EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC , sat PUIEȘTI

Nr. _________ din _________

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL IV

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU

ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Tema: Montarea, demontarea și întreținerea

asamblărilor cu filet.

Îndrumator:
Prof. ing.: Hriscu Costel Elev: Manolache I. Gigi Emanuel
Clasa: a XII a C

2021

1
CUPRINS .

I. GENERALITĂȚI ……………………………………… 3
II. CLASIFICARE ………………………………………... 4
III. ROLUL FUNCȚIONAL AL ASAMBLĂRILOR FILETATE
…………………………………………...................…… 7
IV. AVANTAJELE ASAMBLĂRILOR FILETATE ………. 8
V. DEZAVANTAJELE ASAMBLĂRILOR FILETATE …..8
VI. PARTICULARITĂȚILE CONSTRUCTIVE ……………8
VII. ELEMENTE GEOMETRICE ……………………….… 12
VIII. MATERIALE ȘI TEHNOLOGIE ……………………... 12
IX. OBSERVAȚII PRIVIND SOLICITĂRILE ȘURUBURILOR
……...................................…………………………....… 14
X. SCULE FOLOSITE LA MONTAREA ȘI DEMONTAREA
ȘURUBURILOR ………………..............................…..… 15
XI. MONTAREA ȘI DEMONTAREA PREZOANELOR .......16
XII. MONTAREA ȘI DEMONTAREA PIESELOR ASAMBLATE
CU ȘURUBURI ȘI PIULIȚE ……..................................….17
XIII. ÎMBINĂRI FILETATE SPECIALE ………………….....…18
NORME DE TEHNICĂ A SECURITĂȚII MUNCII …..... … 19
Bibliografie ………………………………………….…….. 21

2
 I. GENERALITĂȚI
Asamblările filetate sunt alcatuite, de regulă, dintr-un șurub si o piuliță având
rolul solidarizarii (strângerii) anumitor piese; pentru asigurarea împotriva
autodesfacerii, asamblarea este prevazuta cu un element de siguranta – o șaiba Grower,
de exemplu - ca în

Figura 1.1 Figura 1.2

Surub
(arbore )
Piese asamblate
(dar si piulita si contrapiulita)

Figura 1.3 Figura 1.4

În figura 1.2 este prezentata varianta la care lipseste piulita, una dintre piesele
strânse având o gaura filetata. Varianta constructiva din figura 1.3 este o combinatie
între solutiile constructive deja prezentate; în acest caz șurubul este numit prezon. Este
evident ca variantele din figurile 1.2 si 1.3 se folosesc atunci când nu este posibil
accesul pentru strângerea asamblarii decât pe o singura parte. Asamblarea din figura 1.4
are particularitatea ca piesele strânse, pe lânga rolul functional, sunt si piulita, respectiv
contrapiulita, sistem care confera asamblarii siguranta contra autodesfacerii.

3
 II. CLASIFICARE
Clasificarea șuruburilor se poate face după mai multe criterii , dupa cum urmează :

 După rolul functional

- de fixare (pentru asamblari)

- de reglare (tachetii supapelor ; pentru eliminarea jocurilor la cuzineti sau

suprafete culisante)

- de miscare (surubul conducator la strunguri surubul de la prese ; de la cricuri)

- de masurare (instrumente de masura – la micrometru)

- cu destinatie speciala

 Dupa forma in sectiune a profilului

- triunghiulara
4
- patrata

- ferastrau

- trapezoidala

- rotunda

 Dupa numărul de începuturi al spirei

- simple (cu un singur inceput)

- multiple (cu doua sau mai multe inceputuri )

 Dupa pas

- cu pas normal (mm/inch)

- cu pas fin (mm/inch)

 Dupa sensul de înfășurare al spirei

- cu filet pe stânga
- cu filet pe dreapta

 Dupa unghiul profilului

- α =600 – Filet Metric

- α =550 – Filet WhitWorth

 Dupa configuratia capului:

- cap hexagonal

- cap striat

- cap hexagon interior

- cap patrat

- pentru surubelnita obisnuita

- cap rotund si nas

 Dupa forma tijei filetate

- cilindrice
5
 - conice

 Suruburi speciale

- pentru fundatii

- articulate (pentru strangerea si slabirea rapida a pieselor la masinile unelte )

