MOARTEA LUI GHEORGHE ILIE

de Ioan Ludu

Personaje: profesor Uităcilă

doctor Mortăceanu

avocat Buzunărescu

inginer Metru

madam Tocană

fantoma lui Gheorghe Ilie

un copil

M.Tocană: Halal societate. Să mori de urât. Halal cavaleri. Își vine să caști toată ziua.

Uităcilă: Poftim, Madam Tocană? Ai zis ceva? Pardon!

M.Tocană: Am zis, ce crezi?Dacă n-oi zice eu cine să zică? Parcă v- luat Dumnezeu graiul ce...da bine,
domnilor, n-aveți nicio considerație față de o cucoană? Că vă dau locuință, că vă dau mâncare, că vă spăl, că vă
grijesc ca ochii din cap, asta nu-i nimic? Și asta mi-e răsplata? Mersi! Domnule Uităcilă, mai stai în loc, că mă
doare capul de atâta plimbat.

Uităcilă: Pardon! (vrând să se așeze)

M.Tocană: Domnule Mortăceanu, da dumneata n-ai altceva de lucru toată ziua numai cu fiolele acelea
împuțite?

Mortăceanu: Îi bun al dracului!(turnându-și un pahar de vin)

M.Tocană: Domnule Metru, zi măcar dumneata o vorbă, două, ori ești cu capul tot prin nori.

Buzunărescu: Mai sus, mai sus.

Metru: Cum mai sus?

Buzunărescu: In stratosferă, Metrule.

Metru: Și-ți pare rău?

Buzunărescu: Da ce profiți din aia? Îi bun vinul doctore?

Mortăceanu: Îi bun al dracului! (turnându-și alt pahar?)

Uităcilă: Pardon! (doctorul îi 6trage iar scaunul)

M.Tocană:Ia-n auziți!Casina din Prejmer își ține azi, sâmbătă, 27 februarie 1937, adunarea generală.

Buzunărescu: Ei și? Ce profit ese de acolo?

M.Tocană: După adunare urmează o convenire socială, la care iau parte toți membrii familiilor lor. Asta-i
nostim ... și cucoanele...

Mortăceanu: Al dracului...(turnîndu-și iar vin)

Uităcilă: Pardon! (vrând să se așeze)

M.Tocană: Cine-i al dracului? Ce pardon? Ce, cucoanele n-au drept și ele să iasă odată în lume, să mai schimbe
o vorbă, să mai petreacă.... ori ce.... să stea toată ziua cu niște .... halal de cavaleri ca dumneavostră...

Uităcilă: Pardon!

Buzunărescu: Și-apoi, madam Tocană, ce profită cucoanele dacă merg și ele la adunare cu bărbații?

M.Tocană: Profită de, cum să nu profite... ce, să ruginească acasă? Mai aud muzică ,mai joacă un fox, mai
povestesc de una de alta...

Metru: Mai ales de altele...

Mortăceanu: Al drrrracului.... (bea)M

M.Tocană: Știi ce domnule doctor Mortăceanu, te rog să mă mai cruți cu dracii dumitale, că mai iau nervii și-
apoi îți pare rău. Atât îți spui!

Mortăceanu: Al drrrracului.... (bea)

M.Tocană:(sare) Ajunge domnilor! Eu nu sunt de râsul dumneavoastră! Dumneata cu plimbatu, dumneata cu

fluieratul, dumneata cu dracii dumitale... să știți că nu vă mai țiu în gazdă... căutați-vă cvartir...om vedea noi
unde mai găsiți ca la mine (se plimbă furioasă)

Buzunărescu: Da ce profiți dacă ne dai afară, madam Tocană?

Metru: Și pe mine mă dai afară? Eu nu ți-am făcut nimic?

M.Tocană: Da ce crezi, ori dumneata ești mai breaz?

Uităcilă:Pardon vă rog, pardon madam Tocană,... să nu ne certăm...

M.Tocană: Ține-ți gura, mămăligă nefiartă.... (intră un copil cu o telegramă pe care o predă lui Buzunărescu și
un plic pentru madam, apoi pleacă) O telegramă!

Toți: Telegramă? De la cine?

Buzunărescu: (desfăcînd telegrama) Fratele meu, Gheorghe Ilie mort. Semnat Nicolae Ilie.

Toți: Iliee... Ilie......!....Ilie....Nene Ilie!.....(Uităcilă se așează în sfârșit și plânge, Buzunărescu fluieră)

Mortăceanu: Al dracului... te-ai dus nene Ilie.....hî, hî, hî

Uităcilă: Pardon....ce ți-am făcut nene Ilie de ne-ai lăsat? ...hî, ...hî...,pardon....zău...

Buzunărescu: Vai dragă, Ilie, ce ne-ai făcut?Cum ne-ai părăsit? Parcă ai profitat că ai murit …..hî…hî…
hî….hî…

M Tocană: Ah, Ilie, Ilieee….hî….hî, hî.

Metru: Dragă, scumpe Ilie ne-ai lăsat orfani….hî…hî…, Şi-aşa pe neaşteptate….să nu ne mai spui o
vorbă, să nu ne mai scri un cuvânt ….. Staţi!

Toţi: Ce este ?

Metru: Unde-i plicul?

Toţi: Unde-i scrisoarea? Unde-i?

M Tocană: Iaca scrisoarea!

Uităcilă: Pardon!

Buzunărescu: (smulge scrisoare, o desface)

Metru: Un anunţ funebru….

Gheorghe Ilie,

Poet de meserie

Ca de veselie,

Hâtru, bun de glume,

A plecat din lume,

Sătul de viaţă,

Simţind că-i îngheaţă

 Sufletul într-însul

Şi că-l taie plânsul.

Rămâneţi cu bine

Cei ce-aţi stat cu mine,

Fără nici o vină

Aici la Casină. Gata!

Mortăciune: Al drracului....Si-a făcut singur anunţul funebru.

Buzunărescu: Gata! A pierdut procesul. Zice că-i îngheţa sufletul în vremea din urmă.

Metru: Da, bine, nu-nţeleg ! Staţi, mai e şi-o scrisoare !

Toţi: Scrisoarea, scrisoarea, s-o auzim !

Buzunărescu: Voi, prieteni dragi, voi, scumpi fârtaţi,

Staţi acum şi ascultaţi,

Cea din urmă poezie,

A lui biet, Gheorghe Ilie,

Sărăcuţ, nenea Ilie! (intră fantoma lui Gheorghe Ilie)

În lumea asta, eu am fost,

Vă spun drept, un mare prost,

Că mi-a trebuit chiar mie,

Să m-apuc de poezie,

Expre eu, Gheorghe Ilie.

Dar să vedeți cât am putut

Eu tot mereu așa am vrut

Să văd în jur veselie

Râsete și bucurie

Expre eu Gheorghe Ilie.

Mă pune naiba, să compun

Socoteam un lucru bun

Hai să fac o geografie

De păomeneală să fie

Expre eu Gheorghe Ilie.

Da de belea, eu pot să scap?

Mi-am aprins chiar pae-n cap

Că mi-am făcut dușmănie

Și s-au pus toți cu mânie

pe bietu Ghoerghe Ilie.

Și numai pentru un cuvânt

Eu n-am pace pe pământ

Toți spun c-am fcut prostie

Să m-apuc de poezie

Expre eu Gheorghe Ilie.

Chiar Simdă Frițul, cel cu șprițu

N-a-nghițit nici dânsul vițul

Și mi-a spus-o față mie

Ești măgar nene Ilie

Expre eu Gheorghe Ilie.

Și domnu Kirren supărat

Foarte rău m-a atacat

Zoice că-i o nebunie

Să nu-l laud în poezie

Expre eu Gheorghe Ilie.

Iar domnu Wili, hop și el

Cât e ele de mititel

C-a ajuns în geografie

Prea slab la președinție

Din cauza lui biet Ilie

Și domnu conte de Schaseur

Mă-n jură la bărbier

C-o să-mi arate ele mie

C-a ajuns conte să fie

Din cauza lui biet Ilie.

Iar Batschi Cris m-a insultat

Aproape m-a maltratat

Castraveții lui să fie

Pomeniți în poezie

De măgarul de Ilie.

Și Fredi e numulțumit
De ce nu am pomenit

Că-ntreaga Românie

Pe el în oratorie

Nu-l întrece nici Ilie

O Fredi, Fredi!

Dar supărarea cea mai mare

Asta mă doare mai tare

Să mi-o facă tocmai mie

Chiar iubita mea soție

Nobila madam Ilie

vai, madam Ilie!

Că mi-a spus-o apăsat

Parc-ar fi chiar un păcat

Ascultă aici, Ilie,

Dacă vrei să-ți fiu soție

Să te lași de poezie.

Și iac-așa eu am pățit

Și-am ajuns nenorocit

Și mi-am zis eu însumi, mie,

Viață de-asta-ți trebui ție

Sărace Gheorghe Ilie.

Și-astfel eu, v-am părăsit

Și-acuma sunt fericit

C-aicea-i tot veselie

Cântece și poezie

Noroc bun! Gheorghe Ilie

M.Tocană: Ilie, Ilie, să-mi faci tu asta mie.

Metru: Ah ce nenorocire...Să pierdem noi pe poetul nostru, pe scumpu nostru..

Mortăceanu: S-a dus dracului Ilie....ne duce, și noi drrracului...(plânge și bea)

Uităcilă:Pardon nene Ilie, dar asta n-ai făcut-o frumos. Să mori și să nu zici nici măcar pardon.(plânge)

Buzunărescu: Ei și-acum ce-ai profitat nene Ilie. Uite noi te plânge, dar alții râd.

Metru: Alții se vor bucura. Vor râde de bucurie c-au scăpat de bietu Ilie..

Mortăceanu: Ce-o să râdă domnul Emil, că s-a dus dracului Ilie. Acu nu mai are cine să scrie de Fibel...

Uităcilă: Pardon, dar să vedeți că toată lumea se va bucura. Uite, pardon, pe domnul Scheppel-Caruse. Pân-
acuma era Ilie cel mai mare cântăreț. Acum a rămas domnu rector Caruse.

Buzunărescu: Știți cine profită? Domnul controlor Petrică, rămâne cu monumentul eroilor confiscat.

Metru: Ba, domunul primar Creangă, ce credeți scapă cu fața curată cu parcul central din Prejmer? De mai trăia
Ilie, îi mai tot aducea aminte. Acu râde.

Mortăceanu: Am o idee. Hai să ne ducem și noi cu nenea Ilie.

Metru: Bună idee. Unu, doi, trei, gata-s și eu... Adio fraților... (se așează pe scaun cu picioarele pe altul și
închide ochii)

Uităcilă: Pardon...eu unde mă așez...Pardon...Am să mă așez aici. Ei acum sunt gata. Adio.

Mortăceanu: Păcat că-i bun al dracului...Dar să-i duc și lui Ilie un pahar...Adio
Uităcilă: Pardon (alungând muște)

Metru: Hapciu...

M.Tocană: Să-ți fie de bine.

Buzunărescu: Dă-o naibii de treabă (sare în sus). Așa să stăm până dimineață și nu murim...Nu vedeți că ăia
râd de noi( arătând spre public) .....Zău ne facem de râs. (toți se ridică, se întind, Mortăceanu își mai pune un
pahar)

Uităcilă: Pardon... eu am o idee..

Metru: Spune, dragă Uităcilă, că de, la tine ideile vin cam rar...

Uităcilă: Știți ce? Eu zic să-i scriem lui nenea Ilie, să-l întrebăm cum a făcut el , pardon dumnealui, de-a murit
așa tam-nesam.

Ceilalți: Bravo Uităcilă...Strașnică idee...

Metru: Încă-i putem scrie. Tot mai e aici pe lume...și prin Prejmer...

Ceilalți: Bravo, Metrule!

Buzunărescu: Haideți, haideți, hârtie madam Tocană, iaca stiloul. (Madam aduce hîrtie, Mortăceanu nu are
unde să își pună sticla și paharul și rămâne cu ele în mână)

Uităcilă: Care scrieți?

Buzunărescu:Ei, hai să scriu eu. Voi începe eu și apoi fiecare din voi o să mă ajute să întregim...Ei iaca scriu

Prejmer, 27 februarie 1937

Scumpul și neuitatul nostru nene Ilie!

Bine-am scris?

Ceilalți: Bine, bine...dă-i mai departe...

Buzunărescu: Ne închinăm cu sănătate mai jos iscăliții, prieteni ai dumitale, adică mai întâi eu, Aristide
Buzunărescu, advocat în Prejmer, juristconsult al Casinei, fără clientelă și scriitorul acestor rânduri..

Uităcilă: Al doilea eu, Coriolan Uităcilă, licențiat în științele înalte ale Universității din Budila, profesor de
scribologie de la Primăria Prejmer.
Metru: Al treilea umilit subsemnatul, Toader Metru, inginer de drumuri și șosele, care are măsurat locul pentru
parcul central din Prejmer...

Mortăceanu: Al patrulea eu, dam-aș dracului, doctor Isidor Mortăceanu, specialist în alimente fluide..

M.Tocană: Asta-i scandal. Pe mine m-ați lăsat în urmă, așa cavaleri, mai bine lipsă. Scrie: În sfârșit iată-mă și
pe mine, madam Natalia Tocană, văduvă de războiu, propietară de pension, care hrănesc și calc și cos pe domnii
de mai sus...

