Modulul 1 – Introducere în domeniul relațiilor publice

MODUL 1 :
INTRODUCERE ÎN DOMENIUL RELAȚIILOR PUBLICE
Timpul mediu necesar pentru studiu 120 minute, din care:
- 60 minute SI
- 60minute subiecte si întrebări de evaluare, autoevaluare si control

Obiective educaţionale
În urma studierii acestui Modul, vei dobândi următoarele competenţe şi aptitudini:

 înțelegerea conceptului de și caracteristicilor de apalicare.a relațiilor publice;

 poziționarea relațiilor publice și definirea lor ;
 cunoașterea procesului de relații publice.

Cuvinte cheie:
 relațiile cu presa
 relațiile cu publicul larg
 relațiile cu angajații proprii
 relațiile cu autoritățile și
 relațiile cu diverse instituții și organizații.
 onceptele folosite în relațiile publice, caraceristci, proces

Cuprinsul Modulului:
Modulul 1. INTRODUCERE ÎN DOMENIUL RELAȚIILOR PUBLICE
Obiective educaţionale
Cuvinte cheie

14
1.1. Caracteristicile Relațiilor publice
1.2 Definirea Relațiilor publice
1.3 Procesul Relațiilor publice

Întrebări de evaluare
Subiecte de autoevaluare
Rezumatul acestui Modul
Bibliografie

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 1

INTRODUCERE ÎN DOMENIUL RELAȚIILOR PUBLICE

Relațiile publice cuprind următoarele tipuri de activități:

 Anticiparea, analiza și interpretarea opiniei publice, a atitudinilor și a problemelor care
ar putea avea un impact, în bine sau în rău, asupra operațiunilor și planurilor

15
 organizației.
 Consilierea managementului la toate nivelurile organizației în ceea ce privește
deciziile politice, cursurile de acțiune și comunicările - inclusiv comunicările de criză -
luând în considerare ramificațiile lor publice și responsabilitățile sociale sau de
cetățenie ale organizației.
 Protejarea reputației unei organizații.
 Cercetarea, desfășurarea și evaluarea, în mod continuu, a programelor de acțiune și
comunicații pentru a obține înțelegerea publică informată necesară pentru succesul
obiectivelor unei organizații. Acestea pot include marketing; financiar; strângere de
fonduri; relații cu angajații, comunitatea sau guvernul; și alte programe.
 Planificarea și implementarea eforturilor organizației de a influența sau modifica
politica publică
 Supravegherea creării de conținut pentru a stimula implicarea clienților și a genera
clienți potențiali

1.1 CARACTERISTICILE RELAȚIILOR PUBLICE

Relațiile publice (RP) sunt universale și prezente pretutindeni! Zi și noapte se dialoghează, se

comunică în variate medii și contexte, astfel găsim publicitate, găsim comunicate de presă,
știri, informații de la diferite organizații care promovează produse, care promoveză organizații
care informază publicul etc. Toate aestea aparțin domeniului RP.

Principalul obiectiv al RP este acelA de a influența comportamentele indivizilor, ale

grupurilor într-un cuvânt al publicului în relațiile reciproce. Percepțiile, atitudinile și
opiniile publicului diferitelor organizații sunt considerate de importanță-cheie pentru obinerea
succesului.
Sintagma conceptului “relații publice” începe a fi utilizată în S.U.A începând din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea în S.U.A., când, din nevoi practice, s-a conturat o nouă
optică privind stabilirea și menținerea relațiilor întreprinderilor producătoare/organizațiilor cu
publicul. Acestă nouă optică privind relația producător-consumator; organizație/public
(școală, administrrație etc.) și-a dovedit eficiența și s-a consolidat în secolul al XX-lea,

16
concretizându-se într-o nouă ocupație cea de ”consilier de relații publice”/ ”relaționist” care
își desfășoară activitatea în acest domeniu.

Exemplu,

În S.U.A anului 1957, se raportează în firme un număr de 1100 de “consilieri de realții

publice”, și peste 5000 de întreprinderi aveau servicii dedicate “relațiilor publice”.

