4.

4 Determinarea coordonatelor planimetrice ale punctelor prin metoda

intersecţiilor

Pentru determinarea punctelor geodezice de ordin inferior vom aplica

metoda intersecţiilor. Acestea sunt de 3 tipuri:
► intersecţia înainte
► intersecţia înapoi
► intersecţia liniară
Toate au o caracteristică comună şi anume aceea că vom determina un
punct nou cu ajutorul mai multor puncte vechi. Se folosesc mai multe puncte
vechi, deoarece se doreşte calculul punctului nou din mai multe combinaţii.
Erorile ce apar în calculul coordonatelor punctelor vechi se transmit şi calculelor
coordonatelor punctului nou, P, astfel încât nu vom obţine un singur punct , ci 3
puncte ce formează un triunghi de eroare al intersecţiei.
Cu cât aria acestui triunghi este mai mică, cu atât determinările sunt mai
bune dar niciodată aria acestuia nu va fi zero.
Dacă valorile coordonatelor punctului P sunt sensibil apropiate vom lua o
valoare medie pentru valoarea finală a coordonatelor punctului P.

4.4.1 Intersecţia unghiulară înainte

Această metodă se aplică atunci când dorim să determinăm coordonatele

planimetrice ale unui punct nou cu ajutorul a minim 2 puncte vechi. Pentru
verificare şi control se recomandă să utilizăm 3 puncte vechi. Condiţia de aplicare
a acestui procedeu este aceea ca punctele vechi să fie marcate la sol pentru a se
putea efectua măsurători prin staţionarea deasupra lor.

Principiul intersecţiei înainte: constă în staţionarea deasupra punctelor vechi şi

măsurarea către punctul nou a direcţiilor unghiulare orizontale.

Se dau: trei puncte vechi cu coordonate planimetrice cunoscute: 1(X 1, Y 1 ),

2(X 2 ,Y 2 ), 3(X 3 ,Y 3 )
Se cer: coordonatele planimetrice ale punctului nou P(X p ,Y p )

Etapa de teren

Se va staţiona pe rând deasupra punctelor vechi şi se vor măsura

direcţiile unghiulare orizontale din punctul vechi către celelalte puncte vechi şi
către punctul nou. Se recomandă măsurarea direcţiilor unghiulare orizontale în
ambele poziţii ale lunetei prin metoda turului de orizont. De exemplu din punctul
1 măsurăm către punctul 2, şi P. Opţional se pot măsura şi distanţele dintre
punctele vechi pentru a se compara cu cea calculată din coordonate, dacă se

102
doreşte să se verifice punctele (se poate întâmpla ca punctele vechi să sufere
deplasări în timp din varii motive).

Figura 4.16 Principiul intersecţiei înainte

Etape de calcul

Calculul coordonatelor punctului P se poate face prin metoda

trigonometrică sau metoda analitică, din mai multe combinaţii: din triunghiul 12P
sau din triunghiul 23P.

Rezolvarea trigonometrică

103
Rezolvarea din triunghiul 12P

■ Se calculează unghiurile orizontale ca diferenţe dintre direcţiile unghiulare

orizontale măsurate α, β;

■ Calculul unghiului interior „γ” din diferenţa rezultată din suma unghiurilor într-un
triunghi:
γ = 200g – (α+ β)

■ Calculul distanţei dintre punctele vechi cu relaţia generală ce utilizează

coordonatele:
D12  ( X 1  X 2 ) 2  (Y1  Y2 ) 2

■ Calculul distanţelor dintre punctele vechi şi punctul nou aplicând teorema

sinusului:

104
 D12 D D
 1P  2 P
sin  sin  sin 
D sin 
D1P  12
sin 
D sin 
D2 P  12
sin 

■ Calculul orientării dintre punctele vechi din coordonatele acestora:

Y Y
12  arctg 2 1
X 2  X1
 21  12  200G

■ Calculul orientărilor direcţiilor dintre punctele vechi şi punctul nou, utilizând

orientările calculate anterior şi unghiurile orizontale:

1P  12  
 2 P   21  

■ Calculul coordonatelor absolute ale punctului P se va efectua din fiecare punct

vechi, rezultând astfel câte două perechi de coordonate pentru punctul P.
Teoretic valorile trebuie să fie egale, practic se pot admite diferenţe înscrise în
toleranţe, caz în care se va lua ca valoare finală media aritmetică:

X P'  X 1  D1P cos1P

YP'  Y1  D1P sin 1P
Sau
X P''  X 2  D2 P cos 2 P
YP''  Y2  D2 P sin  2 P

105
Rezolvarea analitică

■ Se calculează unghiurile orizontale ca diferenţe dintre direcţiile unghiulare

orizontale măsurate α, β;

■ Calculul unghiului interior „γ” din diferenţa rezultată din suma unghiurilor într-un
triunghi:
γ = 200g – (α+ β)

■ Calculul orientării dintre punctele vechi din coordonatele acestora:

Y Y
12  arctg 2 1
X 2  X1
 21  12  200G

■ Calculul orientărilor direcţiilor dintre punctele vechi şi punctul nou, utilizând

orientările calculate anterior şi unghiurile orizontale:

1P  12  
 2 P   21  

■ Se scriu ecuaţiile dreptelor 1P şi 2Pşi se observă că vom obţine un sistem de

două ecuaţii cu două necunoscute(X P şi Y P ):

106
 YP  Y1
tg1 p 
X P  X1
Yp  Y2
tg 2 P 
XP  X2

Rezolvănd acest sistem se obţin relaţiile următoare:

X 1tg1P  X 2tg 2 P  Y2  Y1
XP 
tg1P  tg 2 P
YP  ( X P  X 1 )tg1P
sau
YP  ( X P  X 2 )tg 2 P

Se vor calcula două valori pentru Y P în final luând media aritmetică a celor două
valori.

Pentru control se recomandă calculul coordonatelor punctului P şi din altă

combinaţie, de exemplu triunghiul 23P.

Exemplu numeric

Se dau coordonatele X, Y ale punctelor 1, 2, 3 şi valorile unghiurilor orizontale

măsurate pe teren
Se cere să se calculeze coordonatele punctului P prin metoda intersecţiei
unghiulare înainte
Nr. pct. X (m) Y (m)
1 1020,354 1798,777
2 968,198 1757,109
3 946,759 1820,437

α = 114g51c95cc
 = 39g32c51cc

Etape de calcul

Rezolvarea trigonometrică

Rezolvarea din triunghiul 12P

107
■ Calculul unghiului interior „γ” din diferenţa rezultată din suma unghiurilor într-un
triunghi:
γ = 200g – (α+ β) = 46, 1554

■ Calculul distanţei dintre punctele vechi cu relaţia generală ce utilizează

coordonatele:
D12  ( X 1  X 2 ) 2  (Y1  Y2 ) 2  52,1562  41,6682  4456,4706  66,76m

■ Calculul distanţelor dintre punctele vechi şi punctul nou aplicând teorema

sinusului:
D12 D D
 1P  2 P
sin  sin  sin 
D sin  66,76 sin 39,3251
D1P  12   58,30m
sin  sin 46,1554
D sin  66,76 sin 114,5195
D2 P  12   98,065m
sin  sin 46,1554

■ Calculul orientării dintre punctele vechi din coordonatele acestora:

Y Y  41,668  
12  arctg 2 1  arctg  arctg 0,79891  42,9130  242,9130
X 2  X1  52,156  
 21  12  200G  42,9130

■ Calculul orientărilor direcţiilor dintre punctele vechi şi punctul nou, utilizând

orientările calculate anterior şi unghiurile orizontale:

1P  12    18,3935

 2 P   21    82,2381

■ Calculul coordonatelor absolute ale punctului P se va efectua din fiecare punct

vechi, rezultând astfel câte două perechi de coordonate pentru punctul P.
Teoretic valorile trebuie să fie egale, practic se pot admite diferenţe înscrise în
toleranţe, caz în care se va lua ca valoare finală media aritmetică:

108
X P'  X 1  D1P cos1P  1020,354  58,30 cos128,3935  1020,354  25,148  995,206m
YP'  Y1  D1P sin 1P  1798,777  58,30 sin 128,3935  1798,777  52,597  1851,374m

Sau
X  X 2  D2 P cos 2 P  968,198  98,065 cos 82,2381  968,198  27,007  995,205m
''
P

YP''  Y2  D2 P sin  2 P  1757,109  98,065 sin 82,2381  1757,109  94,273  1851,382m

Valorile finale ale coordonatelor se calculează ca medie aritmetică:

X P  995,2055m
YP  1851,378m

Rezolvarea analitică

■ Calculul unghiului interior „γ” din diferenţa rezultată din suma unghiurilor într-un
triunghi:
γ = 200g – (α+ β) = 46,1554

■ Calculul orientării dintre punctele vechi din coordonatele acestora:

Y2  Y1  41,668  
12  arctg  arctg  arctg 0,79891  42,9130  242,9130
X 2  X1  52,156  
 21  12  200G  42,9130

■ Calculul orientărilor direcţiilor dintre punctele vechi şi punctul nou, utilizând

orientările calculate anterior şi unghiurile orizontale:

1P  12    18,3935

 2 P   21    82,2381

■ Se scriu ecuaţiile dreptelor 1P şi 2Pşi se observă că vom obţine un sistem de

două ecuaţii cu două necunoscute(X P şi Y P ):

YP  Y1
tg1 p 
X P  X1
Yp  Y2
tg 2 P 
XP  X2

109
Rezolvănd acest sistem se obţin relaţiile următoare:

X 1tg1P  X 2tg 2 P  Y2  Y1  2134,0249  3379,6888  1757,109  1798,777

XP  
tg1P  tg 2 P  2,0914544  3.4907
 5555.3817
XP   995.204
 5.5821544
YP  ( X P  X 1 )tg1P  Y1  1798,777  52,600  1851,377m
sau
YP  ( X P  X 2 )tg 2 P  Y2  1757,109  94,269  1851,379m
YP  1851,378m

4.4.2 Intersecţia unghiulară înapoi – rezolvarea DELAMBRE

În cazul în care punctele vechi sunt nestaţionabile (sunt semnale

aeriene) se va aplica metoda intersecţiei unghiulare înapoi care presupune
staţiona deasupra punctului nou şi se vor efectua măsurători unghiulare către
punctele vechi. Pentru rezolvare sunt necesare minim 3 puncte, dar se
recomandă utilizarea a patru puncte pentru verificare. Problema a fost rezolvată
în mai multe variante: Delambre, Cassini-Martinian, Collins, Hansen.

Principiul intersecţiei înapoi: constă în staţionarea deasupra punctului nou şi

măsurarea către punctele vechi a direcţiilor unghiulare orizontale.

Se dau: coordonatele planimetrice ale punctelor vechi: 1(X 1, Y 1 ), 2(X 2 ,Y 2 ),

3(X 3 ,Y 3 ), 4(X 4 ,Y 4 )

110
4.5 Transmiterea la sol a punctelor de triangulaţie şi îndesire

4.5.1 Transmiterea la sol a unui punct staţionabil

Se dau: coordonatele planimetrice ale punctelor vechi: P (X P , Y P ) pe construcţie,

şi punctele A, B (X A , Y A ), (X B , Y B );
Se cer coordonatele planimetrice ale punctelor 1,2,3 materializate la sol astfel
încât să formeze 2 triunghiuri aproximativ echilaterale cu punctul P.
Se măsoară:
Măsurătorile se vor desfăşura din punctul staţionabil P şi pe rând din punctele noi
1, 2 şi 3.
► Din P se vor măsura direcţii unghiulare orizontale către A, 1,2,3, B în ambele
poziţii ale lunetei, în tur de orizont efectund mai multe reiteraţii;
► Din 1 către P şi 2 se vor măsura direcţiile unghiulare orizontale şi distanţa D 12 ;
► Din 2 către 1, P şi 3 se vor măsura direcţiile unghiulare orizontale şi distanţele
D 21 şi D 23 ;
►Din 3 către 2 şi P se vor măsura direcţiile unghiulare orizontale şi distanţa D 32
pentru verificare;

Figura 4.22 Transmiterea la sol a unui punct staţionabil

139
 Etapa de calcule

■ Se calculează unghiurile orizontale din punctul P din direcţiilor

unghiulare orizontale măsurate şi prelucrate: ε 1 , ε 2, ε 3, ε 4 , ε 5 ;

■ Se calculează unghiurile orizontale din triunghiurile 12P şi 23P: α 1 , α 2,

α 3, α 4 din direcţiile unghiulare orizontale măsurate. Se verifică apoi suma
unghiurilor în triunghiul 12P:
1'   2'   2'  200 g  e1
c1  e1
c1
q1 
3
În triunghiul 23P:
 3'   4'   3'  200 g  e2
c2  e 2
c2
q2 
3
Dacă nu se respectă condiţia de sumă a unghiurilor valoarea erorii (e) se
corectează prin schimbarea semnului şi distribuirea corecţiei unitare în mod egal
fiecărui unghi măsurat:
1  1'  e1
 2   2'  e1
În triunghiul 12P:
 2   2'  e1
Verificare : 1   2   2  200 g

 3   3'  e2
 4   4'  e2
În triunghiul 23P:
 3   3'  e2
Verificare :  3   4   3  200 g

■ Se aplică teorema sinusului pentru calculul distanţelor în fiecare triunghi:

În triunghiul 12P:

140
 D12 DP1 D
  P2
sin  2 sin  2 sin 1

D12 sin  2
DP1 
sin  2
D12 sin 1
DP 2 
sin  2
În triunghiul 23P:

D23 D D
 P 2  P3
sin  3 sin  4 sin  3

D sin  4
DP 2  23
sin  3
D23 sin  3
DP 3 
sin  3

■ Calculul orientărilor din punctele de coordonate cunoscute:

Y Y
 PA  arctg A P
XA  Xp
YB  YP
 PB  arctg
XB  XP

■ Calculul orientărilor către punctele noi se vor face ca medii ponderate deoarece
avem două orientări din care putem calcula fiecare orientare nouă:
 P' 1   PA  1
 P''1   PB   2  3 4
 P' 1 * p1   P''1 * p2
 P1 
p1  p2
unde p1 şi p 2 sunt ponderile :
1 1
p1  şi p 2 
DPA DPB

141
  P' 2   PA  ( 1   2 )
 P'' 2   PB  3 4
 P' 2 * p1   P'' 2 * p 2
 P2 
p1  p 2

 P' 3   PA  (1   2   3 )
 P'' 3   PB   4
 P' 3 * p1   P'' 3 * p2
 P3 
p1  p2

■ Calculul coordonatelor punctelor noi:

X 1  X P  DP1 cos P1
Y1  YP  DP1 sin  P1

X 2  X P  DP 2 cos P 2
Y2  YP  DP 2 sin  P 2

X 3  X P  DP 3 cos P 3
Y3  YP  DP 3 sin  P 3

■ Verificare:
Se calculează distanţele între punctele 12 şi 23 din coordonatele
calculate, iar rezultatul trebuie să fie identic cu distanţele măsurate iniţial între
aceste puncte:
D12coordonate  D12masuratori
coordonate
D23  D23masuratori

142
 Exemplu numeric

Se dau: coordonatele planimetrice ale punctelor vechi: P (X P , Y P ) pe construcţie,

şi punctele A, B (X A , Y A ), (X B , Y B ); distanţele D 12 şi D 23 şi unghiurile orizontale
determinate în punctele 1, 2, 3 şi în punctul P

Se cer coordonatele planimetrice ale punctelor 1,2,3 materializate la sol

Nr. pct. X (m) Y (m)

P 1609,765 1908,637
A 1619,703 1887,459
B 1622,031 1939,685
D 12 23,77m
D 23 26,78m

α1 90,1211 1 90,2901
α2 72,2326 2 37,6464
α3 77,4809 3 41,5624
α4 80,9567 4 82,3905

Etapa de calcule

■ Se aplică teorema sinusului pentru calculul distanţelor în fiecare triunghi:

În triunghiul 12P:

D12 DP1 D
  P2
sin  2 sin  2 sin 1

D sin  2 23.77 sin 72.2326
DP1  12   38.646m
sin  2 sin 37.6464
D12 sin 1 23.77 sin 90.1211
DP 2    42.126m
sin  2 sin 37.6464
În triunghiul 23P:

143
 D23 D D
 P 2  P3
sin  3 sin  4 sin  3

D23 sin  4 26.78 sin 80.9567
DP 2    42.127m
sin  3 sin 41.5624
D23 sin  3 26.78 sin 77.4809
DP 3    41.355m
sin  3 sin 41.5624
■ Calculul orientărilor din punctele de coordonate cunoscute:

YA  YP  21.178 
 PA  arctg  arctg  72.0680
XA  Xp  9.938 
 PA  400 g  72.0680  327.9320
YB  YP  31.048
 PB  arctg  arctg  76.0475
XB  XP  12.266

■ Calculul orientărilor către punctele noi se vor face ca medii ponderate deoarece
avem două orientări din care putem calcula fiecare orientare nouă:

 P' 1   PA  1  237.6419
 P''1   PB   2  3 4  237.6468
 P' 1 * p1   P''1 * p2 10.158241  7.2287099 17.27695
 P1     237.6439
p1  p2 0.072701 0.072701
unde p1 şi p 2 sunt ponderile :
1 1
p1    0.042746
DPA 23.394
1 1
p2    0.029955
DPB 33.383

 P' 2   PA  (1   2 )  199.9955

 P'' 2   PB  3 4  200.0004
 P' 2 * p1   P'' 2 * p2 8.5490076  5.991012
P2    199.9975
p1  p2 0.072701

144
 P' 3   PA  (1   2   3 )  158.4331
 P'' 3   PB   4  158.4380
 P' 3 * p1   P'' 3 * p2 6.7723813  4.7460103
 P3    158.4351
p1  p2 0.072701

■ Calculul coordonatelor punctelor noi:

X 1  X P  DP1 cos P1  1577.681m

Y1  YP  DP1 sin  P1  1887.094m

X 2  X P  DP 2 cos P 2  1567.639m
Y2  YP  DP 2 sin  P 2  1908.638m

X 3  X P  DP 3 cos P 3  1576.916m
Y3  YP  DP 3 sin  P 3  1933.760m

■ Verificare:
Se calculează distanţele între punctele 12 şi 23 din coordonatele
calculate, iar rezultatul trebuie să fie identic cu distanţele măsurate iniţial între
aceste puncte:
D12coordonate  D12masuratori
D12coordonate  23.769m
coordonate
D23  D23masuratori
coordonate
D23  26.780m

4.5.2 Transmiterea la sol a unui punct nestaţionabil

Se dau: punctul P nestaţionabil, situat pe construcţie, şi punctele A, B de

coordonate cunoscute;
Se cer coordonatele punctelor 1,2,3
Se măsoară:
►din 1 direcţii unghiulare orizontale către P şi 2;
►din 2 direcţii unghiulare orizontale către 1, A, P, B şi 3;
►din 3 direcţii unghiulare orizontale către 2, P;
►De asemenea se vor măsura distanţele dintre punctele 12 şi 23.
Punctele 1,2,3 sunt materializate la sol astfel încât să formeze 2 triunghiuri
aproximativ echilaterale cu punctul P, iar punctul P nu poate fi staţionat.

145
 Figura 4.23 Transmiterea la sol a unui punct nestaţionabil

Etapa de calcule

■ Calculul unghiurile orizontale α i din triunghiurile 12P şi 23P din direcţiile

unghiulare orizontale măsurate;

■ Calculul unghiurilor β 1 şi β 2 tot din triunghiurile 12P şi 23P din suma unghiurilor
într-un triunghi:
β 1 = 200g - (α 1 +α 2 )
β 2 = 200g - (α 3 +α 4 )

■ Calculul distanţelor D 1P şi D 2P din triunghiul 12P cu teorema sinusului:

146
 D1P D D
 12  2 P
sin  2 sin 1 sin 1
D12 sin  2
D1P 
sin 1
D12 sin 1
D2 P 
sin 1

■ Calculul distanţelor D 2P şi D 3P în triunghiul 23P cu teorema sinusului:

DP 2 D23 D
  P3
sin  4 sin  2 sin  3
D23 sin  4
DP 2 
sin  2
D23 sin  3
DP 3 
sin  2
■ Calculul distanţelor D AP şi D PB din coordonatele punctelor:

D AP  ( X A  X P ) 2  (Y A  YP ) 2
D BP  ( X B  X P ) 2  (YB  YP ) 2
■ Calculul unghiurilor ε 1 şi ε 2 în triunghiurile AP2 şi P2B:

DAP D D sin  1 D sin  1

 P 2  sin 1  P 2  1  arcsin P 2
sin  1 sin 1 DAP DAP
DPB D D sin  2 D sin  2
 P 2  sin  2  P 2   2  arcsin P 2
sin  2 sin  2 DPB DPB

■ Calculul unghiurilor δ 1 şi δ 2 din suma unghiurilor:

δ 1 = 200g - (ε 1 + γ 1 +  1 )
δ 2 = 200g - (ε 2 + γ 2 +  2 )

■ Calculul orientărilor din coordonate:

YA  YP
 PA  arctg
XA  XP
YB  YP
 PB  arctg
XB  XP

147
■ Calculul orientărilor către punctele noi ca medii ponderate:
 P' 1   PA   1
 P'' 1   PB   2   2 1
 P' 1 * p1   P'' 1 * p2
 P1 
p1  p2
unde p1 şi p 2 sunt ponderile :
1 1
p1  şi p 2 
DPA DPB
 P' 2   PA  (1  1 )
 P'' 2   PB  2  2
 P' 2 * p1   P'' 2 * p2
P2 
p1  p2
 '
P3   PA  (1  1   2 )
 ''
P3   PB  2
 P' 3 * p1   P'' 3 * p2
 P3 
p1  p2

■ Calculul coordonatelor punctelor noi:

X 1  X P  DP1 cos  P1
Y1  YP  DP1 sin  P1
X 2  X P  DP 2 cos  P 2
Y2  YP  DP 2 sin  P 2
X 3  X P  DP 3 cos  P 3
Y3  YP  DP 3 sin  P 3
■ Verificare:
Se calculează distanţele între punctele 12 şi 23 din coordonatele
calculate, iar rezultatul trebuie să fie identic cu distanţele măsurate iniţial între
aceste puncte:
D12coordonate  D12masuratori
coordonate
D23  D23masuratori

148
 Exemplu numeric

Se dau: coordonatele planimetrice ale punctelor vechi: P (X P , Y P ) pe construcţie,

şi punctele A, B (X A , Y A ), (X B , Y B ); distanţele D 12 şi D 23 şi unghiurile orizontale
determinate în punctele 1, 2, 3

Se cer coordonatele planimetrice ale punctelor 1,2,3 materializate la sol

Nr. pct. X (m) Y (m)

P 1626,806 2590,093
A 1643,266 2564,772
B 1648,985 2627,719
D 12 23,77
D 23 26,78

Denumire Valoare Denumire Valoare unghi

unghi unghi unghi
α1 90,1211 1 25,9733
α2 72,2326 2 33,7052
α3 77,4809
α4 80,9567

Etapa de calcule

■ Calculul unghiurilor β 1 şi β 2 tot din triunghiurile 12P şi 23P din suma unghiurilor
într-un triunghi:

β 1 = 200g - (α 1 +α 2 ) = 37,6463
β 2 = 200g - (α 3 +α 4 ) = 41,5624

■ Calculul distanţelor D 1P şi D 2P din triunghiul 12P cu teorema sinusului:

149
 D1P D D
 12  2 P
sin  2 sin 1 sin 1
D12 sin  2 23.77 sin 72.2326
D1P    38.646m
sin 1 sin 37.6463
D12 sin 1 23.77 sin 90.1211
D2 P    42.126m
sin 1 sin 37.6463

■ Calculul distanţelor D 2P şi D 3P în triunghiul 23P cu teorema sinusului:

DP 2 D23 D
  P3
sin  4 sin  2 sin  3

D23 sin  4 26.78 sin 80.9567

DP 2    42.127m
sin  2 sin 41.5624

D23 sin  3 26.78 sin 77.4809

DP 3    41.356m
sin  2 sin 41.5624

■ Calculul distanţelor D AP şi D PB din coordonatele punctelor:

DAP  ( X A  X P ) 2  (YA  YP ) 2  30.201m

DBP  ( X B  X P ) 2  (YB  YP ) 2  43.676m

■ Calculul unghiurilor ε 1 şi ε 2 în triunghiurile AP2 şi P2B:

DAP D D sin  1 D sin  1

 P 2  sin 1  P 2   1  arcsin P 2
sin  1 sin  1 DAP DAP
DP 2 sin  1 42.127 sin 25.9733
1  arcsin  arcsin  37.3370
DAP 30.201

DPB D D sin  2 D sin  2

 P 2  sin  2  P 2   2  arcsin P 2
sin  2 sin  2 DPB DPB
DP 2 sin  2 42.127 sin 33.7052
 2  arcsin  arcsin  32.3918
DPB 43.676

150
■ Calculul unghiurilor δ 1 şi δ 2 din suma unghiurilor:

δ 1 = 200g - (ε 1 + γ 1 +  1 ) = 99,0434
δ 2 = 200g - (ε 2 + γ 2 +  2 ) = 92,3406

■ Calculul orientărilor din coordonate:

Y Y  25.321
 PA  arctg A P  arctg  400 g  63.3044  336.6956
XA  XP  16.46
YB  YP  37.626
 PB  arctg  arctg  66.0940
XB  XP  22.177

■ Calculul orientărilor către punctele noi ca medii ponderate:

 P' 1   PA  1  237.6522

 P''1   PB   2   2 1  237.6433

 P' 1 * p1   P''1 * p2
 P1   237.6485
p1  p2
unde p1 şi p 2 sunt ponderile :
1 1
p1   0.033111 şi p 2   0.022895
DPA DPB

 P' 2   PA  (1  1 )  200.0059

 P'' 2   PB  2  2  199.9970

 P' 2 * p1   P'' 2 * p2
P2   200.0023
p1  p2

151
  P' 3   PA  (1  1   2 )  158.4435

 P'' 3   PB  2 158.4346

 P' 3 * p1   P'' 3 * p2
 P3   158.4398
p1  p2

■ Calculul coordonatelor punctelor noi:

X 1  X P  DP1 cos P1  1594.723m

Y1  YP  DP1 sin  P1  2568.547 m

X 2  X P  DP 2 cos P 2  1584.680m
Y2  YP  DP 2 sin  P 2  2590.092m

X 3  X P  DP 3 cos P 3  1593.954m
Y3  YP  DP 3 sin  P 3  2615.214m

■ Verificare:
Se calculează distanţele între punctele 12 şi 23 din coordonatele
calculate, iar rezultatul trebuie să fie identic cu distanţele măsurate iniţial între
aceste puncte:

D12coordonate  D12masuratori
D12coordonate  23.77m
coordonate
D23  D23masuratori
coordonate
D23  26.78m

152
 5. DRUMUIRI PLANIMETRICE

5.1 Definiţii şi clasificări

Drumuirea este o metodă de îndesire a reţelei geodezice în vederea

determinării coordonatelor punctelor de detaliu din teren.
Drumuirea planimetrică este o linie poligonală frântă, în care poziţia
reciprocă a punctelor este determinată prin măsurarea distanţelor dintre punctele
de frângere şi prin măsurarea unghiurilor în punctele de frângere ale traseului
poligonal.
În funcţie de numărul punctelor de coordonate cunoscute identificate pe
teren, precum şi de tipul de lucrare ce trebuie efectuată pe teren, drumuirile se
pot clasifica astfel:

■drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute – se

identifică pe teren 4 puncte de coordonate cunoscute, dispuse 2 la un capăt (A,
B) şi 2 la celălalt capăt al drumuirii (C, D) - (figura 5.1):

Figura 5.1 Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate

cunoscute şi orientări

■ drumuiri în circuit închis – se identifică pe teren minim 2 puncte de

coordonate cunoscute (A, B - figura 5.2) din care se încep şi se opresc
măsurătorile:

153
Figura 5.9 Algoritm general de prelucrare a drumuirilor planimetrice

160
5.5 Drumuirea sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute şi
laturi cu orientări cunoscute

Figura 5.10 Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate

cunoscute şi orientări cunoscute

Se dau coordonatele punctelor vechi: A, B, C,D (X i , Y i )

Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2, 3 (X j , Y j )

Etapa de teren

În prima etapă se face marcarea punctelor de drumuire cu ţăruşi metalici

sau de lemn. Fiecare punct nou marcat va fi însoţit de o schiţă de reperaj şi o
descriere topografică. Schiţa va conţine minim trei distanţe de la punctul nou spre
reperi stabili de pe teren, iar fişa va conţine date despre tipul materializării,
coordonatele punctului, numărul punctului şi alte date descriptive despre punct.
În fiecare staţie de drumuire se vor măsura direcţii unghiulare orizontale,
distanţe şi unghiuri verticale. Ca regulă de măsurare putem stabili ca prim punct
în măsurare să fie punctul de drumuire din spate (staţia anterioară sau punctul de
orientare), iar al doilea să fie punctul de drumuire următor.

De exemplu în staţia A procedăm astfel:

►instalăm aparatul (centrăm, calăm, punem la punct luneta) deasupra

punctului de staţie;

► măsurăm direcţiile unghiulare orizontale în ambele poziţii ale lunetei,

prin metoda seriilor către punctele: B, 1;

► măsurăm unghiurile verticale către punctele B, şi 1;

161
 ►măsurăm distanţele între laturile de drumuire. Se recomandă
măsurarea cu panglica sau electro – optic. Distanţele se vor măsura dus – întors,
eroarea de măsurare fiind în funcţie de precizia instrumentului utilizat, astfel:
- pentru măsurarea cu panglica toleranţa admisă va fi:
T  0.003 L
- pentru măsurarea electro – optică eroarea de măsurare să nu
depăşească 2 – 3p c , unde p c este precizia de măsurare a instrumentului.

Etapa de calcule

■ Calculul orientărilor laturilor de sprijin:

YB  YA
 AB  arctg
XB  XA
YD  YC
 CD  arctg
X D  XC

■ Calculul orientărilor provizorii între punctele de drumuire:

 A` 1   AB   A  400G
12`  1`A  1  400G
 23`   21`  2  400G
 3' C  32'  3  400G
 CD
`
  C` 3  c  400G

Figura 5.11 Determinarea orientărilor la drumuirea planimetrică sprijinită la

capete

162
■ Calculul erorii orientării de drumuire:

Eroarea totală Toleranţa - T  Corecţia Corecţia unitară - k 

totală - c θ
e  CD
`
 CD T  c n c  e c
k 
c este aproximatia de n
n este numãrul de
citire a aparatului
statii de drumuire
conditia care se pune :
e  T

■ Calculul orientărilor definitive ale punctelor de drumuire:

 A1   A` 1  k
12  12`  2k
 23   23`  3k
3C  3' C  4k
CD  CD
`
 5k

■ Calculul distanţelor reduse la orizont:

D1 D2 D3 D4
DA1  LA1 sin z A1 D12  L12 sin z12 D23  L23 sin z23 D3C  L3C sin z3C
D1 A  L1 A sin z1 A D21  L21 sin z 21 D32  L32 sin z32 DC 3  LC 3 sin zC 3
DA1  D1 A D12  D21 D23  D32 D3C  DC 3
D1  D2  D3  D4 
2 2 2 2

■ Calculul coordonatelor relative provizorii:

163
 Coordonata relativă - X ' Coordonata relativă - Y '
X A` 1  D1 cos A1 YA`1  D1 sin  A1
X 12`  D2 cos12 Y12`  D2 sin 12
X 23
`
 D3 cos 23 Y23`  D23 sin  23
X 3' C  D4 cos 3C Y3'C  D3C sin 3C

Figura 5.12 Calculul coordonatelor relative

■Calculul erorii şi corecţiei coordonatelor relative:

Eroarea şi corecţia pe X Eroarea şi corecţia pe Y

e x   X `  ( X C  X A ) e y   Y `  (YC  Y A )
c x  e x c y  e y
cx cy
kx  ky 
D D
Erorile pe x şi pe y formează eroarea totală care trebuie să se înscrie în
toleranţă:
Eroarea totală: e D  e x2  e y2  TD

164
 D
TD   (0.003 D  ) pentru intravilan şi terenuri cu panta <50
ij
ij
5000

TD   (0.0045  Dij 
 Dij ) pentru extravilan şi terenuri cu panta >50
1733

■Calculul coordonatelor relative compensate

Coordonate relative compensate Coordonate relative compensate

X Y
X A1  X A` 1  k x D1 YA1  YA`1  k y D1
X 12  X 12`  k x D2 Y12  Y12`  k y D2
X 23  X 23
`
 k x D3 Y23  Y23`  k y D3
X 3C  X 3`C  k x D4 Y3C  Y3`C  k y D4
Verificare :  X  X C  X A Verificare :  Y  YC  YA

■ Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire:

Coordonate absolute – X j Coordonate absolute – Y j

X 1  X A  X A1 Y1  YA  YA1
X 2  X 1  X 12 Y2  Y1  Y12
X 3  X 2  X 23 Y3  Y3  Y23
X C  X 3  X 3C YC  Y3  Y3C

165
 Figura 5.13 Calculul coordonatelor absolute

Verificarea calculului coordontelor punctului C se face prin compararea

coordonatelor determinate prin calcul cu cele date iniţial.

ATENŢIE! Explicaţiile de mai sus sunt pentru trei staţii noi (punctele 1, 2, 3), dar
algoritmul de calcul este acelaşi indiferent de numărul de staţii noi.

Exemplu numeric

Se dau coordonatele punctelor de sprijin:

Nr.pct. X (m) Y (m)
A 1096.00 2365.273
B 1079.714 2331.809
C 1086.303 2441.656
D 1076.854 2459.570

Unghiurile de pantă:
α A1 α 12 α 23 α 3C
-4,2532 5,3618 -3,4835 2,1879

Măsurătorile efectuate în teren:

Unghiuri orizontale:
ωA ω1 ω2 ω3 ωC
281,6267 116,8819 282,0388 120,7056 258,4816

166
Distanţe înclinate:
L A1 L 12 L 23 L 3C
18,451m 27,537m 25,899m 24,004m

Se cere să se calculeze coordonatele punctelor noi de drumuire 1, 2, 3

Etapa de calcule

■ Calculul orientărilor laturilor de sprijin:

YB  YA 
 AB  arctg  71.1657  271.1657
XB  XA 
YD  YC 
CD  arctg  69.0999  130.9000
X D  XC 

■ Calculul orientărilor provizorii între punctele de drumuire:

 A` 1   AB   A  400G  271.1657  281.6267  400  152.7924

12`  1`A  1  400G  352.7924  116.8819  400  69.6743
 23`   21`  2  400G  269.6743  282.0288  400  151.7131
 3' C  32'  3  400G  351.7131  120.7056  400  72.4187
 CD
`
 C` 3  c  400G  272.4187  258.4816  400  130.9003

■ Calculul erorii orientării de drumuire:

Eroarea totală Toleranţa - T  Corecţia Corecţia unitară - k 

totală - c θ
e  CD
`
  CD T  c n c  e c  3cc
k  
e  130.9003  130.9000 T  5cc 5  11cc c  3cc n 5
e  3cc k  0.6 cc
c este aproximatia de
citire a aparatului n este numãrul de
conditia care se pune : statii de drumuire

e  T  3cc  5cc

167
■ Calculul orientărilor definitive ale punctelor de drumuire:

 A1   A` 1  k  152.7924
12  12`  2k  69.6742
 23   23`  3k  151.7130
 3C  3' C  4k  72.4185
 CD  CD
`
 5k  130.9000

■ Calculul distanţelor reduse la orizont:

D1 D2 D3 D4
DA1  LA1 cos  A1 D12  L12 cos  12 D23  L23 cos  23 D3C  L3C cos  3C
D1  18.41m D2  27 .44 m D3  25.86m D4  23.99m

■ Calculul coordonatelor relative provizorii:

Coordonate relative X '

X A` 1  18.41cos152.7924  13.576m
X 12`  27.44 cos 69.6742  12.582m
X 23
`
 D3 cos 23  25.86 cos151.7130  18.771m
X 3' C  D4 cos 3C  23.99 cos 72.4185  10.071m
 X '
 9.694

Coordonate relative Y '

YA`1  D1 sin  A1  18.41sin 152.7924  12.434m
Y12`  D2 sin 12  27.44 sin 69.6742  24.385m
Y23`  D23 sin  23  25.86 sin 151.7130  17.787m
Y3'C  D3C sin 3C  23.99 sin 72.4185  21.773m
 Y '
 76.379

■Calculul erorii şi corecţiei coordonatelor relative:

168
 Eroarea şi corecţia pe X Eroarea şi corecţia pe Y
ex   X `  ( X C  X A ) e y   Y `  (YC  YA )
( X C  X A )  9.697 (YC  YA )  76.383m
ex  9.694  (9.697)  3mm e y  76.379  76.383  4mm
cx  ex  3mm c y  e y  4mm
cx  3mm cy 4mm
kx    0.0000313 ky    0.0000418
 D 95.70m  D 95.70m
■Calculul coordonatelor relative compensate

Coordonate relative compensate X

X A1  X A` 1  k x D1  13.576  0  13.576m
X 12  X 12`  k x D2  12.582  0.001  12.581m
X 23  X 23
`
 k x D3  18.771  0.001  18.772m
X 3C  X 3`C  k x D4  10.071  0.001  10.070m
Verificare :  X  X C  X A
 X  9.697

Coordonate relative compensate Y

YA1  YA`1  k y D1  12.434  0.001  12.435m
Y12  Y12`  k y D2  24.385  0.001  24.386m
Y23  Y23`  k y D3  17.787  0.001  17.788m
Y3C  Y3`C  k y D4  21.773  0.001  21.774m
Verificare :  Y  YC  YA
 Y  76.383

169
■ Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire:

Coordonate absolute – X j
X 1  X A  X A1  1096.00  13.576  1082.424m
X 2  X 1  X 12  1082.424  12.581  1095.005m
X 3  X 2  X 23  1095.005  18.772  1076.233m
Verificare
X C  X 3  X 3C  1076.233  10.070  1086.303m

Coordonate absolute – Y j
Y1  YA  YA1  2365.273  12.435  2377.708m
Y2  Y1  Y12  2377.708  24.386  2402.094m
Y3  Y3  Y23  2402.094  17.788  2419.882m
Verificare
YC  Y3  Y3C  2419.882  21.774  2441.656m

5.6 Drumuirea în circuit închis pe punctul de plecare

a) Drumuirea în circuit închis cu unghiuri b) Drumuirea în circuit închis cu unghiuri

interioare exterioare
Figura 5.14

Se dau: coordonatele punctelor vechi: A, B (X i , Y i )

Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2, 3, 4 (X j , Y j )
Se măsoară: direcţii unghiulare orizontale, unghiuri verticale şi lungimile laturilor
de drumuire. Prima staţie de drumuire se face în punctul A, iar ultima staţie tot în
punctul A.

170
 Etapa de calcule

■Calculul unghiurilor orizontale din direcţiile unghiulare orizontale măsurate;

Observaţie: Calculul orientărilor se poate face cu ajutorul unghiurilor

interioare sau cu cele exterioare

A. Calculul unghiurilor interioare

Suma unghiurilor într-un poligon teoretic trebuie să fie:

   200 g * (n  2) unde n este numărul unghiurilor poligonului
În exemplul dat n = 5 deci    200 * (5  2)  600 g

Suma unhiurilor interioare măsurate în poligon este:

     A  1  2  3  4
Eroarea de neânchidere pe unghiuri este
e       
Corecţia este:
c  e
Corecţia unitară va fi:
c
k 
n
Unghiurile interioare compensate sunt:
     k
Verificarea compensării:
     k   
B Calculul unghiurilor exterioare

Compensarea acestora se face după algoritmul prezentat la punctul A. Suma

teoretică a unghiurilor exterioare trebuie să fie:

   200 g
* ( n  2)

■Calculul orientării laturii de sprijin:

YB  Y A
 AB  arctg
XB  XA

171
■ Calculul orientării laturilor de drumuire:

►Calculul orientărilor utilizând unghiurile interioare:

Figura 5.15 Calculul orientărilor drumuirea circuit închis cu unghiuri

interioare

 A1   AB  5  400 g
12  1 A  1
 23   21  2
34  32  3
 4 A   43  4  400 g
►Calculul orientărilor folosind unghiurile exterioare:

172
 Figura 5.16 Calculul orientărilor drumuirea circuit închis cu unghiuri
exterioare

 A1   AB   A  400 g
12  1 A  1  400 g
 23   21  2  400 g
 34   32  3  400 g
 4 A   43  4

■ Calculul distanţelor reduse la orizont: D ij = L ij * sinz ij

D1 D2 D3 D4 D5
DA1  LA1 sin z A1 D12  L12 sin z12 D23  L23 sin z23 D34  L34 sin z34 D4 A  L4 A sin z4 A
D1 A  L1 A sin z1 A D21  L21 sin z 21 D32  L32 sin z32 D43  L43 sin z43 DA4  LA4 sin z A4
DA1  D1 A D12  D21 D23  D32 D34  D34 D4 A  DA4
D1  D2  D3  D4  D5 
2 2 2 2 2

173
■ Calcul coordonatelor relative şi compensarea lor:

► Calcul coordonate relative provizorii

Coordonata relativă - X ' Coordonata relativă - Y '

X A` 1  D1 cos  A1 YA`1  D1 sin  A1
X 12`  D2 cos 12 Y12`  D2 sin 12
X 23
`
 D3 cos  23 Y23`  D23 sin  23
X 34'  D4 cos  34 Y34'  D4 sin 34
X 4' A  D5 cos  4 A Y4' A  D5 sin  4 A

►Calculul erorilor şi corecţiilor:

Eroarea şi corecţia pe X Eroarea şi corecţia pe Y

ex   X `  0 e y   Y `  0
c x   ex c y  e y
cx cy
kx  ky 
D D

Eroarea totală pe X şi Y este: e  e x2  e y2

eT
Toleranţele se calculează cu relaţiile:

T  (0.003  Dij 
 Dij ) pentru intravilan şi terenuri cu panta <50
5000

T  (0.0045  Dij 
 Dij ) pentru extravilan şi terenuri cu panta >50
1733

174
 ►Calculul coordonatelor relative compensate:

Coordonate relative compensate Coordonate relative compensate

X
X A1  X A` 1  k x D1
X 12  X 12`  k x D2
X 23  X 23
`
 k x D3
X 34  X 34`  k x D4
X 4 A  X 4` A  k x D5
Verificare :  X  0
Y
YA1  YA`1  k y D1
Y12  Y12`  k y D2
Y23  Y23`  k y D3
Y34  Y34`  k y D4
Y4 A  Y4`A  k y D5
Verificare :  Y  0

■ Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire:

Coordonate absolute - X Coordonate absolute - Y

X 1  X A  X A1 Y1  YA  YA1
X 2  X 1  X 12 Y2  Y1  Y12
X 3  X 2  X 23 Y3  Y2  Y23
X 4  X 3  X 34 Y4  Y3  Y34
Verificare : X A  X 4  X 4 A Verificare : YA  Y4  Y4 A

Figura 5.17 Calculul coordonatelor relative si absolute

175
 Verificarea calculului coordontelor punctului A se face prin compararea
coordonatelor determinate prin calcul cu cele date iniţial.

ATENŢIE! Explicaţiile de mai sus sunt pentru 4 staţii noi ( punctele 1, 2, 3, 4)

dar algoritmul de calcul este acelaşi indiferent de numărul de staţii noi.

Exemplu numeric

Se dau coordonatele punctelor de sprijin:

Nr.pct. X (m) Y (m)

A 1189,955 1770,069
B 1173,875 1737,442

Măsurătorile efectuate în teren:

Unghiuri orizontale interioare:

ωA ω1 ω2 ω3 ω4 ω5
112,3071 113,6138 137,7921 119,3164 116,9706 164,7718

Distanţe orizontale:
D A1 D 12 D 23 D 34 D 4A
24,43m 35,16m 25,49m 25,00m 42,47m

Se cere să se calculeze coordonatele punctelor noi de drumuire 1, 2, 3, 4

Etapa de calcule

■Calculul orientării laturii de sprijin:

Y Y 
 AB  arctg B A  70.8488  270.8488
XB  XA 

■ Calculul orientării laturilor de drumuire:

►Calculul orientărilor utilizând unghiurile interioare:

 A1   AB  5  400 g  35.6206

12  1 A  1  122.0068

176
  23   21  2  184.2147
 34   32  3  264.8983
 4 A   43  4  400 g  347.9277

■ Calcul coordonatelor relative şi compensarea lor:

► Calcul coordonate relative provizorii

Coordonata relativă - X ' Coordonata relativă - Y '

X A` 1  D1 cos A1  20.705m YA`1  D1 sin  A1  12.967 m
X 12`  D2 cos12  11.913m Y12`  D2 sin 12  33.080m
X 23
`
 D3 cos 23  24.720m Y23`  D23 sin  23  6.258m
X 34'  D4 cos34  13.102m Y34'  D4 sin  34  21.304m
X 4' A  D5 cos 4 A  29.037 m Y4' A  D5 sin  4 A  30.992m
 X '
 0.007 m  Y '
 0.009m

►Calculul erorilor şi corecţiilor:

Eroarea şi corecţia pe X Eroarea şi corecţia pe Y

ex   X `  0.007m e y   Y `  0.009m
cx  ex  0.007m c y  e y  0.009m
cx  0.007m cy  0.009m
kx    0.00004588 ky    0.000058997
 D 152.55m  D 152.55m

►Calculul coordonatelor relative compensate:

Coordonate relative compensate X

X A1  X A` 1  k x D1  20.705  0.001  20.704m
X 12  X 12`  k x D2  11.913  0.002  11.915m
X 23  X 23
`
 k x D3  24.720  0.001  24.721m
X 34  X 34`  k x D4  13.102  0.001  13.103m
X 4 A  X 4` A  k x D5  29.037  0.002  29.035m
Verificare :  X  0

177
 Coordonate relative compensate Y
YA1  YA`1  k y D1  12.967  0.001  12.966m
Y12  Y12`  k y D2  33.080  0.002  33.078m
Y23  Y23`  k y D3  6.258  0.002  6.256m
Y34  Y34`  k y D4  21.304  0.001  21.305m
Y4 A  Y4`A  k y D5  30.992  0.003  30.995m
Verificare :  Y  0

■ Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire:

Coordonate absolute - X
X 1  X A  X A1  1189.955  20.704  1210.659m
X 2  X 1  X 12  1210.659  11.915  1198.744m
X 3  X 2  X 23  1198.744  24.721  1174.023m
X 4  X 3  X 34  1174.023  13.103  1160.920m

Verificare : X A  X 4  X 4 A  1160.920  29.035  1189.955m

Coordonate absolute - Y
Y1  YA  YA1  1770.069  12.966  1783.035m
Y2  Y1  Y12  1783.035  33.078  1816.113m
Y3  Y2  Y23  1816.113  6.256  1822.369m
Y4  Y3  Y34  1822.369  21.305  1801.064m

Verificare : YA  Y4  Y4 A  1801.064  30.995  1770.069m

178
 7. INSTRUMENTE ŞI METODE DE DETERMINARE A COTELOR

7.1. Definiţii şi clasificări

Nivelmentul sau altimetria este acea parte din topografie care are ca scop
determinarea altitudinilor (cotelor) punctelor situate pe suprafaţa topografică,
precum şi cu reprezentarea reliefului pe planuri şi hărţi.
Orice punct de pe suprafaţa terestră trebuie să fie determinat prin cele
trei coordonate: X, Y, H. Cotele sunt absolute dacă sunt determinate faţă de
suprafaţa de nivel zero sau relative dacă se determină faţă de o suprafaţă de
referinţă stabilită arbitrar. În figura 7.1 se pot observa cotele absolute şi cele
relative ale punctelor A şi B:
H A si H B cote absolute;
H 'A si H 'B cote relative

Figura 7.1 Definirea cotelor

Cota absolută este distanţa pe verticală măsurată de la suprafaţa de

nivel zero la suprafaţa de nivel ce trece prin punctul dat.
Cota relativă este distanţa pe verticală măsurată de la o suprafaţă de
nivel aleasă arbitrar până la suprafaţa de nivel ce trece prin punctul dat.
Diferenţa de nivel H AB este tot o distanţă pe verticală dintre
suprafeţele de nivel ce trec prin cele două puncte (A şi B). Diferenţele de nivel pot
fi pozitive sau negative în funcţie de modul de evoluţie al terenului: dacă urcă se
numeşte pantă, dacă coboară se numeşte rampă. În figura 7.2 se poate observa
că: H AB este negativă, iar H BC este pozitivă.

211
 8. METODA DRUMUIRII DE NIVELMENT

8.1 Noţiuni generale. Clasificări

Metoda drumuirii de nivelment se aplică atunci când dorim să

determinăm cotele mai multor puncte ce nu pot fi măsurate dintr-un singur punct
de staţie. Prin realizarea acestora se va îndesi reţeaua de sprijin altimetrică sau
se va realiza o reţea în cazul în care în zona studiată nu există puncte de cotă
cunoscută. În funcţie de numărul de puncte de cotă cunoscută şi de modul de
desfăşurare al drumuirii, acestea se pot clasifica astfel:

 drumuire de nivelment sprijinită la capete pe puncte de cotă cunoscută –

porneşte de pe un punct de cotă cunoscută (RN 1 ) şi se închide pe alt punct de
cotă cunoscută (RN 2 );

Figura 8.1. Schema drumuirii de nivelment sprijinită la capete

 drumuire de nivelment în circuit închis – porneşte de pe un punct de cotă

cunoscută (RN 1 ) şi se închide pe acelaşi punct de cotă cunoscută (RN 1 );

Figura 8.2. Schema drumuirii de nivelment în circuit închis

 drumuire de nivelment cu punct nodal – se compune din minim trei drumuiri

ce pornesc fiecare din câte un punct de cotă cunoscută (RN 1 , RN 2 , RN 3 ) şi se
întâlnesc în acelaşi punct necunoscut, numit punct nodal (N).

233
 Figura 8.3. Schema drumuirii de nivelment cu punct nodal

8.2 Drumuirea de nivelment geometric de mijloc sprijinită la capete

Se dau cotele reperilor H RN1 , H RN2

Se cere să se calculeze cotele punctelor 1, 2 (H 1 , H 2 )

Figura 8.4. Drumuire de nivelment geometric sprijinită la capete

Modul de lucru pe teren

Pentru determinarea cotelor punctelor de drumuire se va executa

nivelment geometric de mijloc. Se vor face staţii la mijlocul distanţei dintre două
puncte de drumuire şi se vor executa citiri pe miră la cele trei fire reticulare: c s , c j
şi c m . Este necesar să se efectueze citiri la toate trei firele pentru a avea controlul
citirii de mijloc:

234
 cs  c j
cm 
2
Punctele citite sunt de două tipuri: puncte înapoi şi puncte înainte.
Punctul care este înapoi într-o staţie va fi punct înainte pentru staţia următoare.
Pentru eliminarea erorilor de divizare ale mirelor se recomandă să se
lucreze cu două mire, iar numărul niveleurilor să fie par, astfel încât mira care stă
pe punctul de pornire să fie şi pe punctul de închidere.
Citirile efectuate în teren se înregistrează într-un carnet de teren, după cum
urmează:

PS PV Citiri pe miră Citiri medii

Înapoi Înainte Înapoi Înainte
CS
S1 RN 1 C mRN1 C RN1
Cj
CS
1 C m1 C1
Cj
CS
S2 1 C1
Cm' 1
Cj
CS
2 C m2 C2
Cj
CS
S3 2 C 2
Cm' 2
Cj

CS
RN 2 C mRN2 C RN2
Cj
Sume a b
Verificarea măsurătorilor în teren se face astfel:
 a   b  H RN 2  H RN1
Unde:
 a - suma citirilor medii inapoi
 b - suma citirilor medii inainte

235
 Neconcordanţa dintre cele două diferenţe generează o eroare ce trebuie
să se înscrie în toleranţă. Toleranţa se calculează cu următoarea relaţie:
Th  3  Dij (km)
h

Unde:
σ h este abaterea standard de determinare a diferentei de nivel
pe un km de dublu nivelment mentionata in cartea tehnica a aparatului
cu care se efectueaza masuratorile
 D este lungimea totala a traseului de drumuire exprimata in km
e h = ( a   b)  ( H RN 2  H RN 1 )

Conditia este : eh  Th
Dacă eroarea se înscrie în toleranţă se poate trece la compensarea
măsurătorilor şi calculul cotelor punctelor noi.

Etapa de calcule

■ Calculul diferenţelor de nivel relative dintre punctele de drumuire:

H RN
`
11  C RN 1  C1

H 1`2  C1  C2
H 2`  RN 2  C2  CRN 2
Verificarea calculelor:
 H `
  a  b

■ Calculul erorii şi corecţiilor:

eh   H   ( H RN 2  H RN 1 )
ch  eh
ch
kh 
 Dij

■ Calculul diferenţelor de nivel compensate:

236
 
H RN 11  H RN 11  k h D1

H 1 2  H 1 2  k h D2
H 2  RN 2  H 2  RN 2  kh D3
Verificare:
 H  H RN 2  H RN 1

■ Calculul cotelor absolute:

H1  H RN 1  H RN 11
H 2  H 1  H 1 2
H RN 2  H 2  H 2  RN 2
Verificare:
H RN2 calculat prin transmiterea cotelor este egal cu H RN2 cunoscut din datele problemei

Exemplu numeric

Se dau cotele reperilor H RN1 , H RN2

Se cere să se calculeze cotele punctelor 1, 2 (H 1 , H 2 )

H RN1 = 90.452m, H RN2 = 90.137m

Citirile efectuate în teren sunt următoarele:

PS PV Citiri pe miră Citiri medii

Înapoi Înainte Înapoi Înainte
C S =1,462
S1 RN 1 C mRN1 =1,324 C RN1 1,324
C j =1,186
C S =1,574
1 C m1 =1,468 C 1 1,468
C j =1,362
CS  1.389
S2 1 C1  1.235
Cm' 1  1.235
C j  1.081
C S =1,363
2 C m2 =1,189 C 2 = 1,189
C j =1,015

237
 CS  1.423
S3 2 C2  1.221
Cm' 2  1.221
C j  1.019

C S =1,558
RN 2 C mRN2 =1,426 C RN2 1,426
C j =1,294
Sume  a  3.780  b  4.083
Verificarea măsurătorilor în teren se face astfel:
 a   b  H RN 2  H RN1
3,780 - 4,083 = 90,137 – 90,452
-0,303 = -0,315

Conditia este : eh  Th unde Th  3

h  D (km)
ij

Lungimile porteelor şi niveleelor sunt următoarele:

D RN1-1 D 1-2 D 2-RN2

27,60 21,20 30,80 34,80 40,40 26,40
D1 48,80 D2 65,60 D3 66,80
 Dij  181.20m
Th  3
h  D (km)  30mm
ij 0.1812  12mm / km
eh  0.012m  12mm

Etapa de calcule

■ Calculul diferenţelor de nivel relative dintre punctele de drumuire:

H RN
`
11  C RN 1  C1  1.324  1.468  0.144m

H1` 2  C1  C2  1.235  1.189  0.046m

H 2`  RN 2  C2  CRN 2  1.221  1.426  0.205m
Verificarea calculelor:
 H `   a   b
 0.303  0.303

238
■ Calculul erorii şi corecţiilor:
eh   H   ( H RN 2  H RN 1 )  0.303  (0.315)  0.012
ch  eh  12mm
ch  0.012m
kh    0.000066
 Dij 181.2m
■ Calculul diferenţelor de nivel compensate:


H RN 11  H RN 11  k h D1  0.144  0.000066 * 48.8  0.144  0.003  0.147 m

H1 2  H1 2  kh D2  0.046  0.000066 * 65.6  0.046  0.004  0.042m

H 2  RN 2  H 2  RN 2  kh D3  0.205  0.000066 * 66.8  0.205  0.005  0.210m

Verificare:
 H  H  H RN 2 RN 1

 H  0.315m
H RN 2  H RN 1  0.315m

■ Calculul cotelor absolute:

H1  H RN 1  H RN 11  90.452  0.147  90.305m
H 2  H1  H1 2  90.305  0.042  90.347 m
H RN 2  H 2  H 2  RN 2  90.347  0.210  90.137m
Verificare:

H RN2 calculat prin transmiterea cotelor este egal cu H RN2 cunoscut din datele problemei

8.3 Drumuirea de nivelment geometric de mijloc în circuit închis

Se dau: cota reperului H RN1 şi citirile pe miră

Se cere să se calculeze cotele punctelor 1, 2, 3

239
 Figura 8.5 Drumuire de nivelment geometric în circuit închis

Etapa de teren

Măsurătorile pe teren se vor desfăşura după aceleşi reguli ca la

drumuirea de nivelment geometric sprijinită la capete. Diferenţa care apare
constă în faptul că se va porni de pe reperul de cotă cunoscută R N1 şi se vor
închide măsurătorile pe acelaşi reper, deoarece este singurul punct de cotă dată.
Toate măsurătorile se vor centraliza în carnetul de teren:

PS PV Citiri pe miră Citiri medii

Înapoi Înainte Înapoi Înainte
CS
S1 R N1 C mRN1 C RN1
Cj
CS
1 C m1 C1
Cj
CS
S2 1 C m1 C1
Cj
CS
2 C m2 C2
Cj
CS
S3 2 C m2 C 2
Cj
CS
3 C m3 C3
Cj

240
 CS
S4 3 C m3 C 3
Cj
CS
R N1 C mRN1 C RN1
Cj
Sume
a b
Verificarea măsurătorilor:

Deoarece reperul de plecare este acelaşi cu cel de sosire, diferenţa dintre suma
citirilor medii înapoi şi suma citirilor medii înainte trebuie să fie zero !
 a   b  H RN1  H RN1  0
e h = ( a   b)
Conditia este : eh  Th unde toleranţa se calculează cu relaţia:
Th  3
h  D (km)ij

Etapa de calcule

■ Calculul diferenţelor de nivel provizorii dintre punctele de drumuire:

H RN
`
11  cRN 1  c1

H 1`2  c1  c 2
H 2` 3  c 2  c3
H 3`  RN 1  c3  cRN 1
Verificare:
 H `
  a  b

■ Calculul erorii şi corecţiilor:

eh   H 
c h  e h
ch
kh 
D
■ Calculul diferenţelor de nivel compensate:

H RN 11  H RN 11  k h D1

241
 H 1 2  H 1 2  k h D2
H 23  H 2 3  k h D3
H 3 RN 1  H 3  RN 1  kh D 4
Verificare:
 H  0
D 1 , D 2 , D 3 , D 4 sunt lungimile niveleelor

■Calculul cotelor absolute ale punctelor noi de drumuire:

H1  H R1  H RN 11
H 2  H 1  H 1 2
H 3  H 2  H 23
H RN 1  H 3  H 3 RN 1

Verificare:
H RN1 calculat prin transmiterea cotelor este egal cu H RN1 cunoscut din datele
problemei.

Exemplu numeric

Se dau: cota reperului H RN1 = 125,652m şi

Se cere să se calculeze cotele punctelor 1, 2, 3
Citirile pe miră efectuate pe teren sunt următoarele:

PS PV Citiri pe miră Citiri medii

Înapoi Înainte Înapoi Înainte
1671 1420
S1 R N1 1420
1169
1842
1 1592 1592
1342
1742
S2 1 1509 1509
1276
1787
2 1560 1560
1333

242
 1680
S3 2 1414 1414
1148
1353
3 1087 1087
0821
1620
S4 3 1363 1363
1106
1748
R N1 1483 1483
1218
Sume a b
Verificarea măsurătorilor:

a   b  H  H  0 RN 1 RN 1

e h = ( a   b)  5706  5722  0.016m

Conditia este : eh  Th unde toleranţa se calculează cu relaţia:
Th  3
h  D (km)ij

Lungimile porteelor şi niveleelor sunt următoarele:

D RN1-1 D 1-2 D 2-3 D 3-RN1
50,20 50,00 46,60 45,40 53,20 53,20 51,40 53,00
D1 100,20 D2 92,00 D3 106,40 D4 104,40

D ij  403m

Etapa de calcule

■ Calculul diferenţelor de nivel provizorii dintre punctele de drumuire:

H RN
`
11  cRN 1  c1  1.420  1.592  0.172m

H1` 2  c1  c2  1.509  1.560  0.051m

H 2`  3  c2  c3  1.414  1.087  0.327m
H 3`  RN 1  c3  cRN 1  1.363  1.483  0.120m

243
Verificare:
 H   a   b
`

 H  0.016
`

 a   b  0.016
■ Calculul erorii şi corecţiilor:
eh   H   16mm
ch  eh  16mm
ch 0.016m
kh    0.00004
 D 403m
■ Calculul diferenţelor de nivel compensate:

H RN 11  H RN 11  k h D1  0.172  0.00004 * 100.2  0.172  0.004  0.168m

H1 2  H1 2  k h D2  0.051  0.00004 * 92  0.051  0.004  0.047 m

H 2  3  H 2  3  kh D3  0.327  0.00004 * 106.4  0.327  0.004  0.331m

H 3 RN 1  H 3  RN 1  kh D 4  0.120  0.00004 * 104.4  0.120  0.004  0.116

Verificare:
 H  0
D 1 , D 2 , D 3 , D 4 sunt lungimile niveleelor

■Calculul cotelor absolute ale punctelor noi de drumuire:

H1  H R1  H RN 11  125.652  0.168  125.484m
H 2  H1  H1 2  125.484  0.047  125.437 m
H 3  H 2  H 2  3  125.437  0.331  125.768m

Verificare:
H RN1 calculat prin transmiterea cotelor este egal cu H RN1 cunoscut din datele
problemei.
H RN 1  H 3  H 3  RN 1  125.768  0.116  125.652m

244