Poluarea solului

Solurile sunt rezultatul interactiunii de la suprafata uscatului .

Solul este un strat dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara fara intrerupere numeroase si complexe procese
chimice , fizice , biologice  .
Poluarea este un fenomen foarte periculos si in timp devine unul catastrofal.Pe sol se aduna in cantitati uriase
gunoaie provenite din orase sau din deseuri industriale  , care ajung uneori sa aiba consecinte directe asupra
asezarilor omenesti .
Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a avut in ultimele decenii un mers
ascendent continuu , o evolutie ingrijoratoare , cantitatea de poluanti fiind intr-o continua crestere .
Poluarea este evidenta in cazul solului . Reziduurile care nu au fost evacuate in apa si in aer acoperta uscatul ,
ambianta imediata de viata a oamenilor , tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat e intens si
multiplu solicitat , degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile . Solul este supus
actiunii poluarilor din aer si apa , fiind locul de intalnire al poluantilor.
Poluarile directe ale solului provin din :
-aruncarea mucului de tigara sau a biletului de tramvai pana la automobilul abandonat .
-scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula pe camp pana la hale de deseuri .
Nocivitatile care nu sunt suficient de concentrate pentru a distruge vegetatia pustiind locul pot provoca
consecinte indirecte , fiind absorbite de plante care servesc ca alimente oamenilor si animalelor domestice .
Bolile contagioase intestinale si parazitii din apele fecaloide parcurg un drum similar .
Surse de poluare a solului si modul de dispersie a poluantilor

Sursele principale ale poluarii solurilor sunt :

-aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura
-folosirea sistemelor extinse de irigatii
-depozitarea deseurilor solide
-depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a activitatilor umane .

Deteriorarea solurilor se realizeaza prin :

-axpansiunea agriculturii
-defrisare si eroziune
-supraexploatarea solurilor

Turismul –sursa de poluare a solului. O cautare de locuri frumoase si curate , un prilej de reconfortare fizica
si psihica in mijlocul naturii , natura care trebuie protejata.Ceea ce in zilele noastre nu se mai intampla ,
producandu-se ades abateri de la igiena si educatie , poluandu-se in mod voit solul si natura .
Poluarea in orasul Focsani
Valorile masurate in centrul orasului vorbesc de la sine: 38,2 mg de cupru pe kilogramul de sol, cand limita
este de 20 de mg/kg. Plumbul este sub limita, fiind „numai” 14,7 mg/kg, cam maximul admis este de 20
mg/kg. La fel si apa, care contine deja cam jumatate din cantitatea admisa de amoniu si 2 mg de pulberi in
suspensie in fiecare litru, cand ar trebui sa fie zero!
Din masuratorile efectuate in ultimii ani orasul Focsani este unul cu o poluare redusa totusi in comparatie cu
alte orase.Asta nu inseamna insa ca trebuie sa lasam gunoaiele peste tot ci dimpotriva trebuie sa ne stimulam
ca orasul nostru sa devina din ce in ce mai curat si mai frumos.

In ultimii ani verdeata din Focsani a scazut vazand cu ochii, judetul Vrancea stand cel mai prost la capitolul
spatii verzi.

Solul pe care cresc legumele si fructele pe care le consumam, care ne furnizeaza alimente esentiale este
infestat cu toxine.

Dupa parerea mea unii locuitori ai orasului Focsani realizeaza ca acesta este poluat insa nu prea iau masuri
pentru combaterea acestui fenomen. Unii constientizeaza gravitatea situatiei si realizeaza ca hartiuta pe care o
arunca contribuie la procesul de poluare, insa nu fac nimic din comoditate, sau pur si simplu nu ii intereseaza.
Alte persoane considera ca hartiuta pe care au aruncato nu conteaza foarte mult, dar ganditi-va ca 100.000 de
persoane ar face acest lucru, orasul ar deveni o groapa de gunoi. Este nevoie de mai multa responsabilitate
din partea fiecarui cetatean al Focsaniului pentru a trai intr-un mediu curat.Se pare ca oamenii trateaza cu
neglijenta acest aspect al vietii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare si distrugere a mediului si
implicit la distrugerea sanatatii fiecarui cetatean.

Daca in cazul solului orasul este mai putin poluat in comparatie cu altele in alte situatii nu stam chiar atat de
bine,un exemplu fiind temperaturile mari in perioada de iarna, urmate de zile cu temperaturi foarte scazute.
De asemenea, orasul este poluat si de traficul ridicat al masinilor, majoritatea lor functionand cu benzina cu
plumb. Un kilogram de plumb este eliminat de fiecare masina pe an, substanta deosebit de nociva, afectand
sanatatea.

