Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gesell Developmental Schedules este introdus de către Arnold Gesell în 1925, acestea
devenin un instrument folosit în identificarea deficienței mentale și neurologice.
Scalele oferă o procedură standardizată care poate fi folosită în vederea observării și
evaluării echizițiilor copiilor mici, privind dezvoltarea acestora în următoarele arii:
- Dezvoltarea neur-motorie și senzorială, care se unesc după vârsta de 1 ani într-o
arie comună de dezvoltare senzorial-motorie
- Dezvoltarea limbajului
- Dezvoltarea socio-afectivă
Scalele de evaluare
1. Mişcările ochilor devin coordonate, copilul fixează cu privirea pentru scurt timp
obiectele strălucitoare.
2. Ţinut în braţe ridică din când în când capul.
3. Culcat pe abdomen încearcă în repetate rânduri să ridice capul, reuşind să-l
susţină în intervale scurte.
4. Aşezat pe abdomen, încearcă prin îndoirea picioarelor şi cu ajutorul mâinilor să
se târască.
5. Strânge puternic degetul introdus în mâna sa.
6. Fixează privirea pe faţa părintelui.
7. Urmăreşte pentru intervale scurte, mişcarea circulară a unui obiect strălucitor sau
viu colorat (roşu).
8. Reacţionează la zgomote puternice (sonerie).
9. Spre sfârşitul lunii emite sunete nearticulate, guturale.
10. Se opreşte din plâns când se apropie părintele sau când i se vorbeşte blând.
Calcularea punctajului lunii 1 (se acordă un punct pentru fiecare item realizat cu
succes):
Luna a 2-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 2-luni)
Luna a 3-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 3-a luni)
*Precizare – introducerea acestor calcule de etapă are în vedere evaluarea cât mai
corectă a unor copii care, chiar dacă au manifestat nişte lipsuri în cadrul strict al unei
luni, ei puteau să le recupereze la nivel de etapă – de aceea se reia analiza.
Luna a 4-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 4-a luni )
Luna a 5-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 5-a luni)
Luna a 6-a (evaluarea se face imediat după împliniree celei de-a 6-a luni)
Se adună în cadrul fiecărei arii psihocomportamentale scorurile din lunile 4–5-6, iar
pentru copiii care au prezentat unele întârzieri se reparcurg itemii celor trei luni ale
etapei, făcându-se eventuale corecţii ale unor punctaje obţinute la lună.
Luna a 7-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 7-a luni)
Luna a 8-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 8-a luni)
1. Se ridică în picioare, sprijinindu-se de o bară sau de un scaun.
2. Din picioare, îşi dă drumul şi se aşează singur, iar din poziţia aşezat se culcă
singur.
3. Stă în picioare susţinut doar de o mână.
4. Susţinut de ambele mâini, face încercări de mers.
5. Încearcă să bată din palme.
6. Caută linguriţa căzută în timpul hrănirii sale.
7. Caută cu privirea obiecte trebuitoare sau ascunse.
8. Articulează distinct “mama”, “tata” şi le foloseşte în prezenţa părinţilor,
denumindu-i.
9. Îşi însoţeşte toate acţiunile cu vocalizări (interjecţii vocalice).
10. Reacţionează la comenzi vocale (“hai la…”, “sus”, “hopa”, “uite…papa, tata..”).
11. Simte nevoia unui tratament afectuos care îi face o plăcere vizibilă; se întristează
sau se supără când este ignorat, contrariat, certat, speriat.
12. Se bucură lovind jucăriile sau obiectele unele de altele.
13. Se joacă de-a “ascunsul” unor obiecte.
14. Manevrează cu o oarecare atenţie, concentrare, jucăriile noi şi sunătoare (parcă
le încearcă pentru a vedea ce poate face cu ele, parcă le ascultă).
Luna a 9-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 9-a luni)
Se adună în cadrul fiecărei arii psihocomportamentale scorurile din lunile 7-8-9, iar
pentru copiii care au prezentat unele întârzieri se reparcurg itemii celor trei luni ale
etapei, făcându-se eventuale corecţii ale unor punctaje obţinute la lună.
Luna a 10-a şi a11-a (evaluarea se face imediat după împlinirea celei de-a 11-a luni;
ele se iau împreună şi se consideră o etapă unitară de evoluţie deoarece reperele
semnificative pentru dezvoltare pot apare în ambele luni).