- pentru lemn

- autofiletante

- autoburghietor Lenne - varful are o zona neteda si o zona de burghiere

(Fig 13)

 Clasificarea piulitelor se face in principal dupa forma constructiva

deosebindu-se astfel :

- piulite hexagonale

- piulite crenelate

- piulite infundate

- piulite rotunde cu caneluri

- piulite rotunde cu gauri radiale

- piulite striate

- piulite fluture

- piulite hexagonale cu suprafata de asezare sferica

Cea mai raspandita este cea hexagonala

 Clasificarea șaibelor se face in functie de scopul tehnologic urmarit .

Aceasta poate fi :

 De a mentine fortele de frecare din filet

- șaibe Grower

- șaibe elastice

 De a impiedica autodesfacerea

- șaibe de siguranță
6
  De a micsora presiunea din zona de contact a capului

șurubului cu piesa , prin marirea suprafetei pe care se distribute forta de strangere

- șaibe plate (normale, largi sau extralargi)

- șaibe de compensare (de formă pătrată)

III. ROLUL FUNCȚIONAL AL ASAMBLĂRILOR FILETATE

Dupa modul de utilizare a sistemelor filetate, sunt întâlnite numeroase aplicatii,
asa cum rezulta din Tabelul 1.1.

Tabelul 1.1
Rol Caracterizare Exemple
functional Aplicatii
Asamblari Fixare Chiulasa – bloc motor, structuri
de strângere metalice
Creare de tensiuni Tiranti, ambreiaje
Etansare Recipienti
Suruburi Prin avansul axial al surubului sunt Motorul electric prevazut cu o
de reglare pozitionate repere sau roata de curea poate fi deplasat
a pozitiei subansambluri prin avansul unui surub, pentru
întinderea curelei
Suruburi Este realizata transformarea Suruburi conducatoare la masini
de miscare miscarii de rotatie în miscare de unelte, cricuri, prese cu surub
translatie sau invers
Amplificatoare Fiind în esenta o aplicatie a Menghine, ventile cu filet, chei
de forta planului înclinat, filetul permite reglabile
amplificarea fortei aplicate la
strângere
Suruburi de Daca pasul este foarte fin si precis, Micrometrul
masurare avansul surubului permite
materializarea/masurarea unor
lungimi

7
 IV. AVANTEJELE ASAMBLĂRILOR FILETATE

Printre avantajele certe ale sistemelor filetate, în comparatie cu alte asamblari

demontabile, pot fi enumerate urmatoarele:
- montare/demontare usoara;
- gabarit redus;
- transmit solicitari foarte mari;
- sunt posibile realizari constructive diverse;
- executie ieftina si usoara;
- posibilitatea transformarii miscarii de rotatie în miscare de translatie si
invers.

V. DEZAVANTAJELE ASAMBLĂRILOR FILETATE

Sistemele cu filet prezinta câteva dezavantaje importante de care trebuie sa se

tina seama atât la montaj cât si în exploatare:
- tensiuni suplimentare datorita concentratorului de eforturi care este filetul;
- suprasolicitare datorita strângerii necontrolate;
- autodesfacere datorita strângerii insuficiente sau necontrolate;
- randament scazut;
- necesitatea asigurarii contra autodesfacerii.
Dintre neajunsurile prezentate, cel mai important este pericolul ruperii surubului,
datorita tensiunilor sporite din tija filetata; filetul este unul dintre cei mai periculosi
concentratori de tensiuni.

VI. PARTICULARITĂȚILE CONSTRUCTIVE

Dupa forma, în sectiune normala, filetul poate fi:

Triunghiular - cu rol de strângere sau de fixare. Filetul triunghiular poate fi:
- metric, cu unghiul profilului de 60° (figura 1.5), standardizat prin SR ISO

7241996 (simbol - M);

8
 - Withworth - în toli, cu unghiul profilului de 55°, pentru asamblarea tevilor

fara etansare, standardizat prin STAS 8130-88 (simbol - G);

- Withworth - în toli, cu unghiul profilului de 55°, pentru asamblarea tevilor

cu etansare, standardizat prin STAS 402-88 (simbol - R);

Filetul în toli este utilizat, în general, pentru asamblarea tevilor si armaturilor
prin care trec fluide sub presiune.