Emisiile mari de dioxid de carbon din Focsani depasesc cu mult capacitatea de absortie a naturii si din cauza
reducerii drastice a capitalului arboricol al orasului. Spatiile verzi sau diminuat foarte mult asta contribuin si
mai mult la procesul de poluare.

Praful de azbest provenit de la acoperisul blocurilor-Sursa de poluare pentru orasul Focsani

De asemenea, sănătatea locuitorilor din Focşani este în pericol din cauza prafului de azbest. Oamenii riscă să
se îmbolnăvească de cancer pulmonar, spun medicii. Majoritatea blocurilor din oraş sunt acoperite cu plăci
de azbociment, material extrem de nociv, interzis în Uniunea Europeană. Soluţia ar fi înlocuirea
acoperişurilor din azbest însă oamenii nu au bani pentru această schimbare.
Mai bine de 80 % din blocurile oraşului Focşani sunt acoperite cu plăci de azbociment, iar specialiştii spun că
praful acestora este cancerigen.

„Este periculos pentru sănătate din cauza agenţilor atmosferici, ploaie, vânt. Se exfoliază de pe aceste plăci,
se tranformă în particule pline care sunt inhalate de populaţie”, a declarat Petrică Niţu, comisar şef Garda de
Mediu.

Particulele de azbest pot produce cancer pulmonar, spun medicii.

„Boala pe care o determină aceste fibre de azbest este azbestoza care este o pneumocolioză care se combină
cu cancerul bronhopulmonar”, a precizat Carmen Ţurcan, medic.

Locuitorii din Focşani inhalează zilnic praful ucigaş. Ştiu ce pericol îi paşte. Ar vrea să rezolve problema dar
spun că nu au suficienţi bani pentru a înlocui plăcile de azbociment cu alte materiale.

Autorităţile locale spun că nu stă în atribuţiile lor să schimbe aceste plăci. Dar nici nu-i pot obliga pe
locuitori să scoată bani din buzunare pentru a rezolva problema.
Poluarea solului

Solul este un corp poros alcatuit dintr-o parte solida, o parte lichida (apa din sol) si o parte gazoasa (aerul din sol). Partea solida a
solului este formata prin amestecul intim dintre componenta minerala (resturi din dezagregarea si alterarea rocilor) si componenta
organica, numita humus (produs in urma descompunerii partiale a resturilor de plante si animale). Formarea solului este un proces
foarte indelungat care poate dura mii de ani, iar distrugerea de exemplu prin eroziune sau poluare se poate produce in zile sau chiar
ore.

Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat
este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde
este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil,
chiar si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie numai un aspect al problemei.
Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.
Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe
sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate
sau irigate. Aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara
sau biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa de
gunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari directe ale solului. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin sistematic.
Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la suprafete mai reduse, dar exista si pericolul
infiltrarii in panza freatica.

Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui și au accelerat eroziunea.
Tratarea solului cu îngrășăminte chimice, pesticide șifungicide omoară organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi și alte
microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau căpșuni în California au dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ucide
organismele care ar fi putut afecta căpșunii. Acest proces omoară fără discriminare chiar și organismele benefice și lasă solul steril și
dependent de îngrășăminte pentru a suporta creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte, ceea ce duce
la poluarea râurilor și lacurilor în perioadele cu inundații.

Irigația necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creșterea
plantelor și pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orașele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului și Eufratului,
în Mesopotamia, depindeau de bogăția recoltelor. Până în anul 1500 î.e.n., aceste orașe au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei
datorate salinității ridicate a solului. Aceeași problemă există azi în Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului în Egipt și Valea
Imperială dinCalifornia.

Elementele poluante ale solului sunt grupate in 3 categorii:

– elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate de om si de animale, fiind in cea mai mare
parte patogene. Ele fac parte integranta din diferite reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
– elemente chimice, in cea mai mare parte de natura organica. Importanta lor este multipla: servesc drept suport nutritiv pentru
germeni, insecte si rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice si pot fi antrenate in sursele de apa, pe care
le degradeaza;
– elemente fizice care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide, defrisari masive.
Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Poluarea solului este considerata o
consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a
reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in
agricultura. Solul este supus poluarii ca si celelate elemente ale mediului, dar el se reface tot mai greu in comparatie cu apa si aerul,
deoarece procesele de autoepurare sunt mult mai lente.