Perioada 1 an – 1,3 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 1,3 ani )
Perioada 1,3 ani – 1,6 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 1, 6 ani)
Se adună în cadrul fiecărei arii psihocomportamentale scorurile din perioada 1 – 1,3 ani
cu cele din perioada 1,3 – 1,6 ani, iar pentru copiii care au prezentat unele întârzieri se
reparcurg itemii celor şase luni ale etapei, făcându-se eventuale corecţii ale unor
punctaje obţinute la perioadă.
Perioada 1,6 ani – 1,9 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 1,9 ani)
Perioada 1,9 ani – 2 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 2 ani)
1. În vorbire apar multe verbe şi unele pronume – “tu”, “el” şi accidental chiar “eu”.
2. Se numeşte cu numele său propriu, dar vorbeşte despre sine la persoana a treia
– “Mihai dai papa” (eu, Mihai, vreu să-mi dai mâncare).
3. Construieşte propoziţii formate din două şi trei cuvinte – substantiv, verb,
adjectiv.
4. Foloseşte în principal relaţia verbală pentru a cere ceva, a obţine ceva, a atrage
atenţia asupra sa.
5. Poate repeta după adult, orice cuvânt de 3 – 4 – 5 silabe.
6. Arată cel puţin patru imagini atunci când i se pronunţă numele lor (“casa”,
“pisica”….) şi numeşte cel puţin două.
7. Desenează o linie după model (după demonstraţie).
8. Încearcă să facă ordine între jucăriile şi obiectele sale şi parţial reuşeşte.
Se adună în cadrul fiecărei arii psihocomportamentale scorurile din perioada 1,6 – 1,9
ani cu cele din perioada 1,9 – 2 ani, iar pentru copiii care au prezentat unele întârzieri
se reparcurg itemii celor şase luni ale etapei, făcându-se eventuale corecţii ale unor
punctaje obţinute la perioadă.
La 2 ani împliniţi copilul poate totaliza următoarele punctaje maxime(se adună pe arii,
toate punctajele din etapele anterioare) şi următoarele abateri negative de la ele:
Perioada 2 ani – 2,6 ani (evaluarea se face imediat după împliniea a 2,6 ani)
Perioada 2,6 ani – 3 ani (evaluarea se face imediat după împlinirea a 3 ani)
1. Execută următoarele ordine: “pune jucăria pe masă”, “pune jucăria sub masă”,
“pune jucăria după dulap”.
2. Repetă după adult: „tata” (1), “fata face nani” (2), “copil, pâine, grădină” (3), “mi-e
foame şi plâng” (4), “eu mă numesc….. şi câinle este rău” (5), “plouă în grădină
şi Costel îşi face lecţiile” (6).
3. Construieşte din cuburi o poartă.
4. Construieşte un turn cât mai înalt.
5. Construieşte un pod din cuburi mai complicat, din mai multe piese, după un
model făcut de adult, model la construirea căruia el nu asistă (i se arată gata
făcut).
6. Copiază un cerc demonstrat de adult.
7. Compară două linii care sunt vizibil inegale (“care este mai mare ?”; “dar mai
mică?”).
Calcularea punctajului perioadei (se acordă punctaje diferenţiate pentru itemii reuşiţi):
Se adună în cadrul fiecărei arii psihocomportamentale scorurile din perioada 2 – 2,6 ani
cu cele din perioada 2,6 – 3 ani, iar pentru copiii care au prezentat unele întârzieri se
reparcurg itemii celor şase luni ale etapei, fîcându-se eventuale corecţii ale unor scoruri
obţinute la perioadă.
Dezvoltare senzorial-motrică = 4 + 0 = 4 puncte
Dezvoltare limbaj = 3 + 7 = 10 puncte
Dezvoltare socio-afectivă = 3 + 5 = 8 puncte
La 3 ani împliniţi copilul poate totaliza următoarele punctaje maxime (se adună pe arii,
toate punctajele din etapele anterioare) şi următoarele abateri negative de la ele:
La 4 ani împliniţi copilul poate totaliza următoarele punctaje maxime (se adună pe arii,
toate punctajele din etapele anterioare) şi următoarele abateri negative de la ele:
La 5 ani împliniţi copilul poate totaliza următoarele punctaje maxime (se adună pe arii,
toate punctajele din etapele anterioare) şi următoarele abateri negative de la ele:
La 6 ani împliniţi copilul poate totaliza următoarele punctaje maxime (se adună pe arii,
toate punctajele din etapele anterioare) şi următoarele abateri negative de la ele: