Sunteți pe pagina 1din 61

TESTE 

DE INIȚIERE  
PENTRU CLASA a VI‐a 
 
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 
MATEMATICĂ 
 
 
 

 
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER


ETAPA I – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A VI-A
Varianta 1

• Toate subiectele sunt obligatorii


• Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute

Citeşte cu atenţie textele care urmează, apoi notează, în grilă, răspunsul corect la întrebările
date:

A. În dimineaţa aceea, bunicul meu dinspre tată m-a trezit pe la trei. […] La vârsta aceea, o
trezire matinală este, în sine, garanţia unei aventuri. Ştiam de cu seară că, până în ora patru, voi
pleca la drum, cu tataie, unul lângă altul, cu bicicletele la Băileşti!
Era vara lui 1981; tataie avea 74 de ani împliniţi (născut în 1907) şi era verde ca mărul
înflorit; eu aveam 14 ani şi mai aveam o bicicletă Pegas, culoare alb 13, cu roţi mici – se
produceau pe undeva pe lângă Braşov, parcă. Bicicleta o aveam, într-un fel, tot de la tataie. […]
Nu era încă ora 4 când am plecat, dâră lângă dâră în praful aproape compact al uliţelor, cu
tataie spre oraş. Între Negoi şi Băileşti, pe unde am luat-o noi, nu ştiu dacă-s 10 kilometri. Am
traversat lanuri de porumb cu verdele umed, brazde îmburuienate cu scaieţi purtând flori
monumentale şi cu un parfum de neînchipuit, greu şi dulce; am lăsat în urmă diguri mici ale
sistemului de irigaţie, am trecut un pod de lemn peste un canal… În răsăritul soarelui, în faţa
noastră, doar tăcerea drumului gol; în aer, sub cerul uşor, o răcoare înrourată. Şi acolo, între
praful dospit al drumului de ţară, lumina promiţătoare a răsăritului şi cerul înalt al dimineţii
tinere, eram eu şi tataie, mergând alături. Şi vorbeam – exact acele banalităţi care-i fac pe nepoţi şi
pe bunici să se simtă atât de bine împreună. La un pas deasupra pământului, alunecam amândoi
spre oraş; în spate, umbrele noastre aproape se sprijineau una de alta. Cu nasul în miresmele
amestecate ale dimineţii şi cu capul în taina iniţiatică a drumului, mi-am promis să-l sprijin pe
tataie până la capăt.
Am traversat mai apoi o pădure de salcâmi; ajunseserăm la marginea oraşului. Sub roţile bici-
cletelor, vreascuri subţiri pocneau stins. Doar vorbele noastre, banale şi de nerememorat astăzi –
oricât aş vrea s-o pot face – prindeau ecou între arbori. Iar umbra pădurii, la rându-i, învăluia
ecoul ca un cocon.
(Adrian Cioroianu, O dimineaţă cu tataie, vol. Cartea cu bunici)

1. În textul dat se prezintă o întâmplare petrecută:


a. într-o seară de vară;
b. într-o dimineaţă de primăvară;
c. într-o noapte de vară;
d. într-o dimineaţă de vară.

2. Conform celor prezentate în text, bunicul şi nepotul trebuie să ajungă:


a. în satul Băileşti;
b. în oraşul Băileşti;
c. în satul Negoi;
d. în oraşul Braşov.

1
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

3. O propoziţie dezvoltată referitoare la acţiunile bunicului şi ale nepotului este:


a. La un pas deasupra pământului, alunecam amândoi spre oraş;
b. Cu nasul în miresmele amestecate ale dimineţii şi cu capul în taina iniţiatică a drumului, mi-am
promis să-l sprijin pe tataie până la capăt;
c. am lăsat în urmă diguri mici ale sistemului de irigaţie, am trecut un pod de lemn peste un
canal…
d. Între Negoi şi Băileşti, pe unde am luat-o noi, nu ştiu dacă-s 10 kilometri.

4. Secvenţa Şi vorbeam – exact acele banalităţi care-i fac pe nepoţi şi pe bunici să se simtă atât de
bine împreună sugerează:
a. dragostea bunicului pentru nepot;
b. dorinţa bunicului de a-i împărtăşi nepotului din experienţa sa de viaţă;
c. profunzimea şi delicateţea relaţiei dintre bunic şi nepot;
d. un posibil dialog lipsit de importanţă.

5. Structura subliniată în secvenţa tataie avea 74 de ani împliniţi (născut în 1907) şi era verde ca
mărul înflorit sugerează:
a. înţelepciunea bunicului;
b. dragostea bunicului pentru natură;
c. energia pe care o avea bunicul, în ciuda vârstei înaintate;
d. dragostea bunicului pentru nepot.

6. Se dau următoarele cuvinte: (1) pustiu; (2) sec; (3) plin; (4) înfiorător. Dintre acestea, sunt
sinonime potrivite pentru adjectivul subliniat în secvenţa doar tăcerea drumului gol:
a. 1 şi 2;
b. numai 1;
c. 1 şi 3;
d. 1, 2 şi 3.

7. Propoziţia care conţine patru cuvinte cu diftong este:


a. Am traversat lanuri de porumb cu verdele umed, brazde îmburuienate cu scaieţi purtând flori
monumentale şi cu un parfum de neînchipuit, greu şi dulce;
b. În dimineaţa aceea, bunicul meu dinspre tată m-a trezit pe la trei;
c. Am traversat mai apoi o pădure de salcâmi;
d. Cu nasul în miresmele amestecate ale dimineţii şi cu capul în taina iniţiatică a drumului, mi-am
promis să-l sprijin pe tataie până la capăt.

8. Enunţul care conţine un termen din familia lexicală a cuvântului rouă este:
a. În dimineaţa aceea, bunicul meu dinspre tată m-a trezit pe la trei;
b. Iar umbra pădurii, la rându-i, învăluia ecoul ca un cocon;
c. Bicicleta o aveam, într-un fel, tot de la tataie;
d. În răsăritul soarelui, în faţa noastră, doar tăcerea drumului gol; în aer, sub cerul uşor, o
răcoare înrourată.

2
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

9. Un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvântului greu (un parfum de neînchipuit,
greu şi dulce) este:
a. dificil;
b. rece;
c. obişnuit;
d. puternic.

10. Cuvintele subliniate în secvenţa Cu nasul în miresmele amestecate ale dimineţii şi cu capul
în taina iniţiatică a drumului, mi-am promis să-l sprijin pe tataie până la capăt s-au format prin:
a. derivare;
b. conversiune, respectiv derivare;
c. derivare, respectiv compunere;
d. conversiune.

B. Începe să fie mai grea decât până atunci inima nepotului. Toată vara a fost la bunici. Şi
acuma tot la bunici e. Dar şcoala care se îndepărtase până la uitare, acum se apropie din nou, cu
fiecare zi a calendarului. Se dezmorţeşte răcoarea din umbrele ei şi răsare, răspândindu-se la
începutul şi la capătul zilei, cu miros de ciupercă şi de tufănică. Cerul e mai albastru, dar nu ca cel
de primăvară (albastru şi acela). Acesta parcă-şi aduce aminte de celălalt, cu zâmbet ostenit şi cu
îngândurare.
Nepotul se uită la toate cu un fel de rămas bun. Acolo a fost vara lui. […]
De câte ori aude un greier, se opreşte şi-l ascultă ca şi cum ar sta de vorbă cu el. Şi greierul e
o vorbă de-a verii rămasă în ierburi până-n târziu de toamnă. […]
Se duce la bucătăria de vară a bunicilor, care e ridicată numai din scândură vopsită albastru
(ca şi portiţa, ca şi biserica Sfântului Mercurie, ca şi cerul de toamnă). Acolo, cu clocot dulce fierb
perjele albastre, din care bunica face povidlă. Tot acolo a făcut bunica bulionul cel roş ca fesul
turcului. Acolo arde un foc pârâitor de vreascuri şi surcele, dând fum albastru.
Albastru! Totul e albastru ca o evaporare în cer.
Ochii rămân mereu spre cer. Parcă cerul te priveşte ca cineva care pleacă şi nu spune nimic de
teamă să nu plângă.
Nepotul simte ca şi cum s-ar scoborî cufere din pod şi s-ar face bagaje în jurul lui. În toate e
plecare: în cer, în frunză, în inimă.
Inima nepotului pricepe frunza toamnei.
— Ce corăbii ţi s-au înecat? îl întreabă bunica.
— Vine toamna, bunică.
— Ei, şi?
— Ei iaca.
(Ionel Teodoreanu, Bunicii)

11. În textul dat apar, ca moduri de expunere:


a. naraţiunea, descrierea şi dialogul;
b. descrierea şi dialogul;
c. naraţiunea şi dialogul;
d. naraţiunea şi descrierea.

3
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

12. Sunt de culoare albastră:


a. cerul, fumul şi scândura de la bucătăria de vară a bunicilor;
b. ochii nepotului şi cerul;
c. ochii bunicii, cerul, scândura de la bucătăria de vară a bunicilor;
d. ochii bunicii, ochii nepotului şi cerul.

13. În secvenţa Albastru! Totul e albastru ca o evaporare în cer. Ochii rămân mereu spre cer.
Parcă cerul te priveşte ca cineva care pleacă şi nu spune nimic de teamă să nu plângă apar, ca
figuri de stil:
a. epitetul, enumeraţia şi comparaţia;
b. repetiţia, epitetul, comparaţia şi personificarea;
c. personificarea, enumeraţia, epitetul;
d. comparaţia, epitetul, personificarea.

14. Secvenţa Inima nepotului pricepe frunza toamnei sugerează:


a. trecerea timpului;
b. tristeţea copilului creată de venirea toamnei;
c. venirea toamnei;
d. admiraţia copilului pentru natură.

15. Un alt răspuns pe care copilul l-ar fi putut da la întrebarea adresată de bunica Ei, şi? este:
a. Şcoala se apropie din nou, cu fiecare zi a calendarului;
b. Cerul e mai albastru, dar nu ca cel de primăvară (albastru şi acela);
c. Acolo arde un foc pârâitor de vreascuri şi surcele, dând fum albastru;
d. Şi greierul e o vorbă de-a verii rămasă în ierburi până-n târziu de toamnă.

16. O structură care conţine un cuvânt derivat cu sufix diminutival este:


a. Acolo arde un foc pârâitor de vreascuri şi surcele, dând fum albastru;
b. ca şi portiţa, ca şi biserica Sfântului Mercurie, ca şi cerul de toamnă;
c. Inima nepotului pricepe frunza toamnei;
d. Se dezmorţeşte răcoarea din umbrele ei .

17. Structura subliniată în replica Ce corăbii ţi s-au înecat? are următorul sens:
a. eşti trist;
b. eşti fericit;
c. eşti nerăbdător;
d. eşti calm.

18. Verbele din primul paragraf, cu ajutorul cărora se sugerează atmosfera din cadrul
descris, sunt:
a. numai la modul indicativ;
b. numai la modul gerunziu;
c. atât la modul indicativ, cât şi la modul gerunziu ;
d. la modul condiţional-optativ.

4
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

19. Verbele din enunţul Nepotul simte ca şi cum s-ar scoborî cufere din pod şi s-ar face bagaje în
jurul lui. sunt, în ordine, la modurile:
a. indicativ, conjunctiv, conjunctiv;
b. indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ;
c. condiţional-optativ, conjunctiv, conjunctiv;
d. indicativ, condiţional-optativ, condiţional-optativ.

20. Propoziţia care conţine un predicat nominal este:


a. Toată vara a fost la bunici;
b. Şi greierul e o vorbă de-a verii rămasă în ierburi până-n târziu de toamnă.;
c. Ochii rămân mereu spre cer;
d. În toate e plecare: în cer, în frunză, în inimă.
.
C.
Nu s-a clintit nimica şi recunosc iatacul
Bunicului pe care, viu, nu l-am cunoscut.
Rămase patu-i simplu şi azi nedesfăcut,
Şi ceasul lui pe masă şi-a mai păstrat tic-tacul.

Văd rochia bunicii cu şal şi malacov,


Văd uniforma veche de „ofiţer” la modă
Pe când era el Junker — demult — sub Ghica-vodă,
Când mai mergeau boierii în butcă la Braşov.

Şi lângă băţu-i rustic, tăiat în lemn de vie,


Văd putina lui unde lua băi de foi de nuc.
A scârţâit o uşă... un pas... şi-aştept năuc
Să intre-aci bunicul dus numai până-n vie.

Un ronţăit de şoarec sau ceasul mă trezi?


Ecou îşi fac, în taină, ca rimele poemii...
Şi ceasul vechi tot bate, tic-tic, la poarta vremii,
Şi şoricelul roade trecutul zi cu zi.
(Ion Pillat, Odaia bunicului)

*butcă – caleaşcă

21. Versul care conţine un verb la modul conjunctiv este:


a. Nu s-a clintit nimica şi recunosc iatacul;
b. A scârţâit o uşă... un pas... şi-aştept năuc;
c. Să intre-aci bunicul dus numai până-n vie.;
d. Ecou îşi fac, în taină, ca rimele poemii....

22. Un sinonim potrivit pentru substantivul iatac din textul dat este:
a. pat;
b. băţ;
c. odaie;
d. putină.

5
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

23. Versul care conţine un cuvânt format prin conversiune este:


a. Şi ceasul lui pe masă şi-a mai păstrat tic-tacul;
b. Şi ceasul vechi tot bate, tic-tic, la poarta vremii;
c. Nu s-a clintit nimica şi recunosc iatacul;
d. Văd putina lui unde lua băi de foi de nuc;

24. În strofa a treia a poeziei apar, ca figuri de stil:


a. numai epitete;
b. epitetul şi comparaţia;
c. epitetul şi enumeraţia;
d. epitetul şi personificarea.

25. Se face referire la vestimentaţia bunicilor în:


a. strofa I;
b. strofa a II-a;
c. strofa a III-a;
d. strofa a IV-a.

26. Un vers care sugerează trecerea timpului este:


a. Şi ceasul vechi tot bate, tic-tic, la poarta vremii;
b. Şi lângă băţu-i rustic, tăiat în lemn de vie;
c. Când mai mergeau boierii în butcă la Braşov;
d. Văd uniforma veche de „ofiţer” la modă.

27. În textul C se prezintă:


a. un cadru natural, unic prin frumuseţea lui;
b. numai portretele bunicilor;
c. un spaţiu care îl sensibilizează pe privitor;
d. un spaţiu care nu are nicio legătură cu starea sufletească a celui care îl descrie.

28. Textele B şi C trezesc, în sufletul cititorului:


a. admiraţia pentru natură;
b. o stare de fericire deplină;
c. indiferenţa;
d. o stare de melancolie.

29. Un aspect comun al textelor A şi B este:


a. prezentarea unui aspect referitor la copilărie;
b. descrierea unui peisaj autumnal;
c. regretul provocat de sfârşitul verii;
d. bucuria sosirii verii.

30. Următoarea afirmaţie este corectă:


a. Textele A, B şi C transmit direct sentimente ale autorilor şi fac referire la aspecte din natură;
b. Textele A şi B prezintă date exacte din copilăria autorilor;
c. Textul C urmăreşte să sensibilizeze cititorul;
d. Niciunul dintre cele trei texte nu ilustrează implicarea afectivă a autorului.

