Curs 3 Săpt.

3
26-27.03.2020

TIPURI DE ALIMENTAŢIE
Asistenta medicală are o mare responsabilitate în asigurarea hranei pacienţilor.
Alimentaţia poate fi: activă (atunci când pacientul se alimentează singur) sau pasivă (atunci când
pacientul nu se poate alimenta singur şi are nevoie ca o altă persoană să-l hrănească). De obicei, cea care
asigură alimentaţia pasivă este asistenta medicală.

Ca mod de asigurare a hranei, alimentaţia se clasifică în:

a. alimentaţie naturală, atunci când hrănirea se face natural, respectând toate segmentele tubului
digestiv;
b. alimentaţie artificială, atunci când substanţele nutritive sunt introduse în organism prin două căi:
- direct la nivelul unui segment inferior al tubului digestiv, cu ajutorul sondelor;
- parenteral (cu ajutorul perfuziilor).

ALIMENTAREA PASIVA

- se face când starea generală a bolnavului nu îi permite să se alimenteze singur.

- scop - hrănirea bolnavului imobilizat, paralizat, în stare gravă .
PREGATIREA MATERIALELOR:
- tava , farfurii, pahar cu apă, sau cană cu cioc, şervet de pînză, cană cu supă, tacâmuri.
- asistenta va purta un halat de protecţie, părul aşejat sub bonetă, spălarea mâinilor.
PREGATIREA BOLNAVULUI:
Aşezarea bolnavului în poziţie sezândă, cu ajutorul rezematoarelor de pat sau în decubit dorsal cu
capul uşor ridicat şi aplecat înainte pentru a uşura deglutiţia.
- protejarea lenjeriei cu un prosop în jurul gâtului.
- adaptarea măsuţei la pat.
- aşezarea alimentelor astfel încât bolnavul să vadă ce i se introduce în gură.

SERVIREA MESEI:
- verificăm temperatura alimentelor .
- asistenta se asează în dreapta pacientului şi serveşte supa cu linguriţa sau cu cana cu cioc, alimentele
solide se taie bucăţi mici şi se vor administra pe rând.
- după alimentare, bolnavul se sterge la gură , se îndepartează resturile alimentare , se schimbă
lenjeria dacă s-a murdărit.
- pacientul se aşează într-o poziţie comodă , se aeriseste salonul.

ALIMENTAREA ARTIFICIALĂ

- constă în introducerea alimentelor în organismul pacientului prin mijloace artificiale.

- scop: hrănirea pacientului inconştient, cu tulburări de deglutiţie, operaţi pe tubul digestiv, cei cu
negativism alimentar.
1. PRIN SONDA GASTRICĂ
Prin sondă, alimentele se pot introduce într-o formă prelucrată la nivelul stomacului (prin sondaj
gastric) sau la nivelul intestinului subţire (prin sodă intestinală).
Alimentaţia prin sondă cu alimente solide, semilichide sau lichide pe ruta enterală este preferabilă
pentru că oferă varietate şi selectivitate, întreţine funcţionarea tubului digestiv şi reprezintă o alternativă mai
economică decât alimentaţia parenterală.
MATERIALE NECESARE: material de protecţie, aleză, prosoape, sondă EINHORN sau FAUCHER, seringi
de 5 sau 10 ml, taviţă renală,pensă chirurgicală, lichid alimentar prescris de medic, pâlnie.
- lichidul alimentar trebuie introdus la temperatura corpului, cantitatea sa fie pina la 500 ml.
- se introduce sonda ( cu mâna dreaptă se prinde extremitatea rotujită a sondei ca pe un creion, se
cere pacientului să deschidă larg gura , să respire adânc se introduce capătul sondei până la peretele posterior
al faringelui cât mai aproape de rădăcina limbii, invitând bolnavul să inghită, sonda prin deglutiţie ajunge în
esofag şi este împinsă foarte atent spre stomac ( la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentară), se verifică
prezenţa sondei în stomac prin aspirarea conţinutului stomacal cu ajutorul seringii.
- la pacienţii inconştienţi şi cu tulburări de deglutiţie sonda va fi introdusă endonazal şi se menţine 4-6
zile , raţia zilnică se administrează 4-6 doze foarte încet.
2. PRIN GASTRO-STOMĂ - deschiderea şi fixarea operatorie a stomacului la piele printr-o sondă în
scopul alimentării (in cazul în care calea esofagiană este întreruptă).
- se aplică în cazul arsurilor esofagiene, arsuri sau intoxicaţii cu substanţe caustice.
- alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau a unei pâlnii.
- cantitatea introdusă odată nu va depasi 500 ml.
- tegumentele din jurul stomei se pot irita, de aceea regiunea trebuie pastrată uscată .acoperită cu un
unguent protector şi antimicrobian şi va fi pansată steril.
3. PRIN CLISMĂ
- materiale necesare: irigator cu canulă.
- alimentarea se face picătură cu picătură, se folosesc solutii Ringer sau glucoză 47%.
4. PE CALE PARENTERALĂ
Alimentaţia parenterală este o alternativă pentru pacienţii a căror stare nu permite utilizarea căii
digestive. În cazuri particulare, ea poate fi folosită şi paralel cu alimentaţia naturală pentru suplimentarea
nutrienţilor. Substanţele folosite în alimentaţia parenterală sunt variate şi au drept scop, pe de o parte
asigurarea factorilor nutritivi necesari metabolismului celular, iar pe de altă parte, menţinerea echilibrului
hidromineral şi acido-bazic.
- constă în introducerea pe cale intravenoasă de soluţii izotone sau hipertone (glucoză, 10-20-33-40%,
fructoză 20%), soluţie de dextran.
- planul de alimentare se face după calcularea necesarului de calorii pe 24 ore şi a raţiei de lichide.

