Sunteți pe pagina 1din 4

Dezinfectia – indepartarea sau nimicirea agentilor cauzali ai bolilor infectioase si invazie in mediul extern.

Scop – neutralizarea cailor si intreruperea mecanismului de transmitere a agentilor cauzali de la organismul-gazda


de la cel receptive prin efectuarea masurilor de decontaminare.

Dezinfectia profilactica (temporar, periodic, permanent) - totalitatea metodelor si mijloacelor de decontaminare


care se aplica indifferent de prezenta sa absenta agentilor patogeni sau conditionat patogeni, cu scopul de a preveni
aparitia bolilor infectioase.

Dezinfectarea in focar (curenta, terminala) - in cazul aparitiei focarului epidemic (lichidare).


Dezinfectia curenta – pe parcursul aflarii sursei de agenti patogeni in focar sau a existentei pericolului de diseminare
a microorganismelor patogene in mediul inconjurator.

Dezinfectia definitiva – in focar, o singura data, dupa inlaturarea sursei de infectie (spitalizare, deces, izolare), la
expirarea perioadei de contagiozitate sau schimbarii locului de trai.

Metodele
Metoda fizica – utilizarea mijloacelor mecanice, termice, energie radianta
Mecanica:

 ventilarea, filtrarea, aspirarea, spalarea, curatarea (aspirare mecanica – se inlatura pana la 98-99 %
microorganisme)
Termica:

 flambajul la flacara si calirea (anse, ace, dopuri, eprubete – lampi cu spirt, gaz)
 fierberea in apa la 100 C – distrugerea formelor vegetative in 2 min., a virusurilor in 20-30 min.,
forme sporulate – in 1-6 ore (antrax – 45-60 min., tetanus – peste 3 ore, botulism – peste 6 ore)
 aerul uscat fierbinte - forme vegetative la 100 C pier in 1-1,5 ore, forme sporulate – 140-170 C in
1,5-2 ore (etuva)
 vaporii de apa (saturati – 100 C, sub presiune, suprasaturati)
 pasteurizare - distrugerea microorganismelor asporulate prin incalzirea lichidelor, unor produse
alimentare pana la 70-80 C in 30 min.
 tindalizarea- toate formele de microorganisme (incalzirea obiectelor la 55-58 C timp 5-6 zile)
 temperature joase - scade nr. microorganismelor cu timpul, congelarea artificiala a agentilor
patogeni – 270 C
Radiatiile: (unde electromagnetice)
radiatiile UV (denaturarea proteinelor prin distructia activitatilor enzimelor)

 lungimea de unda 100-400 nm (A- 420-320 nm – efect de pigmentogeneza, B- 320-280 nm – efect


eritematos, C - <280 nm – efect bactericid) – actiune maxima bactericida 254-257 nm
 sursa naturala - soare
 sursa artificiala – descarcari de gaze, surse incandescente, lampi fluorescente
radiatii luminiscente (forme vegetative)

 lungimea de unda 400-760 nm


 sursa naturala – soarele
 surse artificiale – lampi incandescente, fluorescente, fosforescente, arcurile electrice, laserul
radiatii ionizante
 natura electromagnetica (rad. X, Roentgen, gama)
 natura corpusculara (protoni, neutroni, radiatii beta, particule alfa)
 rad. Alfa patrunde doar la 0.1 mm in aer si tesuturi, rad. Beta la 2-8 cm
ultrasunetul

 vibratii, oscilatii – vibratii acustice cu frecventa 2*10 (4) pana la 2*10 (6) – dezinfectarea si
sterilizarea instrumentului medical, veselei de laborator
Metoda chimica – utilizarea diverselor substante si preparate chimice cu spectru larg sau selective de
actiune antimicrobiana
Dupa spectrul de activitate:

 cu spectru larg - Cl, Br, I, compusii lor, formaldehide (bacterii, virusuri, protozoare)
 cu spectru moderat – cateva specii de bacterii G+ sau G-, bacterii, virusi, fungi, protozoare
 cu spectru limitat de actiune – doar unele microorganism
 Dupa structura chimica:
 halogeni, acizi organici, anorganici, guanidine, oxidofori, aldehide, alcali, metale grele saruri, fenol,
cresol, preparate tensio-active, oxidanti
Dupa directia de actiune:

 antibacteriene, antivirale, antifungice, antiparazitare


Dupa mecanismul de actiune:

 distructive, oxidante, membranoatacante, antifermentative


Dupa efectul final:

 bacteriostice, bactericide
Factorii care influenteaza eficacitatea dezinfectiei
o Proprietatile fizico-chimice si biologice ale dezinfectantilor (concentratia, PH, temperatura, forma,
solubilitatea, stabilitatea in timp, volumul, gradul de poluare microbiana)
o Proprietatile fizico-chimice si biologice ale suportului trat at (temperatura, PH, umiditatea, structura
obiectului, component, prezenta materialelor organice, gradul de poluare, localizarea posibila a
microorganismelor
o Proprietatile biologice ale microorganismelor (spectrul, puterea germicida, rezistenta,
sensibilitatea)
o Starea mediului ambient (temperature, umiditatea, miscarea aerului, insolatia)

Forme si metode de aplicare a dezinfectantilor

 Solida (pulberi, pastille, sapun)


 Lichida (solutie, suspensie, emulsie)
 Gazoasa (aerosol, ceata)
 Irigare, spalarea, stergerea, cufundarea, vaporizarea, pulverizarea, aerosolizarea, inmuierea,
udarea, imbibarea, stropirea, pichelarea, incluzionarea
Sensibilitatea/ rezistenta

 Sensibilitatea mai mica – bacterii sporulate


 Cauze, cerinte (210)
Cerinte fata de efectuarea deinfectiei terminale

 boli: pesta, holera, febra recurenta, febra tifoida, tifos exantematic, febra Q, antrax, difteria,
salmneloza, tuberculoza, febrile hemoragice de etiologie virala, lepra, ornitoza, micospiroza,
tricofita, favus, scabia
 etuvare: obiecte, articole, haine, lenjerie, carti din focarele de boli infectioase si sectiile din IMS
(calitatea dezinfectarii – indicatori, p 212)
Dezinfectia la domiciliu (212, calitatea - 213)

 Curenta in focar la domiciliu – personal medical, care a depistat bolnavul de boala infectioasa,
pana la spitalizarea bolnavului, in caz de tratament in conditii habituale – pana la vindecare;
in cazul purtatorilor de agenti patogeni – pana la asanare totala, in unele boli infectioase – pana
la scoaterea de la dispensarizare

Sterizilarea – metode si mijloace utilizate pentru nimicirea sau inlaturarea tuturor speciilor de
microorganisme care se contin in diferite substraturi sau pe suprafata diferitor obiecte.

Metoda fizica
sterilizarea prin caldura uscata (cuptor poupinel)

 160 C – 2 h, 180 C – 1 h – instrument medical reutilizabil, a sticlei termorezistente (nu material


moi, comprese)
 ciclul complet – incalzirea la temperature indicate pentru sterilizarea, mentinerea ei, racirea
aparatului
 recomandari (214)
sterilizare prin vapori de apa sub presiune (caldura umeda, autoclav) (plus textile, cauciuc)

 la 121 C (1 atm) sau 134 C (2 atm)


 principii, precautii (214-215)
sterilizare prin fierbere prelungita (30 min) – in conditii extremale

 recomandari (215-216)
sterilizarea uscata prin temperature joase (instrument medical termolabil

 sterilizator “Serrad” – mecanisme de autocontrol si autoreglare, colum de lucru 100 l, ciclul de


sterilizare 54-72 min
sterilizarea apei pentru spalarea chirurgicala

 autoclavul pentru sterilizarea apei , presiune 1.5 kg/cm2 (30 min) – in aceeasi zi
sterilizarea cu radiatii ionizante

 gama-radiatie – pansament, instrument medical reutilizabil, preparate farmaceutice, seruri


 “sterilizare rece” – temperature nu se ridica mult
sterilizare prin filtrare

 ultrafiltre (bacteriene) din stocla, ceramica, colodiu, azbest


sterilizare cu ajutorul microundelor – 60 sec. – 5 min.
Metoda chimica
solutii dezinfectante puternice – cand pupinel sau autoclave nu e posibil - >360 min (sol. O data in zi cel
putin) – bacterii vegetative si a virusurilor (inclusiv HIV, hepatite B, C, D)
sterilizare cu gaz – instrument chirurgical cu oglinda, aparataj optic, radioelectronic, catgut, masa plastic,
sintetice, catetere, sonde (nu rezista la aer uscat, vapori de apa sub presiune sau chimica) – etilen,
formaldehida, bromura de metal; sterilizare in ambalaj de pelicula de polietilena (5 ani) , in 2 straturi, hartii
(20 zile), pergament (20 zile)

Articole medicale
Presterilizare (curatare mecanica) – impurificari de origine proteica, lipidica, medicamentoasa
Indata dupa utilizare, cand urmeaza sa fie reutilizate; cu sange – sub jet de apa, apoi in inhibitor
anticoroziv 7 ore; instrument – in apa cu amoniu sau carbonat de Na de 1-2 % - 15 min; uleioase –
degresare cu neofilina, apoi cu apa calda, si carbonat de Na 1.5-2 %
Sterilizarea (dupa curatare si spalare), mai des fizica

S-ar putea să vă placă și