Sunteți pe pagina 1din 13

MATERIALE

METALICE

1
CUPRUL

CUPRINS

2
1. INTRODUCERE
2. CUPRUL
Istoric
Generalități
Proprietăți
Răspândire
Acțiune fiziologică
Utilizări
3. CONCLUZII
4. BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
3
Materialele metalice sunt metalele și aliajele lor, bimetalele și pulberile metalice. Pentru
caracterizarea unui material este necesară luarea în considerare a unui ansamblu de proprietăţi
comune, reprezentative precum şi a criteriilor structurale.

Din acest punct de vedere materialele metalice se deosebesc de cele nemetalice printr-o
tendinţă accentuată de a forma reţele cristaline compacte, prin opacitate, luciu metalic, insolubilitate
în solvenţi obişnuiţi, conductibilitate termică şi electrică deosebit de mari, prin proprietăţi mecanice
şi de prelucrabilitate speciale.

Metalele manifestă şi alte proprietăţi care le diferenţiază de nemetale, proprietăţi fizice cum
ar fi: densitate ridicată, temperatură de topire şi de fierbere mai ridicată decât în cazul nemetalelor,
duritate mare. Toate acestea atestă existenţa în reţelele cristaline specifice metalelor a unor legături
foarte puternice între atomi, respectiv legături metalice.

Ca elemente chimice, peste 80% din totalul celor cunoscute, cuprinse în Tabelul periodic al
elementelor sunt metale, aplicaţiile lor regăsindu-se practic în toate domeniile ştiinţei, tehnicii şi
vieţii cotidiene, de la construcţii de maşini la tehnică medicală şi biologie, de la minerit la energie
nucleară şi tehnologie spaţială, de la electronică şi microelectronică sau agricultură la mobilier şi
artă, de la aplicaţiile din domeniile de vârf ale cercetării până la cele mai banale obiecte personale.

Fierul, aluminiul, calciul, sodiul, potasiul, magneziul, cuprul sunt cele mai utilizate metale,
în compuşi metalici sau ca materiale metalice sub formă de aliaje. Lor li se adaugă metalele greu
fuzibile (Ti, Zr, V, Nb, Ta, Mo, W) şi cele rare (Ge, Ga, In, Tl) acestea toate deschizând
posibilitatea obţinerii unor aliaje cu cele mai variate proprietăţi şi cele mai spectaculoase utilizări.
(https://sim.tuiasi.ro/wp-content/uploads/Gh.Badarau-Proprietatile-materialelor-metalice.pdf).

Materialele metalice se împart în două mari categorii (fig.1):


feroase
neferoase

4
Fig. 1 Clasificarea materialelor metalice
(https://sites.google.com/site/alecrisnic7b/home/materiale)
5
CUPRUL

Istoric

Cuprul este folosit încă din cele mai vechi timpuri, acesta jucând un rol important în
civilizația omenească, fiind folosit la statui, la obiecte casnice, etc. Obiecte din cupru cu o vechime
mai mare de 6000 de ani au fost găsite în zone cu importanță istorică, de exemplu la Caldeea, în
Egipt, Asiria, Fenicia și America.

Originea numelui vine de la cuvântul latinesc cyprium (provenit de la insula Cipru). Se crede
că elementul cupru a fost al treilea descoperit, după aur și argint, iar după obiectele antice de cupru
descoperite, se poate afirma că acest metal a apărut în Egipt. Cu două mii de ani înaintea erei
noastre, cuprul era folosit numai la fabricarea bronzului și, mai târziu, la confecționarea unor
podoabe, iar combinații ale cuprului erau utilizate la colorarea sticlei în albastru (folosita ca piatră
scumpă, la inele, broșe etc.). Mai târziu apar confecționate din cupru obiecte de artă, cât și diferite
vase din bronz. În jurul anului 900 î.e.n. au fost folosite săruri de cupru pentru zugrăvitul locuințelor
scumpe, fiind combinat cu humă și mai târziu cu var. Primele monede din bronz apar în Egipt, între
anii 430-322 î.e.n., ce au un conținut de cupru de 80% și 20% cositor. Fiind unele dintre
principalele metale, cuprul ajungea pe mâinile alchimiștilor, care, în scrierile lor, îl numesc Venus,
această planetă fiind considerată ca fiind reprezentată de cupru.

Generalități

Cuprul (numit și aramă) este un element din tabelul periodic având simbolul Cu și numărul
atomic 29. Acesta este un metal de culoare roșcată, foarte bun conducător de electricitate și căldură.
Cuprul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din acest
metal datând din 8700 î.Hr. A fost unul din primele metale folosite, deoarece, cantități mici din el
apar în unele locuri în stare liberă.

Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina (sulfura de cupru), calcopirita sau criscolul
(ferosulfura de cupru), cupritul (oxidul cupros), malachitul și azuritul (ambele forme ale
carbonatului basic de cupru). Metoda folosită pentru extracția de cupru depinde de natura
minereului. Dacă cuprul se găsește în stare liberă, el poate fi separat prin sfărâmarea minereului în
bucăți mici și amestecarea sa cu apa. Cuprul, fiind relativ greu, se depune la fund având o puritate
de peste 99%. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cupru)

6
Fig. 2 Cupru
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Cupru#/media/Fi%C8%99ier:NatCopper.jpg)

Proprietăți

Materialele metalice sunt de obicei corpuri cristaline. La nivel de monocristal ele prezintă
anizotropie (valorile măsurilor proprietăţilor sunt diferite în funcţie de direcţia de măsurare) dar, în
mod obişnuit, aceste materiale fiind policristaline, caracterul proprietăţilor lor este cvasi-izotrop.
Cunoaşterea proprietăţilor materialelor metalice este necesară pentru a putea alege în cunoştinţă de
cauză materialul potrivit pentru o necesitate tehnică dată. Odată cu creşterea numărului de
proprietăţi cunoscute ale metalelor a apărut nevoia clasificării acestora; astfel, principalele
proprietăţi ale materialelor metalice pot fi clasificate după următoarele criterii: proprietăţi fizice,
proprietăţi chimice, proprietăţi mecanice şi proprietăţi tehnologice. (https://sim.tuiasi.ro/wp-
content/uploads/Gh.Badarau-Proprietatile-materialelor-metalice.pdf)

Proprietățile fizice ale cuprului

În stare solidă, de metal, cuprul are culoare roșie-portocalie, aceasta fiind principala
proprietate după care se deosebește de alte elemente. De obicei, majoritatea compușilor anorganici,
dar și organici ai cuprului au o culoare albastră, deși unii pot fi și verzui sau vernil.

Sistemul de cristalizare al cuprului este cubic, cu fețe centrate, caracterizat prin absența
polimorfismului.

Unul dintre dezavantajele utilizării cuprului este fenomenul de coclire (oxidare, cu schimbarea
culorii în verde-albăstrui), ce poate fi observat adesea pe vasele vechi sau pe monede. Împreună cu
7
osmiul (albastru) și aurul (galben-auriu), cuprul este unul dintre cele trei metale elementare care are
altă culoare naturală în afară de gri sau argintiu.

Fig.3 Cupru coclit


(https://ro.wikipedia.org/wiki/Cupru#/media/Fi
%C8%99ier:Minoan_copper_ingot_from_Zakros,_Crete.jpg )

Cuprul pur este portocaliu-roșu și dobândește o pată roșiatică în momentul expunerii la aer,
urmând să se înverzească mai târziu.

Duritatea cuprului este relativ mică (3 pe scara Mohs), dar este destul de rezistent la rupere,
și foarte ductil (poate fi tras în fire), putând fi modelat la presiuni mari.

Conductibilitatea calorică este asemănătoare cu a argintului (1 față de 0,93 a argintului) și


mult mai mare decât a altor metale uzuale. Tocmai datorită acestei proprietăți, cuprul se utilizează
în conducte, pentru transmiterea căldurii. Însă, conductibilitatea scade când cuprul este impur; în
momentul în care conține 0,1 % impurități de elemente ca fosfor, arsen, siliciu sau fier, valoarea
conductibilității poate scădea chiar cu 20%.

Densitatea de curent electric maximă a cuprului în aer deschis, este de aproximativ 3,1×106
A/m2. Ca toate metalele, dacă cuprul este placat cu alt metal, începe un proces de coroziune
galvanică. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cupru)

Proprietățile mecanice ale cuprului

Atât cuprul, cât și aliajele sale, au o maleabilitate foarte ridicată (pot fi trase în foi subțiri),
fiind și foarte ușor de prelucrat. Totodată, ductilitatea cuprului este extraordinar de favorabilă,
astfel, putându-se obține fire foarte subțiri de cupru, numite lițe.

8
Proprietățile chimice ale cuprului

Cuprul este un metal cu reactivitate scăzută. Formează o varietate rară de compuși și săruri cu
starea de oxidare +1 și +2, care sunt de obicei numite săruri cuproase sau cuprice. Cuprul nu
reacționează cu apa, dar reacționează încet cu aerul atmosferic. În aer uscat la temperatură obișnuită
este stabil, dar în mediu umed și prezența dioxidului de carbon se acoperă cu un strat verde de
carbonat de cupru, cunoscut sub numele de cocleală. Majoritatea sărurilor de cupru sunt
higroscopice.

Răspândire

 în natură - cuprul poate fi găsit fie sub formă nativă (pur sau necombinat), fie sub formă de
compuși sau minerale, precum: calcopirita, azuritul, malachitul. Cuprul mai este prezent în
crusta pământului într-o concentrație de 50 părți la un milion, constituind 0,01% din aceasta;
 ape termale - mici cantități de cupru și alte metale au fost găsite în unele ape termale;
 în alimente - cuprul este larg răspândit în alimente, fructe și carne: ficat, scoici, nuci,
legume, în majoritatea cerealelor, în struguri (cea mai bogată sursă). Apa de băut și apele
minerale aduc o parte din necesarul zilnic de cupru al organismului. Alte alimente cu
conținut de cupru sunt crustaceele și legumele verzi (fasolea verde), semințele, ciupercile și
chiar pudra de cacao. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cupru)

Acțiune fiziologică

Cu toate că este un metal, cuprul este, totodată, un element indispensabil vieții. Se găsește în
toate țesuturile organismului, dar cel mai mult se găsește în ficat, iar cantități mai mici se găsesc și
în creier, inimă, rinichi și mușchi. Ca efecte benefice, cuprul ajută organismul să utilizeze fierul din
sânge, reducând acțiunile radicalilor liberi asupra țesuturilor. Consumarea alimentelor de cupru
poate, totodată, preveni anumite boli sau deficiențe, cum ar fi alergiile, SIDA, leucemia,
osteoporoza și ulcerul stomacal. Împreună cu fierul cuprul ajută la sinteza celulelor roșii din sânge.
În ciuda acestor efecte benefice, neasimilarea în mare măsură a cuprului din organism, poate duce la
trei boli rare:

 Boala Wilson, când organismul nu este în măsură să reglementeze absorbția de cupru și


astfel cuprul se acumulează în ficat;
 Boala Menkes, când organismul nu poate face rezerve de cupru, de unde rezultă lipsa
acestuia;
 Toxicoza prin cupru (este o boală cu origini necunoscute), când cuprul se adună în ficat.
9
Utilizări

Cuprul este, după fier, metalul cel mai des utilizat. Aproximativ jumătate din producția
mondială de cupru servește în scopuri electrotehnice (în special sub forma de conductori), restul
cuprului folosindu-se sub forma de aliaje.

Dintre acestea, aliajele cuprului cu zincul, numite alame, sunt cele mai folosite. De obicei,
alamele conțin cel puțin 50% cupru. Alamele cu peste 70% cupru sunt cunoscute sub denumirea de
tombac și au culoare roșie.

Aliajele cuprului cu staniul, bronzurile, conțin 1-20% Sn și se utilizează pentru confecționarea


de bucșe, șuruburi, arcuri, monede sau aparatura chimică. Mici adaosuri de fosfor (0,3-1%) măresc
rezistența bronzului la uzură (bronzuri de fosfor). Se folosesc și aliaje ale cuprului cu aluminiul,
beriliul sau manganul, cunoscute sub numele de bronzuri de Al, Be, respectiv Mn. Un aliaj format
din 10-20% Ni, 40-70% Cu si 5-40% Zn servește pentru fabricarea de obiecte casnice (tacâmuri de
masă).

Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea conductelor de gaz și apă, a
materialelor pentru acoperișuri, a ustensilelor și a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este
un bun conducător de căldura, se utilizează la confecționarea boilerelor și alte dispozitive ce implică
transferul de căldură.

Cuprul și compușii săi își găsesc o gamă foarte largă de întrebuințări: la fabricarea tablei, ca și
catalizatori, în industria vopselei, la colorarea artificiilor, la radiatoare în electrotehnica și la
insecticide.

Sulfatul de cupru, în viticultură, este folosit, în combinație cu laptele de var (zeama bordeleză),
pentru combaterea manei viței de vie; în agricultură este folosit pentru apărarea grâului contra
malurii.

În cantități mari este folosit în electrotehnică, în băi galvanice de cuprare și la pile electrice. În
industria chimică, sulfatul de cupru, este materie primă pentru prepararea altor săruri de cupru,
precum și a unor coloranți organici. În industria alimentară este utilizat la colorarea legumelor
conservate.

Azuritul este utilizat ca pigment albastru în pictură; prezintă dezavantajul că, în aer umed, se
transforma în malachit verde. Este folosit de asemenea și ca material de adaos în pirotehnie.

10
Acetatul de cupru este folosit în picturi ca pigment verde, în ceramică pentru glazuri, la
fabricarea cernelurilor, ca insecticide.

Cuprul, în contact cu acidul acetic, în prezența aerului, formează un amestec de acetați bazici
de cupru, de culoare variabilă, între verde și albastru, care se folosește la prepararea unor pigmenți
și ca insecticid.

Hidroxidul de cupru este uneori întrebuințat ca mordant în vopsitoria textilă, ca pigment


albastru în lacuri și vopsele.

Oxidul cupros se întrebuințează în industria sticlei și a emailurilor, cărora le imprimă culoarea


roșie, dar și ca pigment pentru vopsele.

Oxidul cupric este întrebuințat la fabricarea sticlei și a emailurilor cărora le imprimă o culoare
verzuie-albastră; în chimia organică este folosit ca oxidant și catalizator.
(https://ro.scribd.com/doc/88318765/utilizarile-cuprului)

11
CONCLUZII

Cuprul este esenţial vieţii moderne. Transportă energie electrică şi apă curată în căminele
noastre şi contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea sustenabilă. Mai mult decât atât, pentru
viaţa umană este indispensabil. De secole, cuprul este strâns legat de dezvoltarea civilizaţiei. Rolul
lui în societatea contemporană se manifestă în casele noastre, în transporturi, în infrastructură şi în
industrie.
Cuprul - element indispensabil lumii noastre moderne pentru că:
 este ușor de aliat;
 este antimicrobian;
 este maleabil;
 este colorat și estetic;
 este excelent conductor termic, electric;
 este durabil;
 este ușor de instalat;
 este ductil și flexibil
 reprezintă siguranță;
 este reciclabil;
 este accesibil și sustenabil;
 este rezistent și tare;
(https://copperalliance.gr/resources/cuprul/?download=please)

12
BIBLIOGRAFIE

1. https://sim.tuiasi.ro/wp-content/uploads/Gh.Badarau-Proprietatile-materialelor-metalice.pdf
2. https://sites.google.com/site/alecrisnic7b/home/materiale
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cupru
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cupru#/media/Fi%C8%99ier:NatCopper.jpg
5. https://sim.tuiasi.ro/wp-content/uploads/Gh.Badarau-Proprietatile-materialelor-metalice.pdf
6.https://ro.wikipedia.org/wiki/Cupru#/media/Fi
%C8%99ier:Minoan_copper_ingot_from_Zakros,_Crete.jpg
7. https://ro.scribd.com/doc/88318765/utilizarile-cuprului
8. https://copperalliance.gr/resources/cuprul/?download=please

13