6
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER


ETAPA I – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A VI-A
Varianta 2

• Toate subiectele sunt obligatorii


• Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute

Citeşte cu atenţie textele care urmează, apoi notează, în grilă, răspunsul corect la întrebările
date:

A. Cele mai vechi dovezi ale existenţei patinajului, din epoca de piatră, au fost descoperite în
provincia olandeză Friesland şi în Franţa: patine din os, vechi de 20.000 de ani. Patine din os
vechi de 5.000 de ani pot fi văzute în Muzeul Sportului din Cluj, Braşov si Bucureşti.
În 1660 în Anglia au apărut primele patine cu lama îngustă, din metal. Acestea erau fixate de
pantofi cu un cui înfipt într-o gaură făcută în talpă. De-a lungul anilor au fost perfecţionate: a fost
adăugat al doilea cui, pentru a fixa mai bine lama de pantof; au fost inventate botinele speciale
pentru patinaj; a fost adăugată o bucată de metal în vârful pantofului sau botinei, pentru a uşura
frânarea. Toate aceste îmbunătăţiri, destinate scopurilor practice, au sfârşit prin a accelera ritmul
adoptării patinajului în scopuri recreaţionale şi, mai târziu, artistice.
În 1742 la Edinburg, în Scoţia, a fost înfiinţat primul club de patinaj. Se născuse astfel
patinajul artistic şi de viteză, ca sport. A fost adoptat de populaţie cu atâta repeziciune încât in
1876, la Londra, a fost construit primul patinoar cu gheaţă artificiala, iar în următorii 5 ani au
apărut şi la Paris, Viena, Lyon şi Berlin.
Tinerii români de toate vârstele nu au fost codaşi în practicarea acestui sport îndrăgit de
europeni. În 1872, la Cluj, a fost înfiinţată prima Societate de patinaj (primul club – în varianta
modernă), în 1873 la Arad, în 1876 la Timişoara, Târgu Mureş şi Sibiu şi în 1880 la Braşov şi
Oradea. În 1874 membrii Asociaţiei de Patinaj din Cluj au participat oficial la primul concurs
public. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea printre patinatorii care
gustau această bucurie în Cişmigiu se numărau nume faimoase ale culturii româneşti: Titu
Maiorescu, Theodor Amann şi Ionel Teodoreanu. În 1923 a avut loc chiar si un bal mascat, pe
gheaţă.
Europenii au pus bazele patinajului ca sport in 1892 când a fost înfiinţată, în Olanda,
International Skating Union (Organizaţia Internaţională de Patinaj, precursoarea Federaţiei
Internaţionale) şi tot în acel an au avut loc primele campionate internaţionale.
(Sport şi artă: despre patinajul artistic, articol preluat de pe http://hobbyromania.ro)

1. Conform informaţiilor din textul dat, cele mai vechi dovezi ale existenţei patinajului:
a. datează din epoca de piatră şi au fost descoperite în Scoţia;
b. datează din epoca de piatră şi au fost descoperite în provincia olandeză Friesland şi în Franţa;
c. datează din secolul al X-lea şi au fost descoperite în provincia olandeză Friesland şi în Franţa;
d. datează din secolul al XI-lea şi au fost descoperite în Franţa.

2. Primele patine au apărut:


1
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

a. în Anglia, în anul 1870;


b. în Franţa, în anul 1660;
c. în Anglia, în anul 1660;
d. în Scoţia, în 1742.

3. Prima Societate de patinaj din România a fost înfiinţată:


a. la Cluj, în anul 1872;
b. la Braşov, în anul 1880;
c. la Timişoara, în 1876;
d. la Arad, în 1873.

4. Primele campionate internaţionale de patinaj au avut loc în anul:


a. 1923;
b. 1742;
c. 1892;
d. 1874.

5. O propoziţie dezvoltată referitoare la modul în care au fost perfecţionate patinele de-a


lungul timpului este:
a. De-a lungul anilor au fost perfecţionate: a fost adăugat al doilea cui, pentru a fixa mai bine lama
de pantof;
b. au fost inventate botinele speciale pentru patinaj;
c. În 1742 la Edinburg, în Scoţia, a fost înfiinţat primul club de patinaj;
d. Europenii au pus bazele patinajului ca sport in 1892.

6. Verbului a înfiinţa din textul dat (a fost înfiinţat primul club de patinaj) îi pot fi asociate
următoarele sensuri: 1. a crea; 2. a lua fiinţă; 3. a naşte.
a. 1 şi 2;
b. numai 1;
c. 1, 2 şi 3;
d. numai 2.

7. Cuvântul care conţine atât un diftong, cât şi un hiat este:


a. repeziciune;
b. gheaţă;
c. patinoar;
d. ianuarie.

8. Un enunţ în care nu există niciun cuvânt derivat este:


a. Tinerii români de toate vârstele nu au fost codaşi în practicarea acestui sport îndrăgit de
europeni;
b. Europenii au pus bazele patinajului ca sport in 1892;
c. În 1660 în Anglia au apărut primele patine cu lama îngustă, din metal;
d. În 1742 la Edinburg, în Scoţia, a fost înfiinţat primul club de patinaj.

2
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

9. Cuvintele subliniate în secvenţa A fost adoptat de populaţie cu atâta repeziciune încât in 1876,
la Londra, a fost construit primul patinoar cu gheaţă artificială s-au format prin:
a. derivare, respectiv compunere;
b. derivare, respectiv conversiune;
c. conversiune, respectiv compunere;
d. compunere.

10. Verbul subliniat în propoziţia Tinerii români de toate vârstele nu au fost codaşi în
practicarea acestui sport îndrăgit de europeni.
a. este copulativ şi intră în structura unui predicat verbal;
b. este copulativ şi intră în structura unui predicat nominal;
c. este predicativ şi intră în structura unui predicat verbal;
d. este auxiliar, pentru timpul perfect compus.

B. Niciun copil, niciodată, nu ajunsese până la corabia din marele golf de dincolo de dig. Îi
auziseră doar pe părinţi vorbind, când se adunau mai multe rubedenii în jurul mesei. […]
Aşa că, în cele din urmă, băiatul se hotărî să meargă singur. Singur însemna cu Frits, de care
Maarten era nedespărţit. Mai erau câteva zile până la Sintaclaas când băiatul – să tot fi avut
atunci vreo doisprezece ani – plecă de-acasă cu gândul ca, fie ce-o fi, să ajungă până la corabie. O
luă, păşind stângaci pe patine, pe uliţă, prin spatele bisericii, depăşi prăvălia ce mirosea a cârnaţi
cu ghimber şi coborî spre iazu-ngheţat. Nu ninsese de două zile şi gheaţa era limpede, de culoarea
fisticului. Un rac mare şi negru era prins în gheaţă, chiar la mal, încurcat în ierburi de apă. Sacul
din spinarea copilului atârna mai greu ca de obicei, căci Maarten luase pâine, brânză şi cârnat cu
şorici pentru două zile. […] Pe măsură ce, cu Frits zupăind după el şi lătrând la ciori, băiatul se
depărta de sat – depăşise iazul şi intra pe râu, care dădea curând în altă burtă de gheaţă verzuie –
oamenii deveneau mai rari şi singurătatea mai vastă. Orizontul era foarte jos. Copacii ieşeau
parcă de sub pământ, ca şi rarele pâlcuri de acoperişuri. Îşi auzea răsuflarea, îşi vedea picioarele
în nădragi albaştri şi ghetele cu şireturi înşirate strâmb, vedea încleştat în gheaţă câte un peşte
îndoit, cu coada aproape atingându-i capul.
Ajunse la salcie încă pe lumina lăptoasă dinainte de prânz. Se aşeză pe desagă, după ce scoase
din ea toate cele trebuincioase pentru masă. Împărţi tot cu Frits, până la ultima firimitură.
Mestecând, privea cerul nesfârşit de înalt, mai înalt decât oriunde pe lume. Norii cei mai de jos
lingeau gheaţa, ca nişte fumuri mereu destrămate de vânt. Cei de deasupra erau mai vârtoşi şi
păreau încremeniţi, dar dacă-i priveai multă vreme vedeai că şi ei sunt în schimbare continuă de
forme şi luminozitate, şi micul Maarten se-ntrebă nu fără temei cum putea Dumnezeu, fără ştirea şi
voinţa căruia nimic nu clintea pe pământ, să controleze capricioasele şi contradictoriile mişcări ale
norilor.
(Mircea Cărtărescu, Corpul)

11. În text, se descrie un peisaj:


a. iarnă;
b. primăvară;
c. toamnă;
d. vară.

3
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

12. Maarten trebuie să ajungă:


a. la un patinoar;
b. la un iaz;
c. la un golf;
d. la un râu.

13. Frits este:


a. un băiat de doisprezece ani;
b. un câine;
c. o pisică;
d. un cal.

14. În textul dat autorul utilizează, ca moduri de expunere:


a. naraţiunea, descrierea şi dialogul;
b. descrierea şi dialogul;
c. naraţiunea şi dialogul;
d. naraţiunea şi descrierea.

15. În secvenţa Copacii ieşeau parcă de sub pământ, ca şi rarele pâlcuri de acoperişuri apar, ca
figuri de stil:
a. numai epitete;
b. epitetul şi comparaţia;
c. comparaţia şi repetiţia;
d. personificare şi epitetul.

16. Secvenţa Norii cei mai de jos lingeau gheaţa, ca nişte fumuri mereu destrămate de vânt.
sugerează:
a. legătura dintre planul ceresc şi cel terestru;
b. un peisaj tipic hibernal;
c. un cadru natural feeric;
d. un peisaj dezolant.

17. Sinonimele potrivite pentru adjectivele din secvenţa Cei de deasupra erau mai vârtoşi şi
păreau încremeniţi sunt:
a. denşi, neatinşi;
b. puternici, ficşi;
c. robuşti, imobili;
d. denşi, nemişcaţi.

18. În primul paragraf al textului dat, numărul verbelor la modul indicativ este de:
a. trei;
b. patru
c. cinci;
d. şase.

4
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

19. Verbele subliniate în secvenţa Pe măsură ce, cu Frits zupăind după el şi lătrând la ciori,
băiatul se depărta de sat – depăşise iazul şi intra pe râu, sunt la timpurile:
a. prezent, perfect simplu, imperfect;
b. imperfect, perfect simplu, prezent;
c. imperfect, mai-mult-ca-perfect, imperfect;
d. perfect compus, imperfect, imperfect.

20. Propoziţia care conţine un predicat nominal este:


a. Orizontul era foarte jos.;
b. Cei de deasupra erau mai vârtoşi;
c. Ajunse la salcie încă pe lumina lăptoasă dinainte de prânz.;
d. Se aşeză pe desagă.

C.
Era o vreme-nchisă, târziu după furtună Semeţii brazi din norduri, molifţii tari din munte,
Şi apele trezite păreau că stau pe gânduri: Porniţi să cucerească cu dor o altă lume
Din toată frământarea şi cazna lor nebună Soseau acum la ţărmuri cu trăznetul pe frunte
Nimic nu s-alesese decât un vraf de scânduri. Purtaţi pe năsălia nămetului de spume.

Corăbii zdrumicate băteau domol în maluri Cuprinse de nisipuri pe dosnicele dune


Şi lemn cu lemn, pe-ncetul le lua-napoi uscatul Zăceau ici-colo hârburi de năvi cutezătoare...
Catarge fără funii, săltate peste valuri, Nu s-arătau pescarii măcar să le adune,
Cu trupul numai aşchii veneau plutind de-a latul; Ci le-mbăia doar marea cu limbi de flux amare.
(V. Voiculescu, Peisaj marin)

21. Se dau următoarele cuvinte: (1) mândrii; (2) trufaşii; (3) interesanţii; (4) modeştii. Dintre
acestea, sunt sinonime potrivite pentru adjectivul subliniat în versul Semeţii brazi din norduri,
molifţii tari din munte:
a. 1 şi 2;
b. numai 1;
c. 1 şi 3;
d. 1, 2 şi 3.

22. Un sinonim potrivit pentru cuvântul subliniat în versul Era o vreme-nchisă, târziu după
furtună este:
a. mohorâtă;
b. acoperită;
c. neagră;
d. pustie.

23. Versul care conţine un cuvânt format prin conversiune este:


a. Semeţii brazi din norduri, molifţii tari din munte;
b. Şi apele trezite păreau că stau pe gânduri;
c. Cu trupul numai aşchii veneau plutind de-a latul;
d. Zăceau ici-colo hârburi de năvi cutezătoare...

5
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

24. Seria care cuprinde numai cuvinte corect despărţite în silabe este:
a. nis-i-puri, cut-e-ză-toa-re, ţăr-muri, va-luri;
b. ni-si-puri, cu-te-ză-toa-re, ţărm-uri, val-uri;
c. ni-si-puri, cutez-ă-toa-re, ţăr-muri, va-luri;
d. ni-si-puri, cu-te-ză-toa-re, ţăr-muri, va-luri.

25. Propoziţia dezvoltată Corăbii zdrumicate băteau domol în maluri devine propoziţie simplă
dacă are următoarea formă:
a. Corăbii băteau domol;
b. Corăbii băteau;
c. Băteau domol;
d. Corăbii zdrumicate.

26. În textul dat se prezintă:


a. atmosfera agitată din timpul unei furtuni;
b. un peisaj dezolant de după furtună;
c. atât atmosfera din timpul furtunii, cât şi cea de după furtună;
d. un cadru natural nocturn, feeric.

27. În prima strofă nu apare următoarea figură de stil:


a. personificarea
b. epitetul
c. comparaţia
d. inversiunea.

28. Versul care sugerează atmosfera din timpul furtunii este:


a. Corăbii zdrumicate băteau domol în maluri;
b. Din toată frământarea şi cazna lor nebună;
c. Ci le-mbăia doar marea cu limbi de flux amare;
d. Soseau acum la ţărmuri cu trăznetul pe frunte.

29. Un aspect comun al textelor B şi C este:


a. descrierea unui peisaj;
b. prezentarea unei călătorii;
c. descrierea unei ninsori;
d. realizarea portretului unor personaje.

30. Următoarea afirmaţie este corectă:


a. Textele A, B şi C transmit direct sentimente ale autorilor şi fac referire la aspecte din natură;
b. Textele A şi B prezintă date exacte referitoare la un aspect din realitate;
c. Textele B şi C prezintă cu mijloacele literaturii un aspect din realitate;
d. Niciunul dintre cele trei texte nu transmite sentimentele autorului.