În Europa acestă nouă activitate a pătruns și s-a extins pe filieră franceză după aproape un

secol, la momentul actual nici nu se concepe o mare firmă fără a avea un serviciu dedicat

relațiilor publice, ceea ce indică necesitatea și importanța activităților din acest domeniu.

Venitul net al primei agenții americane Edelman, în anul 2019 potrivit PROvoke media se

situaează la 888 mil $3.

Conceptul de relații publice4 se referă la toate resursele folosite de către organizații, într-un
proces complex, atât pentru crearea unui climat de încredere și simpatie printre proprii
angajați, cât și între public și parteneri prin informarea obiectivă a acestora.

Activitatea de relații publice implică (Stoica, 2006) 5:

 Relații dintre organizații și publicul lor, mai exact, ajută la stabilirea și menținerea
comunicării în dublu sens, între organizație și publicului ei extern;
 Urmărirea opiniilor, atitudinilor și a comportamentelor grupurilor din organizație;
 Analiza efectului pe care relațiile publice îl creează prin acțiunile și procedurile pe
care le are asupra publicului; -
 Oferirea de consultanță managementului de top în realizarea unei noi strategii; -
Schimbarea opiniilor, atitudinilor și a comportamentelor din cadrul organizației și din

3
https://www.provokemedia.com/ranking-and-data/global-pr-agency-rankings/2019-pr-agency-rankings/top-250
4
https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/project-result-content/3609158e-537a-4f6e-b375-
258de56f8253/Handbook_Communication_CAVA_%20RO.pdf
5
Dan Stoica, Public Communications. Public Relations, Iași, 2006, p. 129.

17
 afara ei;
 Administrează relația cu reprezentanții media.
Dintre toate etapele activității de relații publice sunt legate dintr-o perspectivă sau alta cu
ceea ce noi numim comunicare, doar publicul avut în vedere este diferit. De asemenea,
instrumentele și canalele de comunicare nu sunt întotdeauna la fel și prospectul adresării
comunicării.

Principalele caracteristici ale procesului de Relații Publice sunt următorele6:

 1. Procesul de RP este intenționat - presupune o manifestare de voință a unei
persoane sau a unei instituții sau organizații cu scopul câștigării încrederii publicului
vizat;
 2. Procesul de RP urmărește o reacție de tip feedback- în urma acțiunilor
întreprinse;
 3. Procesul și acțiunile de RP se desfășoară pe baza unei strategii bine puse la punct,
desfășurate de obicei în mai multe etape sau faze;
 4. Procesul de RP are la bază realizările individului sau organizației ori instituției;
 5.Procesul de RP urmărește realizarea unui scop dublu - câștugătorii activității de
RP sunt deopotrivă inițiatorii procesului cât și beneficiarii acestuia;
 6.Procesul de RP permit menținerea unei căi de comunicare între individ/organizație
pe de o parte și beneficiari sau public pe de altă parte.

Tipuri de Relații publice

Procesul de Relați Publice implică următoarele tipuri de relații:
 relațiile cu presa
 relațiile cu publicul larg
 relațiile cu angajații proprii
 relațiile cu autoritățile și
 relațiile cu diverse instituții și organizații.
Le vom analiza mai pe larg în Modulul 11, la Practica de Relațiilor publice

6
Stancu Șerb, Relații publice și comunicare, Teora, Bucurețti, 2006, pag.10-11

18
Autoevaluare (sarcină de învăţare) tip 1:
Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog să
răspunzi la următoarea întrebare:
Ce tipuri de relații implică procesul de RP ?
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă nu,

atunci te rog să revenii asupra paragrafelor parcurse până acum,
pentru a le aprofunda.

Răspunsul corect la întrebarea anterioară este:

Procesul de RP implică urmîtoarele tipuri de relații :
 relațiile cu presa
 relațiile cu publicul larg
 relațiile cu angajații proprii
 relațiile cu autoritățile și
 relațiile cu diverse instituții și organizații

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse până
acum, pentru a le aprofunda.

