REFERAT EDUCATIE PENTRU

SANATATE
FACTORII CARE POT ALTERA STILUL DE
VIATA SANATOS

Ele sunt rezultatul unui cumul de forte economice, culturale si sociale care
contribuie la dezvoltarea calitatilor indivizilor.
Stilul de viata defineste individul privit ca un intreg, in interactiune cu mediul sau
specific. Se poate spune ca stilul de viata poate reprezenta tiparul vietii individului
ce se exprima prin interese, opinii, atitudini.

Stilul de viata este modalitatea prin care individul alege sa isi traiasca viata si
acesta se formeaza in timp, odata cu dezvoltarea sa personala. De-a lungul vietii
trecem prin mai multe stiluri de viata care se formeaza sau se adopta in functie de
diferitele stadii ale vietii: copilarie, adolescenta, maturitate.

Stilurile de viata sunt intr-o continua schimbare pe parcursul vietii.

Nu se poate spune ca unui om ii este specific un anumit stil de viata permanent.

Acesta isi poate modifica felul in care alege sa isi traiasca viata conform anumitor
factori ce au un grad dediversificare foarte ridicat.

Componentele stilului de viaţă sunt:

- stilul de consum,

- stilul de alimentaţie

- stilul de lucru,

- stilul de recreere,

- stilul de distracţie,

- stilul de comunicare,

- stilul de relaţionare,

- stilul de cunoaştere,

1. Consumul de substanţe

nicotina (fumatul activ, pasiv)

consum de alcool (depăşirea consumului ocazional)

medicamente, droguri (automedicaţia, autoinjectarea drogurilor)

2. Comportament alimentar

balanţă calorică (aport - necesitate)

balanţa dietei (proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale)

regularitatea meselor (3 mese/zi)

preferinţe culinare (carne albă vs. roşie, vegetale, fructe vs. dulciuri, condimente)

metode de preparare şi conservare (fierbere vs. prăjire, îngheţare vs. proaspete)

3. Activitate fizică

tip de mişcare aerobic (flexibilitate, vigoare)

frecvenţa (3-5/săptămână)

intensitate (60-90% din capacitatea cardiacă maximă)

durată (20-60 minute

4. Somn, relaxare

7-8 ore de somn zilnic

hobiuri

exerciţii de relaxare, meditaţie

echilibru muncă/recreaţie

Stilul de viaţă este un factor ce poate fi controlat, deci in procent mare rezulta că
ne putem controla sănătatea. În timp ce ereditatea şi mediul joacă un rol deosebit
în statutul sănătăţii noastre, alegerile pe care le facem în ceea ce priveşte stilul de
viaţă ne afectează şi ne determină starea de sănătate într-o mai mare măsură.
Deşi nu toate componentele stilului de viaţă se situează sub controlul individului,
toţi oamenii abordează tipuri de stiluri de viaţă care le afecetază în mod direct
sănătatea şi bunăstarea

Modul de viata, face referire la felul in care isi desfasoara viata anumite grupuri
sociale, ce atitudini si comportamente adopta acele grupuri sociale la un anumit
moment dat. Modul de viaţă sănătos include: alimentaţia raţională, activitatea
fizică, călirea organismului, respectarea regimului de odihnă, evitarea
deprinderilor dăunătoare, controlul nivelului de stress, respectarea regulilor de
igienă, comportamentul sexual protejat, consultul sistematic la medicul de familie
etc.

Toate componentele modului de viaţă sunt importante pentru menţinerea stării

de sănătate, de aceea trebuie acordată o atenţie deosebită implementării şi
respectării masurilor de optimizare a modului de viaţăSchimbarea
comportamentului

Prochaska şi Di Clemente, (1984) au descris etapele în care se pot situa

persoanele in procesul schimbarii comportamentelor:

- initial, nu se ia in considerare schimbarea, deci este necesară conştientizarea

comportamentului de risc;

- apoi, este necesară transmiterea de informaţii;

- urmeaza pregătirea pentru schimbare şi schimbarea propriu-zisă,

- menţinerea acţiunii pozitive.

Copiii învaţă comportamentele sănătoase (alimentatia sanatoasa, sportul) şi

comportamentele de risc, nesănătoase (consumul de alcool, fumatul) de la
membrii familiei, prieteni, persoane semnificative din jurul lor şi din mass-media
(reclame TV, articole din reviste, panouri publicitare, emisiuni radio).

Atitudinea faţă de alcool se formează încă de la vârsta de 6-7 ani.

De la vârsta de 6 ani copiii înţeleg normele sociale legate de consumul de alcool şi

fumat (a consuma alcool sau a fuma sunt "comportamente de adult"). De aceea, o
bună prevenire a comportamentelor de risc trebuie să înceapă de timpuriu.In
educatia copiilor se recomandă ca programele de educaţie pentru sănătate să
integreze perspectiva copilului asupra sănătăţii şi să prezinte atât efectele
comportamentelor de risc pe termen scurt şi pe termen lung, cât şi consecinţele
sociale relevante pentru copil.

Studiile de psihologie a sănătăţiiii arată că este mai eficient ca prevenţia să se

focalizeze pe consecinţele pe termen scurt ale unui comportament de risc şi mai
puţin pe consecinţele pe termen lung.

Copiii şi adolescenţii sunt interesaţi în special de consecinţele unui comportament

de risc asupra aspectului fizic (de exemplu, fumatul produce un miros urât al gurii
şi mâinilor şi îngălbenirea pielii) şi de relaţiile sociale care interferează cu fumatul,
şi sunt mai puţin preocupaţi de faptul că pot dezvolta peste câţiva ani cancer
pulmonar.

Ex. O campanie de prevenire a consumului de alcool care a avut un mare succes în

Statele Unite în rândul adolescentelor a fost una în care o actriţă cunoscută şi
admirată de adolescente a participat în campanie şi a promovat mesajul "Alcoolul
îngraşă!".

Consumul alimentar

In ce priveste consumul alimentar, sunt importante:

− bazele pentru promovarea unei alimentaţii sănătoase

− modelele de consum alimentar

− atitudini si cunostine individuale,

− factorii care influenează alegerea in alimentatie,

− schimbările dietei - motive si bariere,

− rolul educaţiei în nutriţie,

− acţiuni de promovare a unei alimentaţii mai sănătoase: educaia publică directă,

munca in asezăminte si comunităti, grupuri tintă.
Principalii factorii care determină nivelul şi structura consumului
alimentarconstituie variabile economice care reflectă nivelul de bunăstare al
populaţiei unei ţări, fiind condiţionate atât de politicile agro-alimentare cat şi de
cadrul macroeconomic general.

Consumul de substanţe potenţial nocive pentru organism:

O substanţă chimică potenţial toxică este un element chimic şi compuşii săi, în

stare naturală sau obţinuţi prin orice proces de producţie, inclusiv orice aditiv
necesar pentru păstrarea stabilităţii şi orice impuritate care derivă din procesul
utilizat, cu excepţia oricărui solvent care poate fi separat fără a influenţa
stabilitatea substanţei sau fără a-i schimba compoziţia; Registrului naţional al
substanţelor/ amestecurilor chimice potenţial toxice,prezintă un sistem
informaţional automatizat a bazei de date de importanţă naţională, incluzând
informaţia despre proprietăţile toxice, fizico-chimice, activitatea biologică,
transformarea în mediu, normative igienice şi ecologice la etapa producerii,
importului, exportului, transportării, şi utilizării substanţelor/amestecurilor
chimice potenţial toxice