6
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER


ETAPA I – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A VI-A
Varianta 3

• Toate subiectele sunt obligatorii


• Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute

Citeşte cu atenţie textele care urmează, apoi notează, în grilă, răspunsul corect la întrebările
date:

A. Dragonul este o creatură mitologică de obicei descrisă ca fiind un şarpe mare şi puternic
sau o altă reptilă cu abilităţi magice şi spirituale. Creaturi mitologice având câteva sau multe din
caracteristicile tipice asociate dragonilor sunt comune în toate mitologiile lumii.
În zoologie, cuvântul dragon este cuprins, singur sau în combinaţii, în denumirea comună a
unor specii de animale actuale: viermi (dragonul, Dracunculus medinensis), peşti (dragonul de
mare, peştele-dragon), reptile (dragonul de Komodo) etc.
Variatele fiinţe care azi poartă numele de dragon probabil că nu au o singură origine, iar
semnificaţiile lor sunt foarte diverse. Simbol al vieţii în China, animal protector în Indonezia,
păzitor al săbiilor în Japonia, malefic şi viclean în Europa, dragonul se întâlneşte în numeroase
mituri şi legende. De obicei, dragonii din est, dragonii chinezeşti sunt fiinţe benefice ce aduc noroc.
În mitologiile vestice, ca cea greacă sau cea celtică, dragonul este o încarnare a răului. De
asemenea în mitologia persană dragonul este malefic (vezi Zahhak). În mitologiile băştinaşilor
americani, dar şi în estul Asiei, ei sunt văzuţi ca forţe primare ale naturii şi ale universului. Sunt
asociaţi cu înţelepciunea - sunt mai inteligenţi ca oamenii - şi cu longevitatea. De asemenea, pot
avea puteri magice şi supranaturale şi sunt reprezentanţi ai mediului acvatic. Ei personifică apa,
fântânile, ploile şi râurile. Unile culturi înzestrează dragonii cu darul vorbirii.
Sunt de obicei înfăţişaţi ca nişte şerpi sau şopârle de dimensiuni mari, uneori împrumutând şi
trăsături de pasăre de pradă. Au corpuri alungite, solzoase, clocesc ouă. Dragonii au aproape
întotdeauna ochi mari, trăsătură care stă la originea cuvântului „dragon” în multe culturi.
Adeseori, dar nu întotdeauna, au aripi şi răsuflare incandescentă.
(Articol preluat de pe http://ro.wikipedia.org)

1. Conform informaţiilor prezentate în text, dragonii:


a. sunt nişte creaturi reale, care au trăit cu mult timp în urmă;
b. sunt creaturi mitologice;
c. trăiesc într-un univers paralel cu acela al oamenilor;
d. în toate culturile, au capacitatea de a vorbi şi de a înţelege graiul omenesc.

2. În China dragonul este considerat:


a. un simbol al vieţii;
b. un animal protector;
c. un păzitor al săbiilor;
d. o fiinţă vicleană.

1
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

3. Sunt cunoscute:
a. diferite specii de dragoni, studiate la zoologie;
b. puţine informaţii despre dragoni;
c. numeroase legende şi mituri despre dragoni, în diferite regiuni ale lumii;
d. foarte multe obiceiuri ale dragonilor.

4. Dragonii sunt reprezentaţi:


a. în diferite forme, de la şerpi şi reptile până la păsări de pradă;
b. ca nişte peşti uriaşi;
c. ca animale de pradă;
d. ca fiinţe umane.

5. Trăsătura distinctivă care se află la originea denumirii de dragon este:


a. ochii foarte mici;
b. solzii mari;
c. ochii foarte mari;
d. aripile.

6. Informaţiile prezentate ar putea fi incluse:


a. într-o descriere literară;
b. într-un pliant turistic cu rolul de a promova o zonă în care se află dragoni;
c. într-un manual de istorie;
d. într-un text ştiinţific dedicat studiului miturilor şi al legendelor despre dragoni.

7. Fac parte din familia lexicală a cuvântului putere toţi termenii din seria:
a. puteri, puternic, împuternici, neîmputernicit;
b. puternic, împuternici, neîmputernicit, împuternicit;
c. puterile, puternici, împuternicit, neîmputernicit;
d. neputinţă, neputernic, împuternici, împuternicit.

8. Cuvântului simbol din textul dat îi pot fi asociate următoarele sensuri: 1. Semn, obiect, ima-
gine etc. care reprezintă indirect (în mod convenţional sau în virtutea unei corespondenţe analogice)
un obiect, o fiinţă, o noţiune, o idee, o însuşire, un sentiment etc. 2. Semn convenţional sau grup de
semne convenţionale folosit în ştiinţă şi tehnică şi care reprezintă sume, cantităţi, operaţii, feno-
mene, formule etc. 3. Simbolul credinţei: rugăciune care reprezintă expunerea succintă a dogmelor
fundamentale ale religiei creştine; crezul.
a. 1 şi 2;
b. numai 1;
c. 1, 2 şi 3;
d. numai 2.

9. Antonimul cuvântului benefic, identificat în textul dat, este:


a. comun;
b. primar;
c. malefic;
d. magic.
2
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

10. Omonimul din textul dat al cuvântului sau (un şarpe mare şi puternic sau o altă reptilă)
apare în enunţul:
a. Va citi un roman sau o nuvelă.
b. Vii sau pleci?.
c. S-au mulţumit cu puţin.
d. Părinţii sau bunicii ne vor însoţi în drumeţie.

B. Când a apărut dragonul, lumea s-a amuzat, nu mai văzuse asemenea dihanie zburătoare,
n-avea de ce să se teamă pentru că nu ştia de ce e în stare şi memoria nu-i avertiza cu nimic, aşa că
se holbau la ea cum pluteşte în înaltul cerului, ca un şoim, apoi ca un vultur, apoi ca un animal de
basm, din ce în ce mai mare, pe măsură ce se apropia şi dădea rotocoale unei aşezări vecine cu
munţii, îşi puseseră mâinile streaşină la ochi, curioşi, cu capul mult dat pe spate, râdeau şi făceau
semne de bun venit, dar şi uşor speriaţi de mărimea arătării cu cap enorm şi lunguieţ, corp lung
terminat cu o coadă care nu se mai sfârşea şi aripi atât de mari că umbreau câteva case când se
mişcau. După ce a dat încă un ocol aşezării, arătarea a plonjat ca un peşte în apă şi de la mică
înălţime a slobozit un jet de gheaţă care a transformat totul în stane de gheaţă, nimeni n-a avut
timp nici să clipească şi cei aflaţi sub jet au rămas cu capetele date pe spate, cu mâinile streaşină,
care rânjea, care doar se holba, care căsca gura a uimire, animalele înţepeniseră şi ele în mişcări
neduse la capăt şi aşa au rămas până a dispărut dragonul, când au ieşit din ascunzători cei rămaşi
neatinşi, au pus mâna pe oamenii sau pe animalele stană, iar acestea s-au făcut pe loc fărâme,
prăbuşindu-se la pământ şi fărâme s-au făcut toate utilajele, lucrurile şi casele atinse de jetul de
gheaţă. Dar până să se-ntâmple astea, dragonul de gheaţă s-a mai învârtit de câteva ori şi a mai
suflat de câteva ori peste aşezare, îngheţând mai mult de un sfert din ea.
(Stelian Ţurlea, Fire&Ice. Cronica dragonilor)

11. În textul dat apar, ca moduri de expunere:


a. naraţiunea şi descrierea;
b. descrierea şi monologul;
c. numai naraţiunea;
d. numai descrierea.

12. Dragonul îşi face apariţia:


a. într-un sat;
b. într-un oraş;
c. deasupra unei aşezări vecine cu munţii;
d. într-o ţară al cărei nume este precizat în textul dat.

13. Oamenii care observă dragonul:


a. erau obişnuiţi cu asemenea apariţii;
b. nu ştiau nimic despre dragon;
c. s-au împrietenit cu animalul fabulos;
d. au început să se lupte cu animalul.

14. Dragonul prezentat în text :


a. are corpul lung, capul enorm, aripi mari şi puterea de a îngheţa totul;
b. are corpul lat, capul enorm, aripi cât o casă şi puterea de a pârjoli totul cu răsuflarea sa;
c. are corpul lung, capul enorm, aripi înguste;
d. este înalt, cu capul mic şi aripi lungi.

3
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

15. Oamenii, animalele şi obiectele atinse de răsuflarea dragonului:


a. se transformă în apă;
b. încep să râdă;
c. se transformă în stane de gheaţă;
d. iau foc.

16. În structura După ce a dat încă un ocol aşezării, arătarea a plonjat ca un peşte în apă
apar(e), ca figură(i) de stil:
a. enumeraţia şi epitetul;
b. comparaţia;
c. epitetul şi comparaţia;
d. numai enumeraţia.

17. Comparaţiile din structura cum pluteşte în înaltul cerului, ca un şoim, apoi ca un vultur, apoi
ca un animal de basm, din ce în ce mai mare... sugerează:
a. coborârea ameninţătoare a dragonului din înaltul cerului;
b. transformarea dragonului în şoim, în vultur şi în animal de basm;
c. apariţia dragonului însoţit de un şoim, de un vultur şi de un animal de basm.
d. dispariţia dragonului pe cer.

18. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria:


a. di-ha-ni-e, strea-şi-nă, înţ-e-pe-ni-se-ră, îng-he-ţând;
b. dih-a-ni-e, strea-şi-nă, în-ţe-pe-ni-se-ră, în-ghe-ţând;
c. di-ha-ni-e, strea-şi-nă, în-ţe-pe-ni-se-ră, în-ghe-ţând ;
d. dih-a-nie, stre-a-şi-nă, în-ţe-pe-ni-se-ră, în-ghe-ţând.

19. Cele mai multe verbe din text sunt:


a. la modul indicativ, timpul imperfect şi perfect compus;
b. la modul conjunctiv, prezent;
c. la modul indicativ, timpul viitor;
d. la modul condiţional-optativ, prezent.

20. Verbul din structura animalele înţepeniseră şi ele în mişcări este:


a. predicativ, de conjugarea a IV-a, la modul indicativ, timpul perfect simplu;
b. predicativ, de conjugarea a II-a, la modul conjunctiv, timp prezent;
c. predicativ, de conjugarea a IV-a, la modul indicativ, timp mai-mult-ca-perfect;
d. predicativ, de conjugarea a III-a, la modul indicativ, timp prezent.

C.
Dar deodată, pe coline
Scade animaţia...
De mirare parcă-şi ţine
Vântul respiraţia.

Zboară veşti contradictorii,


Se-ntretaie ştirile...
Ce e?... Ce e?... Spre podgorii
Toţi întorc privirile.
4
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

Iat-o!... Sus în deal, la strungă,


Aşternând pământului
Haina ei cu trenă lungă
De culoarea vântului,

S-a ivit pe culme Toamna,


Zâna melopeelor*,
Spaima florilor şi Doamna
Cucurbitaceelor...

Lung îşi flutură spre vale,


Ca-ntr-un nimb de glorie,
Peste şolduri triumfale
Haina iluzorie.

Apoi pleacă mai departe


Pustiind cărările,
Cu alai de frunze moarte
Să colinde zările.
(George Topârceanu, Rapsodii de toamnă)

*melopee - melodie lentă, ritmică şi monotonă

21. Apare un omonim al cuvântului haina din textul dat în enunţul:


a. Haina bunicii este veche.
b. Femeia haină nu i-a adăpostit pe copiii nevoiaşi.
c. De Crăciun, casele poarte haine de sărbătoare.
d. Haina nu îl face pe om.

22. Versul care conţine un verb cu ajutorul căruia se prezintă atmosfera de dinaintea sosirii
toamnei este:
a. Apoi pleacă mai departe;
b. Pustiind cărările;
c. Scade animaţia...;
d. Lung îşi flutură spre vale.

23. Sinonimul potrivit pentru sensul din text al cuvântului zboară (Zboară veşti contradictorii)
este:
a. se răspândesc;
b. se ivesc;
c. se aud;
d. se opresc.

24. Cuvântul subliniat în versul Lung îşi flutură spre vale s-a format prin:
a. conversiune;
b. derivare;
c. compunere prin subordonare;
d. compunere prin alăturare.

5
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

25. Versul care conţine un substantiv cu funcţia sintactică de subiect este:


a. Apoi pleacă mai departe;
b. Lung îşi flutură spre vale;
c. Toţi întorc privirile;
d. Zboară veşti contradictorii.

26. În strofa a V-a apar, ca figuri de stil:


a. epitetul, comparaţia şi personificarea;
b. repetiţia şi epitetul;
c. epitetul, repetiţia şi enumeraţia;
d. personificarea, epitetul şi enumeraţia.

27. Scrierea cu majusculă a cuvântului toamnă sugerează ideea că:


a. Toamna este anotimpul plecării păsărilor în ţările calde.
b. Toamna apare asemenea unei zeităţi care pune stăpânire pe întreaga natură.
c. Întreaga natură se pregăteşte pentru venirea toamnei.
d. Ploile anunţă venirea toamnei.

28. În textul dat se prezintă:


a. sosirea toamnei;
b. sfârşitul verii;
c. plecarea păsărilor călătoare;
d. căderea ploii.

29. În textele B şi C apar mai ales imagini artistice:


a. auditive;
b. vizuale;
c. olfactive;
d. olfactive şi auditive.

30. Reciteşte textele A, B şi C, apoi alege răspunsul corect:


a. Textele date prezintă numai aspecte ale realităţii;
b. Textul A prezintă numai aspecte ale realităţii, textele B şi C aspecte ale realităţii, modificate de
imaginaţia autorului;
c. Textele A şi B prezintă aspecte ale realităţii, în textul C se modifică realitatea în funcţie de ima-
ginaţia autorului;
d. Niciunul dintre cele trei texte nu prezintă aspecte ale realităţii.

6
Grile de corectare teste Romana – Etapa I

Clasa a VI‐a 

Varianta 1  Varianta 2 Varianta 3

1. d  1. b  1. b 


2. b  2. c  2. a 
3. a  3. a  3. c 
4. c  4. c  4. a 
5. c  5. b  5. c 
6. b  6. a  6. d 
7. b  7. d  7. b 
8. d   8. c  8. b  
9. d  9. a  9. c 
10. b  10. b  10. c 
11. a  11. a  11. a 
12. a  12. c  12. c 
13. b  13. b  13. b 
14. b  14. d  14. a 
15. a  15. b  15. c 
16. b  16. a  16. b 
17. a  17. d  17. a 
18. c  18. a  18. c 
19. d  19. c  19. a 
20. b  20. b  20. c 
21. c  21. a  21. b 
22. c  22. a  22. c 
23. a  23. b  23. a 
24. c  24. d  24. a 
25. b  25. b  25. d 
26. a  26. b  26. a 
27. c  27. c  27. b 
28. d  28. b  28. a 
29. a  29. a  29. b 
30. c  30. c  30. b 
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER


ETAPA a II-a – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a VI-a

 Toate subiectele sunt obligatorii


 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute

Citeşte cu atenţie textele care urmează, apoi notează, în grilă, răspunsul corect la întrebările date:

A. Ai mei nu erau bogaţi şi, pe de altă parte, oferta de jucării a anilor ’60 era, la noi cel puţin,
extrem de limitată. Pe când lucra la Atelierele mecanice ITB, tata îmi aducea, de Moş Gerilă,
câteva jucării care li se dădeau de la serviciu. O dată (şi asta e una dintre cele mai vechi amintiri
ale mele) cadourile s-au dat în cadru organizat, într-o imensă – mi se părea mie – sală de
festivităţi. Să fi avut atunci vreo doi ani şi jumătate. M-au trimis pe scenă ca să-mi spun poezia şi
să-mi iau punga cu daruri de la însuşi Moş Gerilă, venit să viziteze clasa muncitoare. Dar, straniu:
moşul avea o lungă barbă neagră! Când am dat cu ochii de el, am început să urlu din răsputeri. Am
luat-o la fugă spre treptele scenei, dar nu nimeream ieşirea. A trebuit să urce mama pe scenă să mă
ia la subţioară, şi am plecat din sală lăsând baltă şi daruri, şi tot... [...] Nu pot să uit însă racheta
de tablă care scotea scântei din coadă, pe care am primit-o anul următor şi un fel de platformă pe
roţi, cu cuburi colorate de plastic deasupra, care se roteau când trăgeai de sfoară jucăria.
(Mircea Cărtărescu, Animale de tablă)

1. În textul dat se prezintă:


a. o serbare şcolară;
b. o amintire din copilărie;
c. o jucărie;
d. un eveniment legat de sărbătorirea unei zile de naştere.