Principalele surse de poluare sunt deseurile reprezentate de:

– Ambalaje
– Hartie
– Sticla
– Melale
– Materiale textile
– Petrol
– Deseuri organice

 
POLUAREASOLULUI
 
3.3.1. Solul. Generalitati 
 
Solul este reprezentat prin partea superficiala a scoartei terestresi s-a format din fondul mineral al acesteia, ca
urmare a unui complexde procese mecanice, fizice, chimice si biologice desfasurate pe lungiperioade de
timp.Grosimea medie a solului'este apreciata la circa 1,5 mreprezentând 0,0037% din grosimea medie a scoartei terestre, care
estede 40 km.
 
Solul este un factor ecologic important pentru ca:
 
se afla în strânsa corelatie cu clima unei regiuni princonfiguratia, natura si structura lui;
 
de calitatea lui depinde formarea si protectia surselor de apasubteranesidesuprafata;
 
determina cresterea si dezvoltarea vegetatiei, influentândastfel în mod indirect alimentatia omului;
 
are un rol hotarâtor în amplasarea localitatilor, asigurareaconditiilor optime de  constructie a
locuintelor, de dezvoltaresociala si economica a asezarilor umane.
 
3.3.2.Poluantii solului 
 
Poluarea solului este cauzata de:
 
pulberi si gaze nocive din atmosfera, dizolvate de ploaie si întoarse însol;
 
apele de infiltratie care impregneaza solul cu poluanti si îiantreneaza înadâncime;
 
râurile poluate care infesteaza suprafetele irigate si inundate;
 
deseurile industriale sau menajere depozitatenecorespunzator;
 
pesticidele si îngrasamintele chimice folosite în agricultura.
 
Principalii poluanti ai solului sunt:
 
a)reziduurisolide:
 
steril de mina sau de cariera;
 
minereuri neprelucrabile
 
reziduuri de la prelucrarea minereurilor sau a carbunilor, aflate în iazuri de decantare;
 
zguri metalurgice rezultate de la procesele pirometalurgice;
 
namoluri si slamuri rezultate de la procesele hidrometalurgice;
 
.cenusi si zguri de la termocentrale cu combustibil solid (carbune);
 
.pulberi si prafuri rezultate din industria miniera;
 
.plumb depus, provenit din gazele de esapament aleautovehiculelor;
 
pulberi sedimentabile rezultate din industria metalurgica (oxiziai metalelor grele Zn, Cd, Cu, Pb, etc.);
 
deseuri si reziduuri menajere;
 
pesticide;
 
îngrasaminte chimice;
 
gunoaie orasenesti (automobile abandonate, aparateelectronice, ambalaje, ziare, carti, haine, încaltaminte,
resturialimentare, cladiri demolate, mobile, cadavre de animale etc.);
 
b) reziduuri lichide:
 
.apele de mina si de cariere;
 
.ape din zacaminte petroliere;
 
.ape reziduale din instalatii de preparare a minereurilor si carbunilor;
 
.ape reziduale de la rafinarii si produse petroliere raspândite pe sol;
 
.ape reziduale din procese pirometalurgice si hidrometalurgice.
 
c) reziduuri gazoase:
 
.gaze rezultate din activitatea industriei miniere
 
.g a z e n a t u r a l e ( m e t a n , e t a n , p r o p a n , b u t a n e t c . ) s c u r s e d i n conducte îngropate;
. fenoli, cianuri, produse petroliere gazoase etc.;

d) antrenari de pulberi cu reziduuri

gazoase:
 
. compusi sub forma de oxizi, sulfati, silicati ai urmatoarelormetale: Pb, Cu, Zn, Hg, Cd.
 
3.3.3. Surse de poluare a solului 
 
Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor heterogenitate în
functie de gradul de dezvoltare economica si s o c i a l a a c o l e c t i v i t a t i l o r , d e o b i c e i u r i l e s i
t r a d i t i i l e p o p u l a t i e i e t c . , o c l a s i f i c a r e a reziduurilor este dificil de facut. Ţinând seama de pro
Venienta lor pot fi clasificate în:
 
Factori care influenteaza echilibrul ecologic
 

 
r e z i d u u r i m e n a j e r e - r e z u l t a t e d i n a c t i v i t a t e a z i l n i c a a o a m e n i l o r î n locuinte si localuri
publice, din care fac parte cele mai diverse resturialimentare,cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de
conserve,materiale plastice etc. In zonele dezvoltate cantitatea de reziduurimenajere este de aproximativ 2 kg pe
capde locuitor pe zi;
 
reziduuri industriale - provin din diverse procese tehnologice si potfiformate din materii brute, finite sau
intermediare si au o compozitiefoarte variata în functie de ramura industriala si de tehnologiautilizata;
 
reziduuri agrozootehnice - provin de la cresterea si îngrijireaanimalelor,din agricultura si sunt formate din
substante organiceputrescibile, substantechimice utilizate în hrana sau îngrijirea animalelor
(biostimulatori, insecticide,erbicide, fungicide etc.),microorganisme;
 
r e z i d u u r i r a d i o a c t i v e - s u n t f o r m a t e d i n d i v e r s i i z o t o p i r a d i o a c t i v i utilizati în activitatea
industriala, agricola, zootehnica, medicala,cercetarestiintificaetc.
 
3.3.4. Influenta poluantilor solului asupra mediului 
 
Reziduurile solide ocupa suprafete mari de teren pentru instalareahaldelor având ca efect acumularea unei mase sordide, urâtirea
peisajului,poluarea aerului si a apelor subterane, împiedicarea folosirii solului.Haldele de cenusi si zguri din industria metalelor
neferoase contin urme demetale grele toxice( Cu, Zn, Cd, Pb), SO2 si As. Pulberile si praful acoperacudepoziteeolieneregiunea
învecinataexploatarilorsiînabusevegetatia.Reziduurile lichide impurifica solul prin infiltrarea apelor poluate carese epureaza partial
depunând elemente nocive în sol. Apele rezidualeinfiltrate, produc modificari importante la suprafata si în
apropiereaimediata a suprafetei (continutul chimic, pH-ul, fertilitatea solului)schimbând astfel în mod nefavorabil mediul de
dezvoltare al florei si faunei.Petrolul si apele de la rafinarii afecteaza suprafata solului pe care seraspândesc si
pânza de ape freatice în care seinfiltreaza. Reziduurilepetroliere au persistenta îndelungata si degradeaza solul pentru
perioadelungi.
 
lazurile de decantare ocupa suprafete mari, reziduurile minerale si substantele toxice depuse în ele pe sol sunt
greu si foarteputin degradabile de microorganisme, iar solul prin dizolvare sedegradeaza imediat si ireversibil.
 
3.3.5.
Modul de dispersie a poluantilor solului 
 
Solulpoatefipoluat:
direct:
 
 prin deversari de deseuri pe terenuri;

Ecologie si protectia mediului

 din îngrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole;

indirect:

prin depunerea agentilor poluanti evacuati initial în atmosfera;

 
 a p a p l o i l o r c o n t a m i n a t e c u a g e n t i p o l u a n t i s p a l a t i d i n atmosfera contaminata;
 
>transportul agentilor poluanti de vânt de pe un loc pe altul;
 
>infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
Solurile cele mai contaminate se afla în preajma surselor de poluare.Pe masura ce înaltimea cosurilor de evacuare a gazelor
poluante creste,contaminarea terenurilor din imediata apropiere a sursei de poluare scade ca nivel de
contaminare, dar regiunea contaminata se va extinde în suprafata
Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acesteaspala atmosfera de agentii poluanti si îi depun pe sol, dar în
acelasi timpspala si solul, ajutând la vehicularea agentilor poluanti spre emisari;ploile favorizeaza si contaminarea în adâncime a
solului.
 
Umiditatea solului influenteaza persistenta agentilor poluanti în solpentru ca îi înlocuieste în spatiile dintre granulele din sol si îi
aduce lasuprafata,undeseevaporamairepede.
 
Poluareasoluluidepindesidevegetatiacareîlacoperaside
natura însasi a solului. Acest lucru este foarte important pentru urmarireapersistentei pesticidelor si îngrasamintelor
artificiale pe terenurile agricole,ele trebuie sa ramâna cât mai bine fixate în sol. în realitate, o parte dinele este luata de vânt, alta
este spalata de ploi, iar restul se
descompune în timp, datorita oxidarii în aer sau actiunii enzimelor secretate debacteriile din sol. Pentru a micsora
riscul poluarii mediului cu pesticide
si îngrasaminte acestea trebuie administrate în cantitati rezonabile si înperioadele de dezvoltare a plantelor, când
acestea sunt capabile sa leasimileze cu maximum de profit.
 
Solul poate fi contaminat si în mod natural, prin prezenta excesiva aunor microelemente (ex. seleniu), care dau
intoxicatii în regnul animalsau prin prezenta unor plante direct otravitoare care, introduse
în lantulalimentar, au efecte vatamatoare la animale.

O particularitate deosebita a solului o constituie autopurificarea lui.Acest lucru se realizeaza datorita prezentei în sol a unui mare
numar demicroorganisme care contribuie la degradarea reziduurilor si ladistrugerea germenilor patogeni. Alti factori care
contribuie laautopurificare sunt: temperatura scazuta, umiditatea redusa din straturilesuperficiale ale solului, lipsa suportului de
hrana, prezenta germenilorproprii solului (care formeaza flora denumita telurica) etc.