1.2 DEFINIREA RELAȚIILOR PUBLICE

Majoritatea companiilor doresc o presă excelentă. Când mass-media iubește o

organizație non-profit sau o afacere, parcă tocmai s-au aprins toate luminile. Acest lucru
necesită timp și efort. Multe dintre organizațiile despre care citiți, vedeți la televizor sau auziți
la radio au fost intenționate în legătură cu eforturile lor de relații publice. Nu este o întâlnire
întâmplătoare cu cealaltă parte - este un plan angajat în acțiune.

Relațiile publice au mult mai multă credibilitate decât o reclamă - cu o marjă de 9: 1 -

dar credem că este scăzut. Un studiu din 2014 realizat de Nielsen7, comandat de inPowered cu
privire la rolul conținutului în procesul de luare a deciziilor consumatorilor, a concluzionat că
PR este cu aproape 90% mai eficient decât publicitatea: „În medie, conținutul expert a ridicat
familiaritatea cu 88% mai mult decât conținutul de marcă”
7
https://www.linkedin.com/pulse/20140325101743-36910198-content-marketing-is-88-percent-less-effective-
than-public-relations/- accesat la 12.10.2020

19
 Relațiile publice este ceea ce faci cu ceea ce știi și ce cred alții despre
ceea ce spui.8

Publicitatea comercială/Reclama -este mass media plătită, relațiile publice este mass
media câștigată.

Steve Cody9, CEO și Co-fondator al revistei Peppercomm10, notează „nenumărate

studii raportează că, alături de sfaturile din gură-din-gură ale prietenilor și familiei,
comentariile editoriale (de obicei generate de practicianul tău prietenos, din culise) au o
pondere mult mai mare decât publicitatea. ”

„Nu este dificil să înțelegem de ce”, spune Cody. „Publicitatea continuă să

îmbrățișeze un mod de comunicare vechi, de sus în jos, din interior în exterior. Acesta reflectă
opinia conducerii superioare cu privire la ceea ce ar trebui să considere un consumator sau un
cumpărător între companii. PR, pe de altă parte, depinde de a asculta conversația și de a
înțelege cine, ce, când, unde, de ce și cum să se angajeze în discuție. Directorii de relații
publice excelează în povestiri și, de obicei, prezintă o problemă percepută (adică obezitatea

8
Grunig, James E. and Hunt, Todd. Managing Public Relations. (Orlando, FL: Harcourt Brace Jovanovich,
1984), 6e. Public relations is what you do with what you know and what other think about what you say.
9
https://instituteforpr.org/ipr-bio/steve-cody/- acceasat la 12.10.2020
10
https://everipedia.org/wiki/lang_en/Peppercomm

20
infantilă) și soluția unică a clientului lor (adică un nou tip de echipament de fitness conceput
de și pentru pre-adolescenți). "

Cu rețelele de socializare, o poveste grozavă are un impact de durată nu numai pe

site-urile de știri și prin căutarea Google, ci și prin canalele proprii ale mărcilor. Este un
moment fără precedent pentru cei care caută și câștigă o presă excelentă.

PR sau relațiile publice nu sunt altceva decât practica de a proteja, precum și de a

spori reputația unei anumite organizații / firme sau, de altfel, a oricărui individ. În lumea
actuală a concurenței acerbe, în care fiecare organizație se străduiește din greu să lucreze la
imaginea sa de marcă, relațiile publice au devenit nevoia orei. Este esențial ca fiecare
organizație să comunice bine cu publicul său / publicul țintă. Fluxul corect de informații este
esențial. Aici vine importanța relațiilor publice

Practica menținerii unei relații sănătoase între organizație și publicul / angajații /

părțile interesate / investitorii / partenerii acesteia se numește relații publice. Activitățile de
relații publice asigură fluxul corect de informații între organizație și publicul său numit și
publicul țintă. Relațiile publice parcurg un drum lung în menținerea imaginii de marcă a unei
organizații în ochii audienței sale, a părților interesate, a investitorilor și a tuturor celorlalți
care sunt asociați cu aceasta.

Pentru școli, publicul țintă ar fi studenții și părinții / tutorii lor, pentru comercianții
cu amănuntul publicul țintă ar fi clienții și așa mai departe.

În exemplele de mai sus, relațiile publice asigură o comunicare bidirecțională fără

probleme între autoritățile școlare și publicul țintă (elevi și părinții lor). Distribuitorii trebuie
să se adreseze bine clienților lor pentru un cuvânt gură pozitiv și o poziționare puternică a
mărcii. Este cu adevărat important să creăm o imagine pozitivă a oricărei mărci anume în
mintea consumatorilor, pentru că este bine. Experții în relații publice ajută nu numai la fluxul
de informații de la organizație la public, ci și de la public la organizație (comunicare
bidirecțională). feedback (pozitiv / negativ), apreciere și așa mai departe. Relațiile publice
consolidează relația dintre organizație și publicul țintă, angajați, părți interesate, investitori
etc.

Practica formală a ceea ce se numește acum „relații publice” datează de la începutul

secolului XX. De atunci, relațiile publice au fost definite în nenumărate moduri, definiția
evoluând adesea alături de rolurile în schimbare ale relațiilor publice și progresele în
21
tehnologie. Cele mai vechi definiții puneau accent pe agentia de presă și publicitate, în timp
ce definițiile mai moderne încorporează conceptele de „angajament” și „construirea de
relații”.

În 1982, PRSA a adoptat următoarea definiție: „Relațiile publice ajută o organizație și

publicul acesteia să se adapteze reciproc”. O definiție mai modernă a relațiilor publice a fost
elaborată câteva decenii mai târziu, o definiție care există și astăzi11:

„Relațiile publice reprezintă un proces strategic de comunicare care construiește

relații reciproc avantajoase între organizații și publicul lor.”conform PRSA12
”Relaţiile publice sprijină procesul decizional şi funcţionarea mult mai eficientă a societăii
noastre complexe şi pluraliste, contribuind la înţelegerea reciprocă în rândul grupurilor şi
instituţiilor. Relaţiile publice servesc la armonizarea politicilor din domeniul public cu cele
din domeniul privat.
Relaţiile publice sprijină o varietate largă de instituţii, precum cele din domeniul
afacerilor şi comerţului, agenţii guvernamentale, asociaţii de voluntari, fundaţii, spitale, şcoli,
colegii şi instituţii religioase. Pentru a-şi atinge obiectivele, aceste instituţii trebuie să-şi
dezvolte un sistem eficient de relaţii cu numeroase şi diverse segmente de public (angajaţi,
membri, clienţi, comunităţi locale, acţionari), cu alte instituţii şi cu societatea în ansamblu.
Conducerile instituţiilor trebuie să înţeleagă atitudinile şi valorile segmentelor lor de public
pentru a-şi atinge obiectivele instituţionale. Obiectivele, la rândul lor, sunt modelate de
mediul extern. Practicianul PR acţionează în calitate de consilier al conducerii, dar şi ca
mediator, sprijinind convertirea scopurilor private în politici şi acţiuni motivate, acceptate
public.”
Dacă avem în vedere o abordare din punct de vedere psihologic pe baza modului de
stabilire a legăturilor ântre diferitele organizații, sau/și a legăturilor organizație-
public:”relațiile publice pot fi definite ca fiind ansamblul de mijloace folosite de catre
instituții și întreprinderi pentru a crea un climat de încredere și simpatie în rândul propriului
personal, precum și în rândul publicului”.
O asemenea definire a relațiilor publice ne dă posibilitatea de a face o distincție între

11
https://www.prsa.org/about/all-about-pr
12
PRSA- Public Relations Society of America este o asociație comercială non-profit pentru profesioniștii în
relații publice. A fost fondat în 1947 prin combinarea Consiliului American pentru Relații Publice și Asociația
Națională a Consiliilor pentru Relații Publice

22
de fenomenul publicitar/ publicitate și relațiile publice. Se spune adeseori că publicitatea
urmărește, în mod categoric: formarea, menținerea și dezvoltarea unei “clientele”26
urmărindu-se exclusiv scopuri publicitare – adică se promoveză un produs (bun sau serviciu),
pe când relațiile publice promoveză organizația și vizează crearea unui climat de încredere
bazată pe reputație, în rândul publicului, dar și în rândul propriului personal angajat. Prin
acest gen de promovare, se urmărește susținerea activității proprii, dar și favorizarea
dezvoltării organizației.
Trebuie subliniată importanța informării obiective în cazul realizării acțiunilor de
relații publice, fiind vorba despre informare și nu de sugestionare, ca în cazul publicității. De
aceea, se mai afirmă că prin relații publice se răspândesc informații cu privire la o companie,
o firmă, o întreprindere, o instituție, într-un singur cuvânt –o organizație în vreme ce prin
publicitate se popularizeaza un produs al firmei respective
Clientul este un conusmator care revine, și chiar devine loial, fidel mărcii
/produsului achiziționat.
Elementele cuprinse în activitățile de RP, acestea au caracter social, pe când activitățile de
publicitate au un caracter comercial.
Atât prin scopul general, dedicat promovării organizației, dar și prin modul specific
în care se realizează, RP sunt considerate ca fiind necesare în orice organizație (instituție,
întreprindere, ONG etc.) și la orice nivel. Spre exemplu, avem “relații publice” ale
companiilor private, și ale statului și ale organismelor de stat, cum ar fi: poliția, armata,
spitale de stat, instituții de învățământ, muzee, alte instituții de artă și cultură finanțate de stat
etc. Putem să considerăm RP ca fiind o politică de comunicare pentru crearea unei
imagini/reputații pozitive.
Cuvăntul ”relații” trebuie interpretat cu dublu sens, adică organizația face
cunoscute publicului informațiile referitoare la ”ce este cu adevărat organizația”, cu ce
contribuie organizația la comunitate, dar trebuie să existe și feed-back-ul de la public, receptor
al informațiilor, pentru că așa cum spuneam este nevoie de intrepretarea în dublu sens a
termenului. Nu este suficientă informarea publicului, relațiile publice nu se pot și nu trebuie
să se limiteze numai la atâta. În mod necesar este nevoie și d a face posibilă și comunicarea
dinspre public a propriilor sale puncte de vedere despre ”ce reprezintă cu adevărat
organizația”, și cu ce contribuie organizația la comunitate. În fond trebuie să fie vorba despre
un veritabil și permanent dialog, care implicăcomunicare reperată între receptor și emițător,
care să conducă, dacă este necesar la schimbări în comportamentul părților implicate

23
(organizație, respectiv publicuri).
Relația dintre organizație și publicul ei este prezentată în cele mai multe studii ca
fiind caracterizată de încredere, loialitate, fidelitate și onestitate toate acestea fiind
înmănunchiate sub forma imaginii, sau a reputației despre care publicul are o părere. În
concluzie RP este modul prin care se poate gestiona şi modifica felul cum gândesc, simt și se
manifestă mulţimile de oameni - numite mai departe publicuri .