2. Conform celor prezentate în text, copilul care participă la festivitate:


a. este încântat de atmosferă;
b. este speriat de înfăţişarea lui Moş Gerilă;
c. recită o poezie şi primeşte dulciuri;
d. se bucură de cadoul alcătuit dintr-o platformă cu maşini de jucărie.

3. O propoziţie dezvoltată referitoare la o acţiune a copilului este:


a. Am luat-o la fugă spre treptele scenei, dar nu nimeream ieşirea.
b. Am luat-o la fugă spre treptele scenei;
c. A trebuit să urce mama pe scenă să mă ia la subţioară...;
d. Nu pot să uit însă racheta de tablă... .

4. Secvenţa O dată (şi asta e una dintre cele mai vechi amintiri ale mele) cadourile s-au dat în
cadru organizat, într-o imensă – mi se părea mie – sală de festivităţi. sugerează:
a. cadrul restrâns în care părinţii îi oferă cadouri copilului;
b. emoţia copilului, căruia sala de festivităţi i se pare foarte mare;
c. nerăbdarea cu care aşteaptă copilul începerea serbării;
d. nepăsarea copilului în raport cu evenimentul la care participă.

1
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

5. Substantivele din secvenţa M-au trimis pe scenă ca să-mi spun poezia au, în ordine,
următoarele funcţii sintactice:
a. complement circumstanţial de loc, subiect;
b. complement circumstanţial de loc, complement direct;
c. complement direct, subiect;
d. complement indirect, complement direct.

6. În secvenţa Ai mei nu erau bogaţi şi, pe de altă parte, oferta de jucării a anilor ’60 era, la noi
cel puţin, extrem de limitată. există:
a. două pronume personale;
b. două pronume posesive;
c. un pronume posesiv şi un pronume personal;
d. un adjectiv pronominal posesiv şi un pronume personal.

7. Adjectivul subliniat în secvenţa cadourile s-au dat în cadru organizat, într-o imensă – mi se
părea mie – sală de festivităţi.:
a. este la gradul pozitiv;
b. este la gradul superlativ relativ de superioritate;
c. este la gradul superlativ absolut;
d. nu are grad de comparaţie.

8. Cuvântul subliniat din secvenţa Să fi avut atunci vreo doi ani şi jumătate. este analizat corect
în varianta de răspuns:
a. numeral cardinal cu valoare substantivală, caz acuzativ, atribut;
b. numeral cardinal cu valoare adjectivală, caz nominativ, atribut;
c. numeral cardinal cu valoare adjectivală, caz acuzativ, atribut;
d. numeral ordinal cu valoare adjectivală, caz acuzativ, atribut.

9. Valoarea morfologică a cuvântului subliniat în secvenţa Nu pot să uit însă [...] un fel de
platformă pe roţi, cu cuburi colorate de plastic deasupra... este de:
a. adjectiv propriu-zis;
b. adverb de loc;
c. conjuncţie;
d. prepoziţie.

10. Fraza care conţine două propoziţii legate printr-o conjuncţie coordonatoare este:
a. Am luat-o la fugă spre treptele scenei, dar nu nimeream ieşirea.
b. A trebuit să urce mama pe scenă...
c. Dar, straniu: moşul avea o lungă barbă neagră!
d. Nu pot să uit însă racheta de tablă...

B. Doi ţărani salutară cu o arhaică solemnitate pe viitorul stăpân al moşiei. Mişcarea vastelor
pălării învălui pe Dănuţ cu epicul vânt al gloriei. Se opri în mijlocul şoselei ca un gladiator
aclamat în arenă cu călcâiul pe trupul biruitului, având drept scut zmeul, drept lance sfoara al
cărei fuior îl strângea în pumnul răpezit îndărăt.
— D-apoi nu te doboară, boierule, namila asta? întrebă unul din ţărani.
— Pe mine!?
Dănuţ tocmai isprăvise clasele primare. Era licean în vacanţă.

2
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

— Mai bine hai de i-om da boierului o mână de-ajutor să-l suie, se amestecă în vorbă celălalt
ţăran, apropiindu-se de zmeu.
— Da’ mare-i! se minună el. Cât o fereastră boierească!
Dănuţ se simţi mândru că zmeul e al lui şi umilit că e mai mare decât el. Instinctiv, - cum
ocoleşte o femeie măruntă vecinătatea celor înalte -, se îndepărtă grav, măsurând şoseaua cu
pasul. Zmeul rămase arestat între cei doi ţărani.
— Opreşte, boierule, că nu bate vântul dintr-acolo! întoarce-te-napoi, porunci sfătos unul
dintre ei.
Dănuţ se codi o clipă, cercetă zările, se încruntă cu demnitate, ca frământat de socoteli adânci,
de răspunderi... şi se supuse. În goana mare trecu pe lângă zmeu, atent, şi fugi, şi fugi depănând
sfoara între degete.
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)

11. În textul dat apar, ca moduri de expunere:


a. naraţiunea, descrierea şi dialogul;
b. descrierea şi dialogul;
c. naraţiunea şi dialogul;
d. naraţiunea şi descrierea.

12. Personajul Dănuţ, din fragmentul dat:


a. doreşte să ofere zmeul de jucărie ţăranilor care îl salută;
b. primeşte cadou un zmeu de la ţăranii care îl salută;
c. se simte mic în raport cu zmeul;
d. vorbeşte cu părinţii săi despre un zmeu de jucărie.

13. În secvenţa În goana mare trecu pe lângă zmeu, atent, şi fugi, şi fugi depănând sfoara între
degete. apar, ca figuri de stil:
a. epitetul, enumeraţia şi comparaţia;
b. epitetul, comparaţia şi personificarea;
c. epitetul, enumeraţia şi repetiţia;
d. repetiţia, comparaţia şi enumeraţia.

14. Secvenţa Dănuţ se simţi mândru că zmeul e al lui şi umilit că e mai mare decât el. sugerează:
a. admiraţia copilului faţă de zmeul de jucărie;
b. bucuria copilului;
c. sentimentele contradictorii pe care le trăieşte Dănuţ;
d. tristeţea personajului.

15. Unul dintre ţăranii care trec pe lângă Dănuţ compară zmeul cu:
a. cerul;
b. marea;
c. o fereastră boierească;
d. un animal.

16. Seria care conţine numai substantive articulate hotărât este:


a. boierule, namila, sfoara, zmeul;
b. gladiator, arenă, călcâiul, pumnul;
c. ţărani, solemnitate, al moşiei, mişcarea;
d. vastelor, Dănuţ, vânt, gloriei.

3
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

17. Pronumele din secvenţa Mai bine hai de i-om da boierului o mână de-ajutor să-l suie au, în
ordine, următoarele funcţii sintactice:
a. complement direct, complement direct;
b. complement indirect, complement direct;
c. complement direct, atribut;
d. complement indirect, complement circumstanţial de loc.

18. Cuvântul subliniat în secvenţa se amestecă în vorbă celălalt ţăran, apropiindu-se de zmeu.
are valoarea morfologică de:
a. adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere;
b. adjectiv pronominal demonstrativ de diferenţiere;
c. pronume demonstrativ de depărtare;
d. pronume demonstrativ de diferenţiere.

19. Numeralul din secvenţa Doi ţărani salutară cu o arhaică solemnitate pe viitorul stăpân al
moşiei. are o valoare morfologică diferită de cea din text în enunţul:
a. Am vorbit cu doi participanţi la concurs.
b. Bucuria celor doi era vizibilă.
c. Cei doi oameni erau înalţi.
d. Le-a dat celor doi copii fructe.

20. În secvenţa Mai bine hai de i-om da boierului o mână de-ajutor există:
a. o interjecţie
b. două interjecţii;
c. trei interjecţii;
d. patru interjecţii.

C.
Dar ce m-a pus în seara tihnită de Crăciun,
Să iau în mână lampa, să dau în lături uşa?
În faţa mea stă calul de lemn şi stă păpuşa
Cu suflet de tărâţe, nevinovat şi bun.

Stă micul tren mecanic în gara lui prea mică,


Stă, câmp de luptă, masa soldaţilor de plumb
Şi, galbene ghiulele, stau boabe de porumb,
Stricând orânduiala oştirii fără frică.

Şi tot închis de-atuncea albumul de imagini,


Ce deschisese ţara de fantasmagorii.
Azi chipurile şterse sunt numai mărturii,
Că ochiul nu revede la fel aceleaşi pagini.
..................................................................

(Ion Pillat, Jucării)

4
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

21. Versul care conţine un adverb de timp este:


a. Că ochiul nu revede la fel aceleaşi pagini;
b. Dar ce m-a pus în seara tihnită de Crăciun;
c. Să iau în mână lampa, să dau în lături uşa;
d. Şi tot închis de-atuncea albumul de imagini.

22. Cuvântul subliniat în secvenţa Cu suflet de tărâţe, nevinovat şi bun dobândeşte valoare
morfologică de adverb în varianta de răspuns:
a. Au condamnat un om nevinovat.
b. Copilul era nevinovat.
c. Nevinovatul a fost absolvit.
d. Surâde nevinovat.

23. Versul care conţine un adjectiv pronominal demonstrativ este:


a. Că ochiul nu revede la fel aceleaşi pagini;
b. Stă micul tren mecanic în gara lui prea mică;
c. Şi tot închis de-atuncea albumul de imagini;
d. În faţa mea stă calul de lemn şi stă păpuşa.

24. În secvenţa Stă micul tren mecanic în gara lui prea mică,/Stă, câmp de luptă, masa soldaţilor
de plumb apar, ca figuri de stil:
a. numai epitete;
b. epitetul şi comparaţia;
c. epitetul şi enumeraţia;
d. epitetul şi repetiţia.

25. Se face referire la jucăriile din copilărie în:


a. strofa I;
b. strofa a II-a;
c. strofa a III-a;
d. primele două strofe.

26. Un vers care sugerează trecerea timpului este:


a. Să iau în mână lampa, să dau în lături uşa?
b. Ce deschisese ţara de fantasmagorii.
c. Că ochiul nu revede la fel aceleaşi pagini.
d. Stă micul tren mecanic în gara lui prea mică.

27. În textul C se prezintă:


a. un cadru natural;
b. interiorul unei camere în care se găsesc numai jucării;
c. un spaţiu care îl sensibilizează pe cel care contemplă;
d. un spaţiu care nu are nicio legătură cu starea sufletească a celui care îl descrie.

28. Textele B şi C trezesc, în sufletul cititorului:


a. admiraţia pentru vârsta copilăriei;
b. o stare de fericire deplină;
c. indiferenţa;
d. nostalgia după copilărie.

5
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

29. Un aspect comun al textelor B şi C este:


a. exprimarea unor sentimente de bucurie legate de copilărie;
b. prezentarea unor acţiuni ale unor copii;
c. prezentarea unor aspecte legate de copilărie;
d. transmiterea regretului provocat de trecerea timpului.

30. Următoarea afirmaţie este corectă:


a. Textele A, B şi C transmit direct sentimente ale autorilor şi fac referire la aspecte din copilăria
acestora.
b. Textele A şi B prezintă date exacte din copilăria autorilor.
c. Textele B şi C redau anumite sentimente ale autorilor, prin descrierea unor aspecte ale realităţii
care determină implicarea sufletească.
d. Niciunul dintre cele trei texte nu ilustrează implicarea sufletească a autorului.

6
GRILA DE RASPUNSURI CONCURSUL COMPER
ETAPA A II-A, ANUL SCOLAR 2010 - 2011
I II III IV V VI VII VIII
Nr. a b c d Punctaj
intrebare CLASA
(Bifeaza casuta corespunzatoare clasei)
1 3
DISCIPLINA LIMBA ROMANA MATEMATICA
2 3 (Bifeaza casuta corespunzatoare disciplinei)

3 3 COD C.I.C. ELEV COD C.I.C. MENTOR


4 3
Scrie un caracter in fiecare casuta de deasupra, apoi bifeaza
5 3 in coloanele de dedesubt caracterul corespunzator

6 3 0

7 1
3
2
8 3
3
9 3 4
10 3 5
6
11 3
7
12 3 8
13 3 9
14 3 A
B
15 3
C
16 3 D
17 3 E
F
18 3
19 3
20 3
Date elev
21 4 Nume ..............................................................................................

22 4 Prenume ........................................................................................
Scoala .............................................................................................
23 4
Localitatea .....................................................................................

24 4 Judetul ...........................................................................................
Email ...............................................................................................
25 4
26 4
27 4
28 4 IMPORTANT !
Unei intrebari ii corespunde un singur raspuns corect!
29 4
Bifeaza casuta corespunzatoare raspunsului corect, cu pix
negru sau albastru inchis astfel: sau
30 4
CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI
PERFORMANŢĂ COMPER
ETAPA NATIONALA – LIMBA SI LITERATURA ROMANA
CLASA A VI-A

Citeşte cu atenţie textele care urmează, apoi notează, în grilă, răspunsul corect la
întrebările date:

___A. Piculina este o specie de flaut. Este instrumentul cel mai acut din grupul
instrumentelor de suflat de lemn şi unul dintre cele mai acute din orchestra simfonică.
Are o întindere de aproximativ trei octave, de la re2 la do5 (re din octava a doua – do
din octava a cincea). Notele se scriu în cheia lui sol, cu o octavă mai jos de cum se
aud în realitate. Are un timbru scânteietor, în forte strident, care se remarcă pe
fundalul sonorităţii generale a orchestrei. În partiturile simfonice se întrebuinţează un
singur instrument, rareori două, care se scriu pe un singur portativ, de obicei
deasupra partidei flautului întâi, adică deasupra tuturor instrumentelor orchestrei.
Uneori partida piculinei provine din înlocuirea temporară a partidei flautului.
(A. Doljanski, Mic dicţionar muzical)

1. Conform informaţiilor din textul dat, piculina este:


a. un instrument cu coarde, confecţionat din lemn;
b. un instrument de suflat, confecţionat din metal;
c. un instrument de suflat, confecţionat din lemn;
d. un instrument de suflat, cu un sunet grav.

2. Două caracteristici ale piculinei prezentate în textul dat sunt:


a. sunetul acut, întinderea de trei octave;
b. timbrul scânteietor, întinderea de două octave;
c. sunet grav, întinderea de trei octave;
d. sunet închis, timbru scânteietor.