Figura 1.5

2. Fierastrau, cu unghiul profilului de 3° - pe fata activa si de 30° - pe fata

opusa,
STAS 2234-75 (simbol - S), pentru suruburi de miscare (figura 1.6). Filetul
este caracterizat printr-un randament relativ ridicat, fiind recomandat pentru
sarcini aplicate într-un singur sens.

9
 Figura 1.6

3. Trapezoidal, cu unghiul profilului de 30° (figura 1.7), STAS 2234-75 (simbol

- Tr) – pentru suruburi de miscare la care încarcarea poate fi aplicata în dublu
sens.

Figura 1.7

4. Rotund, filet format din arce de cerc (figura 1.8), STAS 668-86 (simbol –
Rd). Se utilizeaza la cuplele garniturilor de cale ferata, datorita faptului ca
prezinta un foarte mic concentrator de tensiuni si ca nu se blocheaza chiar în
conditii dificile de mediu: praf sau umezeala. Tot filet rotund este si filetul
Edison (simbol – E) utilizat la socluri si dulii. Filetul rotund este caracterizat
printr-o foarte usoara manevrabilitate.

5. Patrat, filet cu profilul spirei patrat (figura 1.9). Are randamentul mare;
frecarea si uzura sunt reduse Se foloseste pentru suruburi de miscare (masini-
unelte).
Dupa finetea pasului exista filete cu:
• filet cu pas mic (fin);

10
 • filet cu pas normal;
• filet cu pas mare.

Este evident ca, în cazul filetului cu pas mare, randamentul cuplei cinematice este
ridicat, dar apare pericolul deșurubarii sub sarcina. În acest caz, asamblarea trebuie
prevazuta cu mijloace de autoblocare.
Dupa sensul de înfasurare exista:
• filet pe dreapta;
• filet pe stânga.
Cele mai des întâlnite sunt filetele “pe dreapta” usor manevrabile, prin
obisnuinta. Pentru evitarea utilizarii buteliilor de aragaz de catre copii, de exemplu,
robinetele respective au filet “pe stânga”.
De obicei, filetul se înfasoara pe corpuri cilindrice; pentru capetele tevilor din
industria petroliera se realizeaza un filet înfasurat pe suprafete tronconice, pentru
asigurarea conditiilor de etanseitate.

11
 VII. ELEMENTE GEOMETRICE
Elementul comun al asamblarilor filetate este filetul. Filetul reprezinta o nervura
înfasurata, de regula, pe un cilindru, dupa o elice – la exterior pe surub si la interior
pentru piulita. Contactul dintre spirele filetului surubului si piulitei este direct si fortat,
asamblarea fiind o cupla cinematica inferioara de clasa a V-a. Deplasarea piulitei pe
spirele surubului este echivalenta cu ridicarea unei sarcini pe un plan înclinat.
În figura 1.10 pasul elicei a fost notat cu p; notatiile pentru diametrele
caracteristice surubului sunt, de regula: d3 – interior, d2 – intermediar si d – exterior.

Figura 1.10

VIII. MATERIALE ȘI TEHNOLOGIE

Pentru solicitari reduse si pentru utilizari de mica importanta se recomanda:

OL 37, OL 42 (STAS 500-80, mai ales daca prelucrarea se face prin rulare.
În cazul solicitarilor medii – OL 50 sau OL 60 (STAS 500-80), dar si OLC 35,
OLC 45 cu tratament termic de îmbunatatire (STAS 880-80).
Pentru solicitari ridicate si importanta deosebita (suruburi pentru industria de
aviatie si la constructia automobilelor) se folosesc oteluri aliate: 45 Cr 10, 33 Mo Cr 11
(STAS 799180).
În cazul în care suruburile sunt expuse coroziunii, respectiv temperaturilor înalte
se utilizeaza oteluri inoxidabile ca de exemplu 10 Cr 130-90 (STAS 3583-87), respectiv
12 Ni Co Cr 250 (STAS 11523-80).
Aliajele speciale - Am58, Al-Mg sunt potrivite pentru suruburi care sunt utilizate
la aparatura electrotehnica.
Piulitele se executa din otel fosforos (OLF) STAS 8949-82, OLC 35, bronzuri si
fonte antifrictiune.
Tehnologia suruburilor este aleasa în functie de seria de fabricatie si de precizia
necesara asamblarii. Exista, astfel, urmatoarele posibilitati tehnologice:

 Executie manuala: tarod pentru piulita, filiera pentru surub;

12
 Filetare pe strung – cutite normale sau cutite-disc-circulare care pot avea unul
sau mai multe vârfuri active. Dezavantajul metodei este dat de uzura sculei
care altereaza, la prelucrari multiple, geometria filetului.
 Filetarea prin frezare – cu freze disc sau freze pieptene. Fiind foarte
productiva, se foloseste pentru degrosarea filetelor adânci la care urmeaza
finisarea pe strung. Pe masina de frezat, finisarea ar fi imprecisa datorita
vibratiilor.
 Filetarea prin vârtej utilizeaza masini speciale cu scule rotitoare cu turatii de
1000 ÷ 3000 rot/min, piesa - semifabricatul rotindu-se cu 100 ÷ 300 rot/min.
Deoarece centrul de rotatie al cutitului nu coincide cu cel al piesei (figura
1.11), nu se detaseaza o aschie continua ci aschii scurte, subtiri. Din acest
motiv nu se produce încalzirea excesiva a sculei, iar precizia este ridicata si
productivitatea la fel.

Figura 1.11

 Rectificarea filetului – în special la filete cu profil înalt – filete de miscare sau

pentru suruburile motoarelor de avion. Rectificarea se face cu pietre abrazive
disc sau pieptene.
 Filetarea prin rulare – filetul este imprimat prin refularea partiala a
materialului semifabricatului. Se folosesc role de otel care au ca profil
negativul filetului. Surubul astfel rulat are o rezistenta mai mare la oboseala,
„fibrajul” lui nefiind sectionat ca la strunjire (figura 1.12).

Filet strunjit Filet rulat

Figura 1.12

13
 IX. OBSERVAȚII PRIVIND SOLICITĂRILE ȘURUBURILOR
Statistic, ruperea la oboseala a suruburilor de strângere se produce cu ponderile
date de figura 1.13.

Sectiunea A - 15 %

Sectiunea B - 20 %

Sectiunea C - 65 %

Figura 1.13

Ruperea tijei surubului are loc în zonele cu concentratori mari de tensiune, astfel:
1. Sectiunea A, cu o frecventa a ruperilor de 15 %, în zona racordarii de sub
capul surubului; concentratorul se poate ameliora prin prelucrarea atenta a
racordarii, eventual a finisarii acesteia.
2. Sectiunea B, cu o frecventa a ruperilor de 20 %, este zona concentratorului
dat de sfârsitul filetului. Pentru reducerea concentratorului se impune
prelucrarea filetului cu reducerea progresiva a înaltimii spirei.
3. Sectiunea C, cu o frecventa a ruperilor de 65 %, este zona primei spire
solicitate în care exista si efectul de crestatura al filetului; aceasta este zona
cea mai solicitata a tijei filetului. Ameliorarea acestei situatii este prezentata în
paragraful urmator.

14
 Prin întinderea tijei surubului si micsorarea diametrului lui, respectiv prin
comprimarea corpului piulitei si marirea diametrului ei, se transmite sarcina de la spira
la spira. De regula, în calcule preliminare, se adopta ipoteza conform careia toate spirele
piulitei se încarca cu aceeasi sarcina, adica F / z (figura 1.18 – a). Daca piulita are 5
spire, de exemplu, atunci prima dintre acestea se încarca cu 34% din întreaga sarcina F,
ultimei spire revenindu-i doar 11% (figura 1.18 – b). Daca piulita are 10 spire, atunci
prima se încarca cu 35% din întreaga sarcina F, ultimei spire revenindu-i doar 9%
(figura 1.14 – c).