Studiu de caz
Dacă am face un exercițiu aplicând instrumentul ”5W; 2H 13” am avea:
Cine (subiectul) Managerii/ departamentul RP care ste integrat cu conducerea organizației
Ce (predicatul) informare, dialog, schimbare (politica de comunicare)
Când Permanent (temporal), continuu
Unde Către publicul intern/ extern
Cum (tactică)
Pe baza relațiilor de încredere, avem relația:
a)organizație – public = pe baza eticii adevărului;
b) public –organizație = pe baza respectului, a loialității.
De ce (obiectiv) Pentru a stabili relații de informare și feed-back.
Cine beneficiază de RP Efectul RP Organizația și publicul Pentru organizație = asigurarea
dezvoltării sale dpdv economic și social; Pentru public = înțelegere, simpatie,implicare
În sinteză, Dennis L.Wilcox consideră esența RP se găsește în următoarele acțiuni, ce pot fi
considerate cuvinte cheie în definirea activității de RP: ”
a. deliberarea – activitatea în relaţii publice este intenţionată, este produsul unei analize şi al
unor alegeri referitoare la modalităţile de câştigare a încrederii publicului;
b. planificarea – activitatea în relaţiile publice: <<soluţiile problemelor sunt descoperite, iar
strategiile sunt concepute pentru perioade mari de timp>>;
c. performanţa – relaţiile publice se bazează pe rezultate, iar eficienţa lor depinde de
activitatea concretă a organizaţiei; prin urmare demersurile de relaţii publice nu pot câştiga
încrederea publicului pentru o organizaţie care, prin activitatea ei, dovedeşte ignorarea
interesului public;
d. comunicarea bilaterală – relaţiile publice se bazează pe preluarea informaţiilor din

13
Instrument managerial 5 întrbări W: What? Who? Where?When? Why?; 2 H: How? How benefit?

24
mediul în care operează organizaţia, pe transmiterea de noi informaţii şi pe urmărirea feed-
back-ului acestora;
e. interesul public – raţiunea activităţii de relaţii publice este <<satisfacerea nevoilor
publicului, nu obţinerea, cu orice preţ, de beneficii pentru organizaţie>>;
f. dimensiunea managerială – activităţile de relaţii publice sunt mai eficiente atunci când
sunt integrate în structurile de conducere ale unei organizaţii.”

În esență, relațiile publice se referă la influențarea, angajarea și construirea unei relații cu

părțile cheie interesate pe numeroase platforme pentru a contura și încadra percepția publică a
unei organizații.

Pe lângă aceste definiții se află și cea dată de Rex Harlow14, ceva mai amplă:

”Relațiile publice reprezintă funcția managerială distinctă care ajută la stabilirea

și menținerea unor limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciprocă și la cooperarea
dintre o organizație și publicul ei; ele implică managementul problemelor, ajutându-i pe
manageri să fie informați asupra opiniei publice și să răspundă cererilor opiniei publice;
ele definesc și accentuează obligațiile managerilor de a anticipa tendințele mediului; ele
folosesc ca principale instrumente de lucru cercetarea și comunicarea bazată pe principii
etice”.

Alte definiții ale Relațiilor publice

IPRA15- International Public Relations Association - (IPRA):“Relațiile publice

sunt funcția managerială care evaluează atitudinea publicurilor, identifică politicile și
procedurile unui individ sau ale unei organizații față de interesul public, elaborează și
execută un program pentru a dobândi înțelegerea și acceptarea publicului.” , sau

14
Rex F. Harlow, unul din pionierii RP, a studiat peste 450 de definiții ale RP, și el însuși a dat o versiune
proprie. Sursa: http://www.cipr.co.uk/content/about-us/about-cipr/about-pr/definition-debate citează: "Building a
Public Relations Definition" Public Relations Review 2 (1976), p. 36.
15
https://www.ipra.org/

25
”Practica relaţiilor publice este arta şi ştiinţa socială a analizării unor tendinţe, a
anticipării consecinţelor lor, a sfătuirii liderilor organizaţiei şi a implementării
programelor de acţiune planificate care vor servi atât interesele organizaţiei, cât şi pe
acelea ale publicului”.16

Institutul Britanic de Relații Publice:

“Relațiile Publice reprezintă efortul deliberat care să influențeze opinia publică prin bună
reputație și performanță responsabilă, bazat pe acte satisfăcătoare de comunicare
bidirecțională.” 17

1.3. PROCESUL DE RELAȚII PUBLICE

Procesul de Relații publice are ca și scop câștigarea încrederii și poate fi

reprezentat ca și un ansamblu de vectori care acționează în mai mult eetape la niveluri diferite
având ca și scop schimbarea sau modificarea unor reprezentări, despre un obiect sau fenomen.
Acest ansamblu de vectori determină la un moment dat individul, organizația sau
instituția să accepte o nouă versiune a acestui obiect/fenomen/sau idee.
Chiar dacă pot exista mai multe etape ale procesului de RP în funcție de
complexitatea metodelor și tehnicilor utilizate, voi prezenta mai jos schemativ acest proces ce
poate fi reprezentat sub forma a trei etape18
Etapa I, a procesului de Relații Publice
În această fază cel ce receptează mesajul de relații publice observă lucruri banale dar
adevărate despre instituția/organizația respectivî și care sunt ușor de verificat.
Exemplu: produsele pot fi supuse unor teste de specialitate dar în cea mia mare parte
calitatea lor poate fi observată direct, cu ochiul liber.Din bilanțul publicat de respectiva firmă
se poate observa dacă firma are vânzări consistente și care este situația ei financiară
Fig. 1.3.1 Etapa inițială a procesului de RP

16
Florescu,C-tin; Mâlcomete, Petre.; Pop, Al.Nicolae. (coordonatori); Dicționarul de marketing; Editura
Economică, București, 2003, p.600.
17
Cristina Coman, C.; Relații publice și mass-media, Editura Polirom, Iași, 2000, p.9
18
Stancu, Şerb. – ”Relaţiile publice şi comunicare” -, Editura Teora, Bucureşti, 2006; p.9-10.

26
 Produse de calitate

Marketing
performant ?? Încredere

Stabilitate financiară

Această primă fază duce la formarea unei imagini bune despre firmă și poate fi avută în
vedere în eventualitatea unei viitoare colaborări
ETAPA a II-a, a procesului de Relații Publice
Această a doua fază este și trebuie receptată de către benefiaciar în elemente ce țin :
- de modul eficient de organizare al activităților, ce poate fi luat drept model,
- de atitudinea corectă față de clienți,
- de modul responsabil de pornire și derulare al afacerii
Fig. 1.3.2 Etapa a II-a a procesului de RP

Răspundere față de client

Marketing
performant ? Încredere

Eficiență și siguranță în
tranzacții

27
 ETAPA a III-a, a procesului de Relații Publice
Această fază are rolul de a-l determina pe viitorul partener de afaceri să caute
modalități de legătură cu firma respectivă în vederea colaborării.din acest punct de vedere este
cel mai important moment al procesului de Relații publice deoarece prin intermediul relațiilor
publice au ajuns la beneficiar suficient einformații care să-l determine să începaă o
colaborare.
Fig. 1.3.3 Etapa a III-a a procesului de RP

Imagine de marcă

Partener sigur în încredeere Încredere

viitor

Conducere onestă și responsabilă

În această fază există dorința de a-l convinge pe beneficiar de a începe o colaborare sigură și
rentabilă deoarece firma deține toate atuurile necesare cum ar fi: o imagine de marcă
recunoscută, o conducere onestă și responsabilă, certitudinea că este un partener sigur în
viitor.

Subiecte pentru evaluare:

1. Definiți tipurile de activități ale Relațiilor publice

2. Ce implică activitatea de Relații publice?
3. Care sunt principalele caracteristici ale procesului de PR?
4. Ce implică tipul de Relații publice ?

28
5. Definiți Relațiile publice după PRSA
6. Definiți Relațiile publice după R.Harlow
7. Definiți Relațiile publice după IPRA
8. Care este scopul procesului de Relații publice ?

Întrebări de autoevaluare

1. Care este definitia Relațiilor publice dupa PRSA?

Scrie răspunsul tău aici:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Răspunsul corect la întrebarea de mai sus este:
”Relațiile publice reprezintă un proces strategic de comunicare care construiește relații
reciproc avantajoase între organizații și publicul lor ”
2. Care este definiția Relațiilor publice după IPRA ?
Scrie răspunsul tău aici:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Răspunsul corect la întrebarea de mai sus este:
”Relațiile publice sunt funcția managerială care evaluează atitudinea publicurilor,
identifică politicile și procedurile unui individ sau ale unei organizații față de interesul
public, elaborează și execută un program pentru a dobândi înțelegerea și acceptarea
publicului.”
3. Care sunt principalele caracteristici ale procesului de RP?
Scrie răspunsul tău aici:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Răspunsul corect la întrebarea de mai sus este:
.-este intenționat, urmărește o reacție de tip feed back., se desfășoară pe baza unei strategii,
are la bază realizările, urmărește un scop dublu, permite menținerea unei căi de
comunicare între individ și organizație
Dacă aţi terminat de răspuns la întrebările de mai sus, verificaţi-vă răspunsurile date
confruntându-le cu materialul teoretic prezentat în acest Modul.
29
 Nu aţi răspuns corect la toate întrebările? Nu fiţi
dezamăgiţi, căci vă recomandăm să reparcurgeţi materialul
teoretic şi cu siguranţă veţi putea răspunde acestor întrebări.
E simplu! Puteţi de asemenea, să vă notaţi eventualele
nelămuriri, pentru a le clarifica în cadrul Activităţii tutoriale
(AT).
Aţi răspuns corect la toate întrebările? FELICITĂRI!!!
Continuaţi parcurgerea acestui Modul pentru a vă pregăti
corespunzător în vederea atingerii obiectivelor stabilite
pentru acest Modul.

Subiecte pentru evaluare şi control

1. Definiți tipurile de activități ale Relațiilor publice
2. Ce implică activitatea de Relații publice?
3. Care sunt principalele caracteristici ale procesului de PR?
4. Ce implică tipul de Relații publice ?
5. Definiți Relațiile publice după PRSA
6. Definiți Relațiile publice după R.Harlow
7. Definiți Relațiile publice după IPRA

Întrebări de evaluare
1. Definiți tipurile de activități ale Relațiilor publice
2. Ce implică activitatea de Relații publice?
3. Care sunt principalele caracteristici ale procesului de PR?
4. Ce implică tipul de Relații publice ?
5. Definiți Relațiile publice după PRSA
6. Definiți Relațiile publice după R.Harlow
7. Definiți Relațiile publice după IPRA

30
 Rezumatul acestui Modul

Prima idee a acestui rezumat: Relațiile publice reprezintă o funcție și o activitate manageriala
de marketing;
A doua idee a acestui: Relațiile publice evalueaază atitudini, reacții și comportamente ;
A treia idee a acestui rezumat: Relațiile publice identifică proceduri, politici, tehnici , metode
și instrumente pe care se bazează;
A patra idee a acestui rezumat: Relațiile publice stabilesc oboctive și scopuri precise;
A cincea idee a acestui rezumat: Relațiile publice elaborează programe în concordanță cu
categoria de public;
A șasea idee a acestui rezumat: Relațiile publice au beneficii duble atât pentru emitent cât și
pentru beneficiar.

Bibliografie obligatorie
1.SASU Dinu -Vlad– Relații Publice , Ed. Universităţii din Oradea, Oradea, 2021- Note de
curs, format electronic;

Bibliografie suplimentară (facultativă)

Bibliografie
1.BAIRD, J.W., STULL, J.B.– ”Comunicarea în afaceri” -, Editura Comunicare, Bucureşti,
2003;
2.BALLE, F., - ”Dicționar de media”-, Editura Univers Enciclopedic, București, 1995;
3.BAN, O., - Tehnici promoționale”-, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2007;
4.BOTEZAT, E., BENEA, C. –” Comunicare şi negociere în afaceri”, - Editura Universităţii
din Oradea, Oradea, 2010;
5.EPURAN, Gh., - ”Cybermarketing. Publicitate și eficiență pe Internet - Editura Plumb,
Bacău, 1999;
6.FLORESCU, C., MÂLCOMETE, P.; POP; Al.N.; - ”Marketing - Dicționar explicativ”,

31