Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Drept
Chişinău 2021
1
CUPRINS
CONCLUZII..................................................................................................................................8
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................9
2
I Esența procesului de activitate financiară
În mod obiectiv, este necesară finanțarea într-o societate în care există relații marfă-marfă. Dar
finanțarea nu apare spontan, ci în procesul activității planificate a statului. Manifestarea functiei
financiare prespune, in plan organizatoric, existenta activitatii financiare, ca un domeniu distinct si
bine definit al sistemului de activitati ale intreprinzatorului.
Activitatea financiara cuprinde o sfera mult mai larga de probleme. Ea consta intr-un ansamblu de
acte fizice, intelectuale si morale, infaptuite in mod constient in scopul asigurarii echilibrului financiar
in intreprindere. Pe langa deciziile si operatiunile propriu-zise aferente acestora, care dau continut
gestiunii financiare, activitatea financiara mai presupune acte (fapte) privind:
II Cadrul legal
La fel este prezent și art. 91 ,,activităţi financiare ilegale” din Legea cu privire la antreprenoriat şi
întreprinderi fiind o normă de referinţă pentru art.2411
În fapt, funcția de intermediere financiară reprezintă un element cheie pentru sectorul financiar.
Cu toate acestea, gestiunea în cauză este denaturată prin prezența pe piață a persoanelor fizice și a
2
SUM , 2014, nr.3(73) Seria “(tiințe sociale)” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.279-289
3
art. 2411 din Codul Penal al Republicii Moldova ,Publicat : 14-04-2009 în Monitorul Oficial Nr. 72-74 art. 195
4
Stati V. Infracțiuni economice. Chișinău; CEP USM, 2014, p. 144
4
persoanelor juridice, fără o infrastructură adecvată, lipsite de eficiență economică și, desigur, fără
autorizarea necesară din partea autorității de supraveghere, acestea urmărind scopul de a primi
mijloace financiare din partea persoanelor care își doresc obținerea unor venituri mai mari din capitalul
lor, precum și de a se sustrage de la obligațiile fiscale cuvenite.
Sub acest aspect, având în vedere specificul infracțiunii de practicare ilegală a activității
financiare, considerăm că ar fi incorectă definirea legală a piramidelor financiare, deoarece aceasta va
fi ca un catalizator pentru potențialii infractori de a găsi lacunele prevederii art. 2411 CP RM pentru a
se eschiva de răspundere penală.5
Circa două decenii în urmă, în spațiul post-sovietic, inclusiv în Republica Moldova, s-a
evidențiat un nou fenomen financiar pentru acea vreme piramida financiară. Exemplul cel mai recent şi
vădit în acest sens îl prezintă lansarea şi activitatea pe teritoriul Republicii Moldova a bine cunoscutei
piramide «MMM». În toate materialele publicitare se menţionează: «Atenţie, piramidă financiară!».
Acest mesaj este recepţionat nu ca un pericol, ci, mai curând, ca o tentaţie. Din moment ce nu
presupun semnarea de contracte, ci doar colectează sume enorme, promiţând câştiguri fabuloase, toate
schemele piramidale, indiferent cum sunt numite, sunt sortite destrămării.
În fapt, în legea penală nu este indicată fraza de ,,PIRAMIDĂ FINANCIARĂ,, însă o putem
observa o astfel de frază în și din art.13 a Legii Nr.105 privind protecția consumatorului ce reflect
practice comerciale incorecte, și anume în alin.(12), lit.n) ,, crearea, operarea sau promovarea unui
sistem promoţional piramidal, pe care un consumator îl ia în considerare datorită posibilităţii de a
primi remuneraţia doar ca urmare a introducerii unui alt consumator în sistem şi nu ca urmare a
vînzării sau a consumului produselor,,.6
Astfel schemele piramidale sunt interzise în multe țări, printre care: Albania, Austria, Canada,
China, Columbia, Republica Dominicană, Estonia, Federația Rusă, Franța, Germania, Hong Kong,
Italia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, România, Spania, Sri Lanka, Statele Unite ale Americii
etc.7 Putem menționa, în general, că pedepsele aplicate pentru practicarea unor piramide financiare
sunt amenda și închisoarea. Referitor la pedeapsa cu închisoarea, majoritatea statelor o aplică pe un
termen de până la 3 ani, excepție fiind cazul Albaniei care sancționează această activitate destul de dur.
