ANII POTENŢIALI DE VIAŢĂ PIERDUŢI (APVP)

(INDICE PYLL)

Definiţie: Suma anilor pe care i-ar fi trăit cel decedat dacă nu ar fi murit
printr-o serie de decese evitabile şi înaintea împlinirii vârstei de 70 ani (speranţa
de viaţă la naştere pentru România).
APVP
❖ Reprezintă o selecţie pe cauze de deces care este strâns legată de intervenţia
serviciilor de sănătate.
❖ Indicator sensibil al stării de sănătate al unei populaţii şi um mijloc de stabilire
şi de comparare în ceea ce priveşte eficienţa sistemelor de sănătate.
❖ Se referă la conceptul de mortalitate evitabilă ca indicator al calităţii
asistenţei medicale (decese evitabile)
❖ Criteriu de evaluare a unui program de prevenţie
❖ Măsură cantitativă a mortalităţii premature
❖ Reflectă tendinţele de mortalitate pentru grupele de vârstă tinere prin
luarea în considerare nu numai a cauzelor medicale de deces ci şi a grupelor de
vârstă (vârsta la care survine decesul)
❖ Poate fi calculat şi pentru un factor de risc specific cum ar fi consumul de
alcool sau de tutun
❖ Când acest indicator este analizat în timp şi pentru diferite colectivităţi, se
calculează ca o rată la %o de locuitori – reflectând impactul decesului prematur
asupra întregii populaţii.
❖ Este utilizat pentru a evidenţia impactul pe care îl exercită APVP asupra a
cinci cauze de deces premature:
- boli cardiovasculare - neoplazii
- accidente
- bolile aparatului digestiv
- bolile aparatului respirator

1
 Coceptul se bazează pe faptul că, pentru unele boli, cunoştinţele sunt atât de
avansate, la fel şi tehnologiile, încât ele nu trebuie să conducă la deces. Aceste
decese ar putea fi complet evitate dacă măsurile de prevenţie primară şi
secundară ar fi aplicate corect şi la timp. În general se acordă o importanţă
crescută îngrijirii medicale propri-zise şi mai puţin aspectului preventiv, piezând
din vedere faptul că printr-o profilaxie eficientă s-ar putea reduce substanţial
mortalitatea şi s-ar putea adăuga un număr important de ani la speranţa de viaţă.
Studiile ce au ca indicator speranţa de viaţă fără decese evitabile să
conducă la programe de intervenţie de care să beneficieze toată populaţia şi mai
ales acele grupe care au avut neşansa să se nască şi să trăiască în zone cu factori de
risc înalţi.
Un astfel de studiu a fost efectuat la nivelul ţării noastre determinând
decesele evitabile şi numărul de ani de viaţă care ar putea fi câştigaţi prin
prevenirea acestor decese.
Tabloul defavorabil al mortalităţii pe cauze de deces în România în ultimii
20 ani a fost influenţat de:
- factori de natură socio-economică şi culturală
- factori de mediu înconjurători
- factori alimentari
- stil de viaţă
- situaţia sistemului sanitar
Astfel s-a constatat creşterea mortalităţii prin boli infecţioase şi parazitare
(fără TBC) mai ales la vârstele tinere, acest lucru reprezentând un semnal de
alarmă pentru factorii politici din domeniul sanitar.
Atenţie pentru grupa de vârstă 5 – 10 ani (generaţii de copii născute între
1985 – 1992) şi care au ajuns la vârste între 5 şi 10 ani în perioada 1995 – 1997.
De ce?

