Proiectarea unui drum încălzit

Profesor Îndrumător Studentă

Prof. dr. ing. Mugur Balan Ileni Mihaela Ionela
 Cuprins

1.Introducere...............................................................................................................................................3
2. Studiul mediului climatic al lunilor de iarnă din......................................................................................5
Cluj-Napoca................................................................................................................................................5
2.1 Temperatura medie anuală în lunile de iarnă.........................................................................................5
2.2 Calculul umidității medii anuale în lunile de iarnă ale anului 2020.......................................................6
2.3 Calculul precipitațiilor medii anuale......................................................................................................6
3. Distanța și aria pe care se va calcula teoretic drumul încălzit..................................................................7
4. Calculul se va realiza în programul EES astfel:.......................................................................................8
Bibliografie................................................................................................................................................11
 1.Introducere

Dezvoltarea accelerată industrială și tehnologică din ultimii ani a dus la o creștere drastică a
consumului de energie și implicit al emisiilor de dioxid de carbon și metan rezultat în urma
arderilor.

În Fig. 1, prezentată mai jos, preluat de la IEA (International Energy Agency) se poate observa
creșterea cererii de energie în funcție de catergoriile de combustibili. Din păcate combustibilii
fosili produc cea mai mare parte a energiei necesare, ceea ce duce la emisii de dioxid de carbon,
după cum se poate observa în Fig.2, metan și reziduuri sulfuroase.

Fig. 1 Cererea energetică reprezentată pe categorii de combustibili la nivel mondial

(https://www.iea.org, 2020)
 Fig.2 Evoluția degajării emisiilor de carbon în funcție de combustibil din 1990-2018
(https://www.iea.org, 2020)

Conform IEA, în anul 2008 cererea totală de energie la nivel mondial era de 145 851 TWh, din
care combustibilii fosili produc 60% din energie.

În cadrul consumului de energie, industria reprezintă 37% din cererea totală, utilizatorii fizici ți
industria transporturilor 20%, încălzirea și consumul casnic 11%, iar clădirile comerciale de 5%.
Diferența de 32% este consumul realizat în producerea și transportul acestei energii.

În contextul actual IEA a declarat că 40% din emisiile de carbon sunt degajate în urma producerii
energiei, 17% în industrie, 14% consumul casnic, de încălzire și transportul de 20%.

Datorită efectelor secundare asupra mediului înconjurător și ale pierderilor energetice din timpul
producerii și transferului acesteia, s-a pus accentul pe metode neconvenționale de producere a
energiei necesare dezvoltării tehnologice și nu numai.

Printre metodele de energii regenerabile folosite pentru a diminua impactul asupra mediului, se
regăsește și energia geotermală.

Energia geotermală își propune să exploateze diferitele categorii particulare de energie din
scoarța terestră. Temperatura scoarței terestre crește o dată cu coborârea spre centrul Terrei.

În lucrarea prezentă se vor studia utilizarea pompelor de căldură în dezăpezirea drumurilor intens
circulate din cadrul orașului Cluj-Napoca.
Structura unui sistem de încălzire troturar:

Pompă de căldură agent termic-sol (Oklahoma State University Geothermal Smart Bridge
Project)
 Fig. 3 Structura unui drum încălzit (watts.ca, Canada 2020)

2. Studiul mediului climatic al lunilor de iarnă din

Cluj-Napoca

2.1 Temperatura medie anuală în lunile de iarnă.

Cu ajutorul siteului meteoblue.ro am ales lunile: Noiembrie, Decembrie, Ianuarie, Februarie și
Martie ale anului 2020 datele necesare pentru a se putea calcula o temperatură medie în lunile de
iarnă cât mai apropiată de valoarea celei reale.

Fig.4 Temperaturiile maxime și minime ale anului 2020 (https://www.meteoblue.com)

Așadar în conformitate cu datele de mai sus se va calcula temperaturile maximă și minimă medii
ale lunilor de iarnă din 2020.

t med =−5 ° C
min

t med =10 ° C
max

2.2 Calculul umidității medii anuale în lunile de iarnă ale anului 2020

Pentru calculul umidității se va folosi figura de mai sus, astfel încât :

U r =0,73 , U r =73 %

2.3 Calculul precipitațiilor medii anuale

Fig. 5 Precipitații anuale în Cluj-Napoca, 2020 (https://www.meteoblue.com)

Astfel în lunile de iarnă precipitațiile medii au reieșit ca fiind:

Precipitații= 2,3 cm

Viteza medie a vântului în lunile de iarnă reiese din calcul ca fiind:

km
v=23
h

m
v=6,4
s
 Fig. 6 Viteza vântului în anul 2020 din zona Cluj-Napoca (https://www.meteoblue.com)

3. Distanța și aria pe care se va calcula teoretic drumul încălzit.

Cu ajutorul siteurilor https://distanta.ro/cluj-napoca/ratuc/, și
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/14665 , s-a ales o rută teoretică, intens circulată
în toată perioada a anului, zona centrală, troturarele corespondente străzii Memorandumului și a
celor două piețe vecine acesteia, Piața Muzeului și Piața Universității, distanța totală este de 1,5
km cu o lățime minimă reglementată de Legislație, a troturarelor 3,5 m.