Figura 1.15

O distributie mai buna se obtine la filetul triunghiular, datorita deformatiilor

radiale mai mici decât la filetul fierastrau.
În concluzie, este inutil sa se realizeze piulite cu mai mult de 10 spire, cele care
depasesc acest numar nemaifiind practice.
Pentru ca repartitia sarcinii F între spirele piulitei sa se faca mai uniform, se
recomanda elasticizarea corpului piulitei, în care caz acesta fiind solicitat la întindere
odata cu tija surubului (figura 1.15).

Efectul concentratorului de tensiuni dat de existenta filetului este în general

neglijat la solicitarea statica; de asemenea, nu se iau în calcul fortele de frecare care
apar pe spire si care dau solicitari complexe greu de modelat. Pentru solicitari dinamice
sau la oboseala, suruburile au o prelucrare deosebita (racordarea la fundul filetului este
lustruita), iar verificarea la oboseala se face cu luarea în considerare a coeficientului
concentratorului de tensiuni.

X. SCULE FOLOSITE LA MONTAREA ȘI DEMONTAREA

ȘURUBURILOR-PIULIȚELOR
Pentru realizarea unei imbinari filetate este necesar sa se aplice un cuplu asupra
unuia dintre cele doua elemente prevazute cu filet. Pentru aplicarea acestui cuplu se
folosesc unelte construite functie de configuratia partii de actionare a organelor filetate.
Aceste unelte pot fi clasificate pe baza formei partii de prindere, in: chei fixe utilizate la
15
montarea suruburilor, a piulitelor sau a pieselor filetate, avand parti de prindere
poligonale hexagonale, patrate sau rotunde cu caneluri, cu gauri ele sunt destinate
strangerii unui anumit organ de asamblare surub sau piulita caracterizat de o
dimensiune precisa - dechiderea cheii - marcata pe corpul cheii in apropierea partii de
prindere:

- chei reglabile utilizate la montare si demontarea suruburilor, piulitelor si a

pieselor avand parti de prindere poligonale. Prin deplasarea partii mobile de cea fixa,
deschiderea cheii se poate modifica dupa necesitati;

- chei speciale, destinate montari si demontari suruburilor si piulitelor obisnuite

sau speciale;

- chei dinamometrice;

- chei limitatoare, folosite pentru strangerea suruburilor si piulitelor si masurarea

momentului de rasucire la primele, respectiv limitarea fortei de strangere la ultimile;

- surubelnite, destinate montarii si demontarii suruburilor cu crestatura sau cu

locas in cruce;

- surubelnite cu decuplare automata, asemanatoare cheilor limitatoare, pentru

suruburi cu cap crestat.

XI. MONTAREA ȘI DEMONTAREA PREZOANELOR

Datorita absentei capului de strangere, montarea unui prezon constitue o operatie

mai dificila decat cea a suruburilor. Pentru a se asigura o buna functionare o
prezoanelor se va acorda cu atentie deosebita operatilor de gaurire si filetare a gaurilor
astfel incat sa se asigure perpendicularitatea dintre axa prezonului si suprafetele piesei
in care el este prins. Pozitia corecta a prezonului se poate verifica cun ajutorul
echerului. Prezoanele se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a doua piulite, rotindu-se
cu cheia piulita superioara.

Acest procedeu prezinta dezavantajul ca la demontarea piulitelor se slabeste si

strangerea prezonului in corpul piesei. Mai indicata este folosirea piulitei hexagonale
inalte care se insurubeaza liber in capul prezonului si se blocheaza cu un surub de
fixare. Prezonul se insurubeaza prin rotirea piulitei cu cu cheia, iar pentru scoaterea
piulitei se slabeste mai intai surubul de fixare, dupa care piulita se poate desuruba usor.
Pentru insurubarea rapida o prezonului se folosesc chei speciale. Pentru demontarea
prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare insa la care taietura din bucsa este
16
inclinata invers decat in cazul precedent. Daca in cursul montarii sau al demontarii un
prezon se rupe in interiorul piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de
dificila.

Dar deasupra suprafetei piesei ramane o parte din prezon, se incearca prinderea
lui cu scula oarecare, in vederea desșurubarii sau sudarii pe el a unui maner. Daca
ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei, atunci se practica o gaura in prezon si
se incearca desșurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic cu muchi ascutite, introdus in
aceasta gaura. Daca acest lucru nu se poate, se distruge prezonul prin prelucrarea cu
scantei electrice sau o gaurire cu burghiul, urmand sa se fileteze ulterior un diametru
mai mare.