ALIMENTATIA INADECVATA

SURPLUSUL în greutate are repercusiuni asupra funcţionării organelor şi sistemului organismului.

- motivele pentru care individul ingeră mai multe alimente sunt: stresul, anxietatea, tulburări
psihice, dezechilibru endocrin.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
INDICELE PONDERAL – greutatea corporală cu 15-20% mai mare decât greutatea ideală.
BULIMIE - senzaţie de foame exagerată.
POLIFAGIE - nevoia exagerată de a mânca şi absenţa sentimentului de saţietate.
GREŢURI ŞI VĂRSĂTURI.

RATIA ALIMENTARA

Oricărui organism îi este necesar să ingereze şi să absoarbă alimente de bună calitate şi în cantitate
suficientă pentru a-şi asigura dezvoltarea, întreţinerea ţesuturilor şi pentru a-şi menţine energia indispensabilă
unei bune funcţionări.
O alimentaţie adecvată trebuie să conţină toţi factorii necesari menţinerii vieţii şi asigurării tuturor
funcţiilor organismului în condiţii normale: glucide , lipide , proteine, vitamine, apă, săruri minerale.
RAŢIA ALIMENTARĂ se măsoară în calorii.
HIDRAŢII DE CARBON ( GLUCIDELE)
- reprezintă sursa principală energetică a organismului (substanţa organică naturală, constituind
zaharurile) care conţine carbon hidrogen si oxigen.
- digerarea şi asimilarea lor nu solicită organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din
necesităţile calorice ale organismului să se asigure prin hidraţii de carbon dacă nu există contraindicaţii în ceea
ce priveşte aportul lor (diabet zaharat; obezitate).
- la copii aportul de glucide trebuie mărit în bolile febrile, afecţiuni hepatice şi renale.
- necesarul: 4-6 gr/kg corp/24 ore.
PROTEINELE - reprezintă materialele plastice ale organismului, ele înlocuind substanţele distruse prin
uzură fiziologică sau patologică.
- reprezintă în acelaşi timp o sursă importantă de energie şi constituie materia primă a fermenţilor şi a
hormonilor.
 - aportul insuficient de lungă durată al substanţelor proteice determină scăderea proteinelor
plasmatice, distrugerea parenchimului (celule active necesare unui organ, separate de ţesutul vascular şi
conjunctiv) hepatic, apariţia unei anemii, retenţia apei în organism cu formare de edeme .
- creşterea cantităţii de proteine este indicată în sarcină si alăptare, arsuri, anemii, postoperator.
- necesar 1-1,5 gr/kg corp /24 ore.
- scăderea cantităţii este indicată în boli renale, afecţiuni febrile.
LIPIDELE( grăsimi) - au valoare calorică mare, alimentele pe acestă bază au calităţi energetice mari
într-un volum mic.
- pe lânga rolul lor energetic , sub formă depozitară reprezintă rezervele de energie ale organismului
şi ţesutului de susţinere pentru organele interne.
- raţia de grăsimi se va reduce în cazul tulburărilor în metabolismul lor, în insuficienţa glandelor care
intervin în digestia şi metabolizarea lor (insuficienţa pancreatică, hepatică, diabet zaharat, obezitate.
- raţia de grăsimi se măreţte în stări de subnutriţie , hipertioidism (datorită arderilor exagerate).
- necesar 1-2 gr/kg corp/24 ore.
VITAMINE - sunt necesare menţinerii metabolismului normal al organismului.
- nevoia de vitamine creşte în timpul activităţii celulare exagerate (majoritatea îmbolnavirilor).
- necesităţile normale de vitamine pot fi asigurate prin consumarea fructelor, legumelor salatelor şi
sucurilor de fructe.
- necesar - vitamina C 150mg
- vitamina B1 25 mg
- vitamina B6 6 mg
- vitamina K 20 mg
- vitamina PP 8 mg
APA ŞI SĂRURILE MINERALE
- în apă se petrec toate reacţiile biochimice din organism.
- sărurile minerale fiind necesare ca substanţe structurale şi catalizatoare.
- satisfacerea nevoilor de apă şi săruri minerale trebuie să se facă în mod proporţional, altfel
organismul rămâne în deshidratare hidro-minerală.
- necesităţile zilnice de apă din organism sunt acoperite prin lichide ingerate şi arderea hidraţilor de
carbon şi a grăsimilor.
- odată cu nevoile de apă se satisfac şi nevoile de săruri minerale.
- necesar 2500-3000 ml apă –24 ore, 4 g Na –24 ore, 3-4 g K –24 ore, 2 g Ca –24 ore., 0,15 g Mg –24
ore, 18 mg Fe –24 ore, 6 g Cl-24 ore.