3. Numărul piculinelor care se întrebuinţează de obicei în partiturile simfonice este:


a. două;
b. patru;
c. trei;
d. unu;

4. Notele pentru piculină se scriu:


a. în cheia lui sol, cu o octavă mai sus de cum se aud în realitate;
b. în cheia lui sol, cu o octavă mai jos de cum se aud în realitate;
c. în octava a doua;
d. în octava a cincea.
1
5. Partida piculinei înlocuieşte, uneori:
a. partida flautului;
b. partida viorii;
c. orchestra;
d. instrumentele de suflat.

6. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria:


a. pi-cu-li-na, fla-ut, în-lo-cu-i-rea, or-ches-trei ;
b. pi-cu-li-na, fla-ut, in-stru-men-tul, orc-hes-trei;
c. pi-cu-li-na, fla-ut, simf-o-ni-că, par-ti-tu-ri-le;
d. spe-ci-e, ins-tru-men-tul, par-ti-dei, strid-ent.

7. Apar numai cuvinte cu diftongi în seria:


a. specie, trei, flaut;
b. trei, cheia, întâi;
c. simfonică, înlocuirea, partidei;
d. uneori, înlocuirea, flaut.

8. Sinonimul potrivit pentru sensul din text al cuvântului subliniat în secvenţa În


partiturile simfonice se întrebuinţează un singur instrument este:
a. se foloseşte;
b. se uzează;
c. se lasă;
d. se oferă.

9. În secvenţa: Are o întindere de aproximativ trei octave, de la re2 la do5 (re din
octava a doua – do din octava a cincea). există:
a. trei numerale ordinale;
b. două numerale ordinale şi un numeral cardinal;
c. un numeral ordinal şi două numerale cardinale;
d. trei numerale cardinale.

10. Structura care conţine un adjectiv la gradul superlativ relativ de superioritate


referitor la sunetul piculinei este:
a. cu o octavă mai jos;
b. este instrumentul cel mai acut;
c. o întindere de aproximativ trei octave;
d. un timbru scânteietor.

___B. Se apropiau. Iazul, pustiu ca subt lună, sclipea zimţat în bătaia piezişă a
soarelui, mirosind a mâl şi a răcoare putredă. [...]
Răsună dinspre trestii orăcăitul broaştelor, ca mii de saci cu nuci scuturaţi.
Larma crescu patetică. Orăcăitul se dezlănţui mai pătimaş, întretăiat de bocete, de
văicăreli şi tânguiri – ca psalmodia unei sinagoge. [...]
2
Muzical, visul unei nopţi de vară suna pe hotarul toamnei. Fluiere şi flaute,
cimpoaie, cobze şi vioare, tălăngi, viole şi violoncelul monocord al buhaiului de baltă
cântau din trei zări întunecate – albastru, pentru paloarea de argint a unei zări. Nu
răsărise luna pe acolo; de mult trecuse soarele. În naltul luminş, o stea tremura ca
prinsă în pânze de paianjen.
(Ionel Teodoreanu, la Medeleni)

11. Două caracteristici ale descrierii care apar în textul dat sunt:
a. prezentarea unui tablou din natură, imaginile artistice vizuale;
b. prezentarea trăsăturilor unor personaje, imaginile artistice auditive;
c. prezentarea unor acţiuni care se desfăşoară într-un cadru natural, imaginile
artistice;
d. surprinderea unui peisaj în lumina înserării, enumeraţiile.

12. În text, este surprins:


a. momentul apariţiei lunii într-o noapte de toamnă;
b. momentul înserării, în apropierea unui iaz;
c. momentul răsăritului, în apropierea unui iaz;
d. un moment dintr-o după-amiază de vară.

13. În secvenţa Fluiere şi flaute, cimpoaie, cobze şi vioare, tălăngi, viole şi violoncelul
monocord al buhaiului de baltă cântau apar, ca figuri de stil:
a. epitetul şi enumeraţia;
b. enumeraţia şi personificarea;
c. enumeraţia şi repetiţia;
d. personificarea şi comparaţia.

14. Comparaţia din secvenţa În naltul luminş, o stea tremura ca prinsă în pânze de
paianjen. sugerează:
a. luminozitatea difuză a stelei apărute pe cer;
b. luminozitatea puternică a stelei;
c. strălucirea unei pânze de păianjen în lumina lunii;
d. un peisaj luminos.

15. În secvenţa Iazul, pustiu ca subt lună, sclipea zimţat în bătaia piezişă a soarelui,
mirosind a mâl şi a răcoare putredă. există:
a. două verbe predicative, la modul indicativ, respectiv gerunziu;
b. un verb predicativ la modul indicativ şi un verb nepredicativ la modul
gerunziu;
c. două verbe nepredicative, la modul indicativ, respectiv la modul gerunziu;
d. două verbe nepredicative, la modul imperfect, respectiv la modul gerunziu;

3
16. Predicatele din secvenţa Nu răsărise luna pe acolo; de mult trecuse soarele. sunt
exprimate prin:
a. verbe predicative, la modul indicativ, timpul perfect simplu, respectiv mai mult
ca perfect;
b. verbe predicative, la modul indicativ, timpul mai mult ca perfect;
c. verbe nepredicative, la modul indicativ, timp imperfect;
d. verbe predicative, la modul indicativ, timp imperfect;

17. Substantivele din secvenţa Răsună dinspre trestii orăcăitul broaştelor au, în
ordine, următoarele funcţii sintactice:
a. complement circumstanţial de loc, complement direct, atribut substantival
genitival;
b. complement circumstanţial de loc, subiect, atribut substantival prepoziţional;
c. complement indirect, complement direct, atribut substantival genitival;
d. complement circumstanţial de loc, subiect, atribut substantival genitival.

18. Există o prepoziţie care asigură legătura dintre o parte secundară de propoziţie şi
partea de vorbire pe care aceasta o determină în secvenţa:
a. Fluiere şi flaute... cântau;
b. Orăcăitul se dezlănţui mai pătimaş;
c. o stea tremura;
d. visul unei nopţi de vară suna.

19. Cuvântul subliniat în secvenţa Iazul, pustiu ca subt lună, sclipea zimţat în bătaia
piezişă a soarelui are valoarea morfologică de:
a. adjectiv;
b. adverb;
c. atribut;
d. substantiv.

20. Un substantiv care face parte din aceeaşi familie lexicală cu adjectivul pustiu este:
a. pustii;
b. pustiitor;
c. pustiit;
d. pustietate.

___C.
Verde crud, verde crud...
Mugur alb, şi roz şi pur,
Vis de-albastru şi de-azur,
Te mai văd, te mai aud!

4
Oh, punctează cu-al tău foc,
Soare, soare...
Corpul ce întreg mă doare,
Sub al vremurilor joc.

Dintr-un fluier de răchită,


Primăvară,
O copilă poposită
La fântână
Te îngână
Pe câmpia clară...

Verde crud, verde crud...


Mugur alb, şi roz şi pur,
Te mai văd, te mai aud,
Vis de-albastru şi de-azur.
(George Bacovia, Note de primăvară)

21. Cuvântul subliniat în versul Vis de-albastru şi de-azur are valoarea morfologică
şi funcţia sintactică de:
a. adjectiv, atribut;
b. adjectiv, complement;
c. adverb, atribut;
d. substantiv, atribut.

22. Cuvântul subliniat în versul Pe câmpia clară are o valoare morfologică diferită
de cea din text în enunţul:
a. După operaţie, vedea clar toate culorile.
b. Sălciile se oglindeau în apa clară a lacului.
c. Stăteau nemişcaţi, în lumina clară a dimineţii.
d. Nu a dat un răspuns clar.

23. Apare un adjectiv derivat de la substantivul azur în enunţul:


a. Azurul văzduhului îl impresionase în copilărie.
b. Azuriul cerului părea strălucitor.
c. Pe cerul azuriu nu se zărea niciun nor.
d. În azurul înălţimilor, se vedea urma unui avion cu reacţie.

24. Interjecţia din primul vers al strofei a doua:


a. arată o poruncă;
b. exprimă un îndemn;
c. sugerează sentimente de încântare;
d. imită un zgomot din natură.

5
25. Versul care conţine o enumeraţie şi evidenţiază sentimentele poetului este:
a. Corpul ce întreg mă doare;
b. Mugur alb, şi roz şi pur;
c. Te mai văd, te mai aud;
d. Verde crud, verde crud....

26. Două caracteristici ale pastelului care pot fi descoperite în textul dat sunt:
a. exprimarea directă a sentimentelor de încântare, în raport cu un peisaj, prezenţa
numeroaselor imagini artistice vizuale;
b. exprimarea indirectă a sentimentelor de bucurie în raport cu venirea primăverii,
prezenţa numeroaselor imagini artistice auditive;
c. exprimarea intensă a unor sentimente de tristeţe, prezenţa numeroaselor
imagini artistice vizuale;
d. exprimarea discretă a unor sentimente, prezenţa numeroaselor imagini artistice
auditive.

27. Cromatica peisajului descris de poet este alcătuită din nuanţe de:
a. alb, roz, verde crud, albastru, specifice începutului primăverii;
b. alb, roz, verde crud, albastru, specifice sfârşitului primăverii;
c. alb intens, galben, roz, verde, specifice începutului primăverii
d. galben, roz, verde închis, specifice începutului primăverii.

28. Ideea centrală transmisă de textul dat face referire la:


a. frumuseţea unui peisaj de primăvară, care trezeşte emoţii puternice în sufletul
celui care îl comtemplă;
b. frumuseţea unui peisaj de primăvară, descris din interiorul unei camere;
c. succesiunea acţiunilor specifice anotimpului primăvara;
d. trecerea timpului, care trezeşte regretul poetului.

29. Următoarea afirmaţie este corectă:


a. Textele A, B şi C sunt literare;
b. Textele A şi B sunt nonliterare, textul C este literar;
c. Textele A, B şi C includ referiri la instrumente muzicale;
d. Textele A, B şi C fac referire la muzica produsă cu ajutorul instrumentelor.

30. Următoarea afirmaţie este corectă:


a. Textele date fac referire numai la aspecte ale realităţii;
b. Textul A prezintă aspecte ale realităţii, textele B şi C aspecte ale realităţii,
recreate de imaginaţia autorului;
c. Textele A şi B prezintă aspecte ale realităţii, în textul C se recreează realitatea
în funcţie de imaginaţia autorului;
d. Niciunul dintre cele trei texte nu valorifică aspecte ale realităţii.

6
CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER
ETAPA NATIONALA – LIMBA SI LITERATURA ROMANA
CLASA A VI-A

Răspunsuri corecte:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
c a d b a a b a b b a b b a a

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
b d d b d d a c c b a a a c b

1
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER


ETAPA I – MATEMATICĂ
CLASA a VI-a
Varianta 1

 Toate subiectele sunt obligatorii


 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute

Citeşte cu atenţie enunţurile, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

1. Rezultatul calculului {[(7  3 – 5) + 2  6] : 4 + 3  10 este egal cu:


a. 120 b. 75 c. 100 d. 40

2. Suma S = 3 + 6 + 9 + … + 300 este egală cu:


a. 30150 b. 15150 c. 45150 d. 1515

3. Cel mai mic număr natural diferit de zero care împărţit la 25 dă câtul diferit de zero şi restul 19, este egal
cu:
a. 34 b. 44 c. 31 d. 19

3 6
4. Ordinea crescătoare a numerelor x = 1,(2), y = 1, z = ,t= este:
4 5
a . z < y < t < x b. t < z < x < y c. x < y < z < t d. y < z < x < t

5. Rezultatul calculului  3

1

2  40
 este egal cu:
 40 160 320  3
1 4
a. b. c. 1 d. 2
8 3

6. Rezultatul calculului  1  1 1 1  15
 3  4  : 5 este egal cu:
2 2 2  2
2
2
1 3
a. b. c. 1 d. 2
2 2
 * 1 1 1
7. Numărul elementelor mulţimii A = n  N    este egal cu:
 9 n 2
a. 6 b. 5 c. 7 d. 8

4
8. Rezultatul calculului 203   7  : 2 este egal cu:
8 16

21  25  27
a. 32 b. 25 c. 9 d. 7

9. Rezultatul calculului 377 1  6 1 este egal cu:


3 2
1 1 5 5
a. 371 b. 370 c. 370 d. 371
6 2 6 6

Varianta 1 1
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

10. Complementul unghiului de 45°30 este egal cu:


a. 44°30 b. 45°30 c. 134°30 d. 135°30

11. Diferenţa dintre măsurile a două unghiuri neadiacente care au vârful comun şi o latură comună este de
60°3040. Măsura unghiului format de bisectoarele celor două unghiuri este egală cu:
a. 40°1824 b. 30°1520 c. 30°1210 d. 20°1510

 35 
12. Mulţimea A =  x    are un număr de elemente egal cu:
 2 x1 
a. 5 b. 35 c. 4 d. 8

13. Cel mai mare divizor comun al numerelor a şi b este 10. Dacă 3a + 5b = 180, atunci a  b este egal cu:
a. 360 b. 90 c. 300 d. 120

14. Numărul termenilor sumei S = 4 + 9 + 14 + 19 + … + 99 este egal cu:


a. 20 b. 19 c. 21 d. 18

15. Suma tuturor numerelor naturale care dau catul 13 la împărţirea cu 4 este egală cu:
a. 208 b. 214 c. 162 d. 270

12 1 5 7 
16. Din mulţimea A =  ; ; ;  , numărul care se transformă în fracţie zecimală infinită este:
15 7 8 50 
12 1 5 7
a. b. c. d.
15 7 8 50

17. Fie numerele x = 210  252  710 şi y = 25  57  310. Numărul maxim de zerouri cu care se termină
produsul x  y este egal cu:
a. 10 b. 11 c. 9 d. 12

18. Fie numerele x = 210  252  710 şi y = 2 5  57  310. Ultima cifră nenulă a numărului x  y este:
a. 5 b. 7 c. 9 d. 6

19. Împărţind numărul a la 24 obţinem restul 17. Împărţind numărul a la 8 obţinem restul:
a. 17 b. 7 c. 1 d. 2

20. Cel mai mare număr natural de patru cifre care împărţit la 24 dă restul 18 este egal cu:
a. 9984 b. 9981 c. 9960 d. 9978

21. Dacă a + b + c = 6 şi 3a + 2b + c = 10, atunci (2a + b)(4a + 3b + 2c) este egal cu:
a. 20 b. 64 c. 60 d. 84

22. Suma S = 101 + 102 + 103 + … + 199 este egală cu:


a. 14850 b. 14950 c. 19900 d. 15000

 3x5 
23. Numărul de elemente al mulţimii A =  
3x5 3 şi 1y 4  este egal cu:
 1y
 

a. 3 b. 5 c. 6 d. 12

Varianta 1 2
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

24. Pe segmentul [MN] se consideră punctele P şi Q astfel încât Q este mijlocul segmentului [MP] şi P este
mijlocul segmentului [QN]. Dacă PQ = 2 cm, atunci lungimea segmentului [MN] este egală cu:
a. 18 cm b. 12 cm c. 8 cm d. 6 cm