Astfel, conform art.143/a ,,Scheme piramidale înșelătoare” din Codul penal al Albaniei în care este
prevăzut termenul cu pedeapsă cu închisoare de la 3 la 10 ani și 10 la 20 ani în dependență de urmări.
Art. 2411 a apărut în urma adoptării de către Parlamentul Republicii Moldova la 08.06.2012 a
Legii Republicii Moldova pentru completarea unor acte legislative.
5
Chihai Cristina, ,, Integrare prin cercetare și inovare,, Vol.I, 2020
6
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=105474&lang=ro
7
Novac C. Practicarea ilegală a activității financiare (art. 2411 CP RM): aspecte teoretice și practice. În: Revista
Națională de Drept, 2016, nr. 8, p. 50.
5
În afară de completarea Codului penal cu art.2411 , prin aceeaşi lege s-au operat următoarele
amendamente:
La fel un impact pozitiv il constituie și CNPF,autoritate publică autonomă , care este responsabilă
faţă de Parlament, care autorizează şi reglementează activitatea participanţilor pe piaţa financiară
nebancară, precum şi supraveghează respectarea legislaţiei de către ei. Comisia Naţională a Pieţei
Financiare este independentă în exercitarea funcţiilor sale. .
Autoritatea CNPF se extinde asupra participanţilor la piaţa financiară nebancară, care cuprind:
Cât privește art.2411 CP RM, acesta se aplică foarte rar în practică. Studiul practicii judiciare în
cauzele penale privind practicarea ilegală a activității financiare (art.2411 CP RM) denotă comiterea de
erori în examinarea și soluționarea cauzelor respective. In concret, considerăm incorectă practica
instanţelor de judecată de a încadra acţiunile făptuitorului potrivit art.190 CP RM, în ipoteza
desfăşurării de activităţi, altele decât cele înregistrate şi autorizate în modul prevăzut de legislaţie, prin
care se propune persoanelor, prin ofertă publică, să depună ori să colecteze mijloace financiare
rambursabile, indiferent cum se realizează această colectare sau desfăşurare de activităţi, altele decât
cele înregistrate şi autorizate în modul prevăzut de legislaţie, prin care se propune persoanelor, prin
ofertă publică, să depună ori să colecteze mijloace financiare sau să se înscrie pe liste cu promisiunea
câştigurilor financiare rezultate din creşterea numărului de persoane recrutate sau înscrise, indifirent
cum se realizează această colectare sau înscriere pe liste.
Cum am menționat în practicia RM am observat adesea, aplicarea art. 190 CP în contectul art.
2411 CP, astfel consider că dacă sunt constatate existența semnelor de infracțiune prevăzute de
dispozițiile art.190 Cod Penal, trebuie să existe un prejudiciu presupus real, în cazul existenței
elementelor infracțiunii de escrocherie, iar în lipsa lor urmează în cazul unei invinuiri, retragerea
acesteia
8
https://www.cnpf.md/ro/misiune-6410.html
7
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
9
art. 2411 din Codul Penal al Republicii Moldova ,Publicat : 14-04-2009 în Monitorul Oficial Nr. 72-74 art. 195
8
Acte normative:
SUM , 2014, nr.3(73) Seria “(tiințe sociale)” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.279-289
Codul Penal al Republicii Moldova ,Publicat : 14-04-2009 în Monitorul Oficial Nr. 72-
74 art. 195
LEGE Nr. 105 din 14-06-2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă și
asigurarea de șomaj
Cărți, monografii:
Chihai Cristina, ,, Integrare prin cercetare și inovare,, Vol.I, 2020
Novac C. Practicarea ilegală a activității financiare (art. 2411 CP RM): aspecte teoretice
și practice. În: Revista Națională de Drept, 2016, nr. 8, p. 50.
Stati V. Infracțiuni economice. Chișinău; CEP USM, 2014, p. 144
Practica judiciară națională:
http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=18036
Surse web:
https://www.cnpf.md/ro/misiune-6410.html