UNIVERSITATEA „Spiru Haret”

Facultatea de Ştiinţe Juridice, Politice şi Administrative Bucureşti

Programul de studii universitare de masterat : Ştiinţe penale
Disciplina: „INSTITUŢII ALE DREPTULUI PENAL EUROPEAN SI INTERNAŢIONAL”
TITULAR: prof. univ. dr. ...
Anul universitar 2018-2019
Student Masterand: Jidovu (Goronescu) Irina

INTRODUCERE

Genocidul (termen creat in 1944 de juristul polonez Rafael Lemkin pentru a denumi “practica
exterminarii natiunilor si grupurilor etnice”); reprezinta exterminarea intentionata (deliberata) a
unei comunitati (a unor grupuri) nationale, etnice, rasiale sau religioare, constituind o crima
impotriva umanitatii.

Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite, prin Rezolutia sa 96 (I) din 11.12.1946, a
declarant ca genocidul este o crima la adresa dreptului gintilor, in caontradictie cu spiritual si
scopurile Natiunilor Unite si pe care lumea civilizata il condamna. In Conventia pentru
prevenirea si reprimarea crimei de genocid1, genocidul se refera la oricare dintre actele de mai
jos comise cu intentia de a distruge, in totalitate sau numai in parte, un grup national, etnic, rasial
sau religios, cum ar fi:

a) Omorararea membrilor unui grup;

b) Atingerea grava a integritatii fizice sau mentale a membrilor unui grup;
c) Supunerea intentionata a grupului la conditii de existent care antreneaza distrugerea fizica
totala sau partial;
d) Masuri care vizeaza scaderea natalitatii in sensul grupului;
e) Transferarea fortatat a copiilor dintr-un grup intr-altul;

In consecinta, vor fi pedepsite urmatoarele acte:

a) Genocidul;
b) Intelegerea in vederea comiterii genocidului;

[1] https//ro.wikipedia.org/wiki/genocide#cite_note-1
 c) Incitarea directa si publica la comiterea unui genocide;
d) Tentative de genocide;
e) Complicitatea la genocide.

Persoanele care au comis genocid sau unul dintre actele enumetare mai sus vor fi pedepsite
indiferent ca sunt conducatori, functionari sau particulari.

Crimele impotriva umanitatii sunt definite ca fiind fapte grave de violenta comise la scara larga
de catre indivizi, fie ca acestia sunt sau nu agenti ai statului, impotriva altor indivizi intr-un scop
esentialmente politic, ideologic, rasial, national, etnic sau religios.

Spre deosebire de crimele de razboi care au cunoscut o indelungata evolutie, crimele contra
umanitatii au aparut in cadrul dreptului international numai supa al doilea razboi mondial, in
legatura cu sanctionarea persoanelor vinovate de declansarea si piurtarea razboilui de agresiune
si ca o reactive la atrocitatile savarsite de catre nazistii germani si militaristii japonezi in
teritoriile ocupate impotriva populatiei locale si in cadrul lagarelor de exterminare a unor
categorii largi de personae pe motive nationale, entice, rasiale sau altele similar.

In cuprinsul Statutului Tribunalului Militar International de la Nurnberg (art. 6) si, intr-un mod
similar, in cel al Tribunalului Militar de la Tokio (art. 5), sunt enumerate drept crime imopriva
umanitatii urmatoarele fapte: asasinatul, exterminarea, supunerea la sclavie, deportarea si orice
alt act inuman comis impotriva oricaror populatii civile, inainte sau in timpul razboiului, ca si
persecutiile pentru motive politice, rasiale sau religioase, daca aceste acte sau persecutii, fie ca
ele constituiau sau nu violare a dreptului intern al tarilor in care s-au savarsit, au fost comise ca
urmare a oricarei crime care intra in competenta tribunalului sau in legatuira cu o asemenea
crima.

Sunt astfel considerate crime impotriva umanitatii pe de o parte actele inhumane savarsite
impotriva populatiei civile (asasinatul, exterminarea, aducerea in stare de sclavie, deportarea
etc.) iar pe de alta parte, actele de persecutie impotriva unor personae pentru considerente de
ordin politic, rasial sau religios.

Prin ultima parte a formularii textului mentionat, existent crimelor impotriva umanitatii este
legata de crimele impotriva pacii si securitatii omenirii, mai concret de declansarea si ducerea
unui raboi de agresiune de catre cele doua mari state invinse in rasboi, precum si de crimele de
razboi, comise in perioada cat a durat conflictual armat, in fapt delimitandu-se in timp aplicarea

[1] https//ro.wikipedia.org/wiki/genocide#cite_note-1
prevederilor statutelor numai la crimele impotriva umanitatii savarsite in timpul celui de-al
doilea razboi mondial, nu si faptelor de aceasta natura, anterioare sau posterioare razboiului.
Acest inconvenient a fost ulterior inlaturat.

Considerandu-se ca necesar si oportun sa se consacre explicit in dreptul international penal

principiul imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii, in 1968 s-a
negociat si s-a adoptat in cadrul ONU “conventia asupra imprescriptibilitatii crimelor de razvoi
si a crimelor contra umanitatii”, care este in vigoare din 1970. Potrivit prevederilor Conventiei,
sunt imprescriptibile, indiferent de data la care au fost comise, urmatoarele crime:
a) Crimele de razboi asa cum sunt ele definite in Statutul Tribunalului Militar International
de la Nurenberg din 08.08.1945 si confirmate prin Rezolutiile nr. 3 (I) si 95 (I) ale
Adunarii Generale a ONU din 1949 pentru protectia victimelor de razboi;
b) Crimele contra umanitatii, comise atat in timp de pace cat si in timp de razboi, asa cum
sunt definite in Statutul Tribunalului 10 Militar International de la Nurnberg si confirmate in
rezolutiile Adunarii Generale a ONU mentionare, evictiunea prin atac armat sau ocupatie si
actele inhumane decurgand din politica de apartheid ca si crima de genocide, astfel cum aceasta
este definite prin Conventia din 1948 pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocide, chiar
daca aceste acte nu constituie o violare a dreptului intern al tarii une au fost comise.

Conventia se refera la imprescriptibilitatea in general, dar din modul in care acesta este formulata
este evident ca este vorba atat de precriptia raspunderii penale, cat si de prescriptia executarii
pedepselor applicate, ambele fiind interzise.
Prin conventie, statele partii s-au angajat sa adopte toate masurile interne, de ordin legislative sau
de alta natura, care ar fi necesare pentru a se permite extradarea, conform dreptului international
a persoanelor care au savarsit asemenea fapte si, de asemenea, sa ia potrivit procedurilor lor
constitutionale toate masurile necesare pentru a asigura imprescriptibilitatea crimelor vizate, atat
in cee ace priveste urmarirea si judecarea, cat si in ce priveste executarea pedepsei, iar acolo
unde ar exista reglementata prescriptia pentru asemenea fapte sa inlature respectivele prevederi
din legislatia proprie.
Principiul imprescriptibilitatii crimelor grave de drept international a fost conscrat ulterior si in
alte documente juridice international, intre care Conventia europeana asupra imprescriptibilitatii
crimelor contra umanitatii si a crimelor de razboi, adoptata in cadrul Consiliului Europei si
semnata la 25.01.1974.
Principiul imprescriptibilitatii fusese anterior inscris si in pactul international referitor la
drepturile civile si politice din 1966[2].

[1] https//ro.wikipedia.org/wiki/genocide#cite_note-1
In acest proiect voi prezenta pe scurt un rezumat al celor mai importante cazuri de genocide
petrecute in Europa, Asia si Africa in secolul 20.

Genocidul Armean
Cel dintai, genocidul impotriva armenilor, are loc in mijlocul Primului Razboi Mondial, intre anii
1915-1916, cand armata otomana organizeaza executii in masa impotriva minoritatilor armene.
Concomitant cu acestea, au loc si deportari in masa , in cadrul carora sute de mii de armeni sunt
escortati in tabere in desert, pe drum avand loc crime in masa, violuri si convertiri fortate la
islam. In total, se crede ca peste un million de armeni ar fi fost omorati in urma acestui
eveniment. Genocidul armean este subiectul unei intense dispute istoriografice si diplomatice.
Istoriografia turca nationalista invoca pana astazi argumentul pragmatismului, anume ca
otomanii au luat anumite masuri punitive fata de populatia minoritara armeana din imperiu strict
cu scopul de a impiedica o rascoala a acesteia fata de conducere, in conditiile in care Imperiul
Otoman era angajat in Primul Razboi Mondial.
In acest caz, se observa ca atat etnia cat si religia joaca un rol semnificativ in motivatia
infaptuitorilor. Mai mult, genocidul armean are si o dimensiune culturala accentuate, dat fiind
numarul mare de convertiri fortate la islam. Este, de altfel singurul genocide din aceasta lista
unde infaptuitorii au credinta ca victimele inca pot fi convertite, iar grupul transformat in loc de
eliminat.

Holocaustul
Inaintand inspre urmatorul genocide din lista, observam ca Holocaustul este genocidul din lista
care iese cel mai mult in evidenta, atat ca numar de victim (peste sase milioane) cat si ca
brutalitate si prin faptul ca este foarte strict coordonat si supravecheat, nefiind nic pe departe
ceva spontan. Dimpotriva, pentru a putea fi infaptuit, nazistii creeaza o intraga masinarie si
birocratie a ucederii, de dimendiuni uluitoare.
Cat despre cauzele lui, el are in mod clar motivatii ideologice. Nu exista nicio amenintare din
partea grupurilor persecutate si decimate, in afara de una perceputa pe termen lung. Vom vedea
insa ca atributele imaginare care le sunt acordate evreilor vor fi regasite si in spatele multora
dintre celelalte genocide.

Genocidul din Cambogia

Genocidul din Cambogia este un alt astfel de exemplu. Desfasurat intre anii 1975-1979, se
estimeaza ca in cadrul programului coordonat de Khmerii Rosii, partid communist aflat la putere
in aceasta perioada, ar fi murit cel putin un million si jumatate de combodgieni, intr-o tara cu o
populatie de doar opt milioane. Ce individualizeaza acest genocide fata de altele este ca el

[1] https//ro.wikipedia.org/wiki/genocide#cite_note-1
reprezinta un “autogenocid”, in sensul ca nu se poate vorbi de un anumirt grup unitar asupra
caruia sa fi fost indreptate crimele. Dimpotriva, oricine putea fi considerat un “dusman” sis a fie
executat. De fapt, de multe ori, sub presiunea propagandei oficiale, oamenii ajungeau sa isi
denunte chiar membrii ai proprieie familii.
Genocidul din Bosnia
Masacrul din Bosnia face parte dintr-o serie mai larga de epurari entice desfasurate de armata
sarba in timpul asa numitelor “razboaie iugoslave”, cauzate de sentimental sarbilor ce pierd
controlul asupra fostei republici din Balcani. Si aici, baza ideological a represiunilor a constituit-
o retorica natonalista agresiva a presedintelui sarb Slobodan Milosevic, care a alimentat teama de
destramare a tarii. In 1991, armata sarba ataca pe rand Croatia si apoi Bosna, ocupandu-le si
incepand un val de persecutii impotriva acestor etnii. Cel mai grav episod al acestei epurari
entice este masacrul de la Srebrenica, unde se estimeaza ca au fost omorati peste 8000 de barbati
femei si copii bosniaci, ingropati in gropi comune. Interesant este ca acest genocid, element
similar Holocaustului, nu e indreptat impotriva unei singure etnii sau religii, cazandu-i victime
atat croati catolici cat si bosniaci musulmani.

[1] https//ro.wikipedia.org/wiki/genocide#cite_note-1