25. În interiorul unghiului MON se consideră semidreptele [OA şi [OB astfel încât m(MOA) = m(NOB) =
= 90°. Dacă m(MON) = 150°, atunci m(AOB) este egală cu:
a. 15° b. 60° c. 30° d. 45°

26. Cifra a, diferită de zero, pentru care numărul 3a 2 are cel mai mic număr de divizori naturali este
egală cu:
a. 6 sau 8 b. 3 sau 5 c. 1 sau 7 d. 2 sau 9

2n  3n1  2n 2  3n
27. Prin simplificarea fracţiei se obţine:
3n  5n1  3n 2  5n
2n 2 2 n 1 1
a. b. c. n d.
5n 5 5 2

28. Fie unghiurile AOC şi COB adiacente complementare cu m(AOC) = 60°. Semidreapta [OD este
opusă semidreptei [OB, iar semidreapta [OE este opusă semidreptei [OC. Măsura unghiului format de
bisectoarele unghiurilor AOD şi BOE este egală cu:
a. 135° b. 150° c. 120° d. 180°

29. Punctul O aparţine dreptei AB, iar semidreptele [OC şi [OD sunt situate în acelaşi semiplan determinat
1 1
de dreapta AB. Dacă m(AOD) =  m(  DOC) =  m(BOC), atunci m(AOD) este egală cu:
3 4
a. 60° b. 12° c. 32°30 d. 22°30

30. Cel mai mic număr natural care împărţit la 36, 48, 64 dă resturile 33, 45, respectiv 61, este egal cu:
a. 1149 b. 563 c. 576 d. 573

Varianta 1 3
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER


ETAPA I – MATEMATICĂ
CLASA a VI-a
Varianta 2

 Toate subiectele sunt obligatorii


 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute

Citeşte cu atenţie enunţurile, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

1. Rezultatul calculului 11 + 2  [3 + (4 + 5  6) : 2] : 5 – 13 este egal cu:


a. 6 b. 8 c. 4 d. 10

2. Rezultatul calculului  2 7 45  23
1   este egal cu:
 23 46  45
1 1 1 1
a. b. c. d.
3 2 4 6

3. Aflaţi a 2011-a zecimală a numărului 3,(23456).


a. 4 b. 2 c. 3 d. 6

4. Rezultatul calculului [(1 + 0,5)2 – (1 – 0,5)2] : 0,2 este egal cu:


a. 0,4 b. 0 c. 10 d. 0,2

5. Dacă a + b + c = 18, atunci valoarea numărului N  a, (b)  b, (c)  c, (a) , scris în baza zece, este:
a. 18,4 b. 20 c. 16,2 d. 22

6. Calculând 199 – 197 + 195 – 193 + … + 11 – 9 + 7 – 5 + 3 – 1, obţinem:


a. 100 b. 200 c. 50 d. 150

7. La un concurs se pun 30 de întrebări. Pentru fiecare răspuns corect se acordă 5 puncte, iar pentru fiecare
răspuns incorect se scad 3 puncte. Câte răspunsuri corecte a dat un elev care a obţinut 118 puncte?
a. 24 b. 28 c. 22 d. 26

8. Al unsprezecelea termen al şirului 5, 9, 15, 23, 33, … este:


a. 125 b. 113 c. 135 d. 159

9. Fie x, y, z cifre nenule din sistemul zecimal. Restul împărţirii sumei elementelor mulţimii
 
A  xyy, yzz, zuu, uxx la 37 este egal cu:
a. 27 b. 0 c. 11 d. 1

Varianta 2 1
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

202y
10. Câte fracţii de forma sunt ireductibile, ştiind că numitorul este divizibil cu 5?
2x
a. 12 b. 10 c. 14 d. 8

x 1 x  2 x  2010
11. Valoarea lui x din egalitatea:   ...   2010  0 este:
2 3 2011
a. 0 b. 2 c. 1 d. 3

 1 1 1
12. Fie mulţimile A  n  *
   şi B  2; 4;5; 7 . Mulţimea A ∩ B este egală cu:
 7 n 2
a. 3 b. 5, 6 c. 6, 7 d. 4,5

1 3 9 
13. Fie A   , ,  şi B = y  Q  y este inversul lui x  A. Produsul elementelor mulţimii A  B este
2 4 5
egal cu:
1 1
a. 2 b. 1 c. d.
2 3
1
14. Complementul unui unghi x reprezintă din suplementul său. Măsura unghiului x este egală cu:
10
a. 10 b. 80 c. 20 d. 60


 ab ba 

15. Determinaţi numărul elementelor mulţimii M  ab   , unde ab este un număr scris în baza

 4 7 
zece.
a. 4 b. 8 c. 16 d. 32

16. Unghiurile ABC şi ABD sunt complementare neadiacente. Dacă m(ABC) = 20, aflaţi măsura unghiului
format de bisectoarele celor două unghiuri.
a. 45 b. 35 c. 25 d. 15

17. Fie numerele x = 21650, y = 3990, z = 7660. Ordinea descrescătoare a numerelor x, y, z este:
a. x > y > z b. y > z > x c. z > y > x d. z > x > y

18. Un număr natural împărţit la 5 dă restul 2. Acelaşi număr împărţit la 6 dă restul 1. Restul împărţirii
acestui număr la 30 este egal cu:
a. 1 b. 7 c. 2 d. 3

19. Ultima cifră a numărului A = 72010 – 22011 este egală cu:


a. 1 b. 0 c. 4 d. 6

20. Punctele A, B, C sunt coliniare, în această ordine, AB = 5 cm, AC = 17 cm. Lungimea segmentului
determinat de mijloacele segmentelor AB şi BC este:
a. 7,5 b. 9,5 c. 8,5 d. 8

Varianta 2 2
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

21. Determinaţi cel mai mic număr natural diferit de zero care împărţit la 9 dă restul 8, împărţit la 6 dă restul
5 şi împărţit la 3 dă restul 2.
a. 23 b. 11 c. 8 d. 17

1
22. Numerele abc şi bc sunt scrise în baza zece, iar bc reprezintă din abc . Rezultatul adunării
25
a + b + c este:
a. 11 b. 13 c. 15 d. 8

23. Se consideră punctele coliniare A, B, C, D astfel încât AC = 8 cm, BC = 4 cm, AB = 12 cm şi BD = 17 cm.


Ordinea punctelor pe dreaptă este:
a. A, C, B, D sau D, A, C, B b. A, D, B, C sau C, D, A, B
c. A, B, C, D sau D, A, B, C d. A, D, B, C sau D, A, B, C

32010  32012
24. Simplificând fracţia se obţine:
32011  32009
a. 3,5 b. 9 c. 3,75 d. 11,25

25. Pe dreapta d se consideră punctele A1, A2, A3, …, A10, în această ordine. Ştiind că A1A4 = A2A5 = A3A6 =
A4A7 = A5A8 = A6A9 = A7A10 = = 12 cm, A1A2 = 3 cm, A9A10 = 7 cm. Lungimea segmentului A5A6 este:
a. 5 cm b. 7 cm c. 3 cm d. 2 cm

26. Rezultatul calculului 234550 + 152315 este:


a. 3959 b. 3995 c. 39195 d. 3895

27. Notăm SX suma elementelor unei mulţimi X.


1 2 3 100
Dacă A   , , , ...,  şi B = y  Q  y este inversul unui element x  A, atunci SAB este:
2 3 4 101
100 100 100 100
a. 200 b. 201 c. 199 d. 202
101 101 101 101

 35   38 
28. Fie A   x    şi B  n    . Atunci A  B este:
 2x 1   3x  1 
a. 0, 2 b. 2, 6 c. 0 d. 2, 3

29. Ştiind că 2b + c = 13 şi 2a + b = 11. Restul împărţirii numărului A = 4a + 8b + 3c la 9 este:


a. 5 b. 3 c. 0 d. 7

a c a 2010 a 2009  c a 2008  c a2  c a  c c


30. Dacă   1 , atunci valoarea expresiei: E  2010  2009  2008  ...  2   este:
b d b b d b d b d bd d
a. 2010 b. 1 c. 1005 d. 2009

Varianta 2 3
Nr.
Strada
C.N.P.

Judet
Nume
ELEV
Grila raspunsuri
concursul COMPER
Nr. Nr.
subiect a b c d puncte

Bl.
1 3
2 3

M6
3 3
4 3

Sc.
Email

Localitate
Prenume
5 3
6 3
7 3
8 3

CLASA
Cod postal
9 3

Ap.
10 3
11 3
12 3
13 3
Decupeaza pagina! Numai aceasta foaie este admisa la concurs !

14 3
Director scoala
Adresa scoala

C.N.P.
Scoala
Judet

Nume
MENTOR
Telefon
15 3
16 3
17 3
18 3
19 3
20 3
21 4
22 4
23 4
B.I./C.I. seria
Mobil
Localitate

Email
Prenume

24 4
25 4
26 4
27 4
28 4
nr.

29 4
"

30 4
TOTAL PUNCTE 100
ATENTIE !
Completarea corecta cu pix albastru este astfel: semnatura
Daca veti completa altfel raspunsul tau nu va fi luat in considerare ! mentor
O singura varianta de raspuns este corecta !
RETINE !
Numai pe aceasta pagina vei putea bifa raspunsul corect !
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER


ETAPA I – MATEMATICĂ
CLASA a VI-a
Varianta 3

 Toate subiectele sunt obligatorii


 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute

Citeşte cu atenţie enunţurile, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

1. Rezultatul calcului (218000 + 21800 + 2180) : (21800 + 2180 + 218) este:


a. 1 b. 100 c. 1000 d. 10

2. Se dau numerele naturale a, b şi c care îndeplinesc simultan condiţiile a  b + b  c = 7050; a + c = 235 şi


b + c = 35. Numărul a are valoarea:
a. 230 b. 135 c. 145 d. 215

3. Fie A = 78a   
78a 3 şi B = 78b 78b 4 . Mulţimea A  B este egală cu:
a. 784 b. 783 c. 780 d. 

4. Ordinea descrescătoare a numerelor x  2,4 154 , y  2,4 15 , z  2,415 şi t = 2,41(5) este:
a. x < y < z < t b. y < z < x < t c. t < x < y < z d. z < y < x < t

5. Se dau patru puncte, dintre care oricare trei necoliniare. Atunci numărul de drepte care se pot duce prin
cele patru puncte este:
a. 8 b. 6 c. 4 d. 12

6. Rezultatul calculului 15 3  15   1  11  este egal cu:


5  3 15 
1 2
a. b. c. 1 d. 2
5 3

7. Cel mai mic multiplu comun al numerelor a = 3100 : 397 2 + 24 şi b = 1037 : 1035 + 23 este egal cu:
a. 1404 b. 1360 c. 1200 d. 1204

8. Rezultatul calculului  1  1

1

1  14
: este egal cu:
3 2
3 33
34  35
2 7
a. b. 14 c. d. 3
3 3

3a  2b a
9. Dacă  2 , atunci valoarea numărului este:
5a  6b b
a. 4 b. 2 c. 3 d. 6

Varianta 3 1
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

5
10. Raportul măsurilor a două unghiuri suplementare este . Valoarea măsurii celui mai mare dintre
13
unghiuri este de:
a. 150 b. 140 c. 130 d. 170

11. Dacă abc , scris în baza zece, este un număr prim, numărul divizorilor naturali ai numărului abcabc
este egal cu:
a. 16 b. 4 c. 8 d. 32

7   3 5 
12. Rezultatul calculului 2 : 7  4  5  2  2   3 este egal cu:
3   4 6  
a. 13 b. 12 c. 2 d. 1

13. Cel mai mare divizor comun al numerelor nenule a şi b este 7. Dacă a  5b  147 , atunci numărul
perechilor de numere naturale (a,b) este:
a. 4 b. 2 c. 3 d. 1

14. Numărul elementelor mulţimii



 71x 

A =  xy se simplifică cu 4, unde x, y sunt cifre  este egal cu:

 xy 

a. 2 b. 6 c. 4 d. 8

15. În figura alăturată avem:  AB   AD ,  AC    AE  . E D

Care propoziţie este adevărată? A


a. ABE  ACD b. AOD  ABO O
c. EDO  CBO d. OED  COB
C B

16. Media aritmetică a două numere este 1,25. Determinaţi cel mai mic dintre aceste numere, ştiind că
1
diferenţa lor este .
3
17 11 7 13
a. b. c. d.
12 12 12 12

 1 x 1 7  
 3 7 15 

17. Fie mulţimile: A  x  N    şi B   y  N *    . Produsul elementelor mulţimii
 3 4 5  
 5 y 11 

A \ B este:
a. 0 b. 18 c. 36 d. 24

18. Ce măsură are un unghi dacă suplementul său este congruent cu complementul suplementului său?
a. 45 b. 90 c. 135 d. 75

1 1 1 1 1 1 1 1 1
19. Calculând suma S         se obţine:
2 6 12 20 30 42 56 72 90
a. 0,9 b. 1 c. 0,1 d. 1,9

20. Fie AOB şi AOC două unghiuri neadiacente cu măsurile de 25 şi respectiv 65. Măsura unghiului
format de laturile necomune are valoarea:
a. 80 b. 40 c. 90 d. 65

Varianta 3 2
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

21. Dacă adunăm trei numere naturale, obţinem rezultatul 12. Dacă înmulţim aceste numere, obţinem
rezultatul 48. Care este diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic număr din cele trei?
a. 6 b. 2 c. 3 d. 4

22. Fie x, y cifre. Aflaţi valoarea lui y, ştiind că 162 4 xy este cel mai mare număr raţional mai mic decât 1.
5 yx
a. 9 b. 7 c. 5 d. 3

23. Fracţia ireductibilă obţinută după efectuarea calculelor în:


5 5 5 5
  
22 202 2002 20002
3 3 3 3
  
11 101 1001 10001
este:
5 1 5 3
a. b. c. d.
3 2 6 5

24. Dacă 3a + b = 4 şi b + 2c = 15, atunci rezultatul calculului b2 + 3ab + 8c este:


a. 19 b. 60 c. 30 d. 38

25. Fie semidreptele OA, OB, OC astfel încât OA se află în interiorul unghiului BOC. Dacă

m  AOC   90 45' şi m  AOB   37 55' , atunci m  BOC  este de:
a. 53 20' b. 128 10' c. 52 50' d. 128 40'

26. O sticluţă cu 20 de pastile are 180 de grame. Sticluţa cu 15 pastile are 165 de grame. Câte grame are
sticla goală?
a. 120 g b. 100 g c. 105 g d. 110 g

27. Trei găini ouă în trei zile trei ouă. Câte ouă vor oua şase găini în şase zile?
a. 9 b. 6 c. 12 d. 18

28. Ultima cifră a produsului P = 1  3  5  7  …  2009 2011 este:


a. 1 b. 7 c. 5 d. 3

29. Dacă a, b, c sunt cele mai mici numere naturale prime care verifică relaţia a  38b  60c  199 , atunci
b
numărul c a este egal cu:
a. 81 b. 512 c. 64 d. 8

30. Un număr din cele patru nu este termen al şirului 3, 5, 11, 29, 83, … Care este acela?
a. 245 b. 1293 c. 731 d. 2189

Varianta 3 3
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER


ETAPA I – MATEMATICĂ
CLASA a VI-a
Varianta 4

 Toate subiectele sunt obligatorii


 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute

Citeşte cu atenţie enunţurile, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