2
 - imunizare incompletă sau ineficientă pentru diferite boli ale
copilăriei (rubeola şi tusea convulsivă)
- deteriorarea fondului biologic
- vulnerabilitate crescută faţă de o serie de factori de risc
- cauze pentru care nu avem o explicaţie
- cazuri multiple de SIDA în rândul copiilor şi care sunt incluse
în categoria bolilor infecto-parazitare
- rate crescute de mortalitate prin bolile aparatului digestiv pentru
ambele sexe, ceea ce semnifică o creştere a factorilor de risc
legaţi de o dietă necorespunzătoare, stres, fumat, consum de
alcool şi influenţa hepatitei ca factor sigur în generarea
cirozei.
Dacă aceste decese nu ar fi apărut atunci mortalitatea generală ar fi fost de
10,3 %o şi nu de 11,6 %o.
Ponderea crescută a deceselor este generată de eşecul în profilaxia secundară,
în aplicarea măsurilor profilactico-curative.
Este vorba de eşecul măsurilor, care trebuiau să vizeze evitarea consecinţelor
bolii (durată, incapacitate etc.). Controlul evoluţiei bolii, prevenirea urmărilor şi
schimbarea cursului nefavorabil al evoluţiei bolii la nivelul individului, eşecul
acestor măsuri conduce la decese în proporţie crescută.
Profilaxia primară se adresează oamenilor sănătoşi în dorinţa de a rămâne
sănătoşi, de a nu face boala şi urmăreşte evitarea apariţiei bolii prin influenţarea
factorilor de risc ai populaţiei.
Aprecierea rezultatelor modului în care se asigură profilaxia primară în
România, duce la constatarea că ineficacitatea ei a generat la bărbaţi o pondere de
6,5 % a deceselor evitabile din totalul deceselor, foarte apropiată de ineficienţa
prevenţiei secundare de 6,6 %.

3
 Pentru sexul feminin, cauzele evitabile de deces prin profilaxie primară
reprezintă mai puţin de ½ decât cele ca urmare a profilaxiei secundare.
În România, carenţele în asistenţa medicală componentă principală a
profilaxiei secundare contribuie în mai mare măsură la producerea mortalităţii,
decât măsurile generale de profilaxie primară.
Rezultă că în condiţiile actuale ale României, cheltuielile societăţii în direcţia
creşterii calităţii asistenţei medicale sunt de cea mai mare actualitate, cu atât mai
mult cu cât aceasta se găseşte sub controlul profesioniştilor.
Contrastele în ceea ce priveşte distribuţia spaţială a unor decese evitabile
conduc la ipoteze privitoare la carenţe în: asigurarea cu servicii medicale, calitatea
acestora, existenţa unor factori de risc comuni care se distribuie similar şi de aici
rezultă o serie de proiecte raţionale de prevenţie şi de combatere a mortalităţii pe
grupe de boli, pe grupe de vârstă şi zone, şi a morbidităţii. Aceasta nu este o
utopie pentru că asemenea strategii s-au dovedit eficiente într-o serie de ţări
occidentale.

4
 CAUZE DE DECES EVITABILE RECOMANDATE
PENTRU EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST
A. Indicatori ai asistenţei medicale (prevenţei secundară)
Un tratament şi profilaxie secundară inadecvate atrag după sine o mortalitate
crescută la anumite grupe de vârstă.
Se referă la măsuri care trebuie să vizeze evitarea consecinţelor bolii (durată,
incapacitate, cursul nefavorabil al evoluţiei bolii).
➢ TBC şi efectele târzii ale TBC (5 – 64 ani)
➢ Cancer de sân (15 – 54 ani)
➢ Tumori maligne de col şi corp uterin (15 – 64 ani)
➢ Boala Hodgkin (5 – 64 ani)
➢ Cardiopatia reumatismală cronică (5 – 44 ani)
➢ Toate bolile aparatului respirator (1 – 14 ani)
➢ Astm bronşic (5 – 44 ani)
➢ Apenticită (5 – 64 ani)
➢ Hernie abdominală (5 – 64 ani)
➢ Colelitiază şi colecistită (5 – 64 ani)
➢ HTA şi AVC (35 – 64 ani)
➢ Decese materne toate cauzele
➢ Mortalitate perinatală (nr. decese 0-6 zile + nr. născuţi morţi/nr.n.vii x 1000)
B. Indicatori de politică sanitară naţională (prevenţie primară)
Se consideră că o profilaxie primară ineficientă poate duce la mortalitate
crescută prin:
➢ Cancer de trahee, bronhii, plămâni (5 – 64 ani)
➢ Ciroză hepatică (15 – 64 ani)
➢ Accidente produse de vehicole cu motor (5 – 64 ani)