Buzunărescu:Și noi toți ne închinăm cu sănătate și te rugăm să iai cunoștință de durerea și supărarea noastră,
când am primit noi telegrama de la fratele dumitale, că ai murit... că eram tocmai în adunarea generală a Casinei
din Prejmer și ne uitam cu dor la ușe, gândind:acu-acu intră nenea Ilie, să ne facă un pic de veselie... Când
colo...poc telegrama!

Uităcilă: Bine, dar scrie acum că l-am plâns...cu amar...

Metru: Ba nu, săracu, să nu-l mai întristăm și acolo sus în cer!

Mortăceanu: Stați, scrie așa: Când am auzit de moartea dumitale parcă ne-a luat drracu pe toți.Și ne-am hotărât
să nu mai mâncăm, să nu mai bem (mângâie sticla).. și ne-am pus să murim..

Metru: Ei da, ușor de zis și greu de făcut. Am vrut să murim, ne-am pus brațele pe piept, am închis ochii și...
am așteptat să murim....Naiba știe...dar n-am putu muri....Mie mi-a venit să strănut.

Uităcilă: Mie mi se pusese o muscă pe nas!

Mortăceanu: iar mie mis e făcuse sete al dracului!

M.Tocană: Scrie așa: noi toți te rugăm să faci bine să ne răspunzi și să ne scrii, cum naiba ai făcut dumneata de
ai murit așa ușor, că noi...nu ne pricepem și râde Casina întreagă de noi.

Buzunărescu: Încet-încet!Acu să-i mai scriem de mai e pe aici. Dargă nene Ilie.Noi nu te putem uita.ne e dor
de dumneata, că ne-ai lăsat ca pe niște copii orfani... că de la dumneata aveam ce să învățăm, că dumneata ai
adus Ideea națiunilor la Prejmer, de am învățat și noi ceva politică înaltă, și dumneata ne-ai spus de atunci cum
se va sfârși războiul din Albania, și tot dumneata ne-ai dus la școală ca să învățăm geografia Prejmerului și
geohgrafia Europei și geografia interplanetară...dar acum de la cine să mai învățăm? Ori poate de la domnul
Willi?

Metru: Și află nene Ilie, că de când ai plecta dintre noi, stîm tot mai prost!Domnul Rothenbacher nu vrea să ne
mai lase să jucăm nici măcar un șnaperl pe un sfert de vin.
Uităcilă: Și domnul Niză Gheț să știi că și-a mutat domiciliul, s-a mutat la domnul Dossokaș, la podul
Chichișului. Pardon.

Mortăceanu: Și să știi nene Ilie că acum vânătorii noștrii nu mai umblă după ciori, nici după oi, ca acum un
an... Acum sunt dați dracului, acum fac vânătoare de câini prin piață...

M.Tocană: Și să mai știi nene Ilie că s-a închis și Casinoul din sinaia și de atunci s-a mai schimbat și lumea
nostră...Și-a zidit nene dragă domnul Dermișek o casă nouă, numai din brânză..

Buzunărescu: Incet-încet! Mai află că domnul Predi și cu domnul Kiș kenst nu mai sunt cetățeni în
Prejmer...Acum stau mai mult în Buzău și în Teliu pe la târguri și se întțmplă câteodată că își fură căciulile unul
altuia, adică iau luleaua neamțului..

Uităcilă: Să nu uităm...pardon...că domnul președinte al Casinei, Willi, are și aucm, ca și pe vremea dumitale o
listă civilă foarte modestă: 2 lei pe zi și ...noapte...dar șmecherul fumează țigarete de 40 de lei pe zi, bea de 50
de lei pe zi și mai bea și vreo 3-4 cafele...toate din 2 lei...

Mortăceanu: Îi dat dracului...Mai zi la nenea Ilie, că nenea Culiță Roșca vine în toate sâmbetele să te caute la
Casină și de necaz că nu tegăsește mai cere câte o jumătate...

Metru: Dragă nene Ilie, să știi că domnul natachi Grin, grădinarul , pleacă hăt tocmai la Paris, la expoziție, nu
știu să vândă ori să cumpere castraveți, că ai lui nu se mai coc...știi că are astmă și nu mai poate sufla..

Buzunărescu: Să nu uităm nici de triumviratul: Angherău, Gusti și Ion Costică Mitan. Ăștia au o școală nouă:
învață să numere, dar numai până la 21, mai departe... tropp!

Mortăceanu: Dar acu să afli și o veste grozavă...

Ceilalți: Care? Ce veste?