1. Rezultatul calculului (2  33 – 52  2) : 4 este:


a. 1 b. 29 c. 2 d. 41,5

2. Dacă 5n = a şi 3n = b, calculaţi 1125n în funcţie de a şi b.


a. a2  b3 b. a3  b2 c. a3  b d. a  b4

3.9 muncitori, lucrând câte 8 ore pe zi, termină o lucrare în 2 zile. În câte zile vor termina lucrarea 3
muncitori care muncesc câte 4 ore pe zi?
a. 3 b. 6 c. 12 d. 18

4. Dacă x + 1 + 2(x + 1) + 3(x + 1) + … + 2010(x + 1) = 2010  2011, atunci valoarea lui x este:
a. 2010 b. 1005 c. 1 d. 2

5. Se dau 5 puncte astfel încât oricare trei sunt necoliniare. Numărul de drepte determinate de cele 5 puncte
este:
a. 9 b. 13 c. 21 d. 10

6. Fie mulţimile: A = x  N  x împărţit la 63 dă câtul 5, B = x  N  x împărţit la 64 dă câtul 4.


Numărul elementelor mulţimii A \ B este:
a. 15 b. 25 c. 10 d. 5

7. Care este jumătatea numărul 420?


a. 419 b. 239 c. 410 d. 220

1 1 1
1    ... 
1 1 1 1 1 1 2 3 502 , atunci diferenţa a – b este:
8. Dacă a     ...    şi b 
4 8 12 2004 2008 2012 4
1 1 1
a. b. 0 c. d.
2012 2008 2010

9. Fieabc un număr scris în baza zece care are suma cifrelor 14. Aflaţi diferenţa dintre cel mai mare şi cel
mai mic număr posibil ce se poate forma în condiţiile date.
a. 801 b. 751 c. 799 d. 788

Varianta 4 1
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

10. Unghiurile AOB, BOC şi COA sunt unghiuri în jurul unui punct.
Dacă m  AOB   x  20 , m  BOC   2 x , m  COA  3x  20 , atunci x este egal cu:
a. 90 b. 60 c. 120 d. 45

11. Numerele x şi y dau prin împărţire la 200 resturile 138 şi 80. Cât va fi restul împărţirii lui (x + y) la 200?
a. 58 b. 62 c. 18 d. 38

1 6 7 8 9 10   1 1 1 1 
12. Rezultatul calculului         1      este:
 1 5 10 15 20 25   2 3 4 5 
a. 0 b. 1 c. 3 d. 2

13. Măsura unghiului dintre bisectoarele interioare a două unghiuri adiacente complementare este:
a. 2230 b. 6730 c. 90 d. 45

14. Ştiind că a  N şi a2 + 7 este impar, care dintre următoarele numere naturale este de asemenea impar?
a. a10 + 2a5 + 3 b. 5a10 + 7a + 2 c. 10a2 + 3a d. a10 + a5 + 7a

15. Calculaţi 594030 : 2 + 432030  3.


a. 1585040 b. 1595145 c. 160525 d. 1595046

16. Ştiind că 3a + b = 5 şi 5b + c = 11, calculaţi 5b2 + 5c + 15ab.


a. 25 b. 16 c. 55 d. 36

17. Determinaţi produsul a  b  c minim, ştiind că a, b, c sunt numere prime cu proprietatea că a + 2b + 3c = 33.
a. 66 b. 54 c. 34 d. 92

1 2  3  4  ... 24  25  26
18. Dacă x, y, z sunt cele mai mari numere naturale pentru care  N, atunci x + y + z
2 x  3y  5z
are valoarea:
a. 34 b. 41 c. 47 d. 29

1 1 1 1 1 1
19. Rezultatul calculului S       ...  este:
3 15 35 63 99 2499
1 25 41 50
a. b. c. d.
51 51 51 51

20. Punctele A, B, C, în această ordine, sunt coliniare, astfel încât distanţa dintre mijloacele segmentelor
(AB) şi (BC) este de 40 cm. Lungimea segmentului (AC) este egală cu:
a. 60 cm b. 80 cm c. 160 cm d. 100 cm

21. Numărul divizorilor naturali ai lui 72 este egal cu:


a. 10 b. 9 c. 12 d. 11


1ab0 1ab0 

22. Fie mulţimea A  1 şi 1ab0 3, ba01 3 . Suma tuturor numerelor de forma ba , scrise în

 ba01 ba01 

baza zece, care intră în scrierea elementelor mulţimii A este egală cu:
a. 48 b. 54 c. 42 d. 36

Varianta 4 2
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

23. Fie A = 20 + 1, 21 + 1, 22 + 1, …, 210 + 1, B = x  A  x este divizibil cu 2, C = x  A  x divizibil cu 5,
D = x  A  x divizibil cu 7. Notând card X = numărul elementelor unei mulţimi X, atunci:
a. card D > card B > card C b. card B > card C > card D
c. card C > card D > card B d. card C > card B > card D

 x  x x
24. Rezolvaţi ecuaţia 1    3    2   18  114 .
 72  36  36 
a. 4 b. 1 c. 3 d. 2

25. Pe latura [AB] a triunghiului ABC se află punctul D. Perimetrul triunghiului ACD este egal cu 72 m.
Perimetrul triunghiului BCD este egal cu 96 m. Perimetrul triunghiului ABC este egal cu 120 m. Lungimea
laturii [CD] este egală cu:
a. 24 m b. 16 m c. 48 m d. 25 cm

1 9 9 9 
26. Valoarea numărului a    2  3  ...  2010   102011 este:
 10 10 10 10 
1 1
a. b. 10 c. 100 d.
10 100

27. Câte numere naturale mai mici decât 40 au exact 2 divizori?


a. 13 b. 11 c. 12 d. 14

28. Rezultatul calculului 1995  199619961996 – 1996  199519951995 este egal cu:
a. 1996 b. 1995 c. 1995  1996 d. 0

29. Avem un număr de trei cifre, scris în baza zece. Dacă îl micşorăm cu 7, devine divizibil cu 7, dacă îl
micşorăm cu 8, devine divizibil cu 8, iar dacă îl micşorăm cu 9, devine divizibil cu 9. Care este acest număr?
a. 504 b. 511 c. 512 d. 513


 2a 
 
 5 3b 20 
 1 5 2 1
30. Se dau mulţimile A   a cifră  , B   , , b şi c cifre  şi A  B =  , , ,  . Între cifrele
 42
 
  2 99 5c
 
  2 2 5 3
a, b, c există relaţia:
a. c < b < a b. b < a < c c. a < c < b d. c < a < b

Varianta 4 3
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER


ETAPA I – MATEMATICĂ
CLASA a VI-a
Varianta 5

 Toate subiectele sunt obligatorii


 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute

Citeşte cu atenţie enunţurile, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

1. Rezultatul calculului [(7  3 – 5) + 2  6] : 4 + 5  10 – [(9 + 7)  5 – 60] este:


a. 120 b. 80 c. 90 d. 100

2. Dintre fracţiile următoare, una este echiunitară. Care este aceasta?


(22 )3  (53 ) 2 2 n 1  5n
a. b. , n  N*
100 10 105 2 n  5n 1
30  31  32  33 2 69
c. d. 46
37 3

3. Dacă m(A) = 89, atunci unghiul A este:


a. alungit b. drept c. ascuţit d. obtuz

4. Pe segmentul AB, între punctele A şi B, se iau punctele A1, A2, A3, A4 în această ordine. Dacă M este
mijlocul segmentului (AB), iar AA1 = 2 cm, A1A2 = 3 cm, A2A3 = 4 cm, A3A4 = 5 cm, A4B = 6 cm, atunci
lungimea segmentului (AM ) este egală cu:
a. 9 cm b. 10 cm c. 11 cm d. 12 cm

5. Aflaţi cel mai mare număr natural care împărţit la 7 dă câtul de 4 ori mai mare decât restul.
a. 144 b. 174 c. 192 d. 261

6. Calculaţi suma S = 12 + 14 + 16 + 18 + … + 206 + 208.


a. 10670 b. 10890 c. 10712 d. 11770

7. Media aritmetică a trei numere naturale este 202. Dublul sumei celor trei numere este:
a. 1212 b. 606 c. 1818 d. 808

8. Cifrele 1, 2, 3, 5 pot fi aranjate astfel încât să formeze 24 de numere diferite, fiecare de câte 4 cifre
diferite. Numărul de numere impare este:
a. 3 b. 12 c. 18 d. 6

9. Un număr natural împărţit la 4 dă restul 3 şi împărţit la 6 dă restul 2. Ce rest se obţine dacă împărţim
numărul la 12?
a. 5 b. 1 c. 6 d. 8

Varianta 5 1
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

A
10. În figura alăturată, unghiul AOB are 90, iar fiecare unghi are 1, 2, 3, …, n, 24n
respectiv 24. Determinaţi n  N, în condiţiile din desen.
a. 10 b. 12 c. 11 d. 13 3
2
1
 2
 O B
 2  1  1  1 1   1 
2 3 2
11. Rezultatul calculului   1  1  : 1  1      1 3  : 16 este:
 3  8  2  8 2   3  4
 
3 5 5
a. 1 b. c. d.
4 4 8

1 5
12. Aflaţi valoarea lui x > 0 dacă 1 +  .
1 2
1
1
1
x
1 2 1
a. 2 b. c. d.
5 5 2

1 1
13. Numărul fracţiilor cu numitorul 104 care sunt cuprinse strict între şi este:
10 8
a. 4 b. 3 c. 1 d. 2

14. Un număr natural împărţit la 60 dă restul 45. Restul împărţirii numărului dat la 15 este:
a. 5 b. 1 c. 0 d. 3

15. Suma dintre c.m.m.d.c. şi c.m.m.m.c. al numerelor 18 şi 40 este:


a. 358 b. 182 c. 362 d. 258

16. Transformaţi în grade, minute şi secunde măsura unghiului A = 13079.


a. 33759 b. 35937 c. 133759 d. 32759

17. Fie numerele x = 2515, y = 5206, z = 3412, t = 4309. Scrise în ordine descrescătoare, numerele x, y, z, t
se găsesc în şirul:
a. z, t, x, y b. z, x, t, y c. t, z, x, y d. t, z, y, x

18. Produsul a două numere naturale este 1176, iar cel mai mare divizor comun al lor este 14. Atunci cel
mai mic multiplu comun al celor două numere va fi:
a. 84 b. 88 c. 82 d. 86

1 1
19. Un biciclist a parcurs într-o zi 35 km, iar a doua zi cu 10 km mai mult. Ce distanţă a parcurs în cele
4 2
două zile?
326 314 338
a. km b. km c. 81 km d. km
4 4 4

20. Două unghiuri AOB şi BOC sunt adiacente şi m(AOB) = = 3330, iar m(BOC) = 14630. Măsura
unghiului format de bisectoarele celor două unghiuri este:
a. 90 b. 8930 c. 7345 d. 45

Varianta 5 2
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

21. Un număr raţional este reprezentat printr-o fracţie cu numărătorul 7. Două treimi din suma acestui
număr raţional cu numărul natural 7 este 7. Acest număr raţional este egal cu:
7 7 7 7
a. b. c. d.
3 2 4 6

2
  2

 1  1  1  1 1  2   
2

 
22. Calculaţi:             .
2 2 2 2 2   
   
1 1 1 1
a. b. c. d.
216 212 214 210

27 n  19n
23. Aflaţi valoarea maximă a numărului natural n, format din două cifre, care are proprietatea că  N.
10
a. 96 b. 92 c. 99 d. 98

24. Se consideră mulţimile A = x  N  x  (5x + 6) şi x  (7x + 24), B = x  N*  (x + 2)  (2x + 14).


Suma elementelor mulţimii A \ B este egală cu:
a. 9 b. 11 c. 7 d. 14

25. Se consideră punctele coliniare A, B, C, D astfel încât: AC = AD + DC, DB – CB = DC. Ordinea


punctelor coliniare este:
a. A, D, B, C b. A, D, C, B c. B, A, D, C d. A, B, D, C

 1 1 1 
26. Aflaţi n  N*, ştiind că 17     ...    N.
 1 2 2  3 n(n  1) 
a. 18 b. 14 c. 16 d. 17

3 5 7 9
27. Se consideră şirul , , , , ... . Al 1004-lea termen al şirului este:
2 3 4 5
2009 2007 2010 2011
a. b. c. d.
1005 1003 1005 1007

3  5  7  6 10 14  9 15  21 12  20  28


28. După simplificare, fracţia va fi echivalentă cu:
2  4  6  4  8 12  6 12 18  8 16  24
100 35 21 35
a. b. c. d.
48 16 12 24

1 1 1 1 2 4 6 96
29. Media aritmetică a numerelor M 1    ...  şi N  1     ...  este:
2 3 4 49 4 6 8 98
a. 48 b. 25 c. 24 d. 50

1
30. A 2010-a zecimală a numărului este:
7
a. 1 b. 8 c. 4 d. 7

Varianta 5 3
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER


ETAPA a II-a – MATEMATICĂ
CLASA a VI-a

 Toate subiectele sunt obligatorii


 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute
 Bifaţi în grila de concurs singurul răspuns corect

1. Fie triunghiul ABC. Pe laturile AB şi AC cu lungimile de 5 cm, respectiv A


10 cm, se iau punctele M şi respectiv N, astfel încât AM = 2 cm şi AN = 4 M N
cm. Atunci numărul propoziţiilor adevărate din lista de mai jos este:
AM AN AM AN MB NC AM MB
P1 :  ; P2 :  ; P3:  ; P4:  . B C
AB AC MB NC AB AC AN NC
A. 3 B. 2 C. 1 D. 4

2. Aria suprafeţei haşurate din figura alăturată, exprimată procentual, este:

A. 80% B. 20% C. 40% D. 60%

2
3. Raportul ariilor a două pătrate, având raportul perimetrelor , este:
3
4 8 4 8
A. B. C. D.
9 27 27 9
a
4. Numărul fracţiilor echiunitare cu a  {2, 3, 4} şi b  {3, 4, 5, 6, 8} este:
b
A. 3 B. 1 C. 2 D. 4

5. Într-o clasă, din cei 33 de elevi, fiecare al zecelea elev nu şi-a rezolvat toate problemele din temă.
Valoarea raportului dintre numărul elevilor care au tema incompletă şi numărul elevilor cu tema completă
este:
A. 0,1 B. 0,2 C. 0,9 D. 0,12

6. Determinaţi numărul x, ştiind că dimensiunile dreptunghiurilor din desen sunt direct proporţionale:

2 9

5
x
A. 23,5 B. 22,5 C. 22 D. 23

1
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

7. Două automobile parcurg distanta MN. Raportul dintre viteza primului automobil si a celui de-al doilea
2
automobil este . Primul parcurge distanţa MN în 2h şi 30 min. Timpul în care parcurge aceeaşi distanţă
3
al doilea automobil este de:
A. 2h 15 min B. 1h 40 min C. 1h 30 min D. 2h

