate !) 0#i e,ri"e roriul unct de vedere$ !au c-iar roriul
intere!. &#i "anife!t) a!tfel re!ectul #i faţ) de !ine #i faţ) de cel)lalt. &n ace!t conte,t$
eficienţa roce!ului de co"unicare e!te a!i%urat) de "anife!tarea ur")toarelor a+ilit)ţi
3Le"eni$ iclea$ 755@6:
•
ascultarea activă G caacitatea de a !urrinde att conţinutul "e!a*ului$ ct #i

e"oţiile interlocutorului$ entru a a!i%ura 0nţele%erea ct "ai acurat) a "e!a*ului;
• transmiterea asertivă a mesajului;
• identificarea surselor de conflict #i utili(area !trate%iilor !ecifice de !oluţionare a

ace!tuia;
=9
• utili(area ace!tor a+ilit)ţi 0n diferite contxte de comunicare 3dialo%$ co"unicare de

%ru$ co"unicare direct) !au "ediat)6.
Comunicarea asertivă !'a de(voltat ca o "odalitate de adatare eficient) la

!ituaţii conflictuale interer!onale 3Ree!$ S-an$ 14416. Li!a a!ertivit)ţii e!te una dintre
cele "ai i"ortante !ur!e de inadecvare !ocial). A!ertivitatea e!te re(ultatul unui !et de
atitudini #i co"orta"ente 0nv)ţate care au dret con!ecinţe e ter"en lun%
0"+un)t)ţirea relaţiilor !ociale$ de(voltarea 0ncrederii 0n !ine$ re!ectarea dreturilor
er!onale$ for"area unui !til de viaţ) !)n)to!$ 0"+un)t)ţirea a+ilit)ţilor de luare de deci(ii
re!on!a+ile$ de(voltarea a+ilit)ţilor de "ana%e"ent al conflictelor 3RaMo!$ 14416.
A!ertivitatea e!te a+ilitatea de a ne e,ri"a e"oţiile #i convin%erile f)r) a afecta
#i ataca dreturile celorlalţi. E!te o co"unicare direct)$ de!c-i!) #i one!t)$ care ne face !)
ave" 0ncredere 0n noi #i !) c#ti%)" re!ectul rietenilor #i cole%ilor.
Co"orta"entul a!ertiv contri+uie la de(voltarea identit)ţii er!onale #i !ociale$ a
adat)rii eficiente #i a 3re6%)!irii ec-ili+rului !i-ic$ fi(ic #i e"oţional. Totodat)$
ro"ovea() #i "enţine relaţiile interer!onale o(itive rin oferirea unui !uort entru
re(olvarea con!tructiv) a conflictelor 3Le"eni$ iclea$ 755@6.
A!ertivitatea contra!tea() cu pasivitatea #i a%resivitatea. Pa!ivitatea e!te un
co"orta"ent care oate fi de!cri! ca r)!un!ul unei er!oane care 0ncearc) !) evite
confrunt)rile$ conflictele$ 0#i dore#te ca toat) lu"ea !) fie "ulţu"it)$ f)r) 0n!) a ţine cont
de dreturile !au dorinţele !ale er!onale; "anife!tare a unei er!oane care nu face cereri$
nu !olicit) ceva anu"e$ nu !e i"lic) 0n c#ti%area unor dreturi er!onale$ !au 0n
a)rarea unor oinii. Ace!te er!oane !e !i"t r)nite$ fru!trate$ iritate$ f)r) 0n!) a 0ncerca
!)'#i e,ri"e ne"ulţu"irile faţ) de ceilalţi. otivele entru care anu"ite er!oane
adot) co"orta"ente a!ive:
• au convin%erea c) dac) oa"enii vor cunoa#te dorinţele !au !enti"entele lor nu vor
"ai fi areciaţi #i accetaţi;
• cred c) e!te "ai +ine !) evite conflictele #i c) e!te i"ortant !) "enţii +una
0nţele%ere cu orice "i*loace;
• con!ider) a!ivitatea lor ca fiind oliteţe !au +un)tate;
• con!ider) c) a nu fi a!iv 0n!ea"n) a fi aro%ant !au a%re!iv;
=?
• nu au 0ncredere 0n roriile valori #i oinii #i nu cred c) ceea ce e,ri") e!te