Astfel aria pe care s-ar construi, teoretic, drumul încălzit este de:

A=L∗l , A=5250 m2

Fig.7 Drum încălzit din Germania (2019)

 4. Calculul se va realiza în programul EES astfel:

Se vor introduce datele calculate mai sus:

T_aer = -5 [C]
P = 99 [kPa]
U_r=0.73
v= 6.4 [m/s]
Precipitatii= 2.3 [cm/h]
Se vor introduce parametrii drumului pe care se dorește a fi încălzit:
{Parametrii drumului}
A = 5250 [m^2]
Aria_fara_zapada = 0.5 [-] -aria care din diferite motive, amplasare, acoperire, nu va fi înzăpezită
Brine$ = 'PG'- astfel se notează agentul folosit pentru încălzirea trotuarului
Conc = 30[%] -concentrația agentului termic folosit
DT = 5 [C]- eventuale schimbări, în limita a 5 grade, în temperatura agentului folosit
{Calcul}
T_suprafata=1 – temperatura recomandată pentru dalele troturarului
T_film=0.5 – temperatura pentru ca apa rămasă în urma topiri zăpezii să fie imediat deasupra punctului de
înghețare a acesteia.
T_film_aer= (T_suprafata+T_aer)/2
{Calculul temperaturii la care zapada incepe sa se topeasca}
rho_zapada=Density(Snow_rho_166, T = T_aer)
cp_gheata=cp(Ice, T = T_aer, P = P)
cp_film=cp(Water,T = T_film, P = P)
q_sens = Precipitatii∗ convert(cm/h, m/s) ∗ A ∗ rho_zapada ∗ (cp_gheata ∗ (T_aer -T_suprafata)+ cp_film
∗ (T_film - T_suprafata))
q_sens_flux = q_sens/A
{Calculul ratei de transfer a caldurii de la pompa la zapada}
q_topire=Precipitatii*convert(cm/h,m/s)*A*rho_zapada*Enthalpy_fusion(Ice)
q_topire_flux = q_topire / A
{Calculul ratei de transfer al caldurii prin convectie}
Call External_Flow_Plate('Air', T_aer, T_suprafata, P,v, A^0.5: tau, h, C_f, Nusselt, Re)
q_convectie=h*A*(T_aer-T_suprafata)*Aria_fara_zapada
q_convectie_flux=q_convectie/A
{Calculul ratei de transfer al caldurii prin vaporizare}
k_aer = Conductivity(Air,T = T_film_aer)
rho_aer = Density(Air,T = T_film_aer,P = P)
cp_aer =Cp(Air,T = T_film_aer)
alpha_aer=k_aer/(rho_aer*cp_aer)
D_AB = 0.000000000187 ∗ ConvertTemp('C', 'K', T_film_aer) ^ 2.072 / (P ∗ convert(kPa, bar))
Le=alpha_aer/D_AB
hd=h/(cp_aer*Le^(2/3))
{Parametrii de care se vor tine cont in cadrul construririi drumului incalzit}
MassFlux = hd ∗ (HumRat(AirH2O,T = T_aer,r = U_r,P = P) - HumRat(AirH2O,T = T_film,r =1,P = P))
q_evaporare=A*MassFlux*Enthalpy_vaporization(Water, T=T_film_aer)*Aria_fara_zapada
q_evaporare_flux=q_evaporare/A
{Calculul ratei de transfera a caldurii prin radiatie}
q_radiatie=0.9*sigma#*A*(ConvertTemp('C' , 'K', T_aer) ^4 - ConvertTemp('C', 'K',
T_suprafata)^4)*Aria_fara_zapada
q_radiatie_flux=q_radiatie/A
{Transferul total de energie necesar}
q_total=q_sens+q_topire+q_convectie+q_evaporare+q_radiatie
q_total_flux=q_total/A
{Energia constanta a fluidului}
q_total_flux=1/0.089 [m^2*K/W]*(T_film-T_avg_agent)
T_avg_agent=(T_agent_intrare+T_agent_iesire)/2
q_total=mdot_agent*Cp(Brine$, T=T_avg_agent, C=Conc)*(T_agent_iesire-T_agent_intrare)
T_agent_intrare-T_agent_iesire=DT
T_inghet_agent=FreezingPt(Brine$, C=conc)
 Fig.8 Rezolvarea problemei propuse cu ajutorul EES

Q total=245,883 KW

Bibliografie
(Advances in Drying Science and Technology) Minea, Vasile - Advances in Heat Pump-Assisted Drying
Technology-CRC Press (2016)

Alves-Filho, Odilio - Heat pump dryers theory, design and idustrial applications-CRC Press (2016)

Chiasson, Andrew - Geothermal heat pump and heat engine systems_ theory and practice-Wiley (2016)

http://mugurbalan.eu/cadru.html

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/14665

https://primariaclujnapoca.ro/informatii-publice/comunicate/comunicat-670/

https://www.meteoblue.com/ro/vreme/historyclimate/weatherarchive/cluj-napoca_rom
%C3%A2nia_681290?fcstlength=1y&year=2020&month=3

https://www.iea.org/data-and-statistics?
country=WORLD&fuel=CO2%20emissions&indicator=CO2BySource