XII. MONTAREA ȘI DEMONTAREA PIESELOR ASAMBLATE

CU ȘURUBURI ȘI PIULIȚE
Pentru obtinerea unei imbinari corecte este necesar sa se foloseasca elemente
filetate fara defect. De aceea piesele care se asambleaza, impeuna cu organele de
asamblare vor fi supuse unui control amanuntit. Asamblarea propiu-zisa se realizeaza
asfel:

- se centreaza piesele asamblate astfel incat sa ocupe pozitia reciproca corecta. Acest
lucru se obtine prin insasi forma pieselor asamblate daca ele nu permit decat o singura
pozitie de montaj, sau prin urmarirea unor repere care marcheaza pozitia reciproca
corecta, in cazul in care sunt posibile mai multe pozitii;

- se introduc pe rand toate suruburile si se insurubeaza cu mana in gaurile filetate sau se

prind usor piulitele;

- se strang definitiv imbinarile, actionandu-se asupra suruburilor si a piulitelor.

In cazul in care asamblarea se realizeaza cu mai multe suruburi (cazul flanselor,

al chiulaselor etc.), trebuie sa se urmareasca cu atentie obtinerea unei strangeri
uniforme, actionarea suruburilor facandu-se in cruce si progresiv. Pentru aceasta dupa
ce piulitele sau capetele suruburilor au luat contact cu suprafata piesei, se strang in doua
etape realizandu-se strangeri de circa 30-40 % in prima etapa si strangerea definitiva
urmata de un control in cea de a doua. Teoretic o imbinare filetata trebuie sa reziste in
timpul functionarii solicitarilor la care este supusa fara a se desface. Practic, din cauza
deformatiilor elementelor asamblarii, in special in situatia solicitarii cu eforturi variabile
piulitele se autodesfac, punand in pericol asamblul respectiv.

O strângere insuficientă sau neuniformă a piuliţelor provoacă deteriorarea

asamblării sau apariţia de deformaţii la piesele asamblate. Tot din această cauză poate
apărea şi slăbirea etanşării asamblării.

17
 Pentru a evita acest lucru, de multe ori se foloseşte strângerea cu chei automate
sau strângerea controlată.

Asigurarea împotriva autodeşurubării se face în general datorită forţei de frecare

dintre filetul şurubului şi al piuliţei. Cu timpul însă autofixarea se reduce şi de aceea
este necesar să fie folosite metode suplimentare de asigurare.

În vederea asigurării şurubului sau a piuliţei împotriva deşurubării, în asamblările

demontabile cu şuruburi se folosesc, în mod obişnuit, şaibele.

Construcţia şaibelor

Şaibele se folosesc atât pentru micşorarea presiunii dintre piuliţă şi piesa care se
sprijină cât şi pentru aşezarea corectă a piuliţei sau capului şurubului. Şaibele plate (fig.
2.22, a) se execută în mai multe variante de dimensiuni: normale, largi sau extralargi,
modificându-se diametrul exterior şi grosimea şaibei.

Şaibele de compensare, de formă

pătrată, se execută cu o înclinare de 14°
(fig. 2.22, b), pentru profile I şi cu 8° (fig.
2.22, c), pentru profile U. Aceste şaibe au
rolul de a asigura o aşezare
perpendiculară a piuliţei sau capului
şurubului pe axa acestuia .

a b c

XIII. ÎMBINĂRI FILETATE SPECIALE

O categorie aparte de imbinari filetate sunt cele realizate in vederea asamblarii
pieselor de grosime mica, de exemplu cele confectionate din tabla.

Intrucat este greu sa se execute un filet in una din piesele montate, din utilizarea
unor piulite elastice confectionate din tabla subtire sau din material plastic. Adeseori
aceste piulite se livreaza infasurate in rulouri, continand de fapt banda ștantata in
vederea obtinerii piulitelor. In cazul care este necesara asamblarea unor piese fara ca sa
existe posibilitatea introducerii unei piulite la interior sau sa se execute un filet in piese,
se pot folosi imbinarile cu suruburi si cu piulite deformabile.