valoro!.
A%re!ivitatea e!te o reacţie co"orta"ental) rin care 0l +la"e(i #i 0l acu(i e
cel)lalt$ 0ncalci re%ulile i"u!e de autorit)ţi 3)rinţi$ rofe!ori$ oliţie6$ e#ti in!en!i+il la
!enti"entele celorlalţi$ nu'ţi re!ecţi cole%ii$ con!ideri c) tu ai 0ntotdeauna dretate$
re(olvi ro+le"ele rin violenţ)$ con!ideri c) cei din *urul t)u 3)rinţi$ cole%i$ rofe!ori6
!unt ade!ea nedreţi cu tine$ e#ti !arca!tic #i utili(e(i ade!ea critica 0n co"unicare$
con!ideri c) dreturile tale !unt "ai i"ortante dect ale altora$ e#ti o!til #i furio!.
2.2. $trate%ii de prevenire a conflictelor în mediul şcolar

Se #tie c) e e "ult "ai eficient !) revii un conflict dect !)'l de(a"or!e(i
ulterior. Steer! 314886 !u%erea() 0"+inarea !trate%iilor de revenire a conflictului cu
!trate%ii de reducere a conflictului 3dac) ace!ta nu a utut fi revenit6.
Strate%iile de revenire a conflictului ot conţine 3Pni#oar)$ I.O.$755?6:
• focali(area e o+iective; elevilor le e!te "ai u#or dac) v)d 0ntre%ul ta+lou al
activit)ţii #i "unce!c 0"reun) entru a'l reali(a;
• reali(area unor !arcini !ta+ile$ !tructurate #i accetate de 0ntre%ul %ru;
• facilitatarea co"unic)rii;
•
evitarea !ituaţiilor c#ti%'ierdere;
• utili(area de c)tre cadrul didactic a unor ele"ente aarţinnd !trate%iilor de
"oderare a activit)ţii.
ennet- oore !i!te"ati(ea() "ai "ulte te-nici de revenire a conflictelor #colare
3apud Stan$ E.$ 7554$ .154'1976:
a 'odelul Canter.
Scoul "odelului Canter e!te de a'i a*uta e da!c)li !) fie o(itivi$ !)'#i a!u"e
re!on!a+ilit)ţi 0n !ala de cla!)$ !) 0i 0nveţe !) fie cal"i$ dar ener%ici cu elevii. Un cadru
didactic o(itiv e!te acela care co"unic) elevilor clar #i fer" cerinţele !ale$ care d) cur!
unor acţiuni adecvate$ r)!unde elevilor 0n a#a fel 0nct !) "a,i"i(e(e acordul cu ei.
Profe!orul tre+uie !) "anife!te$ 0nc) de la 0nceut$ intoleranţ) faţ) de co"orta"entul
=
inde(ira+il$ !) !ta+ilea!c) re%uli de co"orta"ent$ dar #i con!ecinţe$ att entru

co"ora"entul con!iderat adecvat$ ct #i entru cel con!iderat inde(ira+il.
odelul Canter a fo!t ela+orat e +a(a a "ii de ore de o+!ervaţie$ care au du! la
for"ularea ur")toarelor rinciii:
• rofe!orii tre+uie !) !olicite elevilor un co"orta"ent re!on!a+il;
• e#ecul rofe!orului !e datorea() unui control !la+ al cla!ei: el nu oate reda$ iar
elevii nu utili(ea() oortunitatea de a 0nv)ţa;
• controlul fer" al cla!ei i"u! 0ntr'o "ainer) u"an) de c)tre rofe!or;
• for"ularea de re%uli #i a#tet)ri clare;
• i"le"entarea unui !i!te" de a!erţiuni o(itive.
b 'odelul red ones.