Mortăceanu: Grozavă! A dracului de grozavă! S-a înființat o Ligă antialcoolică în Prejmer. Închipuie-ți nene
Ilie, Ligă antialcoolică, taman în Prejmer! Să mori, nu altceva! Și știi cine e președinte? Domnul...vezi să nu
cazi... domnul controlor Petrică, iar vicepreședinte... domnul... ține-te bine... domnul Kurti Dităr! Ai dracului
hoți!

Uităcilă: Să maiștii nene Ilie dragă, pardon ce mai e pe la noi...Cel șarmant domn din Prejmer, domn Edgar,
care să precepe la multe... Știi? A făcut dintr-o lună de miere, 12...Cel mai fericit om din sat este tot domnul
notar heinrich, care nu se mai ceartă cu nimeni, dar pe care toți îl ceartă. Dar cel mai nefericit este...vecinul,
fratele nostru barman, care ar vrea să se facă acum călugăr...
Metru: Stai să mai spui și eu. Cel mai serios dintre domnii noștri este, pe care poate nu îl cunoști, dar care vrea
să-ți facă concuremță dumitale nene Ilie... e domnul farmacist Laurențiu, iar cel mai neserios este vechiul nostru
amic, Herr Miss, când stă și se uită în oglindă cum i-ar sta dacă ar fi primar...

Buzunărescu: Halt! Am și eu ceva... Cel mai viteaz din tot satul e fratele Eiden Hann, c-a rămas în adunarea
Casinei ca profetul Daniel în gropa leilor..

Uităcilă: Aviatorul Muncă s-a lăsat de meserie... s-a făcut infanterist, în schim a zburat domnul perceptor
Rădescu

Mortăceanu: Știi nene Ilie cine sunt cei mai puțin nervoși oameni din sat..

Metru: Stați că ați uitat ce rea mai important! Păcat că nu ești acum aici nene dragă, că au să vină alegeri
comunale.Domnul viceprimar a și adus din Buzău vreo 4 care de bâte.Dar domnul primar e dat naibii, a adus
vreo două butoaie, turte pentru femei, bomboane la copii, tot degeaba, când doi se ceartă, câștigă al treilea. Cine
să petreacă dacă nu dumnealui.

Uităcilă: Măi fraților, să nu uitați să-i scrieți lui nenea Ilie și de ce-l interesează mai tare...

M.Tocană: Aha! Ia scrie: Află nene Ilie că madam Ilie, merci, e bine sănătoasă, dar a făcut o revoluție. Acum
în locul dumitale merge madam Ilie regulat la Casină și te tot așteaptă să vii acasă...

Buzunărescu: Stați fraților că aju nge. Mi-a amorțit mâna și nu mai am nici hârtie... Să încheiem, iaca așa:

Și-acum iubite și neuitate nene Gh.Ilie te rugăm să ne scrii aici la Casină și să ne răspunzi:

Cum am putea ajunge și noi acolo în cer la tine în stratosferă...Ce să ne știm face fără dumneata pe pământ, că
vai trist e și pustiu!

Așteptăm răspuns cu întoarcerea poștei, recomandat.

Acum te rugăm să primești salutări și multe sărutări de mâini de la ai tăi dumitale nenorociți orfani,

Dr.Buzunărescu, Dr.Mortăceanu, Uităcilă, Ing.Metru, Madam Tocană

Uităcilă: Așa , acum adresa..

Metru: Domnului Gheorghe Ilie, poet de meserie și om de omenie,

ÎN CER; str. Atmosferei, etajul Stratosferă

RECOMANDAT
Mortăceanu: Dar dracu să mă ia dacă știu cum să trimitem scrisoarea...

Metru: S-o trimitem prin poștă!

Buzunărescu: Aș, ăia ne-o trimit înapoi cu mențiunea adresantul necunoscut.

Uităcilă: Pin curier!

Mortăceanu: P edracu! Cine-i nebunul ăla să plece pentru 7 lei în stratosferă?

Buzunărescu: S-o trimitem prin Ministerul de Externe!

Metru: Cum să nu. Ăia trebuie s-o treacă prin Liga Națiunilor și-acolo poate dormi 10.000 de ani...

Mortăceanu: Prin telegrafia fără fir..Ce ziceți?

Uităcilă: N-ar fi rău... dar unde s-o pui, că nu are cutie de poștă...

Buzunărescu: S-o dăm la Kranzchenul cocoanelor, că de acolo ajunge sigur și dincolo de cer..

Mortăceanu: Ba pe dracu.... Știți că , să i-o dăm domnului director general de la Casină, domnului arhivar-
secretar-casier genral, domnului Fritz Kirman, că el o duce până-n cer.

Toți: Așa e! Bravo. Haideți!