FACTORI CARE INFLUIENTEAZA SATISFACEREA NEVOII

BIO:
- vârsta şi dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile în funcţie de perioada de creştere şi
dezvoltare, copil , adolescent, adult...
- activităţi fizice şi psihice - cu cât activitatea musculară este mai mare cu atât creşte metabolismul şi
implicit aportul alimentar.
- orarul şi repartizarea meselor.
- calitatea dentiţiei şi a mucoasei bucale.
PSIHO
- emoţiile, grijile sau bucuriile influenţează consumul de hrană astfel că unii indivizi îşi pierd apetitul,
iar altii consumă mai multe alimente.
- anxietate: harţnirea este strâns legată de satisfacerea unei nevoi de securitate (dragoste, bunăstare).
SOCIO:
- climatul –iarna indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese calde, nutritive), iar vara sunt preferate
mesele uşoare şi o cantitate crescută de lichide.
- cultura-alimentaţia este strâns legată de tradiţiile şi superstiţiile fiecărei culturi.
- sărăcia influenţează negativ satisfacerea nevoii.
- religia: postul urmat de sărbători, interzicerea consumului de carne de porc, cafea alcool, dar şi
servirea după un anumit ritual.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
ANOREXIE - lipsa poftei de mâncare.
DISFAGIE - greutate în înghiţire.
 DEPRINDERI ALIMENTARE - greşeli în prepararea şi alegerea alimentelor, orar nesatisfăcator al
meselor (3 mese principale, 2 gustări, 8 ore repaus nocturn).
HIDRATARE – consum de lichide în funcţie de nevoi.
Regimuri alimentare

Regimurile dietetice - sunt foarte variate, in functie de calitatea si cantitatea alimentelor ce le

compun. In functie de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi hipocalorice –cand scade numărul de calorii din
alimentatie (recomandate in obezitate) si hipercalorice – cand este necesara cresterea numărului de calorii in
alimentatie (la subnutriti). Din punct de vedere calitativ, regimurile sunt adaptate diverselor categorii de
imbolnavirii, fiind prescrise de medic.

Denumirea Valoarea
Alimente componente Indicaţii
regimului calorica
1. Hidric Hipocaloric Ceaiuri neindulcite sau indulcite cu zaharina, -se aplica in diaree
Hipoglucidic zeama de orez, supe limpezi de legume, supe acuta , gastrita, in
Hipolipidic diluate de carne, degresate, apa fiarta si primele zile dupa
Hipoprotidic racita. operatii

2. Hidrozaharat Hipocaloric Ceaiuri indulcite, zeama de compot, sucuri de -se aplica in hepatita
Hipoprotidic fructe indulcite, zeama de orez cu zahar. acuta, in perioade
Hipolipidic febrile, in infartul de
Normoglucidic miocard, colecistita
( inflamatia vezici
biliare), insufiecienta
renala acuta

3. Semilichid Hipocaloric Supe−creme de legume, supe−creme de -se aplica in ciroza

Normoglucidic fainoase, terciuri si pireuri de legume, fructe hepatica, in perioada
Hipoprotidic coapte, sufleuri de fainoase sau din branza de icterica a hepatitei,
Hiposodat vaci. varice esofagiene

4. Lactat Hipocaloric 1000−2000 ml lapte, eventual imbogatit cu -se aplica in prima

Hipoglucidic frisca sau smantana. faza a ulcerului
Normohipoprotidic gastro duodenal, in
Normohipolipidic primele zile dupa
hemoragia digestiva
5. Lactofainos Normohipercaloric Lapte, branza de vaci, cas, oua moi,
vegetarian Normoglucidic sufleuri,pireuri de legume cu lapte si unt,
smantana, frisca, fainoase cu lapte.
6. Hepatic Normohipocaloric Iaurt, branza de vaca, cas, urda, carne slaba indicat in bolile
Normoprotidic fiarta, albus in preparate, paine alba prajita, hepato-biliare
Normoglucidic fainoase, legume cu celuloza fina, piureuri,
Hipolipidic sufleuri, fructe coapte, gelatina, compot
pasat, bezele, biscuiti de albus, supe−creme
de legume, supe de fainoase, unt 10 g∕zi, ulei
20g∕zi.
7. Renal Normohipercaloric Branza de vaci, cas, urda, galbenus de ou, indicat in bolile
Hipoprotidic frisca,paine alba fara sare,fainoase cu nuci si cardiovasculare si
Hiperglucidic zahar, salata de cruditati cu ulei, piureuri, renale
Normohiperlipidic soteuri, mancaruri cu sos, budinci, fructe
Hiposodat crude, coapte, compot,prajituri cu mere,
smantana, supe de legume, supe de fainoase,
 sosuri dietetice.
8. Cardio- a)Normocaloric Iaurt, branza de vaci, branza nesarata, indicat in bolile
vascular Normoglucidic supe−crema de legume, terciuri de fainoase cardiovasculare si
Hipoprotidic cu lapte, piureuri de legume, fainoase cu renale
Hiposodat lapte, carne fiarta si tocata, aluat fiert,
papanasi;
b)Normohipocaloric Lapte in preparate, iaurt, branzeturi
Normoprotidic nefermentate, carne slaba fiarta, friptura la
Normohipoglucidic cuptor, paine alba fara sare, legume, piureuri,
Hipolipidic sufleuri, fructe crude sau coapte, compot,
Hiposodat aluat fiert, aluat de tarta, biscuiti, dulceata,
unt 10g∕zi, ulei 30g∕zi.
9. Hipocaloric a)zero calorii 1500 ml ∕zi ceai neindulcit.
b)240 calorii 300 g branza de vaci.
c)400 calorii Lapte, branza de vaci, carne alba, legume,
d)600 calorii mere.
10. Diabetic Normoglucidic Lapte, paine, cartofi, peste, fainoase, legume - indicat in diabet
Normo/hiperproteic (cantarite in raport cu toleranta la zaharat
Normolipidic glucide);180, 200, 250 g carne, mezeluri, - alimentele permise
branzeturi, peste, oua, supe de carne, supe de vor fi cantarite in
legume, sosuri fara faina, unt, frisca, ulei. mod obligatoriu.

Regimul este făcut pentru fiecare caz în parte, bazat pe datele fiziopatologice şi componentele
individuale ale bolnavului.
Zilnic, asistenta verifică dacă meniul trimis la blocul alimentar corespunde cu regimul prescris,
asigurând astfel fiecărui bolnav alimentaţia corespunzatoare.
Pentru stabilirea unei alimentaţii dietetice cât mai variate, trebuie cunoscute echivalentele cantitative
şi calitative ale diferitelor principii alimentare. Pe acestea se bazează înlocuirea unora cu altele în anumite
situaţii:
−100g glucide pot fi asigurate prin: 100g zahar, 120g orez, 135g tăiţei, 450g fructe uscate, 200g pâine,
200g legume uscate, 500g cartofi, 650g fructe proaspete.
−100g proteine pot fi asigurate prin: 3000ml lapte, 450g carne alba de viţel sau pasăre, 650g peşte sau
400g brânză.
−100g lipide se cuprind în aceeasi cantitate de ulei vegetal, unt sau untură de porc.

Foaie de alimentatie
pentru ziua luna anul
Tipul de regim Felul regimului Nr. portii Observatii referitoare la hrana din
ziua precedenta
Total 110
H Hidric 10
HZ Hidrozaharat 20
HZL Hidrozaharat lactat 15
LF Lactofainos 20
LFV Lactofainos vegetarian 16
Cr. Cruditati 3
M Mixt 10
SA Supraalimentatie 2
Sp Special 4
Cm Comun 10
MEDIC Asistenta sefa