De(volt) #i ro"ovea() roceduri entru 0"+un)t)ţirea eficienţei da!c)lilor$ #i i"licit$
de revenire a conflictului. Accentul !e une e "otivaţia elevului #i e co"orta"entul
ace!tuia 0n !ala de cla!). Pentru a !e a*un%e la eficienţ)$ tre+uie !) !e ai+) 0n vedere
ur")toarele !ituaţii:
• o "are arte din ti"ul lecţiei !e ierde din cau(a co"orta"entului ertur+ator
al elevilor 3vor+itul f)r) er"i!une$ vi!atul cu oc-ii de!c-i#i$ roducerea de
(%o"ote$ )r)!irea locului roriu etc.6. Se oate evita acea!ta dac) rofe!orul
u(ea() !i!te"atic li"+a*ul truului 3ele"entul nonver+al al co"unic)rii6$ a
!i!te"ului de !ti"ulente #i a unui a*utor individual eficient. A!tfel$ 0n "o"entul
0n care elevul are un co"orta"ent inde(ira+il rofe!orul oate re(olva totul
valorificnd eficient doar li"+a*ul truului: contactul din riviri 3fi,area cu
rivirea6$ e,re!ie facial) 3cal"$ rivire neutr)6$ o(iţia corului 3un a! 0nainte6$
!e"nale #i %e!turi$ aroiere fi(ic).
•
e,i!tenţa unui !i!te" de !ti"ulente "otivea() elevii 0n de!f)#urarea activit)ţilor
!olicitate$ 0i "enţine e ace#tia concentraţi a!ura te"ei lecţiei re!ective #i 0i
deter"in) !) ai+) un co"orta"ent adecvat 3!teluţe decuate din -rtie colorat)$
e,unerea lucr)rii la afi#ier$ notele "ari etc. 6.
=8
• !ri*inul in!trucţional o(itiv oate "otiva cu adev)rat elevii 0n a re(olva te"ele

0n cla!); doar c)$ entru acea!ta$ cadrul didactic tre+uie !) !e dela!e(e de la unul
la altul$ l)udndu'i$ atenţionndu'i$ 0nde"nndu'i.
c 'odelul ounin.
Se concentrea() e di!cilina reventiv)$ adic) re!uune utili(area unor te-nici #i
!trate%ii ate !) revin) aariţia ro+le"elor de co"orta"ent. Confor" ace!tui "odel$
un "ana%e"ent al cla!ei deinde de "ana%e"entul lecţiei. Ideile'c-eie ale lui ounin !e
refer) la:
• efectul und) G !urvine atunci cnd rofe!orul corectea() co"orta"entul %re#it
al unui elev$ iar ace!t lucru influenţea() 0n "od o(itiv co"orta"entul celorlalţi
elevi
• atenţia di!tri+utiv) G de!e"nea() caacitatea cadrului didactic de a o+!erva tot
ceea ce !e 0nt"l) 0n !ala lui de cla!)
• controlul !i"ultan G re!uune i"licarea 0n dou) !au "ai "ulte eveni"ente 0n
acela#i ti" 3de e,e"lu$ cadrul didactic oate corecta lucrarea unui elev$
adre!nd$ 0n acela#i ti"$ un cuvnt de 0ncura*are celor care lucrea() 0n alt) arte
a cla!ei6.
•
concentrarea elevilor
• "enţinerea intere!ului #i a i"lic)rii ace!tora
d 'odelul 5lasser.
Reco"and) terapia realităţii ca "i*loc de a in!titui di!cilina. Elevul tre+uie orientat
c)tre realitate$ adic) !ri*init 0n roce!ul devenirii lui ca individ re!on!a+il. Hla!!er e!te
convin! c) dect !) fie l)!aţi !) fac) ale%eri roa!te$ ei tre+uie !) fie !ri*iniţi 0n a face
ceea ce e!te +ine. i e!te de datoria cadrului didactic !) 0i !ri*ine 0n ace!t !en!.
Re!on!a+ilitatea elevului tre+uie !u+liniat) 0n "od continuu$ iar elevii tre+uie o+li%aţi !)
fie con#tienţi de roriul co"orta"ent #i !) e"it) *udec)ţi de valoare 0n ceea ce 0i
rive#te.
=4
e 'odelul consecinţelor lo%ice