8.Între mulţimile {1, 2, 3, ..., 2011} şi {x1, x2, x3, ..., x2011} există o proporţionalitate directă. Ştiind că
x1 x2 x3 x
   ...  2011  2011, atunci x111 are valoarea:
1 2 3 2011
A. 444 B. 333 C. 222 D. 111

9. Un paraşutist aterizează pe un teren asemănător desenului de mai jos. Probabilitatea ca el să aterizeze


în porţiunea care este reprezentată haşurat este:

2 1
A. 0,48 B. C. 0,24 D.
7 9

10. Diagrama alăturată prezintă răspunsurile la o întrebare dintr-un sondaj de opinie. Calculaţi câte persoane
au răspuns „NU” la sondaj, dacă răspunsul „NU ŞTIU” a fost dat de 228 de persoane.
NU
25%
63% DA
12%
NU ŞTIU

A. 418 B. 672 C. 354 D. 475

11. Au fost aprinse două lumânări de lungimi şi de grosimi diferite, dar de aceeaşi calitate. Lumânarea
1
scurtă se topeşte în întregime în 5 ore, iar cea lungă în 3 ore. După ce au ars timp de două ore lumânările
2
au lungimile egale. Iniţial, raportul lungimilor celor două lumânări a fost:
3 5 7 2
A. B. C. D.
5 7 9 11

12. Într-o urnă sunt 8 bile albe, 10 bile negre şi 12 bile roşii. Câte bile trebuie extrase pentru a fi siguri că
acestea vor fi 5 bile care au aceeaşi culoare?
A. 12 B. 10 C. 14 D. 13

13. Preţul unui produs se majorează succesiv, de două ori, cu 25% după care are loc o reducere. Vânzătorul
constată că preţul final este acelaşi cu cel iniţial. Cu ce procent s-a redus preţul produsului?
A. 36% B. 37,25% C. 37% D. 36,25%

14. Calculaţi suma tuturor elementelor mulţimii M = {x  Z  –2010  x < 2013}.


A. 4011 B. 4014 C. 4023 D. 4012

2
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

15. Suma mai multor numere întregi consecutive este 2001. Aflaţi câţi termeni are suma, ştiind că numărul
termenilor strict pozitivi este cu 3 mai mare decât numărul celor negativi.
A. 1333 B. 1334 C. 1332 D. 1335

16. Fie a, b  Z. Se consideră următorul şir de numere: primul număr din şir este a, al doilea este b,
al treilea este diferenţa dintre al doilea şi primul, al patrulea este diferenţa dintre al treilea şi al doilea ş.a.m.d.
Atunci numărul aflat pe locul 2002 este:
A. a B. –a C. b D. –b

17. Dacă a + 4b = 20 şi a + 3b + c = 7, atunci 3a + 10b + 2c este egal cu:


A. 43 B. 34 C. 40 D. 54

18. Fie numerele a, b, c aşa încât {a, b, c} = {–1, 0, 1}.


Valoarea lui n  N pentru care 2(an + bn + cn) = n(a2 + b2 + c2) este:
A. 1 B. 2 C. 3 D. 0

19. Fie y  Z şi Ay = {x  Z  (2x + 1) divide (y – 1)}.


Mulţimea A–2006  A–2005  ...  A–1  A0  A1  ...  A2005  A2006 este:
A.  B. {0} C. {0, –1} D. {1, 0}

Fie S =  1 0   1 1   1 2  ...   1 2006 , unde n0, n1, n2, ..., n2006 sunt numere naturale.
n n n n
20.
Probabilitatea ca alegând la întâmplare una din valorile pe care le poate lua S, aceasta să fie 2005 este:
1 1 1 1
A. B. C. D.
2005 2006 2007 2008

21. Valoarea lui x din figura alăturată este


A 2x + 20

5x – 30
20
B C
A. 50 B. 30 C. 20 D. 40

22. Se consideră reţeaua de puncte din desenul alăturat. Numărul triunghiurilor isoscele care se pot construi
astfel încât un vârf al fiecărui triunghi să fie într-unul din punctele reţelei iar celelalte două vârfuri să fie
în punctele A şi B este:
A

B
A. 4 B. 2 C. 0 D. 1

23. Fie A1, A2, A3, A4, A5 cinci puncte distincte, nu toate coliniare. Numărul maxim de triunghiuri
determinate de câte trei din cele cinci puncte este:
A. 10 B. 14 C. 8 D. 6

3
FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

24. Fie punctele A, C  d şi B  d, AD  d, D  d, CE  d, E  d. Dacă AD = BE şi DB = CE, atunci


m(CAB) este egală cu:
A
C

d
D B E
A. 60 B. 30 C. 45 D. 75

25. Un triunghi are măsurile unghiurilor invers proporţionale cu numerele 0,25, 0,1(6), 0,125. Măsura
unghiului obtuz format de bisectoarele unghiurilor mai mici ale triunghiului este egală cu:
A. 100 B. 110 C. 120 D. 130

26. În triunghiul isoscel ABC cu AB = AC se cunosc: m( Â ) = 76 şi BC = 4 cm. În lista următoare:


a) AB < 4 cm b) m( B̂ ) = 51 c) AC = 4 cm d) AB > 4 cm
numărul afirmaţiilor false este:
A. 1 B. 0 C. 2 D. 3

27. Triunghiul ABC are m( Â ) = 90 şi m( B̂ ) = 48. Formulăm următoarele afirmaţii:


a) AB = AC b) AB > BC c) AB > AC d) AB < AC.
Numărul afirmaţiilor adevărate în lista de mai sus este:
A. 0 B. 1 C. 2 D. 3
B x
28. În figura alăturată pe laturile Ox şi Oy ale unghiului xOy cu măsura de A
30 se iau punctele A şi B respectiv M şi N astfel încât AM  Oy, BN  Oy,
NA  Ox. Dacă OA = 12 cm şi OB = 16 cm, atunci diferenţa BN – AM este:
A. 2 B. 4 C. 1 D. 3 30
O M N y
29. În triunghiul ascuţitunghic ABC se duc înălţimile BD, D  (AC) şi CE,
E  (AB) care se intersectează în H. Cunoscând că m(BHC) = 120, atunci m( Â ) este:
A. 30 B. 90 C. 60 D. 45

30. Perimetrul triunghiului isoscel ABC cu AB = AC este de 24 cm, AM  BC, M  (BC), iar perimetrul
triunghiului ABM este de 16 cm. Lungimea segmentului AM este de:
A. 2 cm B. 3 cm C. 6 cm D. 4 cm

4
GRILA DE RASPUNSURI CONCURSUL COMPER
ETAPA A II-A, ANUL SCOLAR 2010 - 2011
I II III IV V VI VII VIII
Nr. a b c d Punctaj
intrebare CLASA
(Bifeaza casuta corespunzatoare clasei)
1 3
DISCIPLINA LIMBA ROMANA MATEMATICA
2 3 (Bifeaza casuta corespunzatoare disciplinei)

3 3 COD C.I.C. ELEV COD C.I.C. MENTOR


4 3
Scrie un caracter in fiecare casuta de deasupra, apoi bifeaza
5 3 in coloanele de dedesubt caracterul corespunzator

6 3 0

7 1
3
2
8 3
3
9 3 4
10 3 5
6
11 3
7
12 3 8
13 3 9
14 3 A
B
15 3
C
16 3 D
17 3 E
F
18 3
19 3
20 3
Date elev
21 4 Nume ..............................................................................................

22 4 Prenume ........................................................................................
Scoala .............................................................................................
23 4
Localitatea .....................................................................................

24 4 Judetul ...........................................................................................
Email ...............................................................................................
25 4
26 4
27 4
28 4 IMPORTANT !
Unei intrebari ii corespunde un singur raspuns corect!
29 4
Bifeaza casuta corespunzatoare raspunsului corect, cu pix
negru sau albastru inchis astfel: sau
30 4
CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI
PERFORMANŢĂ COMPER
ETAPA NATIONALA – MATEMATICA
CLASA A VI-A

1. Se dau mulţimile: A = {2, 3, 4} şi B = {3, 4, 5, 6, 8}. Numărul rapoartelor de


m
forma care au valoarea un număr natural dacă m  A  B şi n  A \ B este:
n
a. 4 b. 2 c. 3 d. 1

2.

Raportul dintre numărul triunghiurilor şi cel al pătratelor din desenul de mai sus este:
7 4 3 4
a. b. c. d.
4 7 8 13

3. Raportul dintre aria haşurată şi aria întregii figuri este:

7 14 7 21
a. b. c. d.
14 7 21 7

121
4. Raportul ariilor a două pătrate este . Atunci raportul perimetrelor lor este:
289
12 36 46 44
a. b. c. d.
96 56 70 68

1
5. Un teren de forma unui dreptunghi, reprezentat pe un plan cu scara , are
10000
lungimea 8,9 cm şi lăţimea 7,5 cm. Atunci aria exprimată în hectare a
dreptunghiului din teren este:
a. 70,65 ha b. 72,55 ha c. 68,75 ha d. 66,75 ha

1
6. Raportul dintre numărul fetelor şi numărul băieţilor dintr-o clasa este 1,08(3).
Numărul elevilor din clasă este:
a. 16 b. 36 c. 25 d. 49

a
7. Dacă 7(a – 2b) = 91 – b, a, b  *, atunci valoarea maximă a raportului este:
b
13 26 29 23
a. b. c. d.
7 7 7 7

8. Suma ariilor pătrăţelelor haşurate raportată la aria pătratului


este dată de următorul raport procentual:
a. 17%
b. 19%
c. 16%
d. 18%

9. Într-o bibliotecă sunt 16 000 de cărţi din care 90% sunt în limba română, 80% din
numărul cărţilor în limbi străine sunt în limba engleză. Cât la sută din cele 16 000
de cărţi sunt în limba engleză?
a. 8% b. 11% c. 9% d. 12%

10. Într-o ladă sunt 30 de mere, din care 20% sunt stricate. Se ia la întâmplare un măr
din ladă. Probabilitatea ca acesta să fie stricat este:
a. 0,4 b. 0,2 c. 0,1 d. 0,3

11. km
45
40
35
30
25
20
15
10
5

2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 23 minute

Graficul de mai sus prezintă mersul unui tren. Citind graficul, numărul de
kilometri parcurşi de tren între minutul 4 şi minutul 22 este de:
a. 20 km b. 35 km c. 25 km d. 30 km

2
12. Diagrama de mai jos indică repartiţia notelor obţinute la o lucrare de matematică.

numărul copiilor
7
6
5
4
3
2
1

10 9 8 7 6 5 2 nota

Alegem la întâmplare un elev. Probabilitatea ca acesta să fi obţinut la lucrare nota


7 este:
7 6 5 8
a. b. c. d.
27 25 26 29

13. În 480 g de apă se introduc 20 g de sare. Care este concentraţia de sare a soluţiei
obţinute?
a. 4 b. 0,004 c. 0,4 d. 0,04

14. Diagrama alăturată reprezintă ponderea a 3 culturi cerealiere 23%


din 2010 dintr-o fermă. Dacă producţia de porumb a fost de porumb
3220 t, atunci producţia de grâu va fi: 18%
a. 8420 t orz
b. 7920 t 59% grâu
c. 8260 t
d. 6780 t

15. Numărul abab şi răsturnatul său sunt direct proporţionale cu numerele 2 şi 9.


Atunci suma a + b este:
a. 11 b. 9 c. 13 d. 17

16. Numerele a şi b sunt invers proporţionale cu 6 şi respectiv 15. Notând cu x acea


mărime care reprezintă cât la sută din a reprezintă b, atunci valoarea lui x este:
a. 40% b. 60% c. 20% d. 80%

17. Numărul de puncte cu coordonate numere întregi care pot fi reprezentate pe axă
între punctele A(–1000) şi B(1000) este:
a. 1999 b. 2000 c. 2001 d. 1998

3
18. Determinaţi mulţimea numerelor care lipsesc ştiind că suma numerelor de pe
fiecare latură este aceeaşi.
–9

–5 –3
a. {2, –1} b. {–2, 1} c. {–1, –2} d. {1, 2}

19. În desenul alăturat am reprezentat un dreptunghi al


cărui perimetru este egal cu 100 m. Atunci suma nume- x + 24
relor x şi y este:
a. 4 b. 2
c. 3 d. 5 y + 23

20. Fie mulţimile A = {x    –20 < x < –10} şi B = {x    x  {8, 9, 10}}. Se ia
un element a din mulţimea A şi un element b din mulţimea B şi se formează
diferenţa a – b. Valoarea maximă a diferenţei este:
a. 1 b. 2 c. –2 d. –1

21. Este ora 12 h şi 15 min. Ce oră va fi după ce minutarul va parcurge 75% dintr-o
rotaţie completă?
a. 13 h b. 12 h 45 min c. 14 h d. 13 h 15 min

22. Intersecţia mulţimilor A = {x    x = x şi x  10}, B = {x  *  x = –x şi x > –


8} este mulţimea:
a. {–1, 0, 1} b. {–1, 1} c. Φ d. {–2, 2}

23. În care dintre figurile de mai jos dreptele a şi b sunt paralele?


125 62 60
a a a a
50
b b b b
130 54 60 130

a) b) c) d)

a. d) b. c) c. a) d. b)

24. În ABC se duce înălţimea CF. Dacă m(A) = 110, atunci m(ACF) este:
a. 20 b. 70 c. 90 d. 60

4
25. Fie ABC isoscel, AB = AC, cu m() = 20. Considerăm punctele M, E  (AC)
şi N  (AB) astfel încât m(MBA) = 20, m(NCA) = 30 şi m(EBC) = 20.
Măsura unghiului NME va fi:
a. 70 b. 30 c. 50 d. 40

26. Fie ABC dreptunghic, m() = 90 şi măsura unghiului B egală cu 60. Dacă
AD  BC, D  BC şi BD = 1, atunci BC va avea lungimea de:
a. 5 b. 4 c. 6 d. 8

27. Cea mai mare valoare a măsurii unghiului unui triunghi ce are măsurile
unghiurilor sale direct proporţionale cu 4, 5 şi 6, este:
a. 90 b. 80 c. 72 d. 60

28. În triunghiul ascuţitunghic isoscel ABC cu AB = AC, măsura unghiului dintre


bisectoarea unghiului B şi perpendiculara dusă din B pe AC este egală cu 30.
Atunci m(A) este:
a. 10 b. 40 c. 80 d. 20

29. Un triunghi isoscel are două unghiuri cu măsura de 40. Lungimile a două laturi
sunt a şi b cu a  b, iar a este lungimea laturii opuse unghiului de 40. Perimetrul
triunghiului ABC este:
a. 2a + 2b b. a + b c. 2b + a d. 2a + b

30. În ABC, AB = 13 cm, CA = 12 cm, QM este mediatoarea laturii BC, Q  (AB)


şi M  (BC). Calculaţi perimetrul  ACQ.
a. 25 cm2 b. 26 cm2 c. 24 cm2 d. 19 cm2

5
CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER
ETAPA NATIONALA – MATEMATICA
CLASA A VI-A

Răspunsuri corecte:

Itemi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Rezultate a b c d d c b a a b c d d c b

Itemi 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Rezultate a a b c d a c c a a b c d d a