18
 NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

In tara noastra protectia muncii face parte integranta din procesul de

munca, avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca , prevenirea
accidentelor de munca si a inbonlaviriilor profesionale.
Raspunderea asigurarii si aplicarii masurilor si normelor de protectie a muncii
revin conducatorului de unitate ,precum si tuturor persoanelor care au atributii
de organizare, conducere si control in procesul de munca.
In scopul eliminarii pericolelor de accidente la locul de munca este necesar sa se
respecte urmatoarele masuri si reguli principale:
-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in
rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia,
necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul
-canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea
apei, uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu
maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca
-standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a
motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie
-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se
evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure
evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si
sistemul de ventilatie
-demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa
decuplarea bateriei
-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu
autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene
de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului
-se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu
gura
-spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve
speciale, amplasate in locuri corespunzatoare
-pentru lucrarile absolut necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare
nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante
adiacente
-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere.
Proba franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special
amenajate
-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un
control al sistemelor de siguranta rutiera (directie, frana, semnalizare luminoa-
sa)
-la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale
-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto-
vehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru

19
-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a
autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament
-in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul
cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de
protectia muncii
-iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna
vizibilitate la locul de munca
-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face
masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de
iluminat
Protectia impotriva incendiilor si exploziilor
-in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu
foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea
a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice
-este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor
straine
-este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor
amenaja locuri speciale pentru fumat
-este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi,
carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor
sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de
constructie.
- lucrul la masinile-unelte e permis numai personalului califcat, pregatit in acest
scop
- inainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnica a masinii, si se va
porni masina in gol
- se va verifica existenta impamantarii la reteaua electrica
- in timpul lucrului se vor folosi ecrane de protectie sau ochelari de protectie
impotriva aschiilor
- imbracamintea sa fie bine stransa pe corp, iar parul acoperit
- nu se admite folosirea sculelor si a uneltelor defecte
- controlul suprafetelor prelucrate se face obligatoriu dupa ce a fost decuplata
piesa de la mecanismul de miscare
- la ivirea unei defectiuni se va intrerupe lucrul si se va anunta reglorul sau
electricianul din cadrul atelierului intretinere al sectiei
- nu se admite parasirea locului de munca fara avizul maistrului si lasand
masina in functiune
- la inchiderea lucrului se vor curata masinile si se ung organele in miscare,
ghidajele
- se va respecta ciclul de intretinere si reparatii utilaj.

20
 Bibliografie

1. Seiciu, P. L., Stanciu, St., Mecanisme plane. Baze teoretice si aplicatii, Editura
Bren, Bucuresti, 2002.
2. Pavelescu, D., Radulescu, Gh., Gafitanu, M., Gheorghiu, N., Organe de masini,
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1985.
3. Manolescu, N., Andrian, A., Costinescu, V., Manualul inginerului mecanic,
Editura tehnica, Bucuresti, 1976.
4. Manea, Gh., Organe de masini, Vol. I, Editura tehnica, Bucuresti, 1970.
5. Decker, K. H., Machienenelemente, Carl Hanser Verlag München Wien, 1997.
6. Shigley, J. E., Mechanical Engineering Design, McGraw-Hill Book Company,
New York, 1986.
7. Mladinescu, T., Rizescu, E., Weinberg, H., Organe de masini si mecanisme,
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972.
8. Buzdugan, Gh., Rezistenta materialelor, Editura Academiei Române, Bucuresti,
1986.
9. Filipoiu, I. D., Raseev, M., Voica, I., Organe de masini, Vol. I, Universitatea
“POLITEHNICA” Bucuresti, 1994.
10. Voinea, R., Mecanica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1975.
11. Chisiu, Al., Matiesan, D. Madarasan, T., Pop, D., Organe de masini, Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981.
12. ***, Organe de masini, Vol. 1, Colectia de standarde, Editura tehnica, Bucuresti,
1968.
13. Mirita, E., Cicone, T., Dobre, G., Sisteme cu suruburi de miscare: Îndrumar de
proiectare, Printech, Bucuresti, 1998.

21