Ace!t "odel a fo!t iniţiat de Rudolf DreiMur!. Punerea 0n ractic) a con!ecinţelor lo%ice
ale co"orta"entelor elevilor 0i 0nvaţ) e ace#tia !) evalue(e !ituaţii$ !) 0nveţe din
e,erienţ) #i !) fac) ale%eri re!on!a+ile. C-eia corect)rii co"orta"entului inderi(a+il
!t) 0n identificarea !coului %re#it #i 0n a'l face e elev !) 0nţelea%) c) e!te vor+a de o
ro+le") de co"orta"ent.
2.3. $trate%ii de stimulare a conflictelor în mediul şcolar
&n caitolul anterior au fo!t re(entate efectele o(itive ale conflictelor$ #i

i"licit$ utilitatea a+ord)rii con!tructive a conflictului. Se #tie c) !oluţiile cele "ai +une$
re(olv)rile alternative din orice do"eniu au la +a() un !c-i"+ con!tructiv de idei
contrare. E cuno!cut rover+ul c-ine(ilor: Conflictul e!te +a(a tuturor lucrurilor2. Din
acea!t) er!ectiv) a+ord)" ter"enul de !ti"ulare2$ rivind conflictul ca o oortunitate$
un "od de a incita intere!ul elevilor c)tre re(olvarea ro+le"elor$ ca o interacţiune
o(itiv) rin inter"ediul c)reia relaţiile dintre ei ot fi 0"+un)t)ţite.
Strate%iile de !ti"ulare a conflictelor educaţionale !unt diver!e$ #i vi(ea()$ cu
rec)dere$ utili(area anu"itor "etode$ rocedee$ !au a anu"itor te-nici de co"unicare.

Dintre ace!tea a"inti":
• folo!irea unor ele"ente de conţinut care ot fi a+ordate din uncte de vedere
diferite
• !ituarea elevilor 0n %ruuri diferite 3e,. %ruarea 0n funcţie de atitudine: ro$
contra$ indeci#i$ neutri #.a.6$ de(voltndu'!e a!tfel o(iţii faţ) 0n faţ)
3concurenţiale6
• valorificarea *ocului de rol 0n tratarea unui conflict de natur) interer!onal)
• valorificarea "uncii rin cooerare
• !ti"ularea conflictului !ocioco%nitiv etc.
Efectele +enefice ale !trate%iilor de !ti"ulare a conflictelor a!ura at"o!ferei din cla!a de
elevi:
@5
• Cooerare G elevii 0nvaţ) !) lucre(e 0"reun)$ !) ai+) 0ncredere unii 0n ceilalţi #i

!)'#i 0")rt)#ea!c) reocu)rile
• Co"unicare G elevii 0nvaţ) !) o+!erve atent$ !) co"unice cu acurateţe ceea ce au
de !u!$ !)'i a!culte atent e ceilalţi
• Toleranţ) G elevii 0nvaţ) !) re!ecte #i !) valori(e(e diferenţele dintre oa"eni$
!)'#i 0nţelea%) roriile re*udec)ţi #i "odul 0n care ace!tea acţionea()
• E,re!ie e"oţional) o(itiv) G elevii 0nvaţ) !) 0#i e,ri"e !enti"entele$ 0n
!ecial !u)rarea !au ne"ulţu"irea$ 0n "odalit)ţi nea%re!ive #i nedi!tructive$
0nvaţ) !) !e autocontrole(e
• Re(olvarea conflictelor G elevii derind de a+ilitatea de a reacţiona 0n "od
creativ 0ntr'o !ituaţie conflictuala.
FIFLIOHRABIE RECOANDAT
Do+re!cu$ . E.$ 0ociologia comunicării$ Editura Victor$ Fucure#ti$ 1448

Dr)%an$ I.$ )aradigme ale comunicării în masă$ Ca!a de Editur) #i Pre!) an!a2 S.R.L.$
Fucure#ti$ 144?;
ariuc$ C.$ )si%ologia comunicării$ Editura Licorna$ Fucure#ti$ 7557
Pni#oar)$ I.O.$ &omunicarea eficientă$ Editura Poliro"$ Ia#i$ 755?
Iaco+$ D.$ 1ela2iile )ublice 3ficien2ă în comunicare$ Editura Co"unicare.ro$ Fucure!ti$
755=
endall$ R.$ )ublic 1elations &ampaign 0trategies4 )lanning for Implementation$ NeJ
orM$ arer Collin! Pu+li!-er!$ 1447
Poe!cu$ D.$ (rta de a comunica, Editura Econo"ic)$ Fucure#ti$ 1448;
Prutianu$ .$ (ntrenamentul abilită2ilor de comunicare$ vol.1$ Editura Poliro"$ Ia#i$ 755@
Prutianu$ .$ (ntrenamentul abilită2ilor de comunicare 5imbaje ascunse$ vol.7$ Editura
Poliro"$ Ia#i$ 7559
Rotaru$ I. &omunicarea educa2ională 6 aspecte teoretice şi demersuri aplicative$ Editura
Fru"ar$ Ti"i#oara$ 7558
oitu$ L.$ )edagogia comunicării, Editura In!titutului Euroean$ Ia#i$ 7551
@1

Limbă

Comunicare Educationalacurs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comunicare Educationalacurs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/18/2019 Comunicare Educationala.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Lect.univ.dr. Claudia POP

1. Comunicarea didactică: definire şi caracteristici.

Definiţiile date concetului de comunicare !unt nu"eroa!e #i$ ade!eori$

Proce!ul de redare'0nv)ţare e!te o for") !ecific) de co"unicare #i ca atare

Codul co"un 0n roce!ul co"unic)rii e!te$ 0n "od o+i#nuit li"+a$ 0"reun) cu

Lucr)rile de !ecialitate de!criu nu"eroa!e for"e ale co"unic)rii$date de

2.1. Comunicarea verbală:

2.2. Comunicarea nonverbală

&n ca(ul co"unic)rii nonver+ale infor"aţia e!te codificat) #i tran!"i!) rintr'un

2.3. Comunicarea araverbală

&n!oţe#te co"unicarea ver+al) #i !e refer) la "odul cu" !unt ro!tite cuvintele$

0nv)ţ)turii$ !r%uinţa etc.' !ore!c de!c-iderea reciroc)$ 0n vre"e ce atitudinile diferite

3. Perturbări în comunicarea didactică

3.1. !er"urbări #i$olo%ice

&n dru"ul arcur! de "e!a*ul #tiinţific de la er!oana'e"iţ)tor la er!oana

nece!it) o intervenţie lin) de tact eda%o%ic entru cre#terea 0ncrederii 0n ei 0n#i#i.

e,e"lu de eroi!" #i cura* entru coilul e care 0l #tie 0nfrico#at #i #ov)ielnic; un

3.2. !er"urbări &e na"ură #ocial'valorică

&n acea!t) cate%orie e!te "enţionat$ 0n ri"ul rnd $ conflictul de autoritate.

didactic). Se #tie c) atunci cnd elevul re!i"te autoritatea educatorului ca a)!)toare #i

3.3. !er"urbări la nivelul canalelor &e "ran#mi#ie

3.(. !er"urbări &e"ermina"e &e na"ura &omeniului co%ni"iv

O !erie de ertur+)ri ale co"unic)rii didactice !unt deter"inate de ne!t)nirea 0n

co"unic)ri$ inclu!iv2 a celei didactice$ e!te ca interlocutorii !) folosească acelaşi

4. eed!bac"!ul # componentă esenţială a comunicării didactice

!eed-bac" Gul e!te un "ecani!" de retur$ de retroacţiune co"arativ) 0ntre

0n %eneral$ o funcţie de re%lare !ocial) facilitnd 0nţele%erea unctului de vedere al

!eed-for$ard Gul !e o+ţine rin inver!area ordinii cla!ice 0n activitatea didactic)$

Di"otriv)$ e nece!ar a !e ota entru o 0"+inare ar"onioa!) 0ntre for"ele #i

0nt)rirea infor"aţiilor corecte #i entru 0"+un)t)ţirea lor rin intervenţii !ecifice.

)i#"emul in*orma+ional ,n ca&rul in#"i"u+iei &e ,nvă+ăm-n"

Conce"ul i *unc+iile #i#"emului in*orma+ional in ca&rul in#"i"u+iei

Orice !i!te"$ entru a utea funcţiona$ tre+uie !) 0ndelinea!c) #i condiţia

colectarea$ relucrarea #i tran!unerea infor"aţiilor e !uorţi li(i+ili$ 0n la*a unui ti"

Si!te"ul infor"atic entru conducere e!te definit ca an!a"+lul or%ani(at de

$tructura de comunicare în clasa de elevi

Comunicarea mana%eriala e!te o functie funda"entala a "ana%e"entului educational$

Conflictele în mediul şcolar

Dearte de a fi un accident$ conflictul con!tituie una dintre cele "ai 0ntlnite

&um înt#lnim conflictul în şcoală'

transforma situaţiile conflictuale în oportunităţi de învăţare pentru comunitatea şcolară

' o !tare di(ar"onic)2;

!er#ec"ive "eore"ice a#ura con*lic"elor

er!ective "a*ore: er!ectiva tradiţional)$ er!ectiva relaţiilor u"ane #i er!ectiva

'odele ale conflictului

Cau(ele !i "ecani!"ele !ituațiilor conflictuale au fo!t !urrin!e 0n literatura de

rou! de o-an Haltun% 314?46. Ace!t autor roune o !tructur) triun%-iular) a

1. !erce+ia con*lic"ului !urrinde "odul 0n care )rţile aflate 0n conflict 0nţele% !au

&n cadrul ace!tui "odel$ co"onentele conflictului nu !unt con!iderate interdeendente.

7. Conce"uali0area 3e!te etaa 0n care )rţile 0ncearc) !) !ta+ilea!c) natura ro+le"ei$

• Ro++in! 314486 re(int) un "odel dina"ic ce curinde cinci !tadii ale

rin inter"ediul acţiunilor$ declaraţiilor #i reacţiilor concrete. Ace!tea ot fi o

a!ura )rţilor. Ace!tea !unt funcţionale dac) re!uun o cre#tere a

Hoodall r 314456 identific) un nu")r de (ece tiuri de conflicte avnd ca !ur!e 0ece

@.7. Tipolo%ia conflictelor şcolare

7. Contin%ent: Conflictul deinde de circu"!tanţe care ot fi !c-i"+ate cu

CraJford$ #i U!adel 314416 roun atru nevoi !i-olo%ice 0n cla!ificarea

acţiunilor !au ideilor 0ntre indivi(i. Conflictul !ocioco%nitiv re!uune reali(area

Din cate%ori(area conflictelor ot re(ulta infor"aţii foarte utile 0n le%)tur) cu

=. de a da fr#u liber anumitor capacităţi, de a elibera energiile : !tarea de nelini#te !au

Conce"ul i unc+iile #i#"emului inorma+ional in ca&rul in#"i"u+iei